DE GROAP

diavolii, în stînga, la moartea cretinu lui vin înge rii.
EDITURA PELERINUL ROMÂN,  ORADEA 2010
 
DE GROAP „ ducndu-ne aminte, aadar, de aceast porunc
mântuitoare, de toate cele ce s-au fcut pentru noi: de cruce,
d e g r o a p , de învierea cea de-a treia zi, de suirea ia ceruri, de ederea cea de-a dreapta, i de cea de-a doua slvit iari ven ire.” Rugciunea Liturgh iei înainte de „ le Tale dintru ale Tale...”
Cititorule, citete de trei ori aceast carte, ca s vezi cine eti în cer. Este cea mai frumoas carte din lume despre Venicie.
CuElinoivomînvia,peurmaLuidevomumbla.
EDITATDEMNSTIREA„PORTRITA” ,JUD.SATU MARE,2010
1
VIAA DE DINCOLO DE  
GROAP CUMTRIESCMORIINOTRIlCUMVOMTRIl NOIDUPMOARTE-bUPÎNVTURILEDREPT
CREDINCIOASEALESFINTEIBISERICIIORTODOXE, DUPPRESIMIRILECOMUNEALEOAMENILOR,
PRECUMlDUPEXPUNERILETIINIFICE TrudacuviosuluimonahMitrofan
TIPRITDEBISERICAORTODOXAUCRAINEI, KIEV,ANUL1992.
Eva creat din coasta lui   dam
Notaautorului: Pentru inimile
 îndurerate ale omenirii, pestrunavieavieii,de fiecare dat moartea aprea cutremurtoare
 
Dumnezeu; rspunsul decisiv, clar la întrebarea inimii umane-c i dup groapmorii notriTRIESCCA l  ÎNGERII... Pentru o inim zdrobit de suferin pentru pierderea unui apropiat, înmrmurit c a disprut o fiin scump, trebuie gsit vindecarea. i iat c pe neateptate ea „Inima” , care triete cu credin, ndejdeiiubireaudeccelplâns,careseparecnuar mai exista, ESTE VIU l TRIETE! Ajunge... i inima  îndureratadevenitmaiuoar !
Oameniinecredincioi,foartedepartedeBisericide  înelegerea adevrului cretin apreciazmoartea uman caodistrugeretotal,caoscurtareabsolutaexistenei. Acest lucru nu este adevrat. Moartea este numai o desprire a sufletului de trup. Adevrul despre nemurireasufletuluiesteunuldinbazelecretintii.
 
poate da numai Biserica i credina în Domnul nostru lisusHristos.Maimultdecâttoate,omulcontemporannu mai poate tri aa pentru faptul c el rmâne neauzit, neîneles i nimnui nu-i pas de problemele lui. Dac acestui om, nimeni nu-imai poateajutaaa dup cum i se pare, el rmâne totui iubit, unic i nu poate s fie repetat i este un fiu scump pentru Dumnezeu. Nu trebuie s fii dezndjduit în via, nu trebuie s-i fie fricdemoarte.Dumnezeuseaflalturidenoi toiinu ne d încercri mai mari decât puterile noastre de pe pmântisepreocupdesufletdupmoarte.Omuleste creat pentru ceruri i pelerinajul nostru de pe pmânt trebuies fieopregtirepentru împriacerurilor.ide aceeaesteprezentatacum reeditarea trudei importante a monahului Mitrofan „Viaa de dincolo de groap (mormânt) ” . Chiar dac aceast carte a fost scris cu maimultdeosutdeaniînurm, înanul1880,vrednicia cretinaacesteicreaiispirituale îi permites fieiazi isrmâncontemporan.
Aceastcarteînsemnatîlpoateajutaatâtpecretinul experimentat cât i pe cel începtor, pentru a-i uura caleadreaptasufletuluictreDumnezeu,nevaînvai pe noi s trim în credin i prin fapte bune, s  îndeplinim voiaDomnului; „Cutaimai întâi împria lui Dumnezeu i dreptatea Lui i toate acestea se vor aduga vou.” (Mat. 6. 33). FILARET, Mitropolitul KievuluiialîntregiiUcraine.
PRIMAPARTE MOARTEAÎNLEGTURCUNEMURIREA.DESPRE
MOARTE,PROVENIENAlÎNELEGEREA CUVÂNTULUI'„MOARTE”
 
APARIIAMORIIPEPAMANT > »
Câttimpau tritAdam iEva în rainuestecunoscut. Rutatea diavolului nu a fostdomolit.Toi cunosctorii
i
de teologiesântdecomunacordcu faptul c omul este maipresusdealte lucrurii fiine,asemntor lachipcu  Îngerii, creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, (lucruplcutLui,frdepcat).Cdereaplcutactual, plcerile pctoase gustate azi, progresul pesimist plcut, sau regresul este urmarea pcatului strmoilor notri.
Despreînaltadesvârireastrbunilornotrisepoate trageconcluziacein-auavutnicioporunc,niciun fel de legiaacum avem noiacum,ci ceamai uoar lege. Desigur în sufletul omului au fost deja inoculate toate legileprincipalealesufletului;altfelnicinupoatefi.Dac omulafostpuscaregealtuturorcelorvzute,înseamn celcompuneacoroanacreaiei luiDumnezeu.
Sufletul nu apsa asupra trupului i strmoul nu a strigat dup cum arat sfântul apostol Pavel celui ales din sfânta Treime; „Cine m va izbvi de trupul morii acesteia?” . Dar aceast plcut cdere, pentru care suspinsfântulapostolPavels-adezvoltatde lacderea luiAdam.OdatcucderealuiAdamaaprutpepmânt moarteasufletuluiiatrupului;„Deaceea,precumprintr- unom a intratpcatul în lume iprin pcatmoartea, tot aa imoartea a trecut la toi oamenii, pentru c toiau pctuit în El” mrturisete acelai apostol Pavel. (Rom.5,12).
Aa c moartea s-a actualizat datorit strmoilor notri,icaurmares-atransmisîntregiiomeniri.Cinenu tie i nu înelege cuvântul „moarte?”. i cel slbatic i cel elevat o cunosc. Toat omenirea tie dou realiti: una,cmurimiadoua-cnusetiecând.
DEFINIREAMORII 1
 
mamei,totaadetainicsedesparteisufletuldetrup. Este legiuitdeDumnezeu ca fiecareom înoriceclips fiegata demoarte.Aa dupcum este destinul comun, aa cum sânt chinurile pentru pcate, aa i groaza moriiestelafel,atâtpentruceldreptcâtipentrucel Scara Ra iului, pe fiecare reap scrie o vir u e
pctos. Aciunea i tainamorii este aceeai i pentru cel drept i pentru cel pctos. Poruncind s fie gata pentru moarte. Duhul Sfânt pregtete momentul prin care se realizeaz trecerea în
viaadedincolode mormânt,atâtpentruceldrept,câti pentrucelpctos.Moarteapentruprimulestefrumoas, iar pentru cel de-al doilea este groaznic. Realitatea acestorcuvintea fostdescrisdeceicareau fcutvoia Domnuluipentrupovuireanoastr.
Dup învturileBisericii noastreortodoxe „moartea este desprirea sufletului de trup“ , dup care sufletul rmâne cu el însui, iar trupul se pune în mormânt i acolo se descompune în elementele din care a fost compus.Soartaultimaomuluipepmântestemoartea, despre care Sfânta Scriptur mrturisete: „i ca pulbereasseîntoarc înpmântcumafost, iarsufletul sseîntoarc laDumnezeu,Carel-adat.“(EccI.12,7).
LEGEACOMUNAMORII 9 
 
vorînvia." (1Cor.15,22). Moartea vine la om atunci când el i-a împlinit
scopurile vieii ce i-au fost încredinate prin dreapta  judecata luiDumnezeu,ceeaceîiestedefolosomului; prinurmare,moarteaîiestefolositoareomului.Decinou ne este legiuits-i mulumim Domnului pentru creaiile Lui;prinurmare:slavieDoamne,pentrutotceaicreat  în folosul nostru...FiebinecuvântatnumeleTuDoamne, acumipurureaiînveciivecilor.
Sfântul Antonie cel Mare ptrunzând în profunzimea legilor Domnului, odat i s-a adresat cu urmtoarea rugminte: „Doamne, de ce unii mor de tineri, iar alii triesc pân la adânci btrânei?” . i a primit rspuns: „Antonie, iaaminte,acest lucruestealDomnuluiinui- e de nici un folos ca s-l cercetezi” (din spusele i cercetrileSfinilorPrini).
Gândirea la moar e fere e de
pca e. Moar ea în dreap a i
 în s ânga îl ine pe om.
Sufletului creatdeDumnezeu  îi este rânduit s treac trei etape care compun viaa venic: în pântecele mamei, viata pe pmânt si viata de dincolo demormânt. Pentru ce sneîngrozimcândpestetoate
estevoiaDomnuluiinoisuntemaiDomnului?Noinune pregtim pentru primanaterepe pmântinimicnu ne aducemamintedesituaiadat;nepregtimacumpentru adouanatere,dedincolodemormântivenicie.
 
eiesteucigtoare.Noiîns,vzândcuajutorulDomnului taina înelepciunii Lui, considerm c moartea este o trecere i nu trebuie s intrm în panic; din contr, trebuies ne bucurm, pentru c lsm viaa putredi trecem în viaa nou, nesfârit i incomparabil mai bun.
CAUZELEMORII Moartea, Mt. thos
Cuvântul lui Dumnezeu mrturisete c El a creat omul pentru nemurire (înelepc. Sol. 2. 23), dar prin invidia diavolului (înelepc. Sol. ,2,24) în omenire a
intratmoartea,prinurmareipcatul. DacEva nuarfi ascultatdediavol i n-arfi rspuns
ispitirilor sale, i nu s-ar fi îndeprtat de porunca lui Dumnezeu,atuncinicipcatulnuarfiexistat.Mândriai neascultareaau fostcauzelemorii sufletului. „Sfinenia este nemuritoare, iar minciuna este cauza morii” (înelepc. Sol. ,1,13-16). Aceste cuvinte ale lui Soiomon definesc semnificaia apariiei morii pe pmânt i mrturia nemuririi omului. Chiar Soiomon spune c numai cei cu mintea întunecat vd moartea ca o distrugereatrecutului. (înelepc.Sol.3.2-4).Prinurmare, omul a fost înzestrat cu nemurirea. întreruperea conlucrrii sufletului cu Dumnezeu duce la moartea acestuia.
MOARTEANEFIREASClNETRECTOARE DinSfântaScriptursevedecmoarteapentrunatura
omuluinuestenatural,prinurmare,pentruom,natural esteviaa.Odatcucderea,omul i-a îndreptat iubirea sa ctre cele interzise, iar iubirea ctre nemurire s-a schimbatctrelucruriletrectoare,sufletuls-aschimbat. Sufletul în stare bolnav iubete i este legat conform naturiidecorp.
8
 
Nu l-a creatDumnezeu pe om numai ca s-i insulte Creatorul, i s încalce voia Lui cea sfânt. Dorina lui Dumnezeu pentru om este venica blândee, încât chiar natura lucreaz pentru el, numai ca s-i fiemai plcut viaa i s înlture ce este mai neplcut, moartea. Aa precumpentruomestedestinatviaavenic,ipcatul esteyo apariie nenatural; moartea este urmarea pcatului iea îiestenenatural firii umane;omula fost creatnemuritorcatrupisuflet.Condamnarea,daceste dreaptînfinal,estebun,dacestenedreapt,esterea; aaipentruommoarteaestebinefctoare.
Dup cderea omului, aa cum ne înva Sfânta Biseric, moartea era un mijloc pentru oprirea rului,  împiedicând desfurarea lui. Dac Adam ar fi rmas dupcderenemuritor,atuncii rularfi fostnemuritor, iar pentru om nu mai era nici o ndejde de mântuire. Pentru ca nemurirea omului i a iadului s nu ajung venic, cu acestscop i-a fost interzis luiAdam ca prin pcatulluisgustefructuldinpomulvieii.(Fac.3,22,23).
 Acum când inutul morii a fost destrmat prin rstignirea lui lisus Mântuitorul, cei ce cred în El sânt rscumpraidinprimulpcat.Rdcinaruluidinnatura uman se înfirip chiar în concepia trupeasc, atunci cândse unesc împreun trupulcusufletul.Rul poate fi distrus nu numai prin unirea creaional dintre trup i suflet, când se unesc în pântecele mamei. (Concepia, zmislirea unui om este urmarea pcatului lui Adam i Eva,darprinnatereaomuluidinomiprinunireadintre trupisufletse reparacestpcatcreaional).Deaicii concluzia: oricâts-ar curi omul pe pmânt, oricâts-ar sfini nu poate s distrug desvârit rdcina rului i sajung însituaiadea nusimi povara trupului, i s suspineîmpreuncuSfântulApostolPavel; „Srmanom, oarecinemva izbvide trupulmoriiacesteia?” (Rom. 7.24).
 
sufletulomului imâhnireaduc la îndoial, laconfuziei la pericolul de a-i pierde mântuirea i de a nu putea ajunge înviaavenic,desigursituaiiledatesântnite ispite. Ca urmare, ispita pentru om nu este motiv de bucurie, ci de mâhnire. Viaa nu a mai fost frumoas pentruomenirechiardinclipacderiistrmoilor,atunci când cu sudoarea frunii lor au început s-i câtige hrana i existena.Munc necontenit, dureri corporale, mâhniresufleteasc, ispite, iatcucene-amumplutviaa pe pmânt. în vremuri de tristee numai sfinii erau bucuroi, urmrind dac nu exist nici un om care ar rezista ispitelor lumeti. Sfântul i mult încercatul i dreptulIovnuaspuscviaanuarfidecâto ispit?
Nuexistnici unom cares nuseocupedeviaa lui  înainte de terminarea ei... Cât de scump este viaa în prima parte i deodat auzim porunca morii înainte de terminareaei.
 Atâta timpcâtesteomul pepmântmâhnireai ispita nu-l laspân lamoarte.Numaimoarteaelibereazomul de ispit.Darpunândcaptmâhniriiomeneti,oareeste benefic i salvatoaremoartea pentru care este obligat smulumeascCreatoruluicu inimacurat?
 
dintr-un loc în altul, din lumea vzut în cea nevzut, dincolodemormânt,spiritualpentrucretini,denespus i de neegalatmai bun.De aceeaSfântul loanGur de  Aur, plin de emoie i-a spus morii la apariia fericirii: „Undeîiesteveninultumoarte?”
Moartea fiecrui credincios se termin în moartea Domnuluinostru lisusHristos,careprinînviereaLuine-a druitoviablândivenic. „Eusântcalea,adevrul i viaa", ne înva Fiul Omului iar noi credem c cei moriîntruHristostriesc,numaidacnuarfineghin,ci membriadevraiaiSfinteiBisericialuilisusHristos.
 Analizând moartea, ea ne expune aciunea mâniei Domnului, pe care o aflm iubind ortodoxia. Deci, analizând moartea în raport cu venicia ne arat c cei ortodoci, trind cu sufletele lor în spiritul iubirii lui Dumnezeu, trecdinviaapmânteanplindegreutii rutate în împriavieii,a iubirii, a fericirii,acolounde seînlasufletullorîntimpulvieii.
Dup cuvântul Domnului, moartea lor este chiar „frumoas” , ca urmare a dezlegrii lor pmânteti câtigate temporar ca s fie în veci cu Hristos. (Filip. 1,23). „Am dorina s primesc dezlegarea i s fiu cu lisusHristos”ianume-sfiuacoloundeestedestinatde Creatorloculomului.
Descifrând relaiamoriicuceipctoi,constatmc este „groaznic” fiind urmarea mâniei lui Dumnezeu dup dreapta Lui judecat. Aceasta este diferena venicaceeaceafostatâtdescumppepmânticeea cedincolodemormântnumaieste.Moarteapctoilor care nu s-au cit este benefic pentru ri, inuturi i familii, pentru c face s dispar rul. Dup zicala popular„afarcuneghinadingrâu” .
IEIREASUFLETULUI Sufletulse unetecu corpulomuluicu care împreun
formau anterior organismul uman i se desparte de el dupvoia luiDumnezeu.Desprindu-se, sufletul treceîn
T î 
 
 împriaunic, împriasufleteasc,aîngerilor; iapoi dup însuirea fiecruia, buni sau ri se vor uni cu  îngerii, cei buni vor fi în rai, iar cei ri, deczui în iad.  Acest adevr ni l-a descris însui Dumnezeu în pilda bogatului nemilostiv i sracul Lazr, învându-ne c sufleteledespritedetrup introri în rai,ori în iad. „Azi vei fi cu mine în rai” i-a spus lisus Hristos tâlharului  înelept.
Moar ea cu aripi a scos sufle ul, iar
în brae are sic riu l cu rupu l. Ea zice:
pân aici i-a fo s viaa.
 înseamn c dup desprirea sufletuluidetrup,sufletulvafiori  în rai, ori în iad. Când? „Azi” , a spus Domnul lisus Hristos; cum
s înelegem sensul cuvântului „azi”? Cum s interpretm dup învturile Sfintei Biserici despre sensulzilelora3-a,a9-a,ia40-a?
Pepmântsântzileinopi,sptmâni, luniiani, iar dincolodemormânt-venicie, luminoriîntuneric.Pentru ca sufletul smerites ajung în partea întunecat sau luminoas a veniciei trebuie s treac o perioad de timpcarecorespundezilelorterestre.
Timpul în care seaflsufletul dupdesprirea luide trup corespunde cu zilele terestre. Dup cât este cunoscut situaia sufletului care se afl dincolo de mormântîn primele3ziledupmoartei înurmtoarele, pânla40,SfântaBisericiapropiaiimortului, folosesc aceast perioad ca s-l înduplece pe Dumnezeul cel milostiv.
 Aadarcuvântul „azi“ reprezint timpul dedincolode groap, „venicia” , iarzilelea 3-a, a 9-a ia40-a, sânt pentru pmânteni, iar în viaa de dincolo aa ceva nu exist,acoloestenumaiazi,iaraltzinuexist.
Taina morii este ua prin care trece sufletul ce s-a despritdecorpiintrînvenicie.
Ce se petrece cu corpul uman dup desprirea de
12
 
suflet, vedem i cunoatem, îns ce se petrece cu sufletul nici nu tim, nici nu vedem, în afar de ce ne  învasfântaBiseric,stâlpul itemeliaadevrului,ine  învaiDuhulSfânt.
Despre ieireasufletului icesepetrece cu el înacel timpSfiniiPrininearatc lângelaparîngeriibunii cei ri.Artareacelorri îl ispitescpân lacapt: darîn aprarea sa apar i îngerii buni care îi aduc omului un mareajutoricubucurieîlslujescpentrufapteleluibune i pentru contiina lui curat. Atunci ascultarea, stpânirea desine, faptelebune, suferina îlajut, iarel este condus de ceata de îngeri cu bucurie în faa Mântuitorului. Pe sufletul rtcit, iubitor de pcate, duhurilereleîlconducspreiad.(SfântulTeodorStuditul).
Odat sfântului Macarie dinAlexandria i-au aprut în vedenie doi îngeri, care i-au spus c sufletul atât al omuluicredincioscâtialceluinecredincios-privetecu groaz i fric apropierea îngerilor. Sufletul aude i  înelegedurereai lacrimilecelorapropiai,darnu poate scoateniciunsunetcas le rspund.Elsegândete la calea lung i la noua lui via dup desprirea lui de trup(sfântulMacariedinAlexandria).
Spusele sfântului Teodor Studitul i Macarie din  Alexandria sunt completate cu spusele sfântului Chirii din  Alexandria, la ieirea sufletului din trup: „în ce situaie de team i fric se afl sufletul pân se va pronuna hotrârea
final!. Puterea Domnului st fa în fa cu puterea duhurilor necurate i expun gândirea curat, faptele i vorbele fcute de el i ateapt cu fric i emoie, în disputa lui fiind angrenai îngerii i demonii care vor decideori laosând, ori laviaavenic” . (SfântulChirii alAlexandriei).
Drumul sufletului dup moarte îl arat minunea cu
13
 
Taxiot. El spune c la ieirea sufletului vin îngerii buni, care duc sufletul prin vmile cele nemitarnice ale vzduhului,undesearatfaptelecelebunealesufletului, pecarele-afcutînvia.
SfântulGriqorie,uceniculsfântuluiVasile,aîntrebatîn vedeniilesalepesfântulTeodordespreîmprejurrilecare  însoesc moartea. „Cums-i explic boala trupului, chinurile i greutile cu care se confrunt muritorii! Ieireasufletuluidin trupesteatâtdedureroas încâtse aseamncu un om dezbrcatigolcares fiearuncat  în focisardprefcându-seîncenu” .Cândavenit vremea morii mele, m-au încercuit duhurile rele; unele rgeau ca animalele, altele ltrau precum câinii, altele urlau ca lupii, privind la mine, cutând s m  îngrozeasc, scrânind din dini de fric i neputin; deodatamvzutîndreaptapatuluimeustânddoiîngeri, prezena crora m-a linitit i demonii s-au retras. Unul dintre îngeri i-a întrebat cu mânie: de ce venii voi de fiecare dat înaintea noastr lamuribunzi, îi îngrozii i tulburai orice suflet cese despartede trup? Aici degeaba v bucurai, înacest sufletexist mila lui Dumnezeu ivoi nu avei nici o prticici nici sori de câtigat aici. Demonii s-au tulburat i au început s expun faptele rele fcute în tinereeameai ipau: „dar pcatele acestea, acela i cellalt nu le-a fcut el?” în sfârit apare moartea, din privire foarte urât, fiind sub asemnareaunui om, darfr trup, numai scheletul gol. Ea a adus diverse instrumente de tortur, sgei, sbii, securi, furci i altele, iar sufletul meu smerit s-a cutremuratdegroaz.Sfinii îngeri i-auspusmorii: „Nu pregeta, dezleag aceast unirea sufletului de corp, în linitei repededezleag-l,elnuarepcategrele” .
 Atunci moartea s-a apropiat demine, a luatosecure mic i a început s-mi taie prima dat picioarele, apoi mâinile, apoi cu alte instrumente mi-a desfcut restul organelorînordinea lorfireasc.Am rmas frdemâini i fr de picioare, totcorpul mi-a amoriti nu puteam
14
 
s m mai mic. Capul mi-a devenit strin, apoi a amestecatcevaîntr-unvas(unamestec) forându-ms- Ibeau.Aadeamarafostbuturaîncâtsufletulmeunu a putut rezista i a ieit din trup îndeprtându-se, iar  îngerii l-au primit înmâinile lor. Uitându-m în urmam vzut corpul meu întins rigid i fr suflare. Parc ar fi fostunaltom carei-adathainelejosdepeeliseuita, aa m uitam i eu la corpul meu îndeprtându-m.  îngerii m susineau, iar demonii apropiindu-se de noi artaupcateletinereiimele, iarîngerii auartatfaptele bune i mulumit lui Dumnezeu au gsit; ei au adunat faptelebunecareau fostfcutecu ajutorulDomnului i au fostgataspun pecântarcontra faptelormele rele. i atunci pe neateptateaaprutcuviosulprinteVasile ile-aspussfinilorîngeri:„Acestaestesufletulcarem-a slujitlabtrâneeieum rugam laDumnezeupentruel, aa c Dumnezeu mi l-a datmie” . Cu aceste cuvinte a scosopungplindegalbeniiadat-oîngerilorzicând: „cândveitrecevmilespreîmpriaveniciduhurile rele vor revendica acest suflet s-l rscumprai din datoriile lui, c mulumit lui Dumnezeu eu sânt bogat; prin truda mea am adunat multe comori i druiesc aceastpungsufletuluicarem-aslujit”.
Spunând acestea a plecat. Duhurile rele au rmas nedumerite i n-au mai cerut nimic îndeprtându-se. i iaravenitsfântulVasileaducândcuel înnitevaseulei curat i mir; el le-a deschis pe rând i m-a uns; m-am umplut de buntate cereasc i atunci am constatat schimbarea i m-am luminat. Cuviosul le-a spus  îngerilor: „când vei termina cele trebuincioase acestui sufletatuncis-l conduceisprevieuire în loculpregtit de Dumnezeu mie” . Dup aceasta cuviosul s-a fcut nevzut, iar îngerii m-au luat i ne-am îndreptat spre rsrit. (Vezi, CELE 24 DE VMI ALE VZDUHULUI, EdituraPelerinulRomân,Oradea.)
Sfântul loanDamaschinscrie: „Dumnezeumântuiete creaia mâinilor sale cu excepia acelora care aparin
15
 
numrului celor excomunicai care au înclcat credina adevrat, aa cpartea stânga balanei tragecumult pe cea dreapt. Brbaii sfinispun csepun pecântar fapteleomuluiînaintedemoarte,dac:
1) partea dreapt se va înclina mai mult decât cea stâng,acelomîivadasufletulîngerilorblânzi;
2) dac balana este egal atunci învinge iubirea de Dumnezeu;
3) chiardacbalanaseînclin înparteastângdoar puin, i atunci mila lui Dumnezeu completeaz neajunsurile. Acestea sânt cele trei Judeci ale lui Dumnezeu:preabun,drepti iubitordeoameni,
4) cândfaptelereletragprea multînparteastângnu maiestenimicdefcut” .
Toate aceste situaii însoesc moartea omului. > »
Mântuitorul a spus c ieirea sufletelordin corp au un traseucomun, (Lc. 16,23),dartotui searatcmoartea pctosului este groaznic, iar pe sufletul celor drepi  îngerii îl conduc în sânul lui Avraam. (Lc. 16,24). Cercetareasituaieidefaptîncareseaflceledoumori alecelordousuflete,esteexpusînînvturileSfinilor Prini. De noi depinde, se înelege, dac cu ajutorul bunvoinei Domnului moartea i ieirea sufletului o putem face uoar sau grea. Judecând dup cum o s primim ios îndeplinimporuncaDomnuluinostru lisus Hristos: „în oricemoment fii gata demoarte, cii-v i credei în sfânta Evanghelie” . Cercetarea neîntrerupt, cina i credina vie în Domnul nostru lisus Hristos ne vor face ieirea sufletului mai fericit. Nu numai sracii precum Lazros urmezeviaa i o s aib parte de o moarte fericit, dar i cei bogai dac ei vor fi smerii,  înelepi i sraci cu duhul. Nu numai cei bogai, ca cel dinsfântaEvangheliemerg în iadiaupartedeomoarte grea, ci i cei sraci care nu-i duc Crucea cu o mare rbdare sufleteasc; aadar fii gata de moarte în orice moment. Groaza de dinaintea morii i marea agitaie sânt însuiri ale omului. Toi sfinii se pregteau de
16
 
aceastclipcurugciuneilacrimiimoartealorafost mrea. Spunea sfântul Vasile cel Mare: „Doamne, pentru robii Ti, sufletele care au venit la Tine desprindu-se de trup nu este moarte, ci adormire în linitea cea deplin” . Aadar-frai i surori linitii-v, moartea nueste unmijlocdedistrugeresauo limitarea fiinei umane. Sufletul triete în alt lume în care se poatesplecminoiînoricemoment.Celoradormiiîn Domnul nostru lisus Hristos învingtorul morii noastre nu le vom spuneADIO, ci simplu: LAREVEDERE iubiii notriprini,apropiai,fraisausurori.
IEIREASUFLETULUICREDINCIOS Din revelaia îngereasc a sfântului Macarie din
Alexandria se constat c ieirea sufletului credincios este direct opus celei a sufletului pctos. Sufletul credincios, dup ce se desparte de trup este primit, condus i aprat de sfinii îngeri într-o lume plin de lumin, bucurie i buntate. Nu-i de mirare ieirea acestor suflete i unirea lor cu îngerii, cci ele au petrecutofoartemarepartecueipepmânt.
lat ce scrie sfântul Efrem irul despre ieirea sufletuluicredincios: „Sfiniiadevraiieroi,sebucurde ieireavoastr (a sufletelorcredincioase).Având în faa ochilor loro trudmare a faptelor lor, priveghere, post, rugciune, metanii, lacrimi, sufletele lor srbtoresc, pentru c sânt chemai din trupul lor, ca s intre în liniteavenic” .
IEIREASUFLETULUIPCTOS Cuvântul luiDumnezeumrturisetecestegroaznic
moartea pctosului (Ps. 33. 22). Pentru ce oare? S studiem fiinacuvântului „pctos” ; acestaestecelcare aclcatporunca luiDumnezeu,estecelcenus-asupus legilorSale. Ca doritorde cinste îi umple sufletul de o bucurie neînsemnat, iar fcând aceasta, atunci sigur apareteama rspunderii.Moarteasufletului pctoseste
17
 
grea, deoarece în clipa ieirii lui îl întâmpin duhurile rele,crora fr de fric le-a slujiti pe pmântîntimpul vieii i în egal msur cu alte suflete pctoase va trebuisintreînvenicunire.
Cuviosul Macarie cel Mare Judec despre ieirea sufletului pctos în acest fel; „Când iese sufletul pctosului din trup, atunci se produce o mare tain, ctre el se apropie o mulime de demoni i îngeri ai  întunericului i rpescsufletul în inutul lor inu trebuie s ne mirm. Dac omul trind înc pe pmânt li s-a supusde bunvoie i le-a devenit rob, cu atâtmaimult cândprsetelumeadevineprizonierullor”.
DesprireadeviaaterestrscriesfântulEfremirulîl mrginete pe pctosul care vede în faa ochilor si fructul amaral frdelegilorsale. Cât cin îi strânge inimaatunci aceluia, care nu s-a ocupat de el în timpul vieii,demântuirealui.
DinscrierileduhovnicetialeSfinilorPrini reiesec Dumnezeu, pe cileSale nemrturisite le acord înainte de moarte Sfânta împrtanie oamenilor fr s fac deosebire între pctos i cel credincios, dimpotriv: pentru oricepcate fcuteanterior, chiarîn timpul vieii, oricecanonaravease trecepesteel iprin cinade la moarte. El le las aceast cale tuturor. Moartea pe neateptate. El o trimite ca un mijloc duhovnicesc, deoarece el cunoate condamnarea pcatelor tinereii, netiina i uitarea. (Mrturisirea surd a lui Polisadov, pag.19)
ATREIAZIlÎNCERCRILE(VMILE),DEFINIREA ZILELOR:ANOUA,APATRUZECEAlLAUNAN Unde se afl sufletul în clipa când se desparte de
trup?Ce înseamnzilelea-3-a,a-9-aiceade-a40-a?în ce perioad trece sufletul încercrile aeriene (ale vzduhului) i când dup ieirea lui din trup se face  judecataparticular?
Sfântul Macarie din Alexandria ne red printr-o
18
 
revelaiea îngerilorsituaiasufletelormorilor în primele 40deziledup ieirealordincorp.Cândsedesvârete tainamorii isufletul sedetaeazdecorp,atunci el în decursdedouzileseaflpepmântsi însoitde îngeri viziteazacele locuri undesconfirmedreptateaasupra faptelorsale.Elpluteteîn jurulcaseisale, loculundes-a despritdecorp,si câteodatseapropiedesicriuunde seaflcorpulsudecares-adetaat.
Ina treiazi.dupcutremurtoareaînviereaDomnului nostru lisusHristos, petrecut îna treiazi, fiecaresuflet cretin trebuies se ridice la ceruri pentru a se închina Domnului, lat cauza pentru care sfânta Biseric are obiceiul deosebit ca în a treia zi s aduc rugciuni pentruiertareapcatelorceluimort.
 A treiazi dupmoartea omului se face pomenirea, i aducând Domnului rugciuni se slujete Parastasul.  Aceastzipentruceldecedat,câtipentrunoiceiviiare legtur direct, duhovniceasc cu învierea Stpânului vieilor noastre, învierea ce ne-a închinat-o nou (i desiguridecedatuluitu).
 în a treia zi cel decedateste înmormântat. Restituind pmântului corpul, corpul drag inimilor noastre,  îndreptm inima i mintea noastr ctre învingtorul morii ce ne-a druitsrbtorea vieii i victoriadeplin asupra morii prin învierea Sa. Biserica crede cu solemnitate, cu fiii si, c Hristos a înviat din mori i adevrailorcretini, celordin sicrie le-a druitviaa. i mortului tu îi este druit viaa i învierea,dar numai prinHristos.
 A treia zi trupul se restituie pmântului, iar sufletul trebuiesse înalesprecer: „i seva întoarce praful în pmântulsu i vadeveni ceea cea fost, iarsufletul se vaîntoarcectreDumnezeuCelce l-acreat” .(EccI.12,7)
Nemsurat este distana între cer i pmânt, sau  între Bisericile adevrate! Aceast distan în limbajul uman i în scrierile Sfinilor Prini i în Scriptur se definete prin cuvântul „aer” (vzduh). i prin urmare
19
 
acest„aer” nusedefinetenumaiprineternitateasubire ce înconjoar pmântul, ci i prin imensitatea lui.  Aceast imensitate este umplut de îngerii czui, cu toate faptele lor care const în a îndeprta omul de mântuirea lui, fcânddinelun instrumentalminciunii.Ei lucreaz cu iretenie în interiorul nostru, ca s ne fac prtai la pieirea lor, cutândsne înghit.Mrturisete despre diavol sfântul apostol Petru, astfel: „Fii treji, privegheai. Potrivnicul vostru, diavolul, umbl, rcnind ca un leu, cutând pe cine s înghit” (1 Petr. 5. 8). Despre imensitatea etern dintre cer i pmânt, aerul fiind plin de duhuri rele, nemrturisesc vedeniile alese alesfântuluiDuhicredemacestuiadevr.
 AacumscrievztorulmarilortainealeDomnuluidin  Apocalips, îngerii czuiau fost îndeprtai dincasa lor cereasc (Apoc.12.8,9).Deaceeaundearfi locul lor?în cartea lui Iov se arat c înaintea cerurilor ar fi locul  îngerilor czui (Iov. 1,7) i învtorul neamurilor îi numete duhuri rele, iar pe cpetenia lor-stpnul  întunericului.(Ef,2.2).
Din acel moment, ca urmare a cderii strmoilor notri i izgonirea lordin Rai, lâng pomul vieii a fost pus unHeruvim (Fac.3. 24),daricelde-aldoilea înger czutînvremeasa,s-aopritîntreceripmântcastaie calea omului spre rai. Porile cereti s-au închis pentru om i din acelmomentStpânul lumii nu a permis nici unui suflet uman ces-a despritde corps seapropie de Rai. i credincioii, în afar de Mie i Enoh, ca i
pctoii au coborât  în iad.
Primul care a trecutaceastcalede neptruns ctre rai, inofensiv, a fost Biruitorul morii, distrugtorul iadului; i porile raiului din
20
 
acel moment s-au deschis. Dup lisus a trecut uor i tâlharul înelept precum i credincioii din Testamentul Vechiscoi deMântuitorul din iad.Sfinii trec fr lupt aceastcale,chiardacmaisufercâtevadin rmiele faptelorrele,darcelebuneînclinînfavoarealor.
Dacnoiurmaii fiind luminaide lumina luiHristosi având libertateadea face faptebunesau rele,deobicei devenim prizonierii faptelor rele, neadevrate, i  îndeplinirii voinelor lor nefireti, cu atâtmaimult ei nu vor lsa sufletul atunci când se va despri de trup s treac la Dumnezeu. Se înelege c ei îi vor arta sufletului toate drepturile lui în aprarea sa ca unui executant credincios al sugestiilor lor (gândurile, simurileidorinele).
Diavoliiîiexpunactivitileluipctoaseîntotalitatei elrecunoateaceastrealitate.
Cretinii nu-i petrec viaa fr de pcat aa c nu primesc direct accesul în viaa venic, iar faptele lor trebuiescpreuiteicântriteneaprat.
Dac sufletul nu i-a gsit identitatea i nu s-a recunoscut în viaa de pe pmânt ca un lucru duhovnicesc, el trebuie neaprat s se identifice dup mormânt; s recunoasc ce a fptuit în sine, cu ce s-a obinuiticareestesfera luide influen,înceaconstat hrana lui i îndestularea.Trebuiesse recunoasci în acestfelssejudecepesineînaintecasajungîn faa  judecii lui Dumnezeu, la dreapta judecat cereasc. Dumnezeu nu a vrut i nici nu vrea moartea, daracest lucru omul l-a dorit. Sufletul poate s-i recapete contiinapepmântcuajutorulSfintei împrtaniicare poatesaducocinadevratis primeascde la Dumnezeu iertareapcatelor.Dardincolodemormânts aduci sufletul la contiina pcatelor sale nu se poate; aici îi stau în cale duhurile rele care se definesc a fi cpeteniile tuturor rutilor de pe pmânt i îi vor reaminti toate situaiile prin care s-au produs rutile. Sufletul îi recunoate pcatele i cu aceasta el deja
21
 
atenioneaz judecata lui Dumnezeu care îl osândete dupsentinapronunatdeel.
Prin cin, pcatele fcute sânt terse i nu se vor maireamintinicieri,nicilavmiinicilaJudecat.
La încercrilesufletului îngerii dreptii expun faptele bune svârite de el. Toat distana dintre pmânt i ceruri conine 24 de vmi sau judeci în care sufletul este învinuitde demoni pentru pcate. Fiecare judecat, vam sau cum se denumete în Sfintele Scripturi,  încercare,areduhurileei rele, sauvameiiei, carearat felulpcatuluifcut.
Vameii nu numai c îi dovedesc sufletului despre pcatele lui, dar mai adaug i altele pe care nu le-a fcut,dupcummrturisetesfântulloanScrarul.
Ordineaîncaredecurgîncercrileesteunadupalta, dup cum spune cuvioasa Teodora. în calea lui ctre ceruri,dusctrersrit,sufletultreceprinVmi,încare duhurile rele opresc sufletul condusde îngerii buni i-i expunpcatele:
VAMA 1 AGRIRII DERU,VAMA2AOCRÎRII l BATJOCORIRII,VAMA3AZAVISTIEI (INVIDIEI),VAMA4 AMINCIUNII, VAMA 5 AMÎNIEI,VAMA 6 AMÂNDRIEI, VAMA 7 A GRIRII DEARTE, VAMA 8 A LURII DE CAMTlAVICLEUGULUI,VAMA9ALENEVIRIIlA TRÎNDVIEI,VAMA10AIUBIRIIDEARGINT,VAMA11 A BEIEI, VAMA 12 A POMENIRII DE RU, VAMA 13 A DESCÎNTTUREI l A VRJITORIEI, VAMA 14 A LCOMIEI, VAMA 15 A ERESURILOR, A SECTELOR, VAMA 16 A SODOMIEI, VAMA 17 A PREACURVIEI, VAMA 18 A UCIDERII, VAMA 19 A FURTIAGULUI, VAMA20ACURVIEI,VAMA21ANEMILOSTIVIRII,VAMA 22 A MUIERILOR CELOR CE SE SULEMENESC, SE  ÎMPODOBESC, VAMA 23 A FUMATULUI, VAMA 24 A SIMONIEI. Trecerea prin vmi se face a treia zi dup moarte.
PreasfântulMacariescrie: „învturaBisericiidespre vmiestedeactualitateisefoloseteiazitrgându-se
22
 
deprinveaculalpatruleaprinînvtoricaremrturisesc c au primit învturilede la înaintaii lordin predarea apostolilor” (Adevrateledogmealeteologiei.Voi.5,pag. 85,86).
Cunoscând poziia sufletului de dincolodemormânt, trecerea lui prin vmi i apariia lui în faa Domnului pentru închinare corespunde celei de-a treia zi, iar biserica i neamurile vrând s demonstreze c-i amintesc de el, se roag la Dumnezeu ca sufletul s poat trece mai uor încercrile i s-i fie iertate pcatele. Eliberarea de pcate a sufletului constituie pentruelînviereapentruoviafericit,venic.ideci, dup exemplul Domnului nostru lisus Hristos cel ce a  înviatatreiazi, iseslujeteparastasuldepomenirecai elsînvieatreiazipentruoviaveniccuslavalturi deHristos.
DupînchinarealuiînfaaDomnului,seporunceteca s i se arate locaurile Sfinilor i frumuseea raiului. Cltoriile, vizitele în locaurile din rai se petrec în decurs de sase zile, iar sufletul se minuneaz i proslvete peCreatorul Dumnezeu. Contemplând toate acestea,elseschimbiuitdurerile luicorporalece le- aavutanteriorîncorp.Dacestevinovatdepcat,vede  însfini o îndulcire, i începes-i reproezefaptul ca petrecutviaa cu nepsare i nu i-a slujitDomnului aa cumsecuvine.Dupa9-azi,dupceavizitatraiul(dup desprirea lui de trup), este adus din nou pentru  închinarea lui în faa Domnului; aadar Biserica face foartebinecaducedarurii rugciunipentrucelmort.
Dupceade-adouaînchinciuneînfaaStpânului,El poruncete s i se arate sufletului i iadul cu toate chinurilesale.Sufletulcondusvedepeste totchinurile la care sânt supui pctoii, aude plânset, gemete i scrânetdedini. încontinuare,peparcursulcelor30de zilesufletulestecondusprindiversesectoareale iadului estecuprinsdefricadeanuajungeielacolo. Insfârit,  în a 40 a zi, dup ce a ieit din trup, sufletul este adus
23
 
pentrua3-aoarpentru închinciurteîn faaDomnuluii numai acum, dup faptele sale, dreptul Judector îl trimite la loculpecareîlmerit.Aceastaînseamncîna 40-a zi se face judecata particular dup ce sufletul a ieitdincorp.Aadarpebundreptate,sfântaBiseric Ierusal mul ceresc
face pomenire dup mori în ceade-a40-azidupmoarte.
 în cea de-a 40-a zi, se constat c este aezarea i Judecarea particular a sufletului în viaa lui de dincolodemormântcarevafi
pân la înfricotoarea Judecat de apoi. Aceast stare defaptasufletului,petrecutînmodplcutînviaadepe pmântnuestedefinitivisepoatemodifica.
Domnul nostru lisus Hristos în cea de-a 40-a zi a  înlat natura uman luat de El pe pmânt, întru slav- aezând naturaomului lângDumnezeul Lui „în dreapta Tatlui” : „Zis-aDomnulDomnuluimeu:ezide-adreapta Mea, pân ce voi pune pe vrjmaii Ti aternut picioarelor Tale" (Mt. 22. 44). Aa c prin aceast  înfiare,morii, înceade-a40-a-ziprinsufletele lorintr  în locurilecorespunztoarefaptelorsvârite pepmânt, dup cum au lucrat. Dumnezeu, pentru mântuirea noastr, ne-a unitprinviaaimoarteaLui, înlându-se  în cea de-a 40- a zi; aa i sufletele morilor, încheind caleavieii,primescrsplataconformfaptelor lor.
Cum în cea de-a 40-a zi Hristos s-a înlat i ade totdeauna în dreapta Tatlui, ateptând ca dumanii lui s fiepui sub picioareleSale (Evr. 10. 12,13), totaa i sufletele morilor ateapt ceasul întâlnirii de dup moartecuHristos,capân iaadouavenires rmâncu El (vrând dac se poate), pân la a doua judecat de obte i înfricotoare a lui Hristos (Cuvântul arhiepiscopuluiTeodor,pg.37,38).
 Aceast concordant între starea luiHristos i starea
24
 
sufletelor adormite se recunoate prin cuvântul Domnului: „i precum este rânduitoamenilor o dat s moar, iardupaceeas fiejudecata.TotaaiHristos, dup ce a fost adus o dat jertf, ca s ridice pcatele multora,adouaoarfrdepcatSevaartacelorcecu struinîlateaptspremântuire” . (Evr.9.27,28).
Tânjind inimatadupmoarteaceluidrag inimii tale în a-40-a zi, înal mintea i inima ctre Mântuitorul vieii noastre, ziua înlrii începtorului vieii noastre, ca s mijloceasc El: „Cci Hristos n-a intrat într-o Sfânt a Sfintelor fcut de mâini-închipuirea celei adevrate-ci chiar în cer, ca s Se înfieze pentru noi înaintea lui Dumnezeu” (Evr.9,24) castrimidupmoarte.Seva dezice oare Tatl Ceresc de rugminile pentru noi ale Fiuluisuuniciprea iubitcares-a rstignitpentrunoi? ine aadar credina cu trie i iubire ctre Domnul în  întreaga luimrire care venic se ocup atât de soarta noastr câti de a celormori.Roag-tectreEl pentru ca cu bunvoina Lui s vindece neputina sufletului plecat,s-i iertetoatepcateleigreelileistecuree de ele. Rugciunea i credina ta luminat de sfânta Biseric ajut foarte mult celui mort la judecata particulara luiHristos,cas-laeze îndreapta pân la  judecatadeapoi.
Cunoscând calitatea sufletului de dincolo, fapt ce corespunde celei de-a40-a zi pe pmântatunci când se
decide soarta chiar dac nu definitiv. Biserica i rudele se grbesc s-l ajute. în aceast zi se slujete parastasul pentru a îmbuna pe bunul Dumnezeu în decizia Sa referitoare la mortatât câtdepindede noi.
  40-a zi, su fletu l se închin u ltima dat lui Hristos .
25
 
Din timpurile strvechi se constat c sufletul dup ieireadincorpdouzile rmânepepmânt,a treiazise  înal ctre Dumnezeu pentru închinare; în urmtoarele asezileseafl înRai, i însfârit, 30dezilepetreceîn Iad; înceade-a40-aziel este la locul destinatnefiindo decizie final. Decizia final va fi luat atunci când va avealocînfricotoareajudecatdeapoi.
Ziua-anul, iarînaniiurmtorieava fiziuamorii,zilele aniversare pentru bunii cretini rmân totdeauna zile  însemnate. Vrem s dovedim c duhovnicete nu se anuleaz legtura întremori i vii, pentru c cei vii fac parastasei îl roagpeCelîncarestviaaimântuirea noastr; îl roag pe celcare ne-aspus: „i lisus i-a zis: Eusuntînviereaiviaa;celcecredeînMine,chiardac vamuri,vatri”(In.11.25).
Noi credem i avem ndejde neîncetat în El i în promisiuneacelorceseroagctreEl: „cereiiviseva da” .CEunuvreaumoarteapctosului,pentrucaream suferit, pentru careMi-am vrsat sângeleMeu i cruia astzi îi druiesc viaa ... numai s crezi! „Dar lisus, auzindcuvântulces-agrit, i-azismai-mareluisinagogii: Nuteteme.Credenumai”(Mc.5.36).SFÂRITULPRIMEI PRI.
PARTEAADOUA LEGTURAINTERNlATITUDINEARECIPROC
 ÎNTREMORIlVII. SPIRITUALITATEAlMORALITATEAÎMPRIEI
CRETINElMEMBRIIEl Spiritualitatea moral a împriei Domnului nostru
lisus Hristos o compun fiinele nemuritoare moral- spirituale (Luc.20.38;Rom.16.8,9),aacumesteînsui Creatorul.Aceste fiinesântsufleteleiîngerii. îngeruli sufletulnusântniteforespiritualeimpersonale,cisânt fiine personale (TeologulRudacov,c. 40).Sufletul, atâta timp cât triete în corp, se afl pe pmânt; dup desprireade trup intr în lumeaspirituala îngerilor în
26
 
lumea de dincolo de mormânt. Omul, dup natura lui dubl-sufleti trup, seafl la grania între lumea vzut i cea nevzut cuprinzând în sine o ciudat îmbinare duhovniceascmoral, cereasc cu terestr,venic cu vremelnic.Omulestelegturaîntre lumeaactualicea dedincolodemormânt,iestedesemnatdirectafiînger pepmântiomceresc.
SfântulapostolPetruneînvacatâtceivii câticei mori sânt credincioi ai Domnului. Numai pe cei credincioi Domnul îi recunoate ca fiind ai Si, dup cuvinteleMântuitoruluinostru lisusHristos: „Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac, i al lui lacob“ , „Iar c morii  înviaza artatchiarMoise la rug, când numeteDomn pe Dumnezeul lui Avraam, i Dumnezeul lui Isaac, i Dumnezeul lui lacob, (Lc. 20, 37), drept credincioi ai unicului Dumnezeu. Faptul c au vieuit o mulime de oameni pe pmânt contemporani cu Avraam, Isaac i lacob, darnu au crezut în adevratul Dumnezeu, nici El nu-i recunoate ca fiind copiii si, îi dispreuiete i se dezice de ei. Ei nusântvieuitori aimarii împrii a lui Dumnezeu idupexpunerileSfinteiScripturieisântfiii diavolului, sântmori pentru împriei luiDumnezeu i deci nuse potchema fiiiDomnului.Cei credincioisânt numii fiii lui Dumnezeu i sânt urmai ai împriei Cerurilor.
 împriasauBisericaDomnuluinostru lisusHristosa reprezentat, reprezintiva reprezentanumaiadevrulîn cei ce cred în El. Drept urmare, ca membri ai Bisericii Sale,facpartetoicredincioiiVechiuluiTestamentcai cei din NoulTestament, toi cei ce cred în El, cei ce au trecutînviaadedincolodemormânti îngerii buni,aa dup cum mrturisete sfântul apostol Pavel: „Ci v-ai apropiatdemunteleSionidecetateaDumnezeuluicelui viu,de Ierusalimul celcerescidezecidemiide îngeri,  în adunare srbtoreasc, i de Biserica celor întâi nscui, care sunt scrii în ceruri i de Dumnezeu, Judectorul tuturor, i de duhurile drepilor celor
27
 
desvârii, i de lisus, Mijlocitorul noului testament, i de sângele stropirii care griete mai bine decât al lui Abel” (Evr. 12. 22-24). lat membrii ce compun moralitateaspiritual,trupulunulduhovnicescalluilisus Hristos, Biserica lui. „i toate le-a supus sub picioarele Lui i,mai presus de toate. L-a dat pe El cap Bisericii, Careeste trupulLui, plinireaCeluiceplinetetoateîntru toi”(Ef.1.22,23).
Oameniiaflai pepmântformeazBiserica lupttoare a lui lisus, lavedere, iarcei trecui înviaadedincolode mormânt, toiceice i-auplcutDomnuluicu îngeriibuni, compunBisericabiruitoarealumiinevzute.
Cei ce nuau îndeplinitcondiiilesfinirii pe pmânti au trecut în lumea de dincolo de mormânt (aflându-se cumvaca într-ostaredeboal) nuaupierdutdreptulde asenumifiii luiHristos.Componenii lumiimoraleoride unde ar fi, formeaz un tot unitar nevzut, aceasta artând c nimeni nu-i schimb atitudinea cu ocazia schimbrilor,cinumailocul.
Mai ales împriamoral-spiritual, care aa cum s-a spus anterior, este format din îngeri i suflete; ei fiineaz pe pmânt în trup, iar în lumea îngerilor cu sufletul, iar natura lor corespunde împriei moral cretine. Ea este format din mintea liber i voina fiecruia. Pentru toate fiinele moral spirituale este o singur lege,asfinirii,unsingurscopalexistenei ial aciunii,moralitateadesvâriti fericirea, lat unitatea  întremembrii împrieiCereti, între bisericabiruitoare icea lupttoare,sauîntreceaterestriceacereasc.
TEMEIULUNITIIlREALITIILUMILOR: ACTUAL(TERESTRA) CUCEADEDINCOLODE
GROAP(SPIRITUAL) ACELORVIICUCEIMORI Unirea, legtura i relaia lumiloractualecu ceade
dincolo de mormânt nu este o nscocire sau o fantezie, ci ei îi corespund dup învturile sfintei Biserici ortodoxe întemeiat pe legtura
28
indestructibila relaiei dintreacestedou lumi patru adevruri:
1) Dumnezeuesteunicîn fiinamoralcretin,atât pentruceicetriescpepmânt,câtipentruceiceau trecutîn lumeadedincolodemormânt;
2) împria moral-spiritual a sufletelor i a  îngerilor;
3) duhuliînsuirea luii 4) mrturiaSfinteiScripturi.
1). Domnul nostru lisusHristos cu buntatea Luieste cea mai mare dovad a unitii celor dou lumi, cea actual cu cea de dincolo. Dumnezeu este Unic pentru toiipentruceivii,câtipentruceimori, înfaacruia toi sunt vii dup învturile Domnului nostru lisus Hristos: „EusântDumnezeul luiAvraamiDumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui lacob"? Nu este Dumnezeul morilor, ci al viilor” (Mat. 22. 32) Este un Dumnezeu comunal îngerilorialsufletelor.Creator,Rege,Tatli Mântuitorulsufleteloratâtacelorcare triescpepmânt  în trupurile lor,câtiacelorcares-audespritdeelei se afl în lumea de dincolo de mormânt în lumea spiritelor.
împr ania în cer
2). Un unitate a
al doilea temei de lumiloractuale i a
celei de dincolo de mormânt este chiar împria moral- spiritual. Populând acest imperiu al îngerilor i al sufletelor (ce se afl înc în corp pe pmânt, sau deja s- au desprit de corpul lor) este imposibil s nu fie o
relaie strâns între ele. Separarea lor este imposibil. Naturafiineimoral-spiritualeesteunic,osingurlege, un scop de existen i activitate, obligaii unice, totul  întrind înmod inevitabilunireairelaiadintreele.
29
 
3) . Al treilea temei de unire i relaie a lumilor, cea actual cu cea de dincolo este sufletul nemuritor i  însuirile lui; iubire, simpatie i altele. Iubirea cretin dup învturile sfântului apostol Pavel este nemuritoare (1Cor. 13.8),ea trieteidupce obiectul iubiriiestedincolodemormânt.
4) . Al patrulea temei de unire i relaie a lumilor actuale cu cea de dincolo de mormânt, st mrturia cuvântului lui Dumnezeu-a Sfintei Scripturi: „Iar cea liber este Ierusalimul cel de sus, care este mama noastr” (Gal. 4,25), ne înva sfântul apostol Pavel, i „Deci,dar,numaisunteistriniilocuitorivremelnici,ci suntei împreun ceteni cu sfinii i casnici ai lui Dumnezeu,Zidii fiind pe temelia apostolilor i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind însui lisusHristos”(Ef.2.19-20) afostmrturisireaapostolilor i a proorociloravndu-l ca piatr de temelie pe însui DomnulnostrulisusHristos”.
iat acestea sânt cele 4 temeiuri pe care sfânt Biserica noastr îi întrete învturile sale privind unirea indestructibili relaiacelorcetriescpepmânt  în lumeaactual,cuceicareau trecutînviaadedincolo de mormânt, cea spiritual. (Dumnezeietile Dogme ale ArhiepiscopulAntonie,cap.2,48).
PRIMADOVAD:DOMNULNOSTRU IISUSHRISTOS, BUNTATEALUIlADEVRATACREDIN
Toatomenirea, nu numaiceiculi i învai,ciicei mai puin culi pân i cei slbatici care formeaz clasa ceamaidejos aspeei umane,credcmorii lortriesc chiar idincolodemormânt. Darcaresântcunotinele lor despre viaa de dincolo de mormânt? Cum îi  închipuiecarfi?Ce legturaraveacuceimori?Care este atitudinea i legtura lor fa de cei mori? Toate aceste forme grosolane sânt propuse de ei i sunt conforme cu gradul lor intelectual de pregtire. Câte  înelegeri absurde legate demori sânt nu numai la cei
30
 
slbatici,darilanoicretinii!  în situaia natural a cderii, omul a pierdut organul
nemijlocitnecesarpentrua putea primi în interiorul su peSfântulDuh;omuleste îngrditînmodaccentuatiîn mod grosolan prin simuri fa de lumea spiritelor. Singur credina în lisus Hristos a rmas organul de legtur între noi i lumea nevzut de dincolo de mormânt,ceaspiritual.
Slbaticiitiucmoriitriescdincolodemormânt,dar nu tiucareesteatitudinea lorîn relaiecuei, nu tiu în ceconstunireai relaiacumorii lor.Toateacesteane- au fostdescriseprincredinanoastrîn lisusHristos.Ea L-a descris pe Mântuitorul nostru Cel care s-a jertfit pentru noi pctoii, ne-a descris dou stri de fapt în viaadedincolo; necerecascutmoveniciefericit atâtpentrunoi,câtipentrualii, pentru ceiviii pentru cei mori. Credina ne-a artat i mijloacele pe care trebuieslefolosim pentrumântuireanoastriaaltora, atâtpentruceiviicâtipentruceimori.
 Aadar temeiul unirii ial relaiei noastrecuceimori estechiarMântuitorulnostru lisusHristos,buntateaLui i sfinenia Lui. Noi trebuie numai s supunem mintea noastr la ascultarea credinei în Hristos i vom fi mântuiiatâtnoicâtimoriinotri. „CciDumnezeuaa a iubit lumea, încâtpe FiulSuCel UnulNscut L-a dat ca oricine crede în El s nu piar, ci s aib via venic” , ne învaMântuitorul nostru lisus Hristos (In. 3,16).
 _ 
 
este viaa noastr imântuirea, acolounde triescviaa venic înaintaii notri, prinii, fraii, surorile, soiile, prietenii i cunoscuii notri, lat unde cheam credina Mântuitorului nostru lisus Hristos, inima i mintea cltorului srac, fr s distrug unirea i atitudinea sufleteascdintreceiviiimori.
Iubirea nemuritoare nu se stinge; inima presimte  întâlnirea cu cei dragi.Ea uneteactualitatea cuviitorul, lumea vzut cu cea nevzut, unete omul cu Dumnezeuicutoatefiinelesalemoral-spirituale.
Sfântul apostol Pavel ne înva: „Dac trim, trim pentruDumnezeu,dacmurim-murim pentruDumnezeu: deci,ori de trim^ori de murim-ai Domnului suntem” (Rom.14,8).înconsecin,atâtceivii,câticeimorisânt ai Domnului, atât primii,cât i urmtorii au un singur Domn, pe Mântuitorul omenirii, pe Domnul nostru lisus Hristos,desigurceicecredînEl.Estenaturalsteocupi de mântuirea ta; ea se va desvâri dac vom avea în vedereimântuireamorilor,acelor iubii deDumnezeu. Trebuiesaveiaceleaisimmintece le-aavuti lisus Hristos, ne înva sfântul apostol Pavel. „S nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare i ale altuia. Gândul acesta s fie în voi care era i în Hristos lisus” (Filip. 2,4,5). De ce trebuie s fie ceva cutremurtor în noi pentru lisusHristos?Unulestemijlocitorul înfaaTatlui Cerescpentrufiecarepctos.
latcaceastmijlociretrebuiesfieînfiecaredinnoi ctre lisusHristosipentrufiecare,atâtpentruceiviicât i pentru ceimori.Aa cevaadoriti doretede la noi Domnulnostru lisusHristos,spunând: „iubii-vunul pe altul,aacumv-am iubitiEupevoiicutai împria cerurilor” nu numai pentruvoi, ci i pentru toat lumea, greutatea pcatelor voastre a luat-o asupra Lui lisus Hristos,i noiaacum neînvasfiniiapostoli,suntem obligai s ducem poverile apropiailor, i în acestmod s îndeplinim legea lui Hristos. Ce poate fi mai greu pentruomdacnupcatulsu?
32
 
 AadarputemprimidupporuncileLuioactivitatevie privitoare la soarta celui decedat, pentru mântuirea cruia lisus Hristos a primit chinurile crucificrii. Chiar dac pentru cel ce a adormit întru Domnul a trecut vremea semnatului, dar el fiind un membru al trupului lui Hristos-al Bisericii, are cile deschise i influena benefic din partea copiilor vii ai sfintei Biserici. Cum oareicucemijloaceputems facemcacelmorts fie mântuit întru Hristos? Sigur, aa cum naul de botez garanteaz pentru credinacelui botezati pringarania luideschide calea liberaSfântuluiBotez,sauaa cum ceisntoise roagpentruceibolnavipentrusntatea lor,sauceimaturiseroagpentru cei  mici.Aaipentru calea celui mort va aciona credina noastr care îi va
 f 1
aducebinecuvântarealuilisusHristos. lat ce condiii de credin trebuie s aib cel ce se
f f   
roag pentru revrsarea binefacerii Domnului nostru lisusHristosasupraceluiplecatdintrenoi:
1) Cred Doamne, c tu eti lisus Hristos Fiul Dumnezeului celui viu, care ai venit în lume nu numai pentru ceidrepi, cipentru a-imântui i peceipctoi, ca urmare i pentru mântuirea adormitului meu, primul dintreceipctoi.
2) Cred Doamne, c Tu a-i luat asupra Ta pcatele celor ce cred în Tine: ca urmare ai luat asupra Ta i pcateleadormituluimeu.
3) Cred Doamne, c cuvântul tu este adevrul i promisiuneata esteneschimbtoare.Tu aispus: „cerei i se va da” eu cer mil pentru adormitul meu. Pentru Tine aceasta este cu putin, iar rugciunea mea corespunde cu voinaTa „mântuirea tuturor” , pentru c nuvreimoarteapctoilor,cimântuirealor.
4) S pun sufletul pentru mântuirea apropiailor ai poruncit, Moise i Pavel au vrut s fie exclui din numrul aleilor numai s-i poat mântui pe apropiaii lor, i eu te rog Doamne, mai bine pier eu i s se mântuiascadormiiimeipentrucarei-aivrsatsângele
33
 
Tu nepreuit, ei i-s scumpi i pentru mântuirea lorm puncajertfînfaaTa.
5)Totcepot,dupporuncaTa,cuajutorulbunvoinei Tale fr de care nu pot face nimic sânt gata s fac pentru mântuirea adormitului. Nu Tu oare ai spus Doamne,cnoiceineputincioiipctoidacavemo singurdorinbunne-oîndeplineticubunvoinaTa? Cred Doamne, c ndejdea noastr în Tine nu este zadarnicicînTineestemântuireaadormitului.
6) FemeiacananeianccredeacTu,Doamne,numai dacvrei, poi sovindeci deduhurile necurate pe fata ei, ieucredDoamnecnumaidacvreipoimiluiipe adormitul meu i a-l mântui de muncile venice ale iadului îndeplinind mântuirea sufletului adormit i cu buntateaTa vindec rnile lui pctoase. „Rugciunea i credina vor vindeca pe pctosul cel bolnav” , mrturisetesfântulapostol lacob(lac.5,15).
7) CredDoamne,cTuaimuritpentru toiceicecred  înTine:eucredDoamne,cTucumoartea taai încheiat imoartearobuluiTu,adormituluimeucruia i-aidruit viaavenic,distrugândvenica luimoarte.Cumoartea Ta, i prin Tine i-ai deschis învierea, linitea i viaa venic.
8) Doamne,sântcuvinteletale: „Aaa iubitDumnezeu lumea” (In.3,16) caurmarecredciadormitulmeueste iubit de tine. „Aa a Iubit Dumnezeu lumea, încât l-a trimis peuniculSu Fiu”snemântuiasci nicidecum pentru osândirea noastr (In. 3. 17; 12. 47). Mintea i inimameasântîntr-o linitesufleteascdeplin,cciTu lisuseai luatasupraTapcateleadormituluimeu,pentru mântuirea luiaivenit,pentruelai fostrstignit, pentruel aisuferitiaimurit.Aiînviat,Te-aiînlat laceruriistai  îndreaptaTatluicu toatmrireaTa,mijlocindcu rnile crucificrii, pentru adormitul meu ca fiind vinovat de suferineleTale.
Domnul nostru lisus Hristos a luat asupra Lui toat greutateapcateloromenirii,iarnounedfericireadea
34
 
duce povaraapropiailornotri, ca urmarenoi putem s lum parte activ în viaa de dincolo de mormânt a adormiilor întru Domnul cu credin deplin. „Urmeaz- M” -(Lc.9,59) sântcuvintelespuseca rspunsceluiviu care L-a rugat ca mai înainte s-i îngduie s-i  înmormânteze tatl, lat unicul fel de a-i ajuta pe cei adormii întru Domnul. Viata celor vii fr de Hristos, viata fr s fie în sufletul luiHristos, nu va îmbunti situaiaceloradormii.
Sfântul apostol Pavel ne sftuiete ca mijlocirea pentru alii s fie atât pentru cei vii, cât i pentru cei adormii încutremurtoareadesprire,aacum iels-a cutremuratctreHristos.„Euadoris fiuîndeprtatde Hristos pentru ca fraii mei s fiemântuii" (Rom. 9,3), aceast rugciune închinând-o i pentru cei necredincioi, lat pân unde trebuie s ajung iubirea pentruceiapropiai,jertfdesineatâtpentruceivii,câti pentru cei mori, trebuie s depui i sufletul pentru mântuirea lor. i deci aa îl vom ruga pe Dumnezeul nostru s ne druiasc marea lui mil atât nou,cât i rposailornotri.
Rposaiivorfilinitiiimulumiidenoi,ceicaream rmaspepmânt,atuncicândvomartaadevrataiubire ctre ei nu numai cu vorba, ci i cu fapta i prin viaa adevrat pecareo ducem. „Copiiimei! S ne iubim nu numaicuvorbe,daricu fapteiadevr" (1 In.3,18),ne  înva sfântul apostol loan. Iubirea noastr ctre cei rposaitrebuiescorespundcuiubireaDomnuluictre noi;„AceastaesteporuncaMea;sv iubiiunulpealtul, precum v-am iubitEu. Maimaredragostedecâtaceasta nimeni nuare,casufletul luisi-l punpentru prietenii si.” (In. 15. 12,13).Dragosteanoastr ctrecei rposai esteproporionalcudragosteanoastrctreDumnezeu. Dac crezi înDumnezeu,atunci trebuies-i iubeti i pe ceice triesc i pe cei dedincolo demormânt.Aceast poruncde iubire,nu-idespartepeceiviidecei rposai, cidincontra îiunete,aacumne învasfântulapostol
35
ADOUADOVAD-VIATA,ORDINEAl DEZVOLTAREAMORALITII
t 
Oare se poate închipui o ar, un inut, o cas, o familie, în care membrii ei cu o moralitate spiritual cretin real s fie desprii definitiv i s triasc independent unul fa de altul, fr s tie unul de cellalt? în condiiile artate nu se poate spune c ar fi vorba de familie, naiune, popor sau ar. Dac nu se poatevorbideo izolareîntr-oarcumoralitatecretin real, atunci este vorba de o unire, o relaie reciproc  întremembriiei.
Sfântul apostol Pavel, vrând s arate acest adevr simit, pune în balan moralitatea spiritual a rii cu trupul vzutal unui om,unirea unei rimoral spirituale, cu prile componente i vzute ale corpului uman. Prile trupului uman, depind unele de altele, se ajut reciproc; „Dacsuferun organalcorpului,sufer cuel ialteorgane;dacsebucuroparte,cuelsebucuri celelalte pri” (I Cor. 12. 26). Dac se îmbolnvete un membru al familiei cu el sufer i ceilali. La dezorganizarea unui inut, reprezentanii lor cheam în ajutor reprezentanii altor inuturi; la situaia dificil a unei riobligssegândeascialte ricumpotso ajute pentru ca ara aflat în dificultate s revin la normal.
Cei trecui în viaa de dincolo de mormânt rmân organe vii ale trupului viu al luiHristos, i aa cum s-a spus în încheiere, este o strâns legtur între relaiile lumilordedincolocuceaactual,eanuestevzutdoar dinpunctdevederespiritual,eacontinu,altfelnupoate fi.
Unde este viat este creaie i dezvoltare. Dar oare unde nu este via?Via este pe pmânt, via este i dincolodemormânt.Starea isoartasufletelor rposate se gsete într-o unire interioar, o relaie reciproc cu
36
 
viaa, aciunile i faptele celor ce triesc pe pmânt.  Aciunile i faptele fac legtur între trecut, prezent i viitor, cu trecutul ca urmare a precedentului, iar cu viitorul catemeialcelorceurmeaz.Faptelene leagcu tot ce este pe pmânt, cu ceea ce este dincolo de mormânt, ne leag pe noi cu cei rposai. în aciunile noastre se reflect trecutul, prezentul i viitorul cu mrirea, i pomenirea venic pus unui bun început pentru dezvoltarea unui lucru important, mrirea i venicapomenireaceluiceaaruncatosmânbunde moralitate spiritual ce se dezvolt neîncetat! Rposaii ausemnat, iarnoi ne folosim de roadeleaciunilor lor. Se înelege c aciunile actuale au întemeietorii lor, pe  înaintaii notri, care triesc sufletete între noi prin faptelelor.
Cei ce triesc pe pmânt dezvolt ideile înaintailor, sau se luptcu cei carevors ledezrdcineze. Foarte bine, dac se dezvolt smâna ideilorde bun calitate atunci i generaia actual mnânc din aceste roade, atunci o s fie mrire i venic pomenire înaintailor rposai. Dumnezeu o s le dea fiecrora dup fapte. Creaia actual în spiritul sufletului Domnului nostru lisusHristosesterodulmunciiînaintailornotri rposai ivenicalorpomenireesteneîndoielnic.
Sufletulestenemuritor-i faptele luisântnemuritoare,  înaintaii notri au începutun lucru,noi îlcontinum, iar ceidinviitorîlvorcontinuamaideparte.Oarenu triete Moiseprintrenoicucelecincicrialelui?Nunesântde folos chiar dac a trecut atâta timp de când au fost scrise?Elosfiebinefctorultuturorcredincioilordin viitorpân laadouavenirepepmântaDomnuluinostru lisusHristos. Pentru cei vii creaiile luiMoise au una i aceeai însemntate ca reprezentant al Domnului atât pentru cei ce triesc pe pmânt cât i pentru cei din lumeadedincolo demormânt.Oare binefacereanu este egal atât pentru unii^cât i pentru alii, astfel avem obligaii comune fa de el. elul lui este unic pentru
37
 
amândou lumile,sneînvee.Deci triescpentrunoi,i printrenoi(caisfiniices-au remarcat,ne-aupromisca s triasc cu noi sufletete) sfiniiApostoli, Proorocii, Mucenicii, ialiSfinidup faptele lor.Triesc înmarile lor creaii învturile sfintei Biserici, iar noi suntem obligai s învm de la Ea. Pân în prezent triesc printrenoi,inoipurtm discuiicueidespretiin: cu Solomon,SocrateiPlaton.
Nu se folosete generaia actual de rodul gândirii i al creaiilormarilorsomiti ale lumii?Oare nu de la ei
f     >
 învm i dezvoltm tiina lor? Friedrich cel Mare, Napoleon l-învcei ai lui Alexandru Macedon i luliu Cezar; Arhimede a pus bazele mecanicii de azi, astronomia venereaz calculele lui Ptolemeu. Acestea sânt binefacerile omenirii. Ei au fost binefctori, sânt pân în prezent i vor fi binefctori pân la sfâritul lumii.
 însuiDumnezeunemrturisetectoatlumeastîn rutate, i de aceea sânt oameni cei care se lupt cu rutateaioînving,sântioamenicareînvingcurutate devenindprizonieriairului,prinfaptelelor,icadoritori ai rului devin iubitori ai dezordinii, dumani ai adevrului, chiar i dumani ai omenirii. Ei seamn discordie, rutatea acoperit în comuniti i în particular. în fiecare aciune a rului ies în eviden adevraii fptai, care dezvolt ideile lor perverse a  învtorilor mincinoi i aici iau parte i duhurile rele care sânt cpeteniile acestor aciuni. Moralitatea dezorganizataducepagubmaterial,nunumaifigurilor particulare, ci i comunitilor, rilori întregii omeniri.  Activitatea loractualformeaziodezvoltareînviitora ideilor imorale i lupta lor în folosul rului. Generaia actual, vede hoii rposai ca fiind vii i muncii în chinurileiadului.
Dumanii vieii de familie, de comunitate, de ar, în general dumanii religiei doresc s distrug bazele cretine. Ei au acionat cu rutate prin viaa lor, prin
38
 
 învturile lor, fur în prezent i vor fura i în viitor în lume pân la sfâritul ei.Hoii poate nu au presupus de ceroadevoraveaparteîngeneraiileviitoare.Deaceast amarmotenireauavutpartede laasemeneastrmoi, urât amintire i blestem asupra acestor rposai. Pot avea ei linite în Dumnezeul pcii i al iubirii? Numai odat cu sfâritul lumii se va termina influena atât a binelui,câticeaa rului,asupra lumiipmnteticâti a celei de dincolo de mormânt. Ultimul duman nu va rmâne, aciunile lui fie bune, fie rele sevor limita între RaiiIad.Aceastaestelegeadezvoltriimorale.
Sânt oameni buni, sânt i ri, de aceea în via  întâlnim începuturi bune i rele. Generaia actual are sarcina ca s înmuleasc binele i s se lupte cu rutatea. Doritorii de bine au gustat înc de pe pmânt din roadele cereti, aa c dup trecerea lorîn viaade dincolo de mormânt au dobândit în calitate de rsplat liniteavenic.
Bucuriile cereti trebuie s creasc progresiv în raport cu ce bunti au semnat pe pmânt pentru dezvoltarea lor.CeicetriesccucredinaînHristos,os se roage ctre Dumnezeu pentru binefctorii lor rposai, cerând îndurare din marea mil a Tatlui Ceresc. Buntatea crete pe pmânt, aadar, în conformitate, crete i slava rposailor în ceruri. Aa este desigur i invers; sterilitatea pe pmânt nu poate aduce liniteveniccelorceau semnat-o.Dinsâmburii lordepepmântipân la infinitsedezvoltchinurileîn viaadeapoi,celorcareausemnatacesterele.
Este imposibil ca întemeietorul rului s primeasc bucuriile vieii venice în viaa de dincolo de mormânt. Legeadezvoltriipepmântanoilorgeneraiiestec,ori dezvolt ideile înaintailor, ori se lupt cu înelegerea trecutului; copiii urmeaz i dezvolt ideile începute de prini;exemplulprietenuluirposatmerit imitat.a.m. d.Unirea interioari relaia reciproc întreconinutul i soartacelor rposaiiviaacelorvii,sauîntre lumilede
39
 
dincolo i cea de pe pmânt const în faptul c toate sufletele sfinte i drepte în lumea de dincolo sânt  întristate, dac noi cei de pe pmânt ducem o via pctoas,sântîntristatecsufletul lornuagsitînnoi un urma demn de a continua viaa luând exemplul lor, cînvturile lornusântluateînseam.înaintaiinotri ausuferitsufletete, vzând nedreptile, i cât le-astat  în putere au acionat împotriva lor jertfind linitea lor chiariviaapentruadevr.iacum frsvad limitele releimoraliti, dupmrturiileClarvztorului tainic, ei se tânguiesc încerurictreDumnezeu contra celorcare nu pstreaz credina adevrat: „Pân când. Stpâne DreptiSfântnuJudeciinuterzbunicontracelorcare triesc pe pmântpentru sângelece l-am vrsat pentru dreptate?”(Apoc.6,10).
Dac sufletele bune i sfinte ce se afl în viaa de dincolo de mormânt regret profund viaa noastr imoral i incorect-viaa ce nu corespunde cu spiritul cretin, ces vorbim despresituaiasufletelordinviaa de apoi care ateapt ajutorul celor vii? Despre rugciunile fr de folos Domnul ne înva: „Poporul acestaMcinstetecubuzele,darinima lorestedeparte de Mine.” (Mt. 15,8). Aa ne rugm noi: „Odihnete Doamnesufletelerobilortiadormii !”Potoaresufletele adormite ale prinilor, soiilor, frailor, surorilor, prietenilorsse liniteascîntruDomnulcândnoiceivii, fraiilor,copiiilor,soiilelor,prieteniilor,trim,acionm i gândim în afara spiritului cretin? Ce bucurie i ce linitepoatefipentruprinii rposaiîntruDomnulde la copiii ri?Ce linite profund vor primisufletele frailor notri,surorilornoastre,soiilorde laapropiaii lorvii,de laceicarenucunoscpeHristosivoialuiceaSfânt?
Cepoate fimaigroaznic înafar de iad?Odat,dup cuvinteleDomnului,sespune c un bogatnefericitaflat  într-o staresufleteascJalnic, eramâhnitsufletete de viaafrailorsiceoduceaupepmânt.Viaa frailorsi pepmânt i-aadusaceastmâhnire,aceastmâhnirenu
40
 
ar fi existat dac ei ar fi dus o via normal, binecuvântat de Dumnezeu. Aadar,noi putem s le aducem rposailornotri prinmodul nostrudeviaori linitea, ori mâhnirea sufletelor lor. Viaa noastr binecuvântat de Dumnezeu este o dezvoltare sufleteasc a faptelor bune fcute de prinii notri cei buni, iarnoicompletmmsurile lor(Mat.23.22),eifiind alturidenoicusufletul.i invers,viaanoastrplinde pcateesteodezvoltareasufletelor relealeprinilor ri inoicompletmmsuralor.
Ca s nu întrerupem unirea i legtura cu rposaii notri cei buni, s-i urmm ca exemplu în toate ce au fcutei,s ledezvoltm ideilelorbuneivom îndeprta tot rul ce le este potrivnic. în acest felvom fi cu ei în comuniune i, înlturând rul,vom fiaceibinefctoriai rposailor, careau lsat în urma loraceste rdciniale rului. Exterminând rul, asurzim vocea blestemului, cu aceasta luminm curirea i linitirea acelor rposai careau fcutun ru involuntar.Numai„cerei iviseva da; cutai i vei gsi” , aa ne înva însui Creatorul vieii. Nu se spune degeaba: „cerei, rugai-v... ” (Lc. 11,9), cci una este bunvoina lui Hristos, nu este nici puternic i nici generoas fr participarea noastr activ, fr de care nu se poate face nimic, nici pentru noi,darnici pentrucei rposai.Numaipentrucelcecere icredesepoatetotul: „fiedupcredinata” (Mt. 15,28). Se bucur drepii i toatesufletele bune prin corectarea moralitii noastre.Aacum au fostprinii buni i ri aa i cei ce vieuiesc pe pmânt completeaz msura prinilorlor,aacceirposaiîncacioneazspiritual  între cei vii, întru care crete rodul i sufletul prinilor lor.
ATREIADOVAD,SUFLETULNEMURITORAL OMULUI
Iubirea este ceea ce ne unete aici pe pmânt. Oare starea de a-i jertfi viaa pentru o fiin drag, rmâne
41
 
oare neschimbatdincolodemormânt?Maipescurt; ne iubesc oare cei ce au trecut în viaa de dincolo de mormânt, pe noi cei ce am rmas aici în viaa de pe pmânt? Dac iubirea domnete în viaa de dincolo de mormânt atunci prin ce se exprim, care este iubirea lumiidedincolodemormântfade cea actual?Ce fel de simpatie poate s fie între neamuri, desprite de neîndurtoareamoarte?Ce feldesimpatie trebuies fie pentruceirposaidinparteacelorvii?
Sufletulnemuritor,prezentînceivii câtiînceiceau trecut sufletete în viaa de dincolo de mormânt, ptrunde prin natura omului i umple sufletul cu  însuirile nemuritoare, dintre care cele mai importante sântsimpatiaiiubirea.
Simpatia, iubirea i toate puterile sufletului nu-l prsesc în noua lui via de dincolo demormânt, cci altfel ar înceta smai fie suflet; prin urmare rposaii îi iubesc i îi simpatizeaz pe cei vii. Simpatia este rodul iubiriiiprimireaviectreinimaceluiapropiat.
Sfântul apostol Pavel nemrturisete c iubireaeste nemuritoare „ea nu înceteaz niciodat s fie activ” (1Cor.8.8),prinurmarestarearposailor(fie linitealor, fienelinitea lor) este într-o relaieneîntreruptcuviaa celor vii. Vorbind despre organele corpului nostru,  împreun cu acestea,sfântul apostol vorbete idespre membrele trupului lui Hristos, Biserica Lui. Oricine tie dup experiena proprie, c organele corpului uman slujesc, se ajut unui pe altul în mod reciproc. Desigur aa ioamenii,oriundes-arafla, formândunsufletiun corp, trebuiessesimpatizeze,sseajute,sslujeasc unul altuia. Numai dac sufletul nu a pierdut iubirea Domnului, indiferent unde s-ar afla, în viaa de dincolo, sauîncîntruppepmânt,nusepoatesnu primeasc viaa i farticiparea lui activ în ordinea sufletelor apropiate.înacestecondiii rposaiisimpatizeazcucei vii, iarceiviisântobligaissimpatizezecucei rposai.  Atât cei vii^cât i cei mori, ca membri ai trupului
42
 
sufletescal lui lisusHristos,dupcumaratînvturile sfântuluiapostol Pavel, seafl într-osimpatie reciproc, pentru c sânt legai prin „iubirea continu, venic i nemuritoare” .Rposaiiîi influeneazpeceiviii invers, dacunorganalomuluieste însuferin,cuelsuferi alte organe, dacse bucur unul i celelaltese bucur, lat învturile sfântului apostolul Pavel care arat c rposaii simpatizeazi îi iubesc peceivii.Cel ce face bine pentru Dumnezeu, având înminte peCreatorul, îi umplesufletulcuobucuriecereascnemsurat.
Rposaiine iubescisebucurîmpreuncunoi,aa cumsebucursfiniiîngeridepctoiicares-auciti fac fapte de binefacere, lat i învtura Mântuitorului  însui despresimpatia lumiisufleteti ctreacei oameni care triesc pe pmânt. „Zic vou, aa se face bucurie  îngerilor lui Dumnezeu pentru un pctos care se pociete” . (Luc.15.10).
Dac lumea spiritual de dincolo de mormânt se bucur împreun cu sufletele vesele pe pmânt, aa i invers: din cauza împotrivirii noastre, a vieii noastre pctoase i fr de cin, prin minciunile noastre se mâhnete toat lumea spiritual: sfinii îngeri, se mâhnescSfinii,semâhnesc i rudelenoastre rposate.  Acest lucrusevededinsuferinabogatuluidin iadcarea primit-o din cauza sorii frailor si ce au rmas pe pmânt. Sfânta Evangheliemrturisete c înmomentul morii Domnului nostru lisus Hristos soarele s-a
f 
 întunecat, s-a cutremurat de pmântul, catapeteasma bisericii s-a sfâiat în momentul morii i a zdrobit moartea venic pentru cei ce cred în El, muli dintre Sfiniiceaumuritauînviat,au ieitdinmormintele lori li s-au artatcelorvii în Ierusalim.Un evenimentatâtde important aprut într-o lume imoral este moartea Domnului nostru lisus Hristos, care a chemat la participare întreaga Lui creaie. Lumea spiritual de dincolodemormântilumeafizicausimpatizatcutaina moriiFiuluiluiDumnezeu.
43
 
Despre înviereamorilorînmomentulmoriiDomnului nostru lisus Hristos, arhimandritul Teodor Buharev, scrie: „Ceanume i-aatraspeacetiSfini înoraulsfânt Ierusalimisaparînfa laatâtdemult lumevie?Nu cumvaadâncaafinitatectrepoporulsrac,carenui-au recunoscutMântuitorul?Nu cumvaaspiraiacelorceau intratînbucuriaînvierii luiHristos,sîmpartbucuriacu prinii lorrposai:dupposibiliti,icucopiii loraflai  în via? (Cuvânt la înmormântare, v. 62). Oare nu simpatiza soia decedat a preotului pe care situaia dezastruoasîlducealapieire,careis-aartatdinlumea dedincolopentrua-l înva peacestnefericitcdrumul apucat de el îl duce la pieire? (Citete „Apariiile Morilor”).
 în fata Domnului toti sânt vii: ca urmare viata de ’ ’ t  
dincolo i cea actual compun dezvoltarea însuirilor sufleteti i distribuirea lor. Viaa de dincolo este continuarea dezvoltrii vieii de pe pmânti trebuie s se dezvolte aa cum se dezvolt rodul din smâna  însuiriloraruncatpepmânt.
Unde este iubire este i unire. în viaa de dincolo triete iubirea nemuritoare, în împria iubirii, iar cu iubirea,nedespritunireacu fraii lormaimiciicunoi cei aflai în pelerinaj pe acest pmânt. Aceasta este ordinea pe care o are viaa de dincolo, cu starea vieii actuale.Toi îngerii, sfinii, dar i toi rposaii cu stare nedesvârit iubii de noi au o parte activ în viaa noastr; i noi la rândul nostru putem influena situaia lor în viaa de dincolo, i cu ajutorul vieii pe care o ducem,avândcapacitateadea înlturaobstacoleleces- arinterpunepentruîmbuntireasituaiei lordesvârite sau nedesvârite în viaa de dincolo demormânt.Aa c sufletul omului cu toate însuirile sale (iubire) slujetelaîntrireainterioarilaouniredenedistrus,i o dependenstrâns în relaia cu toimembrii Bisericii lui lisusHristos, întrecei vii i cei rposai, între lumea actualiceadedincolo.
44
 
Dacunireairelaianoastrculumeadedincoloeste de aa natur, atunci vom urma calea sufletului Mântuitorului nostru lisus Hristos, s împreasc în viaa noastr iubirea ctre adevrul ceresc, s fie  înelepciunea înnoiaceeaicai înAductorulmântuirii noastre.
DEFINIREAUNIRII,LEGTURAlNATURARELAIEI  ÎNTRELUMEADEPEPMÂNTCUCEADEDINCOLODE
MORMÂNT Descifrând temeiul unirii, al legturii, atitudinea i
relaia dintre lumile de pe pmânt i cea de dincolo, putem s spunem în ce const unirea, legtura, atitudineairelaiaîntreele.
Credina produceunirea igândireaegale.Ea unete omulcuDumnezeu,uneteitoatefiinelemorale(îngerii isufletele)dupcummrturisetesfântulapostolPavel: „Ca întru numele lui lisus totgenunchiul s se plece,al celor cereti i al celor pmânteti i al celor de dedesubt,(iad)”(Filip.2,10).Esteoceatunicdeîngeri i oameni; cerul se bucur de ceata îngerilor, iar pmântul se veselete cu oamenii si, aa ne înva Bisericaortodox.Credinauneteoameniiatâtdestrâns  în interior, spiritual, încât se pare c aravea un singur suflet i o singur inim, aa cum a fost i la primii cretini.Ounireaadeputernicacretinilorîntemeiat pe credina Mântuitorului nostru lisus Hristos, nu se poate desface cu nimic i niciodat, decât doar dac membriiacesteiuniri îivorschimbaadevratacredin. Credina cretinilor pentru cei vii i pentru cei rposai esteaceeai.Noicredem înDomnulnostru lisusHristos, credemînviaadedincolodemormânt;oriblând,oricu cazne, dac rposaii când au trit pe pmânt au avut aceeai credin. Noi ceiviiateptm învierea trupurilor  înnoiteiunirea lorcusufletele lorpentruviaavenic; i rposaii ateapt acelai lucru. Exemplul credinei esteacelai,atâtpentruceivii^câtipentrucei rposai.
45
 
Prin urmare,credinaduce la unificarea lumii dedincolo (arposailor) cuceaactual(acelorvii).
IubireafadeDumnezeuduce launirea luicuunadin  însuirile sufletului nemuritor al omului.O legtur atât desolidaomuluicuDumnezeu este legiferat chiarde Dumnezeu: „iubete pe Domnul Dumnezeul tu cu tot sufletul icu toat inima ta” (Mc. 12,30).Dumnezeucere de la oameni iubire reciprocsincer: „lubii-vunul pe altul, aa cum v iubesc i Eu pe voi, numai acela M iubetepeMinecareîl iubetepeaproapelesu” .
Prinurmare,unireaomuluicuDumnezeupresupuneo unire solid între oameni. i aa sânt toate fiinele morale: îngerii,sufleteleioameniiseaflîntr-ounirede nedistrus. Aceast unire nicimoartea nu are putere s-o distrug, pentru c unitatea iubirii este una dintre legile Domnului. Iubirea venic unific pe vecie lumea de dincolo cu cea actual, iubirea unic prin moarte nu numai c nu slbete, ci, dimpotriv, devine tot mai solid. Portretul unei fiine dragi, trecut în venicie triete înnoi, înmintea i inimanoastr. înce unirene aflm cu credina noastr înHristos, înaceeai unirene aflm cu rposaii notri. Unirea vie a iubirii îi cuprinde pe toimembriisfinteiBiserici ai luiHristos, peBiserica lupttoare de pe pmânt cu membrii Bisericii cereti în ceruri i cu membrii iadului care nu au ajuns înc la sfinirea desvârit, darnu au fost îndeprtai definitiv de împria cerurilor. Fiinele morale au datorii ctre Dumnezeu, care i formeaz atitudinea lor ctre El.  Atitudinea uneia fa de alta are drepturi,dar are i  îndatoriri reciproceîntre relaiilelor.
 în reedina noastr de pe pmânt ne aflm unul cu altul, comunitate cu comunitate, ar cu ar în relaii cunoscute. Aceste relaii, mai ales pentru unificarea credinei drepte a lui lisus Hristos, nu se întrerup nici atunci când una dintre persoanele credincioase trece în viaa de dincolo. Relaiile nici în acest caz nu se diminueaz,numaicaualtpunctdevedere,altcaracter,
46
 
corespunztor vieii ce a dus-o pe pmânt figura rposat.Câttimpceiviisânt în legturi unirecu cei rposai,atâtatimpceiviiauobligaiifadecei rposai, cci i lumea de dincolo se afl în relaie reciproc cu ceadepepmânt.Respectareaobligaiilorestenatural. Fiinele morale îndeplinesc obligaiile ctre Dumnezeu, pentru c se afl în relaie cu Ei. îndeplinind obligaiile reciproce,eleseaflînrelaieîntreele.Rugciuneactre cei sfini îi aduce pe cei vii în relaie cu ei, îndeplinirea obligaiilorctrecei rposai îiaducepeceivii în relaie cuei.
Rugciunileibinefacerilecelorviipentrucei rposai produc o relaie între ei. Aa c lumea sufleteasc de dincolo de mormânt se afl în relaie permanent cu lumea vie de pe pmânt. Treapta sau puterea unirii noastre i relaia cu cei rposai const în puterea credinei fiecruia în parte.Cu câtestemai înaltimai desvâritcredina,cuatâtestemaivieunireai reiaia lumii actuale cu cea de dincolo. Dac nu este iubire i comuniune cu cei apropiai, nu este nici cu Dumnezeu; „cel ce nu-i iubete fratele pe care îl vede, cum poate s-l iubeasc peDumnezeu pecarenu-l vede?” (1 In.4, 20) ne înva sfântul apostol loan.Ca urmare, legtura cuDumnezeuscoateîneviden legturai relaiadintre ceiviiicei rposai.Dacnu-i iubimpeceirposai,nu-l iubimnicipeDumnezeucareîi iubete,capemembriicei viiaiBisericiiSale.
Chiardac ne desprim de trupul vzut, darnevzut spiritual neaflm într-o legturdenedistrusio relaie reciproc, cu condiia s ne aflm în împria MântuitoruluinostrulisusHristos.
Rposaii fiind într-o relaiede unirecu lisus Hristos, se afl în aceeaisituaie i cu cei vii, în special cu cei apropiai de inima lorcu care au avut legturi de iubire sfinitedeDumnezeu.Daccei rposainusântîn relaie de unire cu Dumnezeu, neavând aceeai credin unic cuceivii,nusântcretini,atuncinupotaveao relaiecu
47
 
cei vii, i nici invers. Atunci se întrerupe cu moartea vzut pentru totdeauna orice relaie între cei vii i cei rposai.Cei rposai întruDomnul în relaiedeunirecu cei vii, nu pot s desfac relaia de unire cu cei vii, în schimbceiviipotsslbeascputereadeunirea relaiei cuceirposai,chiarideaoînclcadefinitiv.
Prin slbirea credinei se rcete iubirea; prin rcirea iubirii se uit îndatoririle fa de cei rposai, iar prin uitarea îndatoririlorse limiteaz i relaia între cei vii i cei rposai.Aacunirea, legturaiatitudineanoastr cuceirposainusemicoreazdupdecesul lor,numai ca noi cei rmai pe pmânts nu le stricm (voluntar sau involuntar).Cei rposai sânt totdeauna prezeni cu sufletulînmijloculnostru,iarnoiceicucredinîiputem vedea sau auzi. (Cuvânt la înmormântare inut de arhiepiscopulPlaton,anul1864,febr.cap.139).
Calea ctre cel rposatpoate fi lungsau scurt.Cu câtestemai puternic iubirea ctre cel rposat, cu atât este mai puternic rugciunea pentru el; cu atât el ne este mai apropiat. Rugciunea credinei ni-l poate apropiapecel rposatîn asemeneamsur încâtputem simi apropierea lui, putem simi respiraia sufletului lui.  în timpul rugciunii se trimit veti cu precdere de la inimlainim.(ProtopopPutianin,pg.203).
EXPRIMAREAVZUTAATITUDINII,LEGTURIIl UNITIIÎNRELAIALUMIIVIIDEPEPMÎNTCUCEA
DEDINCOLODEMORMNT Dacatitudinea formeaz uneledrepturi i obligaii în
relaiade îndeplinirea lor,atunci se înelegecaceast  îndeplinire se exprim în mod fizic, vzut i simit prin aciunea cunoscut. înseamn c unirea, legtura, atitudineai relaiadintre lumilede dincoloi cu ceade pepmântsearatînmodvzut,simitiesteexprimat fizic.
Aa cum sufletul împreun cu creaia lui nevzut (idei, dorine, senzaii) apare vzut în creaiile lui din
48
 
trecut,aai relaiai unirea luicu lumeanevzut,aici pe pmânt se exprim în aciunile fizice cunoscute,  înzestratecuunireairelaiaculumeadedincolo.
Se înelege c unirea i relaia dintre suflete se exprimspiritual,conform naturii lor;darunireairelaia sufletului cu trupul trebuiesseexprimenu numai prin natura sufletului, ci i prin natura corporal. Prin ce ne exprimm c ne iubim unul pe altul, cum exprimm Dreaptacredin?-Prinfapte.
Creaia interioar (gândirea, dorina i senzaia) ce aparine în particular sufletului, se exprim prin vorb, fapt i compun o creaie aparent sau activitatea omului. Faptele searatvzute prinexprimarea unirii i relaieidintrecelviuicel rposat,casufletul cu trupul, caceleactualecuceletrecuteiviitoare,cacele
Cea mai mare buca din lume, din Crucea
original a lui lisus Hris os. Ps ra în Biserica San
Giovani Ierusaleme, Roma.
omeneti cu celeDumnezeieti sau cu cele dumnoase,caomulcuDumnezeu,cuîngerii lui i toi sfinii, sau între om i diavol