CUPRINS

1. INTRODUCERE..................................................................................................22. DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILOR- UNELTE. ............................53. MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT. ..........................................................7

3.1. PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE. ...............................................74. STRUNGURI REVOLVER.................................................................................85. MENTENANTA STRUNGURILOR REVOLVER..........................................11

5.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI...................115.2 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA.................................................135.3. REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI. .......................................145.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.............................................15

6. NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN- TRETINEREA SIREPARAREA STRUNGURILOR REVOLVER ..................................................16

6.1. DESERVIREA MASINILOR-UNELTE.....................................................166.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERESI REPARARE....................................................................................................18

1. INTRODUCERE

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentreruptaa suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Dinaceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum sistarea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca ainsusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini- unelte, fapt caredetermina necesitatea raparatiei.

Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesitacheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitorcu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesireaprematura din uz a orga- nelor de masini au rezultate economice importante:

micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte

lucrari, un mare numar de muncitori calificati.Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila- jelor si instalatiiloreste uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterulacesteia depind de proprietatile fizi-co-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acresunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, depresiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori ex- terni, ca de pilda: lubrifierea,acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.

Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care seproduce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si dincauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din altecauze.

In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este carac- teristic pentruimbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile ci- lindrice, reazeme etc.In cazulmiscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utila- je si instalatii:lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburileconducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor siinstalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si inurma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.

Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de

exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de unge- re pe suprafete de

frecare; rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau regla-

rea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc

considerabil durata de serviciu.Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselormasinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare,marirea rezistentei la uzarea piese- lor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizareasubansambluri-lor, mecanismelor etc..

Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilireamarimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceastase refera in primul rind la piese-le principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind preciziasi calitatea executiei.

In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei sidirectiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cughidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare auzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor- unelte.

Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie.Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiecte din

natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea acestora,astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau realizateacestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului,aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea pe scarlarg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.

Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora ani-malelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.

Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea

continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute, omul afost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din cen ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea aces-tora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor defabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la ogam foarte larg de maini-unelte.

Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii afost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calculatorulelectronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca informaional.

Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceas- ta s devinprincipala for de producie, avnd ca efect realizarea sis- temelor de producie moderne.Sistemele care reunesc maini-unelte, sis- teme de deservire i calculatoare electronicereprezint cele mai per- fecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemeleCIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea au- tomat att amateriei ct i a informaiei.

Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate de istorie apar nsecolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin lucrrile lui Leonardo da Vinci care aconceput i realizat strunguri, maini de gurit, fierstraie, maini de rectificat i mainiautomate de ascuit ace.

n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt marcheaznceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dez- voltrii mainilor-unelte, princonceperea i realizarea primei maini de alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton,main perfecionat ulterior n1775 de ctre John Wilkinson.

Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i urub conductor, aufost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley.

ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i morte-zat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc. Perfecionarea lor serealizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unormecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice individ- uale i aautomatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de prelucrare i a productivitii.O contribuie important au avut-o cer- cetrile privind procesul de achiere, concretizate nlucrrile teoretice alelui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor demsurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a ublerelor (precizie0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm), iar n 1907 a minimetrelor (precizie0,001 mm). Ca materiale pentru fabri-carea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule,care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd produc- tivitatea.

Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidrau- lice, mainile dedanturat, i continu diversificarea i perfecionarea celor- lalte tipuri, prin lrgirea gameidispozitivelor accesorii i introducerea acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noimateriale pentru fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale (1970), a permiscreterea continu a vitezei de achiere, deci a productivi- tii i a impus perfecionricorespunztoare privind cinematica i dinamica mainilor-unelte.

Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput n deceniul alaselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric cnd, ca urmare a schimbriicerinelor pieei, care pretindea o diversitate tot mai mare de produse i o nlocuire tot mairapid a lor cu altele noi, cu caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaieiprin trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n serie mare aaceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit trecerea rapid la fabricarea unuinou produs sau a mai multor produse n paralel pe acelai sistem de producie, cuproductivitate ridicat i costuritot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au re- prezentat primul passpre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar apoi a sistemelor flexibile de fabricaie(celule flexibile 1975, linii flexibile-

1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).

2. DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILOR-UNELTE.

Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru, care cuprinde toatemainile destinate efecturii unor activiti diverse de prelucrare (prin diferite metode), demontaj, ambalare, etc.

Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin metoda achierii.Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit faptului c metoda deprelucrare prin achiere asigur re- alizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bunei rugoziti din- tre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realizndproductiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de prelucrare.

Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte mari a formelori dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de fabricaie ale produselor,mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.

Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii, cele mai importantefiind prezentate n continuare:

Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri); maini de gurit;maini de frezat; maini de rabotat i mortezat; maini de broat; maini derectificat, etc.

Dup gradul de universalitate (sau specializare nproducie),mainile-unelte pot fi:

universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i di- mensiuni, ncondiiile unei producii de unicate sau serie mic; per- mit realizarea unei game largide operaii de prelucrare, printr-un procedeu de baz sau prin diferite procedee deprelucrare; dispun de o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare aparametrilor de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate re- dus;

specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de suprafa, ntr-ogam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de filetat, de danturat, de detalonat, etc.),ntr-o producie de serie, dar i de unicate; au o cinematic specific cerinelor degenerare a su- prafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prinmecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat;

speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip de pies (deexemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de serie mare; au cinematic iconstrucie specific, fiind realizate din module normalizate, i sunt nalt automatizate,realiznd productivi- ti foarte mari.

Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul de automatizare) secunosc:

maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile sunt date deoperatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au o productivitate redus;

maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat, pe baza unorcomenzi interne emise de main, dar alimentarea cu semifabricat, evacuarea piesei,reluarea ciclului de lucru, sunt realiza- te de operatorul uman; sunt, de regul, mainispecializate; au productiviti ridicate;

maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz automat, operatoruluman intervenind periodic doar pentru alimen- tarea cu semifabricate, controlul pieselor icorectarea reglajelor, schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinateproduciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi:

automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor ciclului de lucru,cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare sau realizate cu limitatori de curs;elementele de automatizare pot fi mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;

automate numerice care permit programarea numeric att a des-furrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare.

Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i foarte grele,mprirea fiind determinat de dimensiunile max-ime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i gre-utatea mainii i implicit complexitatea cinematic i me- canismeleutilizate, gradul de mecanizare, etc.

Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de precizienormal i de precizie ridicat, la acestea din urm fiind utilizate soluiicinematice i constructive care fac s creas-c precizia, dar mresc costul.

3. MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.

3.1. PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.

Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrriisuprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiereeste o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau micrile) de avans este deregul o micare de translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strun-jirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezareasau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.

Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de clasificare amainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum urmeaz:

dup gradul de universalitate, exist:- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, caru- sel);- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii, de prelucrat

suprafee poligonale etc.);- strunguri speciale; dup poziia arborelui principal, se deosebesc:

- strunguri orizontale;- strunguri verticale; dup gradul de automatizare, se cunosc:

- strunguri cu comenzi manuale;- strunguri semiautomate;- strunguri automate; dup numrul arborilor principali, exist:

- strunguri monoax;- strunguri multiaxe; dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:

- strunguri monocuit;- strunguri multicuite; dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte

grele; dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie ridicat.

4. STRUNGURI REVOLVER

Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, ntre strungurileuniversale i cele automate, destinate prelucrrii pieselor de dimensiuni mici i formecomplexe, utiliznd ca semifabricat barele lami- nate, dar i semifabricatele individuale.

Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existena unui suport portsculecomplex, denumit cap revolver, n care se pot monta sim- ultan ntre 6 i 16 portscule. Sculelesunt amplasate n conformitate cu suc- cesiunea fazelor de prelucrare pentru piesarespectiv, i sunt aduse pe rnd n lucru printr-o micare de divizare executat de capulrevolver. La ncheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrat total sau parial.

Datorit eliminrii timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum i datoritsuprapunerii unor timpi de baz, productivitatea strungurilor revolver devine de 34 ori maimare dect a strungurilor normale.

Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibil clasificarea lor dup un numrmare de criterii, dintre care cel mai important este acela al poziiei axei capului revolver dupcare exist:

strunguri cu disc revolver, cu axa orizontal; strunguri cu turel revolver, cu axa vertical; strunguri cu turel revolver, cu axa nclinat.

Dup diametrul D al alezajului din arborele principal, care deter-min diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat, strungurilerevolver se mpart n:

strunguri revolver mici, cu D = 1032 [mm]; strunguri revolver mijlocii, avnd D = 3280 [mm]; strunguri revolver mari, cu D = 80135 [mm].

Strungurile mici prelucreaz piese numai din bar, prins ntr-o buc elastic introdusn alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot prelucra att din bar, ct i semifabricateturnate sau forjate prinse ntr- un dispozitiv tip universal sau n dispozitive speciale, iar celemari folo-sesc doar semifabricate individuale.

Dup gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu comenzi manuale,semiautomate sau automate.

Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu disc revolver esteprezentat n figura 1., n care s-au notat urmtoarele elemente:

1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longi- tudinal; 5-tambur decomand (la cele semiautomate sau automate); 6- batiu; 7-cutia cu mecanisme a cruciorului;8-bar de avansuri; 9-cutie de avansuri;CR-crucior revolver.

Fig.1.Discul revolver, 3, este amplasat pe cruciorul CR i este prevzut cu pn la 16 locae

portcule a, care n poziia superioar sunt coaxiale cu ar- borele principal. Prin micarea dedivizare wd, efectuat de discul revolver n jurul axei sale, locaele ajung pe rnd n poziiasuperioar de lucru. Aceast micare, la unele strunguri, poate fi executat i ca micare con-tinu, ndeplinind rolul de micare de avans circular, wc, sau transversal,fcnd posibil i prelucrarea suprafeelor frontale i conice. Cruciorul asigur realizareamicrii de avans axial wl, pentru toate sculele.

La unele strunguri mici, n vederea realizrii avansului transversal, discul revolver estemontat pe o sanie transversal, iar la altele exist un al doilea crucior prevzut cu sanietransversal, amplasat ntre cruciorul revolver i ppua fix, care poate fi nlturat cuuurin atunci cnd nu este necesar.

La strungurile semiautomate i automate, tamburul de comand 5, asigur, cu ajutorulunor came i al unor microntreruptori, comandacuplajelor electromagnetice din cutia de viteze i de avansuri, n vederea schimbrii turaiei n ia avansului wl, odat cu schimbarea sculei.

Strungurile revolver care prelucreaz piese din bar laminat sunt prevzute i cu unsuport pentru susinerea barei, amplasat n stnga ppuii fixe.

Datorit utilizrii unui numr mare de scule, strungurile cu disc re- volver suntfolosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici, prelucrate din bar laminat,permind n cele mai multe cazuri prelu- crarea total a piesei i asigurnd productivitiridicate.

Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu turel verticaleste prezentat n figura 2., n care s-au fcut urmtoarele notaii:

Fig.2.1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-suport portcuit; 4-sanie transver- sal5-sanie longitudinal;6-turel revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longi- tudinal; 9-cutia cu mecansime acruciorului; 10-batiu; 11-bar de avans;12-cutia cruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-crucior auxil-iar;CR-crucior revolver.

Unele construcii au turela montat pe o sanie longitudinal care efectueaz micareawl, fa de crucior, soluie utilizat la strungurile mici.

Pentru a permite prelucrarea suprafeelor frontale sau efectuarea de operaii de retezare,aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un crucior auxiliar, CA, pe sania transversal 4putnd fi montai unul sau doi supori portcuit, 3.

Alte tipuri de strunguri au turela montat pe o sanie transversal, care asigurrealizarea unei micri de avans transversal; aceast soluieare dezavantajul c reduce rigiditatea turelei i precizia de prelucrare dato-rit dezaxrii curente a turelei fa de arborele principal.

Construciile cu turela montat direct pe cruciorul CR au rigiditate maxim, fiind utilizate laprelucrarea pieselor de dimensiuni mari.

Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turel se folosesc la prelucrareapieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din bar laminat, dar i dinsemifabricate individuale.

Fig.3.n figura 3. este prezentat principiul constructiv i cinematic al strungurilor cu turel

nclinat. S-au evideniat urmtoarele elemente componente:

1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-turel revolver; 4-suport rotativ; 5- sanie longitudinal;6-cutia cu mecansime a cruciorului; 7-batiu; CR- crucior revolver.

Turela revolver are form tronconic i este nclinat la 45. Ea poate fi prevzut cu mai multelocae pentru portscule sau numai cu dou, dis- puse la 180.n cel de al doilea caz n timp cescula fixat n locaul din stnga lucreaz, n locaul superior se schimb scula, care prinmicarea de divizare wd este adus apoi n lucru,.a.m.d.,astfel nct se poate utiliza un numrmult mai mare de scule dect n primul caz, deci se pot prelucra piese de complexitate mai mare.Schimbarea sculei din loca i micarea de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.

n general, pe strungurile revolver se pot efectua operaii de strunjire de suprafeecilindrice exterioare i interioare, conice, profilate, plane, operaii de retezare, operaii deprelucrarea gurilor (burghiere, adncire, alezare), operaii de filetare, cu ajutorul tarozilori a filierelor, (pentru filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, se ntlnesc frecventdis- pozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari i dispozitivele defrezat.

5. MENTENANTA STRUNGURILOR REVOLVER

5.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI

Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre- prinderi industrialenecesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a re- parrii i intreinerii utilajului. Acestlucru este impus de faptul c in proce- sul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul deproducie, ca o com- ponent a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .

Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces depierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de asatisface o necesitate social, ducand in final, in felulacesta, la pierderea valorii lui.

Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului inprocesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produse- lor create irecuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii be- neficiari .

In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pedurata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate decele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare autilajului de producie .Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utila- jelor trebuie s inseama de particularitile utilajului i de modul de uzu-r fizic a diferitelor pri componente ale acestora .Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor saumecanismelor care compun utilajul de producie se con- stat c uzura lor se produce in moddiferit in timp . La un motor, de pild,cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la altepiese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceastaimpune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosi- rea in continuare a mainii, fr arenuna la utilizarea ei .

Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de ase- menea, efectuareain scopuri preventive a unor msuri de intreinere, cares impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s per-mit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .

Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate infaptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altelemai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosireindelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat deintreinere i reparare a acestora .

Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajuluide producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiiioptime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, conformgraficelor deproducie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizareaunei activiti rit-mice .

O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur men- inereafuncionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic,influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitilei calitatea prevzute .

Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, inmod direct la reducerea costurilor de produc- ie, prin realizarea acestor activiti la un nivel

redus de cheltuieli.Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industrialetrebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental aacestuia din funciune ;c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionarentre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesariexecutriireparaiilor ,d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executriireparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridica-t ;e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

5.2 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCALocul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de strung cu un mic

spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea strungului, cum i din suprafeeleocupate de diferite amenajri pentru ps- trarea sculelor, dispozitivelor, a materialului deprelucrat, a pieselor prelu- crate etc.

Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n func- ie de mrimeastrungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat, cum i de metoda de prelucrare (cubucata, n serie sau n mas).Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru castrungarul s poat circula n jurul strungului.

Organizarea locului de munc este una din cele mai importante con- diii pentruobinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de msurat vor fi aezate ndreapta strungarului. Nu este permis aezarea sculelor pe ghidajul patului.

Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru anu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna or-dine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri ega- le printr-un peretedespritor vertical. In despritura de sus se in obiec-tele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele demsurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i scopul lor de utilizare.Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele, adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele.Cheile, mandrinele i alte scu- le i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.

Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, lo- cul de munc sfie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn la primirea altor piese sau a altei

comenzi. Dac se ntmpl eventuale de- fecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee,prescripiile din planurile de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaiarespec- tiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, in- strumentelei aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual ne- cesare.

La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe locul de munc, seterge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei suprafeele de alunecare. Sculele,instrumentele de msurat se terg cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.

5.3. REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.

Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea di- mensiunilor exacteale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obine- rea unei caliti bune a suprafeelorpieselor, este necesar ca fiecare dintre mecanismele strungului s fie n perfect stare.Strungarul are datoria de a ntreine maina i de a o regla.

Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, frs aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se contro-leaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol.O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extre- mitatea axuluiprincipal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemnlung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea con- statrii stringeriislabe a lagrelor.

Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie, acionnd ns nacest caz asupra feei frontale a axului principal.Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerealor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul principal. Lagrelestrinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor prematur.

Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcione-ze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor de viteze, trebuies se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul lucrului i, invers, dac nu se producecuplarea lor nedorit.

Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se deplaseaz uori lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s pro-voace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele

respective.

O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea maneteloravansului longitudinal i transversal se face uor.

5.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.

De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde precizia funcionriisale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele se uzeaz repede i strungul i pierdeprecizia. In afar de aceasta, in cazul unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are,ca rezultat dis- trugerea inevitabil a pieselor strungului.

Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe, care funcioneaz incondiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu regularitate, n fiecare zi sau chiar decteva ori pe zi, n cazul cnd strungul prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze maride prelucrare.

Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de un- gere, dup care seplimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In mod analog se ung i ghidajele sniilortransversale i portcuit. Pentru protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubuluicruciorului transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac acesteaprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea ungerii se fixeaz lalocul lor.

Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prev- zut n carteamainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i de avansuri se ung cu unsoareconsistent. n cutiile de viteze i de avan- suri, unsoarea consistent se introduce direct prinnite orificii mari, ame- najate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cuajutorul ungtoarelor.

Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf. Curireastrungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria i unsoarea uscat se spal depe strung cu o crp sau cu deeuri de bum- bac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuride bumbac uscate. Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minu-ios curite de praf i numai dup aceea unse.

Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le cu-ri i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei, uzeaz foarterepede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cau- z, cel puin o dat pe zi.ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult atenie de uleiul vechi i unse cu uleiproaspt.Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri:1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngriji-

rea strungului i a sculelor.

2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale strungului. Uzurarapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite a mainii.3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile iniiale de cuplare.Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave ale mainii.4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile ajung ntresuprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a mainii i, n consecin, reducprecizia mainii, deci precizia pieselor pre- lucrate.5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare de scndur , pecare se aaz sculele i instrumentele de msurat.6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea cu-

rat schimbului urmtor.7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se intro- duc vrfuriletrebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, bur- ghiele i mandrinele nu se pot fixacorect i, n consecin, fie c piesele se rebuteaz, fie c se produc accidente grave.

6. NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILORREVOLVER

6.1. DESERVIREA MASINILOR-UNELTEArt. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor decomanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor deprotectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caractertemporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masinisau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si sculaindepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masinanu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpulfunctionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de laaceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de an- trenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele ca- zuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat sise va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea suntdeterminate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligatsa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbuluiurmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune laaccidente lucratorul care preia masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorulmaturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Seinterzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cujustificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre- zenta acestoraeste stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru sigurantaoperatorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vorimpiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Pieseleprelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbacutilizat la curatare masinii.

6.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERESI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate com- plexa datoritacarui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt di- verse in functie de locurile demunca .

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de pre- venire si stingere aincendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucra-re a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electricprecum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:

la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unuimaistru sau sef de echipa;

uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate deechipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;

inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful deechipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental inmiscare, iarpentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoarecu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA

la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticaletrebuie luate masuri de sprijinire a acestora;

dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte demontarea tuturor dispozitivelor de protectie;

inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fostinlaturate de pe masina;

darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflama- bile este interzis

fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si infla- mabili, se vor folosi bai

cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa

intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o ali- fie protectoare

pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purtatot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;

nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica

evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelorprecum si fumatului;