lucrare practica

1

DIALIZA

A. Demonstrarea fenomenului de dializ\

A.1. Definirea [i explicarea fenomenului A.2. Aplica]iile dializei:

• Dializa renal\ • Microdializa cerebral\

B. Evaluarea cantitativ\ a dializei prin conductometrie

B1 . Principiul fizic al conductometriei B2 . Aplica]ii medicale ale conductome-

triei: • Determinarea conductibilit\]ii plasmatice

C. Modelul rinichiului artificial

D. Întreb\ri [i exerci]ii

~n aceast\ lucrare v\ propunem s\ `n]elege]i principiul de func]ionare a rinichiului artificialrinichiului artificialrinichiului artificialrinichiului artificial, cea mai important\ aplica]ie medical\ a fenomenului numit dializ\. Pentru aceasta va trebui s\ studia]i mai `ntâi dializa dializa dializa dializa ---- fenomen de transport pasiv al unor particule solvite cu dimensiuni mici (cristaloide) prin intermediul unei membrane artificiale. Evaluarea eficien]ei acestui fenomen, `n cazul solu]iilor electrolite, o ve]i realiza prin m\surarea conductibilit\]ii solu]iei, printr-o metod\ denumit\ conductometrie.conductometrie.conductometrie.conductometrie. Aceast\ metod\ care permite m\surarea unui parametru electric al unui conductor de ordinul II (solu]ii electrolite) poate avea [i alte aplica]ii medicale.

2

lucrare practica

2

Dup\ ce a]i `n]eles teoretic `n ce const\ fenomenul de dializ\, ave]i acum posibilitatea s\ observa]i experimental acest fenomen.

~n acest scop ve]i efectua trei experimente, (expuse la punctele A, B, CA, B, CA, B, CA, B, C)....

Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u : Introduce]i o solu]ie apoas\ de (K2CrO7 + amidon) `n compartimentul A [i ap\ distilat\ `n compartimentul B, `n cantit\]i egale, astfel `ncât s\ dep\[easc\ jum\tate din `n\l]imea membranei separatoare. A[tepta]i 20 minute. Ce observa]i ?

Solu]ia din compartimentul B se va colora (portocaliu) deoarece particulele solvite din solu]ia de K2CrO7 au traversat porii membranari. Fenomenul `nceteaz\ când concentra]iile solu]iilor din A [i B devin egale.

Dar oare particulele de amidon au traversat de asemenea membrana?

Pentru a verifica, ad\uga]i 1-2 pic\turi de solu]ie Lugol (care reac]ioneaz\ chimic cu amidonul, colorându-l `n cenu[iu) `n ambele cuve. Ce observa]i ?

Doar `n cuva A se va produce o modificare de colora]ie (cenu[iu). Deci nu exist\ amidon `n compartimentul B; acesta a fost separat de particulele solvite de K2CrO7: s-a produs dializa.

Este evident c\ `n acest caz fenomenul de dializ\ a putut fi observat deoarece solu]ia de K

2CrO

7

este colorat\. Dac\ `ns\ colora]ia solu]iei s-ar fi datorat unor particule nedifuzibile (cum este cazul sângelui) solu]ia din compartimentul B nu s-ar mai fi colorat: nu ar mai fi existat nici un fapt macroscopic

M a t e r i a l e n e c e s a r e :M a t e r i a l e n e c e s a r e :M a t e r i a l e n e c e s a r e :M a t e r i a l e n e c e s a r e : cuv\ alc\tuit\ din

dou\ compartimente delimitate de o membran\ de celofan (fig. 8)

solu]ie de K2CrO7 solu]ie Lugol pulbere de amidon ap\ distilat\

PARTEA PRACTIC|

Fig. 8Fig. 8Fig. 8Fig. 8 Cuva de dializ\, cu cele dou\ compartimente, A [i B.

B:

membran\ de celofan

apapapap\\\\ distilatdistilatdistilatdistilat\\\\

KKKK2222CrOCrOCrOCrO7777

+ amidon+ amidon+ amidon+ amidon

A:

P

lucrare practica

3

care s\ permit\ afirmarea dializei. ~n plus, acest experiment nu permite o evaluare cantitativ\ a dializei.

Cum s-ar putea proceda pentru a compensa

aceste inconveniente? Citi]i subpunctele BBBB[i CCCC ....

Utilizarea fenomenului de dializ\ ca metod\ de separare a componentelor unui amestec cristaloido-coloidal, de exemplu `n cazul rinichiului artificial, explic\ necesitatea evalu\rii cantitative a acesteia. Ureea [i electroli]ii `n exces vor fi dializa]i din sângele pacientului, dar este foarte important s\ [tim când trebuie oprit\ eliminarea lor, pentru a nu r\mâne `n concentra]ie inferioar\ celor fiziologice, ceea ce ar fi deasemeni periculos pentru via]a pacientului. Dializa poate fi evaluat\ indirect, urm\rind evolu]ia `n timp a unui parametru fizic sau chimic (pH, compozi]ie chimic\, parametri electrici) ce caracterizeaz\ fie baia de dializ\, fie lichidul de dializat. Din acest motiv ne propunem s\ studiem o metod\ de evaluare a parametrilor electrici ai solu]iilor electrolitice (rezisten]\, conductibilitate), numit\ conductometrieconductometrieconductometrieconductometrie. Aplica]iile medicale ale acestei metode nu se limiteaz\ la evaluarea eficien]ei dializei.

Cond u c t i b i l i t a t e a s o l u ] i i l o r d e C o n d u c t i b i l i t a t e a s o l u ] i i l o r d e C o n d u c t i b i l i t a t e a s o l u ] i i l o r d e C o n d u c t i b i l i t a t e a s o l u ] i i l o r d e e l e c t r o l i ] i :e l e c t r o l i ] i :e l e c t r o l i ] i :e l e c t r o l i ] i :

Solu]iile electrolitice (`n care particulele solvite disociate sunt purt\toare de sarcin\ electric\ - ioni) sunt conductori de ordinul II. Ori de câte ori `ntre dou\ puncte ale unei solu]ii de electrolit se aplic\ o diferen]\ de poten]ial, apare o deplasare ordonat\ a ionilor, fapt ce explic\ conductibilitatea electric\ a acestor solu]ii. Deci ele permit trecerea curentului electric prin deplasarea ionilor. Dimpotriv\, `n conductorii de ordinul Iconductorii de ordinul Iconductorii de ordinul Iconductorii de ordinul I (metale) curentul electric este transmis prin deplasarea ordonat\ a electronilor . P\strând analogia, solu]iile electrolitice vor fi caracterizate de parametri electrici (rezisten]\, rezistivitate, conductibilitate) afla]i `n rela]ie conform legii lui Ohm.legii lui Ohm.legii lui Ohm.legii lui Ohm. Se poate scrie:

C o ndC o ndC o ndC o nd uctome t r i auc tome t r i auc tome t r i auc tome t r i a este o metod\ fizic\ de m\-surare a unor parametri electrici ai unui conductor de ordinul II.

Solu]iile electrolitice sunt conductori de ordinulconductori de ordinulconductori de ordinulconductori de ordinul I II II II I , `n care transmiterea curentului electric se realizeaz\ prin ioni.

l, lungimea conductorului

F ig .9F i g . 9F i g . 9F i g . 9 Dimensiunile conductorului

S, suprafa]a

electrod de platin\ acoperit cu negru de platin\

B 1 . P r i n c i p i u l f i z i c a l c o n d u c t om e t r i e i

B. Evaluarea cantitativ\ a dializei prin conductometrie

c

lucrare practica

4

Sl

R ×= ρρρρ

[i

ρρρρλλλλ 1=

`n care : RRRR = rezisten]a conductorului; <R>SI = Ω ρρρρ = rezistivitatea conductorului; <ρ> SI = Ωm l = lungimea conductorului; <l> SI = m

S = sec]iunea conductorului; <S> SI = m2

λλλλ = conductivitatea conductorului;<λλλλ>SI = Siemens/m ~n acest caz, conductorul este solu]ia de electrolit dintre cei doi electrozi de suprafa]\ (SSSS), afla]i la o distan]\ (llll), (fig. 9), `ntre care s-a aplicat o diferen]\ de poten]ial (VVVV). Cel mai frecvent, `n cadrul m\sur\torilor conductometrice, este evaluat\ conductibilitatea conductibilitatea conductibilitatea conductibilitatea solu]iilor de electroli]i. Aceasta deoarece capacitatea solu]iei de a conduce curentul electric (corespunzând conductibilit\]ii) este `n rela]ie direct\ cu num\rul de ioni existen]i `n solu]ie. Dac\ vor exista mul]i ioni `n solu]ie, prin intermediul acestor "c\r\u[i" purt\tori de sarcin\ electric\, curentul electric se va propaga mai u[or, deci conductibilitatea solu]iei va fi mai mare, iar rezisten]a “opus\” de solu]ie la trecerea curentului electric va fi mai mic\. Fenomenul este mai complex decât `n cazul conductorilor metalici, deoarece `n determinarea conductibilit\]ii solu]iilor intervin : • gradul de disociere a solvitului electrolit, de care depinde concentra]ia sarcinilor electrice; • mobilitatea ionilor, dependent\ de natura ionilor [i de viscozitatea (implicit temperatura) solu]iei. De aceea, pentru conductori de ordinul II se mai definesc : Conductibili tatea echivalentConductibili tatea echivalentConductibili tatea echivalentConductibili tatea echivalent\\\\ - reprezentând conductibilitatea unui echivalent gram de electrolit (1 Eq, indiferent de natura ionului, corespunde unei cantit\]i de electricitate de 96500 Coulomb). Conductibili tatea specificConductibili tatea specificConductibili tatea specificConductibili tatea specific\\\\ molar molar molar molar\\\\ - reprezint\ conductibilitatea unui kilomol de electrolit, calculându-se prin raportul `ntre conductibilitatea solu]iei [i concentra]ia sa molar\.

F ig .10F i g . 10F i g . 10F i g . 10 Puntea WHEATSTONE

GGGG

B

A C

r1

r2 r3

rrrrxxxx

I2

I1

C

F ig .11F i g . 11F i g . 11F i g . 11 Puntea KOHLRAUSCH

B

A

r1

r2 r3

rrrrxxxx

I2

I1

IIIIEEEE

lucrare practica

5

Conductibilitatea solu]iilor electrolitice este considerabil mai mic\ (cu dou\ ordine de m\rime) fa]\ de cazul conductorilor de ordinul I. Ea poate fi determinat\ indirect utilizând un montaj electric denumit punte Kohlrauschpunte Kohlrauschpunte Kohlrauschpunte Kohlrausch (fig. 6) care permite m\surarea rezisten]ei electrice a lichidelor. Aceasta este o punte derivat\ din puntea puntea puntea puntea WheatstoneWheatstoneWheatstoneWheatstone (fig. 5), cu deosebirea c\ este alimentat\ `n curent alternativ, pentru a evita polarizarea electrozilor, iar vasul de conductibilitate este introdus `n locul rezisten]ei necunoscute.

D e sD e sD e sD e s c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t :c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t :c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t :c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t : Celula sau vasul de conductibilitateCelula sau vasul de conductibilitateCelula sau vasul de conductibilitateCelula sau vasul de conductibilitate este un vas din sticl\ `n care sunt introdu[i doi electrozi de platin\ platinat\ (platin\ lucie acoperit\ prin electroliz\ cu platin\ coloidal\ neagr\ - cu aspect poros - care m\re[te mult suprafa]a de contact cu solu]ia, evitându-se fenomenul de polarizare (a se vedea [i explica]ia de mai jos). Conductorul ionic va fi tocmai solu]ia intro-dus\ `n acest vas, cuprins\ `ntre cei doi electrozi, [i va avea dimensiunile llll (distan]a dintre cei doi electrozi egal\ cu lungimea conductorului) [i SSSS (suprafa]a electrozilor egal\ cu suprafa]a conductorului `n sec]iune) constante, prin construc]ia celulei. Din acest motiv, raportul l/Sl/Sl/Sl/S este denumit [i constanta celuleiconstanta celuleiconstanta celuleiconstanta celulei sau constanta vasului de constanta vasului de constanta vasului de constanta vasului de conductibilitate.conductibilitate.conductibilitate.conductibilitate.

Mo d d e l u c r u : Mo d d e l u c r u : Mo d d e l u c r u : Mo d d e l u c r u : Include dou\ etape : - introduce]i, cu ajutorul unei pipete, solu]ie de conductivitate cunoscut\ (KCl 0,1 N) `n vasul de conductibilitate, astfel `ncât s\ dep\[easc\ limita superioar\ a electrozilor; - conecta]i puntea Kohlrausch;

- rezisten]a necunoscut\ (vasul de conductibi- litate) fiind deja conectat la puntea electric\, pentru realizarea echilibrului pun]ii proceda]i `n modul urm\tor :

a )a )a )a ) De t e rm i n a r e a c o n s t a n t e i D e t e rm i n a r e a c o n s t a n t e i D e t e rm i n a r e a c o n s t a n t e i D e t e rm i n a r e a c o n s t a n t e i v a s u l u i d e c o n d u v a s u l u i d e c o n d u v a s u l u i d e c o n d u v a s u l u i d e c o n d u c t i b i l i t a t ec t i b i l i t a t ec t i b i l i t a t ec t i b i l i t a t e

Ca l cu lu l c o ns ta nte i Ca l cu lu l c o ns ta nte i Ca l cu lu l c o ns ta nte i Ca l cu lu l c o ns ta nte i c e l u l e i (C )c e l u l e i (C )c e l u l e i (C )c e l u l e i (C )

Din rela]iile anterioare avem : R = C/λ, unde (C = l/S)

de unde : C = Rλ

`n care: R = rezisten]a citit\

λ = conductibilitatea solu]iei 0,1N KCl la temperatura la care s-a lucrat.

M a t e r i a l e n e c e s a r e :M a t e r i a l e n e c e s a r e :M a t e r i a l e n e c e s a r e :M a t e r i a l e n e c e s a r e : vas de conductibilitate punte Kohlrausch cu

indicator de echilibru conductori de leg\tur\ pipete solu]ie etalon KCl 0,1 N solu]ie cu exces de electroli]i solu]ie izoton\ cu sângele ap\ distilat\ hârtie de filtru

PARTEA PRACT IC|

P

lucrare practica

6

- stabili]i ini]ial comutatorul central la pozi]ia zero; - roti]i comutatorul pân\ când ledul verde se

stinge (scala de leduri este aici utilizat\ ca indicator de echilibru) sau va avea luminozitate minim\. ~n acest moment citi]i valoarea rezisten]ei [i nota]i-o (R1). - continua]i s\ roti]i comutatorul pân\ la reaprinderea ledului verde. Citi]i valoarea corespun-z\toare rezisten]ei [i nota]i-o (R2). Face]i media celor dou\ valori. Aceasta este rezisten]a, R, a solu]iei dintre cei doi electrozi.

Calcula]i constanta celulei cu ajutorul rela]iei stabilite anterior.

~n scopul evalu\rii eficien]ei dializei vom determina varia]ia rezisten]ei [i a conductibilit\]ii solu]iei de dializ\, utilizând montajul folosit [i la primul punct al lucr\rii, dup\ cum urmeaz\:

- `n cuva A introduce]i solu]ie cu exces de electroli]i [i uree;

- `n cuva B introduce]i ap\ distilat\. Ambele lichide vor fi introduse pân\ la acela[i

nivel, peste jum\tate din `n\l]imea membranei dializante. Fenomenul de dializ\ realizându-se, dup\ cum am putut observa macroscopic anterior, concentra]ia ionilor `n cuva B va varia, implicit [i conductibilitatea [i rezisten]a. La interval de 5 min, cu ajutorul unei pipete, se prelev\ 10 ml lichid din cuva B, care se introduc `n vasul de conductibilitate. Valoarea rezisten]ei se determin\ dup\ acela[i protocol de lucru ca [i la punctul a).a).a).a).

Valorile citite se noteaz\ `ntr-un tabel de tabel de tabel de tabel de rezultaterezultaterezultaterezultate [i se traseaz\ graficul varia]iei rezisten]ei [i a conductibilit\]ii solu]iei `n care s-a realizat dializa. Conductibilitatea plasmei sanguine fiind datorat\ `n principal ionilor monovalen]i, m\surarea sa permite evaluarea concentra]iilor acestora; mobilitatea ionilor din lichidele biologice (ClClClCl

----, Na, Na, Na, Na

++++, K, K, K, K

++++, , , , −

3HCO

t˚Ct˚Ct˚Ct˚C KClKClKClKCl 1 N1 N1 N1 N

KClKClKClKCl 0,1 N0,1 N0,1 N0,1 N

KClKClKClKCl 0,02 N0,02 N0,02 N0,02 N

KClKClKClKCl 0,01 N0,01 N0,01 N0,01 N

0000 0,06541 0,00715 - 0,000776 5555 0,07414 0,00822 - 0,000896

10101010 0,08319 0,00933 - 0,001020 15151515 0,09254 0,01048 0,002243 0,001147 16161616 0,09443 0,01072 0,002294 0,001173 17171717 0,09633 0,01095 0,002345 0,001198 18181818 0,09824 0,01119 0,002397 0,001225 19191919 0,10016 0,01143 0,002449 0,001251 20202020 0,10209 0,01167 0,002501 0,001278 21212121 0,10402 0,01191 0,002533 0,001305 22222222 0,10594 0,01215 - 0,001332 23232323 0,10789 0,01239 - 0,001359 24242424 0,10984 0,01264 - 0,001386 25252525 0,11180 0,01288 - 0,001413 26262626 0,11377 0,01313 - 0,002819 27272727 0,11574 0,01337 - 0,002873 28282828 - 0,01362 - 0,002927 29292929 - 0,01387 - 0,002981 30303030 - 0,01412 - 0,003036

tttt(min) 15 30 45 60

R R R R (Ω)

Tabe l de r ezu l t a t eTabe l d e r ezu l t a t eTabe l d e r ezu l t a t eTabe l d e r ezu l t a t e

b ) D e t e rm i n a r e a v a r i a ] i e i b ) D e t e rm i n a r e a v a r i a ] i e i b ) D e t e rm i n a r e a v a r i a ] i e i b ) D e t e rm i n a r e a v a r i a ] i e i r e z i s t e n ] e i s o l u ] i e i d e d i a l i z r e z i s t e n ] e i s o l u ] i e i d e d i a l i z r e z i s t e n ] e i s o l u ] i e i d e d i a l i z r e z i s t e n ] e i s o l u ] i e i d e d i a l i z \\\\

R(R(R(R(ΩΩΩΩ)))) λλλλ((((ΩΩΩΩm)m)m)m) t(min)t(min)t(min)t(min) G r a f i c u l v a r i a ] i e i r e z i s t e n ] e i G r a f i c u l v a r i a ] i e i r e z i s t e n ] e i G r a f i c u l v a r i a ] i e i r e z i s t e n ] e i G r a f i c u l v a r i a ] i e i r e z i s t e n ] e i

[ i c o n d u c t i b i l i t[ i c o n d u c t i b i l i t[ i c o n d u c t i b i l i t[ i c o n d u c t i b i l i t \\\\ ] i i ` n ] i i ` n ] i i ` n ] i i ` n f u n c ] i e d e t i m pf u n c ] i e d e t i m pf u n c ] i e d e t i m pf u n c ] i e d e t i m p

B2 . Ap l i ca ] i i med i ca l e a l e conductometr i e i : de t erminarea conduct ib i l i t \ ] i i p la smat i ce

d

Tabel 4.Tabel 4.Tabel 4.Tabel 4. Valorile conductibilit\]ii solu]iilor de KCl

lucrare practica

7

etc.) este de acela[i ordin de m\rime (aproximativ); ca urmare, se admite c\ exist\ o propor]ionalitate `ntre conductivitatea plasmatic\ [i concentra]ia total\ a electroli]ilor (`n echivalen]i). Dat\ fiind `ns\ prezen]a proteinelor plasmatice, deplasarea ionilor este `ncetinit\ [i deci conducti-bilitatea scade, astfel `ncât `ntre conductibilitatea plasmatic\ determinat\ experimental [i cea calculat\ va exista o diferen]\. Se define[te astfel conductivi-tatea corectat\ (λcor) ca fiind conductivitatea pe care ar avea-o plasma dac\ proteinele nu ar interfera mobilitatea ionilor :

P22,0100

100masuratcorectat −−−−

××××λλλλ====λλλλ

`n care :

PPPP = concentra]ia ponderal\ a proteinelor (g/l). Experimentul urm\tor v\ ofer\ posibilitatea s\ utiliza]i un hemodializor (model de rinichi artificial) de acela[i tip cu cel utilizat `ntr-o Clinic\ de hemodializ\, `n scopul separ\rii constituen]ilor unei solu]ii cu exces de electroli]i [i de uree; aceasta modeleaz\, la rândul s\u, sângele unui pacient al c\rui rinichi func]ioneaz\ insuficient. Sunte]i medici `ntr-o astfel de clinic\ [i ave]i un pacient cu diagnosticul: Insuficien]\ renal\. Dintre datele de laborator re]inem: uree 0,7 g/l (mult peste valorile normale; ureea este cel mai toxic produs de catabolism proteic din organism). La aceste valori pot apare tulbur\ri cardiace grave, care pot deveni incompatibile cu via]a. Cu un hemodializor asem\n\tor celui modelat de dispozitivul din fa]a dv. (desigur, `ntr-un montaj mult mai complex) i-a]i putea salva via]a. Exist\ diferite tipuri de rinichi artificial (dializorul plat, multitubular, cu filtre absorbante) dar toate se bazeaz\ pe acela[i principiu: hemodializahemodializahemodializahemodializa,

Mate r ia l e n e c e sa r e :Mate r i a l e n e c e sa r e :Mate r i a l e n e c e sa r e :Mate r i a l e n e c e sa r e : instala]ia de dializ\ conductometru Radelkis solu]ie cu exces de electroli]i solu]ie izoton\ cu serul

sanguin

PARTEA PRACTIC|

C. Modelul rinichiului artificial

Valori normale ale Valori normale ale Valori normale ale Valori normale ale conductibilitconductibilitconductibilitconductibilit\\\\]ii plasmatice]ii plasmatice]ii plasmatice]ii plasmatice:

λm\surat plasm\ = 0,01

Siemens/cm (la 18°C); λm\surat plasm\ = 0,015

Siemens/cm (la 37°C);

membran\ semipermeabil\ baie de dializ\

(circuitul lichidului de dializ\)

Fig. 12Fig. 12Fig. 12Fig. 12 Schema unui dializor

sector intravascular (circuitul lichidului de

dializat)

lucrare practica

8

adic\ extragerea prin dializ\ a excesului de electroli]i [i metaboli]i din sângele pacientului. ~n fig. 12 este prezentat\ schema de principiu a unui dializor. A se vedea [i fig. 1, care reprezint\ o compara]ie `ntre elementele ce traverseaz\ [i cele ce sunt oprite la nivelul membranei dializante. D e sD e sD e sD e s c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t :c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t :c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t :c r i e r e a d i s p o z i t i v u l u i u t i l i z a t : S\ examin\m mai `ntâi cu aten]ie fig. 13. Se pot observa dou\ p\r]i distincte, realizând dou\ "circuite" pe care le denumim: 1) circuitul lichidului de dializat (sângele pacientului, provenit dintr-o arter\ de calibru mare - noi vom utiliza solu]ie cu exces de electroli]i [i uree); acest circuit este alc\tuit din urm\toarele elemente, cuplate prin tuburi de plastic: vas V2 --- filtru F2 --- pomp\ peristaltic\ (P) --- dializor (la nivelul c\ruia se realizeaz\ compartimentul intratubular) --- vas de evacuare E2 (`n realitate, sângele este reintrodus `n organism prin intermediul unei vene). 2) circuitul lichidului de dializ\ (`n cazul nostru ap\ distilat\, `n realitate o solu]ie cu compozi]ia fiziologic\ a serului sanguin) este alc\tuit din: vas V1 --- filtru F1 --- pomp\ peristaltic\ (pentru asigurarea unui debit constant [i suficient) --- dializor (la nivelul c\ruia circuitul realizeaz\ compartimentul extra-vascular) --- vas de evacuare E1. Aceste circuite vor realiza la nivelul dializorului cele dou\ compartimente, de o parte [i de alta a membranei dializante. Este u[or s\ le recunoa[te]i [i s\ le urm\ri]i `n montajul din laborator, deoarece circuitul lichidului de dializat este marcat cu ro[u, iar cel al lichidului de dializ\ este marcat cu albastru. ~n scopul evalu\rii eficien]ei dializei, la circuitul lichidului de dializat s-a realizat o deriva]ie spre o celul\ de conductibilitate care este cuplat\ la un conductometru Radelkis; aceasta permite deter-minarea periodic\ a conductibilit\]ii lichidului de dializat [i deci, indirect urm\rirea evolu]iei concen-tra]iei `n electroli]i a acestuia. Men]ion\m, de asemenea, c\ filtrele sunt necesare pentru a `mpiedica circularea [i ulterior p\trunderea `n organism de microcheaguri sau bule de aer, [i deci pericolul unei embolii. Durata hemodializei este de 5-6 ore, de 3 ori pe s\ptamân\, de exemplu, `n func]ie de gradul afect\rii renale.

tttt(min) 5 10 15 20 25 30

R R R R (Ω) Tabe l de r e zu l t a t e

FFFF ig . 13 i g . 13 i g . 13 i g . 13 Schema dispozitivului utilizat (explica]ia nota]iilor `n text)

VVVV2222

FFFF2222

P

EEEE2222

EEEE1111

VVVV1111

FFFF1111

Comp. intravascular

circuitul lich. de dializ\

VVVV3333 l1

CCCC1111

λλλλ(Ωm) tttt(min)

Gra f i cu l v a r i a ] i e i conduc t i b i l i t \ ] i i l i ch i du l u i d e d i a l i z\ ` n f unc ] i e de

t imp

lucrare practica

9

Mod d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u :Mo d d e l u c r u : - introduce]i 300 ml ap\ distilat\ `n vasul V1 [i 200 ml solu]ie cu exces de electroli]i `n vasul V2; - porni]i pompa peristaltic\; verifica]i ca debitul acesteia s\ fie de 2,3 x 2 ml/min; - a[tepta]i 15 min, verificând periodic dac\ nivelul `n cele dou\ vase V1 [i V2 nu a sc\zut prea mult, situa]ie `n care ad\uga]i o nou\ cantitate din lichidele men]ionate anterior; - dup\ acest interval de timp, deschide]i clema C4 astfel `ncât lichidul din baia de dializ\ s\ poat\ ajunge `n vasul de conductibilitate pân\ la nivelul l1; - pune]i `n func]iune conductometrul. Verifica]i scala de 5 mS. Nota]i valoarea conductibilit\]ii; repeta]i m\sur\toarea la interval de 5 min, timp de 30 min. Realiza]i un tabel de rezultate. - reprezenta]i grafic valorile ob]inute (conductibilitatea `n func]ie de timp);

- deconecta]i conductometrul; opri]i pompa peristaltic\.

C o n c l u z i i :C o n c l u z i i :C o n c l u z i i :C o n c l u z i i : Dializa " serului sanguin" a fost eficient\?

P

Fig. 14Fig. 14Fig. 14Fig. 14 Puntea Kohlrausch, vasul de conductibilitate [i cuvele de dializ\: imagine de ansamblu a dispozitivului