Diagrama cauză-efect (Ishikawa)

Diagrama cauză-efect a fost concepută de japonezul Kaouru Ishikawa în 1986 şi este cunoscută sub diverse denumiri “schelet de peşte” (fishbone diagram), diagrama Ishikawa. Prin configuraţia sa, diagrama permite evidenţierea şi ierarhizarea cauzelor care generează un anumit efect. Diagrama a fost dezvoltată cu scopul de a determina şi defalca principalele cauze ale unei probleme date.Se recomandă utilizarea acesteia doar atunci când există o singură problemă, iar cauzele posibile pot fi ierarhizate. Diagrama cauză-efect are două părţi:

- o parte a efectului ; - o parte a cauzelor.

Efectele

Efectul (o anumită problemă sau o caracteristică / condiţie de calitate) reprezintă "capul peştelui". Efectele sunt definite prin caracteristici sau probleme de muncă, costuri, cantitatea producţiei, livrarea, securitatea locurilor de muncă etc. Efectele sunt concretizate în evoluţia nivelului parametrilor ce caracterizează procesul supus analizei. Cauzele

Cauzele şi sub-cauzele potenţiale conturează "structura osoasă a peştelui". Cauzele reprezintă factorii care determină efectele, apariţia unei situaţii date.Factorii principali pot fi: materialele, maşinile, metodele de lucru, muncitorii şi mediul.

Astfel, diagrama ilustrează într-o manieră clară relaţiile dintre un anumit efect identificat şi cauzele potenţiale ale acestuia.

Cauzele pot fi diferite în funcţie de specificul bunului analizat.

1

Dispersia caracteristicilor unui produs, de exemplu, poate fi determinată de existenţa unor cauze cum sunt: defecte la materiile prime folosite, diferenţe de reglaj la maşinile pe care se prelucrează, greşeli de manoperă, metodele de organizare a execuţiei, mediul în care se desfăşoară activitatea.

Toate aceste cauze, cunoscute sub denumirea de “cele 5 M-uri”, sunt ordonate pe categorii şi vizualizate grafic sub forma scheletului de peşte. Cele 5 M-uri sunt: Materiale

Mijloace Metode Maşini Mână de lucru

Diagrama clasifică deiversele cause care se crede că afectează rezultatele unei activităţi, marcând prin săgeţi cauza-efect dintre ele. Ramurile diagramei sunt săgeţi care indică relaţiile dintre efect şi factorii cauzali.

În practică, dacă se constată existenţa unei cauze care

2

influenţează negativ parametrii produsului, diagrama trebuie identificată precis şi apoi formulate propunerile prin care poate fi eliminată. Pentru emiterea propunerilor se organizează, cel mai adesea, o şedinţă de brainstorming, în care diagrama cauză-efect serveşte ca suport vizual, stimulând creativitatea participanţilor.

Cum se construieşte o diagramă cauză-efect ?

Se parcurg următoarele etape :

Prezentarea problemei. Se realizează prin definirea precisă a produselor, procedeelor sau evenimentelor supuse studiului şi a caracteristicilor finale pe care trebuie să le aibă efectul acestora. Efectul este considerat rezultatul unor activităţi, cum ar fi :• din activitatea de livrare – nivelul stocurilor, modul de expediţie;• din activitatea de control al calităţii – refuzuri, acurateţea, măsurători etc.

Expunerea principalelor cauze posibile. Pentru aceasta, se întocmeşte o listă cu toate cauzele posibile care determină variaţia caracteristicilor stabilite. Cauzele sunt, de regulă, clasificate în “cele 5 M-uri,” menţionate mai înainte sau în “cele 5 rele” (defecte, greşeli, întârzieri, pierderi, accidente). Evident, pot exista şi alte cauze în funcţie de problema studiată. Pentru identificarea cauzelor se foloseşte o metodă adecvată, de exemplu brainstorming-ul.

Gruparea cauzelor pe cauze fundamentale directe şi pe cauze secundare indirecte sau subcauze.

Dacă într-o grupă numărul cauzelor este foarte mare, acestea vor fi delimitate pe subgrupe realizând o ramificare până la un nivel de detaliere care permite analiza acestora. În cazul studierii unor bunuri complexe care prezintă un număr mare de cauze, este indicat să se întocmească diagrame parţiale.

3

Elaborarea şi dezvoltarea diagramei.

Se elaboreaza planuri de îmbunătăţire.

Succesul diagramei cauză-efect depinde de eficienţa cu care se realizează, clasificarea şi înscrierea factorilor. Metodele pentru definirea factorilor determină cauza respectivă sunt:

- metoda de expansiune a ramurilor mari;- metoda de expansiune a ramurilor mici – brainstorming;- metoda de expansiune a ramurilor mici – diagrama de

afinitate. Ishikawa împarte caracteristicile de calitate în “reale” şi “secundare”, care se constituie într-un minim de factori care concură la mărimea caracteristicilor principale.

Tipuri de diagrame cauză-efect (Dale):

1. Diagrama cauză-efect 5M – structura osoasă de bază include:

Maşini

Mână de lucru

Metode

Materiale

Mentenanţa

Unii utilizatori omit mentenanţa, rezultând o diagramă 4M, în timp ce alţii adaugă o a şasea dimensiune, Mama Natură, rezultând o diagramă 6M.

Pentru domeniile extra-productive sunt considerate mai potrivite diagramele 4P:

Politici

Proceduri

Personal

Poziţie (amplasare)

4

2. Diagrama cauză-efect de proces: se utilizează atunci când problema de rezolvat nu poate

fi localizată în cadrul unui singur departament / secţie / divizie ;

se recomandă întâi întocmirea unei diagrame de proces în vederea identificării cauzelor potenţiale ale problemelor identificate în fiecare etapă a procesului ;

dacă procesul este prea mare pentru a putea fi considerat în ansamblu, atunci se identifică sub-procese sau etape ale procesului care vor fi analizate separat; în cadrul fiecărei etape / sub-proces se poate utiliza câte o diagramă 4M / 5M / 6M / 4P; se identifică astfel cauzele cheie, care vor fi supuse unei analize ulterioare.

3. Diagrama cauză-efect pentru analiză dispersională – este utilizată de obicei după elaborarea unei diagrame de tip 4M / 5M / 6M / 4P; cauzele majore identificate sunt tratate ulterior ca ramuri separate, recurgându-se la o analiză în detaliu a acestora.

Etape de întocmire a diagramelor cauză-efect (Dale):

Se definesc cu claritate simptomul cheie sau efectul unei probleme.

Se scrie în dreapta paginii şi se trasează o linie de la dreapta la stânga.

Se asigură că fiecare membru al echipei de lucru înţelege problema şi se formulează problema în termeni clari.

Se decid care sunt principalele categorii de cauze; acestea vor constitui ramurile principale ale diagramei.

Se organizează o sesiune de Brainstorming şi se identifică cât mai multe cauze posibile pentru efectul analizat, adăugându-le ramurilor sau sub-ramurilor adecvate

5

Se organizează o altă sesiune de Brainstorming în care se discută în detaliu cauzele şi se determină care dintre acestea au gradul cel mai mare de probabilitate pentru producerea efectului respectiv.

Se ierarhizează cauzele în ordinea probabilităţii de generare a efectului analizat sau a importanţei; aceasta se poate face prin vot, aplicând, de exemplu, regula "80/20" (Pareto) – 80% din voturi ar trebui să aleagă 20% din cauze.

Se colectează orice date suplimentare avute la dispoziţie pentru a confirma viabilitatea cauzelor determinate.

Se elaborează planuri de îmbunătăţire.

Diagrama în această formă nu poate oferi soluţiile necesare, ci doar permite o definire clară a problemei studiate. Fiind folosită ca suport vizual în cadrul şedinţei de brainstorming, diagrama are rolul de a stimula imaginaţia participanţilor în căutarea ideilor prin care să se rezolve problema analizată.

Propunerile urmează filiera cunoscută în tehnica brainstorming şi, în final, se vor concretiza în soluţii.

Diagrama cauză-efect este utilă :

pentru înţelegerea situaţiei, a problemei, ea ajută la revizuirea lentă a problemei şi orientează gândirea asupra cauzelor ;

pentru a ajuta la studiu, la învăţare, deoarece participând în grup oamenii învaţă lucruri noi unii de la alţii ;

pentru gestionarea factorilor ;

ca material tehnic când se elaborează norme tehnice, norme de control, instrucţiuni de lucru ;

cunoaşterea influenţelor dintre caracteristici ;

6

analiza cauzelor unor efecte de calitate ;

îmbunătăţirea sistemului de asigurare şi control al calităţii.

Diagramele cauze-efect sunt deosebit de utile la analiza unui proces oarecare. Toate persoanele implicate în problema respectivă trebuie să participe, exprimându-şi şi opiniile, pentru a descoperi factorii cauză asociaţi problemei.

7

8