Dezvoltarea Structurala a AgriculturiiAcest curs prezinta Dezvoltarea Structurala a Agriculturii.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 61 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

Cuprins7.1. Localizarea teritoriala a productiei agricole7.1.1. Caracteristici generale privind evolutia conceptului de localizare teritoriala a productiei agricole7.1.2. Metodologia amplasarii teritoriale a culturilor agricole7.1.3. Agroecosistemele zonale din România7.2. Sisteme de exploatare (Sisteme de productie agricola)7.2.1. Consideratii generale7.2.2. Concentrarea productiei agricole: concept, factori de influenta, metode de cuantificare7.2.3. Sistemele de productie europene7.2.3.1. Sistemele de productie agricola din Europa de Nord7.2.3.2. Sistemele de productie din Europa de Sud (Europa mediteraneana)7.3. Specializarea si dezvoltarea productiei agricole7.4. Cooperarea si asocierea în agricultura7.4.1. Aparitia si dezvoltarea asocierii si cooperarii în agricultura7.4.2.Asocierea si cooperarea în agricultura României7.4.3. Asocierea si cooperarea în agricultura tarilor dezvoltate

ExtrasObiective:

- Prezentarea conceptului de localizare teritoriala a productiei agricole ;

- Intelegerea metodologiei amplasarii teritoriale a culturilor ;

- Prezentarea conceptului de concentrare si intelegerea importantei si a metodelor de cuantificare ;

- Formarea unei viziuni de ansamblu asupra principalelor sisteme de productie agricola din Europa ;

- Intelegerea modului de aparitie si functionare a cooperativelor prin prezentarea evolutia gândirii sipracticii cooperatiste în tarile vest europene ;

- Adoptarea unei atitudini optimiste, practice cu privire la necesitatea si posibilitatea dezvoltariicooperativelor moderne in tara noastra.

Cuvinte cheie:

- agroecosistem

- functie obiectiv

- sistem intensiv ;

- sistem extensiv ;

- concentrare;

- specializare;

- cooperare;

- asociere.

7.1. Localizarea teritoriala a productiei agricole

7.1.1. Caracteristici generale privind evolutia conceptului de localizare teritoriala a productiei agricole

Localizarea (amplasarea) teritoriala a productiei agricole constituie un proces de o complexitate deosebita,deoarece depinde de o multitudine de factori ce actioneaza direct si se conditioneaza reciproc,complexitate amplificata de mutatiile din agricultura româneasca, intervenite recent, precum si detendintele ecologiste ce îsi fac loc într-o masura tot mai mare.

Pretutindeni pe glob este prezenta preocuparea pentru determinarea principalelor tendinte ale evolutieisocial-economice si pentru proiectarea politicilor economice ale diferitelor state, desi mobilul acesteipreocupari difera de la o tara la alta. În domeniul politicilor agrare, problema repartizarii teritoriale a fostmarcata de un salt calitativ determinat de trecerea de la explicitarea realitatii la determinarea varianteioptime de repartizare teritoriala si zonare a agriculturii.

Lucrarile de amplasare teritoriala a productiei agricole au fost întreprinse în majoritatea tarilor, atât în celeavansate cât si cele în curs de dezvoltare. Continutul acestor lucrari de localizare a productiei difera foartemult prin metodologia aplicata, prin aspectul dezvoltat (natural sau economic), nivelul de informare,aprofundare si detaliere a problemelor etc., toate având însa ca scop prognozarea tendintelor deamplasare teritoriala a productiei agricole în perspectiva.

O lucrare de pionierat în aceasta perioada este cea a lui J.H. von Thunen “Der Isolierte Staat” (Teoriacercurilor creatoare). Von Thunen arata ca în jurul unui centru comercial se dezvolta o zona de productie,zonele interioare fiind destinate culturilor care au o valoare ridicata pe hectar, dar pentru care transportuleste costisitor fie datorita faptului ca sunt perisabile, fie ca sunt voluminoase. Zonele exterioare vorproduce produse agricole usor de transportat si, în consecinta mai ieftine.

În SUA preocuparile privind amplasarea teritoriala a productiei sunt vaste, în literatura existând un numarmare de modele elaborate de diferiti autori. Amintim lucrarile de amplasare în teritoriu a productieianimale (A. Bucholtz si G. Judge, 1966) precum si cele care realizeaza simultan amplasarea productieivegetale si animale (R.F. Brokken si E.O. Heady, 1968). În marea majoritate a modelelor privind repartitiateritoriala a productiei agricole în SUA din multitudinea de factori luati în considerare se remarca îndeosebirolul preturilor în orientarea productiei, deci rolul pietei.

În fosta Uniune Sovietica, lucrarile lui Feighin, Basiuc, Obolenschi, Gavrilov, N. Vasiliev, (1968); Kravcenko,Popov si Tolpekin (1970), bazate pe modelele economico-matematice au adus o contributie importanta lazonarea productiei agricole.

În Franta amintim cercetarile întreprinse de J. Klatzman (1968), J. Tirel (1969), M. Frigola (1971) si A.Malassis (1972).

La noi în tara înca din perioada de formare a scolii românesti de economie agrara, primii agronomi printrecare si Ion Ionescu de la Brad, au sesizat caracterul zonal al productiei agricole, facând unele recomandariprivind locul unde se pot dezvolta cu mai multa rentabilitate diferite culturi.

Dupa primul razboi mondial, cel care a facut primele studii mai amanuntite asupra caracterului zonal dedezvoltare a productiei agricole a fost M. Chiritescu-Arva (1930).

Concluziile pe care le trage privind profitabilitatea zonala a diferitelor culturi, criticile pe care le aducerepartitiei de fapt a culturilor si analiza elementelor care stau la baza repartitiei teritoriale a diferitelorplante, cuprind o serie de recomandari pentru o mai buna amplasare în viitor a culturilor agricole.

Meritul lui M. Chiritescu-Arva este acela de a fi dezvoltat teoria zonalitatii productiei agricole si de a o fiprezentat nu numai într-o conceptie naturalista care predomina în acele vremuri, ci într-o viziune mult mailarga, prin prisma a trei factori: naturali, economici si sociali.

Alaturi de factorii naturali care, dupa cum arata autorul, hotarasc în mare parte caracterul diferitelorregiuni din punct de vedere al felului plantelor cultivate, Chiritescu-Arva mentioneaza si factorii economicisi sociali, care largesc sau îngusteaza cadrul fixat de factorii naturali. Conditiile de ordin economic intervinîntr-o masura însemnata, alaturi de factorii naturali si contribuie la raspândirea cultivarii plantelor îndiferite regiuni ale tarii.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 61 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro