efect sera romania

8/3/2019 Efect Sera Romania

1/16

Performanta nedorita pentru Romania

Publicat: 28 Februarie 2007 @ 09:28

Ne putem "lauda" cu o crestere record a emisiilor de gaze cu efect de sera. Romania intra lejer in TOP 5 european alcelor mai dinamici sabotori ai stratului de ozon.

Statistica apartine Agentiei Europene de Mediu, care a monitorizat emisiile de gaze cu efect de sera de pe continent inperioada 1990 2004, iar concluzia privind contributia tarilor membre la distrugerea stratului de ozon a fost facuta publica inultima saptamana a lunii februarie.

Cea mai rapida crestere a emisiilor de gaze cu efect de sera s-a inregistrat in Luxemburg, 156%. Irlanda, Cehia si Portugaliaocupa pozitiile imediat urmatoare, cu performanta de nedorit a cresterii emisiilor cu 140%, 107%, respectiv 97%. Romania,pe locul al cincilea, a aruncat in atmosfera, in perioada monitorizata, gaze cu efect de sera in crestere cu 95%. La pol opus,Lituania, Bulgaria si Estonia au avut cu adevarat performante pozitive, intre 1990 si 2004, reducandu-si emisiile cu 33%,32%, respectiv 20%. Germania, Elvetia, Slovacia, Finlanda si Suedia au atacat stratul de ozon al planetei intr-un ritm mult

mai lent decat am facut-o noi. In cei 14 ani monitorizati, emisiile de gaze cu efect de sera provenite din aceste tari au crescutcu sub 10%.

Sectorul transporturilor este principalul vinovat in ceea ce priveste

evolutia nedorita a emisiilor. Transporturile rutiere sunt, de departe, cele mai periculoase surse de emisii, cu o pondere de93% in cantitatea de gaze de sera aruncate in atmosfera. Nici una dintre cele doua componente, transportul de calatori sicel de marfuri, nu s-au dovedit a fi prietenoase cu mediul. Ambele au emis din ce in ce mai multe gaze de sera. La finalulperioadei de timp monitorizate, s-a constatat ca mijloacele rutiere de transport a pasagerilor au atacat mediul cu 27% maiputernic, iar cele de transport marfuri cu 51%.

Situatia generala nu are mari sanse de ameliorare, chiar daca intreaga omenire este constienta de degradarea rapida aclimei ca urmare, printre altele, si a nerespectarii protocolului Kyoto privind reducerea emisiilor de carbon. Din contra,prognozele Directoratului General Transporturi si Energie arata ca transporturile rutiere vor continua sa se dezvolte in ritmalert, ceea ce inseamna mai multe mijloace de transport pe drumurile europene, deci mai multe surse sabotare a climei

terestre.

.

Efectul de sera reprezinta, in esenta, un fenomen natural, de o importanta extrema pentru existenta vietii pe Pamant. Procesele

fizice si chimice implicate permit temperaturii sa se mentina, in straturile joase ale atmosferei, la o valoare medie in jurul a 15C. In

absenta acestor procese, temperatura medie la suprafata solului ar fi de 18C, ceea ce ar duce la disparitia oricarei forme de viata.

Efectul de sera reprezinta consecinta existentei in atmosfera a anumitor gaze, care impiedica radiatia infrarosie emisa de Pamant sa

se disipe in spatiul cosmic.

O parte a acestei radiatii este reemisa spre sol, contribuind astfel la reincalzirea straturilor joase ale atmosferei.

Azotul si oxigenul sunt aproape transperente fata de radiatiile infrarosii. Aceste gaze nu sunt implicate in efectul de sera.

Vaporii de apa, gazul carbonic, metanul, clorofluorocarburile (CFC), ozonul, contribuie direct la efectul de sera. Influenta acestor

gaze este diferita, in functie de concentratia lor si de structura moleculara.

Eruptiile vulcanice constituie perturbatiile naturale ale sistemului climatic. In timpul unei eruptii, milioane de tone de diversi aerosoli

(praf, compusi sulfurati) sunt propulsate in atmosfera (un exemplu il reprezinta eruptia vulcanului Pinatubo, in 1991).

Acesti aerosoli reprezinta un ecran in calea radiatiilor solare, care genereaza astfel o racire a suprafetei solului. Un asemenea

fenomen va duce deci la limitarea incalzirii datorate gazelor cu efect de sera, de-a lungul unei perioade de cativa ani.

..


2/16

Starea atmosferei

Poluarea de fond

Dioxidul de carbon

Precipitatii

Poluarea de impact

Poluari produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac si alte noxe

Poluari produse cu o serie de poluanti specifici unor activitati industriale

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile. Natura pulberilor, cantitatile evacuate in

atmosfera, prejudiciile economice, sociale si ecologice

y Poluari cu pulberi in suspensie

y Poluari cu pulberi sedimentabile

y Evolutia calitatii aerului in perioada 1995-2000

Calitatea precipitatiilor atmosferice

Aspecte ale poluarii atmosferei in context transfrontiera. Progrese in implementarea prevederilor

Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi (Geneva, 1979) si ale protocoalelor

incheiate sub aceasta conventie

Situatia ozonului atmosferic. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal siale Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice

pe teritoriul Romaniei. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei

cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice


3/16

Poluarea de fond

Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta in zonelein care nu se manifesta direct influenta surselor de

poluare.

Statiile de supraveghere a poluarii de fond se amplaseaza inzone conventional "curate", situate la altitudini cuprinse

intre 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km decentre populate, drumuri, cai ferate, obiective industrialeetc.Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate inaceste zone constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea

poluarii la nivel regional si global.

Institutul National de Meteorologie si Hidrologie a inceput supravegherea poluarii de fond in luna iunie

2000. Numarul parametrilor monitorizati la statia de poluare de fond Fundata este redus, urmand ca

acesta sa fie extins in anul 2001 in limita fondurilor disponibile.

Dioxidul de carbon

Concentratiile de dioxid de carbon determinate se incadreaza in limite normale, mai mici vara si mai

mari iarna. Cresterea valorilor concentratiei de dioxid de carbon din perioada rece se datoreaza

proceselor de combustie de la incalzirea casnica din zona supravegheata.(tabelul 1.1.)

Tabelul 1.1. Valorile extreme si medii lunare ale concentratiei de CO2 masurate la statia Fundata in

intervalul iulie - decembrie 2000.

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Valoarea minima 342,6 341,1 346,3 352,2 367,8 370,3

Valoarea maxima 369,1 356,7 365,4 388,8 414,3 423,0

Valoarea medie 351,1 347,0 359,3 367,0 381,4 387,3

(Date furnizate de ICIM)

Precipitatii

Probele de precipitatii au fost colectate zilnic, cu un colector deschis. Valoarea maxima a pH-ului

masurat a fost de 3,45, iar cea minima de 7,27 comparativ cu pH-ul apei pure (saturatie cu CO2, 1013

hPa, 20C). In cazul depasirilor foarte mari, trebuie identificata sursa de poluare si conditiile carefavorizeaza acest transport.

Poluarea de impact

Poluarea de impact este poluarea produsa in zonele aflate sub

impactul direct al surselor de poluare.

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoareloraspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea

precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamicaemisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale


4/16

schimbarilor climatice.

In reteaua de supraveghere a poluarii de impact au fost efectuatemasuratori privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul,

pulberile in suspensie, pulberile sedimentabile si o serie depoluanti specifici, stabilindu-se:

y concentratiile maxime si minime pe 24 ore;

y frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore;

y concentratiile medii anuale.

Poluari produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac si alte noxe

Pentru dioxidul de sulfconcentratiile medii pe 24 ore au depasit CMA pe 24 ore (0,25 mg/m3) inurmatoarele localitati: Zlatna (1,448 mg/m3 - de 5,8 ori CMA); Baia Mare (0,336 mg/m3 de 1,34 ori CMA);Copsa Mica (0,648 mg/m3 de 2,6 ori CMA) si Medias ( 0,365 mg/m3 de 1,46 ori CMA). Depasirea CMA

pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 12,56% la Zlatna, 1% la Baia Mare, 2,79% la Copsa Mica si 0,57%la Medias (figurile 1.1 si 1.2).

Pentru dioxidul de azot, valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m3) in 4 localitati(Calan, Craiova, Baia Mare si Turnu Magurele). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare (0,307mg/m3 de 3,07 ori CMA), Craiova (0,171 mg/m3 de 1,7 ori CMA, Turnu Magurele (0,104 mg/m3 - de1,04 ori CMA), Calan (0,134 - de 1,34 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de4,06% la Craiova si 5% la Baia Mare, 0,45% la Calan, 0,45% la Turnu Magurele. (figurile 1.3 si 1.4)

Pentru amoniac valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m3) in 25 localitati(Hunedoara, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Socola, Bularga, Pacurari, Borzesti, Comanesti,Moinesti, Tg. Ocna, Turnu Magurele, Brasov, Arad, Ploiesti, Rm. Valcea, Raureni, Stolniceni, Craiova,Suceava, Tulcea, Zalau, Tg. Jiu, Alba Iulia, Baia Mare). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Moinesti(0,450 mg/m3 de 4,5 ori CMA), Zalau (0,432 mg/m3 de 4,3 ori CMA), Comanesti (0,360 mg/m3 de 3,6ori CMA), Baia Mare (0,284 mg/m3 de 2,84 ori CMA), Borzesti (0,320 mg/m3 de 3,2 ori CMA), Suceava(0,192 mg/m3 de 1,92 ori CMA). Frecventele de depasire a CMA pe 24 ore pentru amoniac au atins16,46% la Moinesti, 12,25% la Zalau, 11,31% la Comanesti, 7,5% la Baia Mare, 5,88% la Borzesti, 4,25% laSuceava. Depasirea CMA pe 24 ore pentru amoniac se datoreaza, in primul rand, prezentei industriei deingrasaminte chimice care, in procesul de productie, elimina in atmosfera amoniac (figurile 1.5 si 1.6).


5/16

Pentru dioxidul de sulfconcentratiile medii anuale au fost in general sub CMA anuala (0,06 mg/m3).Depasiri ale CMA anuale s-au inregistrat la Zlatna (0,103 mg/m3 punct Gara Patranjeni si 0,125 mg/m3

punct Scoala Generala); valori mai mari ale CMA anuale s-au inregistrat in localitatile Medias si CopsaMica. Depasirea CMA pentru dioxid de sulf la Zlatna se datoreaza emisiilor de la SC Ampellum Zlatna.Pentru celelalte localitati, depasirea CMA la dioxidul de sulf se datoreaza proceselor de ardere acombustibililor cu continut ridicat de sulf.

Pentru dioxidul de azot valorile concentratiilor medii anuale au fost depasite in toate punctele situate in

zona Craiova (CMA anuala 0,04 mg/m3). Cele mai mari valori s-au inregistrat in punctele Electroputere -0,087 mg/m3 si IPM 0,083 mg/m3 . Depasirile CMA la dioxidul de azot se datoreaza, in primul rand,traficului rutier care s-a intensificat in ultimii ani. Pe de alta parte, procesele de combustie au de asemeneaun aport important la poluarea atmosferei cu dioxid de azot, inregistrandu-se depasiri in zona marilorcentrale termice.

Pentru amoniac valorile concentratiilor medii anuale au atins valorile cele mai mari in judetul Bacau, dupacum urmeaza: 0,232 mg/m3 la Moinesti, 0,165 mg/m3 la Tg. Ocna si 0,152 mg/m3 la Comanesti. Deoarecestandardul de calitate a aerului nu precizeaza o valoare maxima admisibila la amoniac pentru un timp demediere de un an, concentratiile medii anuale nu se pot raporta la o valoare limita.

Poluari produse cu o serie de poluanti specifici unor activitati industriale.

La Copsa Mica, Medias, Zlatna si Baia Mare s-au monitorizat plumbul si cadmiul din pulberile in suspensie.Hidrogenul sulfurat a fost urmarit in 15 localitati: Halanga, Giurgiu, Stefan cel Mare, Focsani, Calarasi,Onesti, Bradu, Suceava, Turnu Severin, Husnicioara, Braila, Chiscani, Lacul Sarat si Ploiesti. Acidulclorhidric s-a masurat in 10 localitati: Stefan cel Mare, Onesti, Giurgiu, Curtea de Arges, Pitesti, Bradu,Campulung, Rm. Valcea, Stoiniceni si Raureni. Mercaptanii s-au monitorizat la Suceava.Valorile maxime ale concentratiilor medii pe 24 de ore si valorile frecventelor de depasire ale CMA (%),

pentru poluantii specifici mai sus mentionati sunt prezentate in tabelul 1.2:

y plumb CMA - 0,0007 mg/m

Baia Mare 0,017 mg/m (57,33%); Copsa Mica 0,020

mg/m (70,29%); Medias - 0,016 mg/m (43,26%); Zlatna

0,0007 mg/m, (3,45%) - (figurile 1.7 si 1.8)

y cadmiu CMA - 0,00002 mg/m

Copsa Mica 0,0008 mg/m (83,11%); Baia Mare 0,0002

mg/m (32,66%); Medias 0,0005 mg/m(63,78%); Zlatna

0,0002 mg/m (18,75%) - (figurile 1.9 si 1.10)

y hidrogen sulfurat CMA - 0,05 mg/mZimnicea 0,059 mg/m (13,4%); Ploiesti 0,056 mg/m

(3,6%)

y acid clorhidric CMA - 0,100 mg/m

Ramnicu Valcea 0,140 mg/m (1,13%), Raureni 0,160

mg/m (1,15%); Cazanesti 0,140 mg/m (4,98%),

Stolniceni 0,120 mg/m (2,26%)

y mercaptani CMA - 0,00001 mg/m Suceava 0,00058 mg/m (29,57%)

(Date furnizate de ICIM)

In general, pentru poluantii specifici au fost semnalate depasiri ale CMA in timp de 24 ore, deoarecepunctele de monitorizare sunt amplasate in special in zonele in care acesti poluanti sunt eliminati inatmosfera.


6/16

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile. Natura pulberilor, cantitatile evacuate in atmosfera,

prejudiciile economice, sociale si ecologice

In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari grupe:

y Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 m, avand in atmosfera un comportament asemanator

gazelor;

y Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt emise in atmosfera, se depun

pe sol, vegetatie, ape si constructii.

Poluari cu pulberi in suspensie

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica sisiderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pecombustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurulcombinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor demetale neferoase, sau alte noxe.

Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m 3) in 24 de localitati. Cele maimari valori s-au inregistrat la Baia Mare - 0,469 mg/m3 (de 3,12 ori CMA), Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03ori CMA), Gheorghieni 0,435 mg/m3 (de 2,9 ori CMA), Miercurea Ciuc 0,434 mg/m3 (de 2,89 ori CMA),Targoviste 0,390 mg/m3 (de 2,6 ori CMA), Arad 0,378 mg/m3 (de 2,52 ori CMA), Deva 0,376 mg/m3(de 2,5 ori CMA), Brasov 0,424 mg/m3 (de 2,8 ori CMA), Odorheiu Secuiesc 0,344 mg/m3 (de 2,3 oriCMA), Rm. Valcea 0,400 mg/m3 (de 2,7 ori CMA), Suceava 0,395 mg/m3 (de 2,6 ori CMA) - figurile

1.11 si 1.12).Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati (Reia,Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni,Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare,Petrosani, Brad ). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m3; Arad 0,188 mg/m3 siBrasov - 0,156 mg/m3.

Nivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile, se mentine in continuare ridicat peteritoriul tarii, depasirile CMA (in timp de 24 ore si anuale) inregistrandu-se intr-un mare numar dintrelocalitatile monitorizate.

Poluari cu pulberi sedimentabile

Nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile s-a mentinut ridicat si in anul 2000. Sursele depoluare cu pulberi sedimentabile sunt in general aceleasi ca in cazulpulberilor in suspensie.

Cantitatile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/m2/luna) inmajoritatea zonelor din tara. Cele mai mari cantitati s-au masurat in zonele Chiscadaga 389,87 mg/m2/luna(frecventa de depasire a CMA 41,3%, Galati 254,78 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 29,53%);Tg. Jiu Rovinari 214,46 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 45,07%); Constanta 189,5 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 74,07%); Arad - 150,8 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 22,22%);Brasov 80,86 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 40,85%).


7/16

Evolutia calitatii aerului in perioada 1995-2000

Pentru poluantii uzuali, nivelul de impurificare a atmosferei in perioada 1995 - 2000 prezinta o usoarascadere pentru SO2 si NH3 si o usoara crestere a acestuia pentru NO2.

Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra pentru care depasirile CMA

sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.

In perioada 1995-2000 nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile a crescutusor. In general, nivelurile de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile sunt intr-unraport direct.

In figura 1.13 se prezinta variatia numarului de puncte in care s-a constatat depasirea CMA.

O evolutie interesanta au avut si valorile frecventelor de depasire ale CMA pentru plumbul din particulele insuspensie in trei dintre zonele fierbinti, Baia Mare, Copsa Mica si Medias (figura 1.14) ca si cele pentrucadmiu in aceleasi zone (figura1.15.).

Se observa ca dupa ce au fost luate masuri de protectie (montarea filtrelor de la Baia Mare), dupa o perioada,intretinerea defectuoasa sau dezinteresul au dus la scaderea eficientei acestora si la impunerea unui trendcrescator concentratiilor de noxe si frecventelor de depasire a CMA.

Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra pentru care depasirile CMAsunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.In perioada 1995-2000 nivelul de impurificare aatmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile a crescut usor. In general, nivelurile de impurificare aatmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile sunt intr-un raport direct.

Calitatea precipitatiilor atmosferice

In anul 2000, in reteaua de supraveghere a calitatii precipitatiilor au fost inregistrate precipitatii cucaracter acid (pH < 6,5) atat in zone cu aer curat (statii meteo) sau lipsite de surse majore de poluare,cat si in zone urbane industrializate.

In prima categorie de zone, precipitatiile se caracterizeaza prin continut ionic total redus (marcat deconductivitati c sub 100 mS/cm), caracterul acid fiind imprimat de transportul gazelor acide (SO2, NO2)de la medie sau mare distanta.

Statia meteo Odorheiul Secuiesc pH= 6,01 G = 75 mS/cm

Statia meteo Oradea pH= 5,7 G = 38 mS/cm

Statia meteo Semenic pH= 5,1 G = 100,5 mS/cm

In a doua categorie de zone, precipitatiile se caracterizeaza prin continut ionic total mediu (100 < G

efect sera romania

Documents