Capitolul III.Solutionarea problemei de mediu.Dezvoltarea rurala durabila.

3.1.Caracterizarea problemei de mediu.

In contextul populatiei si a consumului de resurse naturale,dezvoltarea durabila este un model de dezvoltare ce vizeaza echilibrul intre cresterea economica ,calitatea vietii si prezervarea mediului pe termen mediu si lung,fara cresterea consumului de resurse naturale dincolo de capacitatea de suportabilitate a Pamantului.

Conceptul de dezvoltare durabila,poate fi subiectul a multiple definitii si interpretari,dar in linii generale,el poate fi definit printr-o imbuntatire generala a bunastarii economice si sociale a locuitorilor rurali,si a mediului institutional si fizic in care acestia traiesc.

Starea de fapt a mediului rural in Romania este caracterizat de subdezvoltare dar si de existenta unor inegalitati masive intre satele mari,centre de comuna,relativ dezvoltate,situate in apropierea unui oras sau a unui drum European,si satele mici,de la periferia comunelor,izolate,uneori imbatranite si sarace.

Impactul starii de fapt a mediului rural este unul negativ si pe termen lung,iar durata acestei stari nefaste poate sa varieze in functie de eficienta si promptitudinea strategiilor de dezvoltare .

Aceasta stare negativa se reflecta in ceea ce priveste economia,educatia,sanatatea,migrarea si imbatranirea populatiei,agricultura si deteriorarea biodiversitatii si habitatelor semi-naturale.

Conform recensamantului populatiei si locuintelor din Romania din anul 2002,din totalul de 3,85 milioane de locuinte din mediul rural,numai 48,2% erau doatate cu instalatii de alimentare cu apa rece, 0,6% cu apa calda,si 14,3% cu instalatii de canalizare.

Numarul scazut al unitatilor de invatamant din mediul rural,si pozitionarea uneori la distante mari de localitatea de domiciliu a copiilor,cumulate cu resursele financiare limitate ale familiei pentru sustinerea acestora pentru continuarea studiilor,a condus la un decalaj important intre mediul rural si cel urban,in ceea ce priveste accesul la o forma de instruire a tinerilor.Astfel numai 48,4% din populatia in varsta de 15-19 ani si 7,7% din populatia in varsta de 20-24 ani din mediul rural mai frecventa o forma de invatamant fata de 67,6% si respectiv 24,6% din mediul urban.

Conditiile socio-economice cu care se confrunta fermierii si fragmentarea terenurilor sunt principalele cauze ale abandonului.Acest fenomen a dus la deteriorarea biodiversitatii si habitatelor semi-naturale.Se estimeaza ca terenurile abandonate reprezinta intre 5% si 10% din terenul agricol in fiecare an.Abandonul afecteaza ecosistemele locale si peisajele si contribuie la degradarea a 123.000 ha de teren arabil.

3.2.Denumirea proiectului:Dezvoltare Rurala in Romania.Microregiunea Finis-Remetea.

3.3.Obiective generale.

-sporirea calitatii conditiilor de viata ale rezidentilor prin implementarea sau imbunatatirea unor servicii.

-dezvoltarea infrastructurii si dotarilor edilitare

-constientizarea problemelor de mediu la nivelul comunitatii

-dezvoltarea agroturismului

-dezvoltarea agiculturii si orientarea catre agricultura ecologica

-imbuntatirea serviciilor educationale si de santate

-dezvoltarea comertului implicit a situatiei economice locale

3.4.Obiective specifice

1.Dotari edilitare

-implementarea unui sistem public de canalizarea si dotare cu apa potabila

-depozitarea organizata a deseurilor

-reamenajarea si modernizarea retelei stradale din Finis

2.Sanatate

-implementarea unei campanii privind igiena sanitară a comunei şi a gospodăriei, în special în comunitatea de rromi, derulată împreună de administraţia publică locală şi cadrele medicale

-realizarea unor analize şi probe de apă pentru monitorizarea surselor de apă care nu îndeplinesc standardele de potabilitate

-amenajarea si dotarea unui punct sanitar,medical si farmaceutic in localitatile Ioanis si Suncuis

3.Invatamant

-imbunatatirea invatamantului prin dotarea scolilor cu calculatoare,infiintarea unei crese si a unei gradinite cu program prelungit

-punerea la dispozitia profesorilor a unor cursuri de educatie ecologica astfel incat sa se poata preda in scoli aceasta disciplina sub forma unor optionale

-stimularea infiintarii unui invatamant cu specific agricol

-infiintarea unui centru de consultanta agricola

-elaborarea de proiecte care sa vizez implementarea de activitati generatoare de venituri(centre de colectare,prelucrare si valorifiare a produselor lactate,a fructelor de padure si ciupercilor;atelier de prelucrare a lemnului;ateliere de productie locala)

4.Agricultura

-Informarea corectă a gospodarilor şi încurajarea comasării lucrării terenurilor

- Efectuarea unor studii agrochimice care să ne indice clar compoziţia solului şi să permită o tratare corespunzătoare a acestuia

- Îmbunătăţirea compoziţiei floristice a covorului vegetal de pe păşuni prin corectarea acidităţii solului, eliminarea excesului de umiditate, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase, a pietrelor şi efectuarea de supraînsămânţări

- Tarlarizarea păşunii

-Amenajarea şi întreţinerea albiilor şi malurilor râurilor şi pârâurilor

-Formarea unor asociaţii, cercuri profesionale pentru facilitarea accesului la informatie specifică şi pentru încurajarea şi îmbunătăţirea accesului la fonduri interne şi externe

-Încurajarea formării fermelor familiale specilizate

-Înfiinţarea de loturi demonstrative pentru a conştientiza gospodarii de necesitatea folosirii tehnologiilor moderne 

-Înfiinţarea unei farmacii veterinare 

-Obţinerea unor producţii ridicate previzibile atât în domeniul vegetal cât şi în cel animal

-Formarea unui centru de mecanizare care să cuprindă gospodarii ce deţin utilaje şi mijloace agricole, repartizarea şi planificarea lor să se facă corect şi de comun acord

5.Agroturismul

-Promovarea potenţialului agro-turistic al zonei

-Stabilirea unor parteneriate cu agenţii de turism rural cu experienţă în domeniu

-Organizarea unei reţele locale de pensiuni turistice autorizate

-Organizarea de evenimente locale care să crescă interesul pentru zonă

-reintroducerea in circuitul turistic a pesterii Meziad

-protejarea identitatii locale prin promovarea si conservarea traditiilor si obiceiurilor

-promovarea serviciilor si produselor locale

-Popularizarea tuturor manifestărilor d peste an prin pliante, reviste, internet etc.

- Executarea unui drum de legătură barajul Leşu-Coada Lacului-Stâna de Vale-Valea Drăganului � Meziad

-Promovarea turismului rural, formarea gazdelor, creşterea numărului de gospodării atestate

-Oferirea unui spaţiu din patrimoniul comunei pentru sat de vacanţă

-Dezvoltarea unei pieţe a produselor locale şi de meşteşuguri

6.Comertul

-Atragerea investitorilor locali şi străini

-Acordarea de facilităţi pentru investitorii care crează locuri de muncă

-Orientarea tinerilor spre profesii şi meserii salarizate

-Prospectarea pieţei pentru depistarea cererilor de produse şi meserii

-Crearea şi promovarea unor sisteme economice şi ecologice de salubrizare

 

6.Telecomunicatii

-dezvoltarea retelei de telefonie fixa la nivelul comunelor precum si completarea liniilor de comunicare in toate institutiile de interes public

3.5. Activitati specifice

- s-a creat si sustinut un grup de lucru microreginal, care sã reprezinte un factor de coagulare, initiativã, promovare si dezvoltare la nivelul comunitãtilor,In grupul de lucru comunitar al microregiunii au fost cooptati tehnicieni si ingineri zootehnisti, agronomi, profesori, economisti, mici întreprinzãtori, consilieri locali, pensionari si tineri.

-S-a elaborat strategia de dezvoltare a microregiunii, a planului local de actiune constând într-un pachet de fise de proiecte.

- Pentru elaborarea si completarea strategiei de dezvoltare a microregiunii,s-au realizat periodic intruniri ale grupului de lucru,iar pentru incurajarea participarii si enuntarii fiselor de proiect,s-au organizat concursuri bazate pe miniproiecte realizate pe baza obiectivelor din startegie.

-dupa elaborarea strategiei,aceasta a fost publicata sub forma de brosura si distribuita in comunitate,in mod direct la Finis si prin intermediul institutiilor publice la Remetea.

-au fost organizate in scoli seminarii de educatie ecologica-cea de-a treia editie a concursului interscolar ECOTURA a avut loc pe Valea Remetei.A avut loc o expozitie de standuri cu produse artizanale traditionale,si traditionalul concurs de oua impistrite.

-proiectul-pilot al intregului proiect a fost imbunatatirea pasunilor comunale,astfel pornind de la o suprafata initiala de 50 ha pentru fiecare comuna,suprafata expusa lucrarilor de intretinere s-a extins cu 100 ha drept urmare a eforturilor si mobilizarii comunitare.

-au fost donate Primariei din Finis mijloace tehnice constand in calculatoare,si un telefon cu fax.-Primariile au incheiat contracte de salubritate cu firme specializate in colectarea gunoiului menajer-unii oameni din comunitate,care aveau gospodarii mai pregatite au obtinut autorizatii de turism rural,in urma inalnirii nationale pe dezvoltare durabila care a avut loc in Remetea in luna mai.-s-a deschis o unitate moderna de reciclare a PET-urilor si foliilor de plastic. -s-au infiintat toalete publice in cele 2 localitati

3.6 Analiza economico-financiara a proiectului:

Eficienţa economică este o noţiune complexă, prin care se înţelege obţinerea unor rezultate economico-sociale maxime şi de utilitate, prin cheltuirea raţională şi economică a unor resurse materiale, tehnice, de muncă, financiare, pe baza metodelor ştiinţifice de organizare şi de conducere a activităţilor umane în toate domeniile.

Este o noţiune prin care se estimează rezultatele unei activităţi economice în raport cu eforturile făcute.

Indicatorii de eficienţa economică sunt prezentati în două forme:

1. raportul efectelor obţinute şi a eforturile depuse; indică cuantumul efectului obţinut dintr-o unitate de efort depusă. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ţine cont de necesitatea maximizării lui. Cu cât este mai mare acest indicator, cu atât este mai avantajoasă activitatea economică.

exemplu: raportul dintre profitul net şi cheltuielile legate de organizarea activităţii economice care il asigură. Poate fi exprimat prin formula:

e = E/e, ---max., unde: E = efectele (rezultatele) obţinute;

e = eforturile depuse (resursele consumate).

Eficienţa economică este principalul factor calitativ al creşterii economic, deoarece prin ea se asigură sporirea absolută a efectelor cu acelaşi volum de efort.

2. raportul dintre eforturile depuse şi efectele obţinute; indică ce efort trebuie depus pentru a obţine o unitate de efect. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ţine cont de necesitatea minimizării lui. Cu cât este mai mic acest indicator, cu atât este mai avantajoasă activitatea economică.

exemplu: raportul dintre cheltuielile legate de organizarea activităţii economice şi profitul net obţinut din aceasta activitatea. Poate fi exprimat prin formula:

e’= e/E,-----min.

Orice program de activitate (producţie, investiţie, aprovizionare, desfacere ) presupune mai multe modalităţi de realizare. La rândul ei, fiecare modalitate are la bază mai multe variante de proiect, fiecare caracterizându-se printr-o varietate de informaţii referitoare la:

- eforturile

- efectele

- raporturile existente între acestea

- durata de realizare a activităţii

- durata de obţinere a efectelor economice scontate

Proiectarea unei structuri a tipurilor de cheltuieli:

- Pentru organizarea lunara a cate 2 reuniuni a grupului de lucru comunitar pentru elaborarea strategiei de dezvoltare,identificam urmatoarele tipuri de cheltuieli.

Ch. de transport; Ch. materiale;

- Pentru realizarea expoziţiilor de standuri cu articole artizanale in Valea Remetei,in cadrul concursului ECOTURA.

Ch. cu chiria; Ch. pentru înscrierea în catalogul târgului; Ch. pentru locurile de parcare; Ch. cu proiectarea standului (inclusiv onorariul proiectantului); Ch. cu publicitatea prin tipărituri (afişe, broşuri, cataloage, prospecte etc.); Plata personalului care se ocupă de întreţinerea standului; Sumele necesare pentru asigurarea transportului de materiale;

- Pentru realizarea brosurilor privind strategia de dezvoltare. Ch.materiale Ch.cu transportul;

- Pentru realizarea proiectului pilot privind reabilitarea pasunilor Ch.materiale; Ch.cu transportul; Ch. cu depozitarea;

Pentru sponsorizarea Primariei Remetea cu mijloace informatice

Cheltuieli materiale Cheltuieli de transport

Pentru realizarea seminariilor privin educatia de mediu

Cheltuieli materiale Cheltuieli de transport Cheltuieli personal

3.7. Analiza de mediu:

Varianta fara proiect Varianta cu proiectStarea de fapt:

-potential natural nefolosit-terenuri agricole fragmentate-sistem de salubrizare inexistent-nivel slab de asociativitate(retinere,neincredere)-nivel redus al responsabilitatii civice-infrastructura deficitara-grad scazut de acces la informatie-lipsa dotarilor informatice in scoli si institutii publice-economie stagnanta sau in descrestere-potential agroturistic neutilizat-vestigii istorice,biserici,monumente natural nepromovate si neconditionate

Beneficii sociale:-imbuntatirea retelei de infrastructura,alimentare cu apa si canalizare-dezvoltarea agriculturii conventionale si ecologice-infiintarea unor centre medicale si farmaceutice.

-infiinţarea unor centre de colectare, prelucrare şi valorificare a produselor lactate, a fructelor de pădure şi a ciupercilor

-Înfiinţarea unui atelier de prelucrare a lemnului şi de obţinere a produselor artizanale

-organizarea unei retele locale de pensiuni

turistice autorizate

-cresterea nivelului calitatii educatiei in scoli

 

3.8. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Gospodari harnici şi ambitioşi Relief variat � zone de şes, deal şi de

munte Peisaj atrăgător, obiective şi trasee

turistice interesante Există resurse în toate sferele de

activitate (agricultură, industrie, comert � prestări servicii

Există televiziune prin cablu Accesul la transportul pe cale ferată şi

rutieră Se desfăşoară activităţi în toate

sectoarele generatoare de venit

 

Potenţialul agricol şi turistic nu este valorificat

Forţa de muncă disponibilă nu este ocupată în totalitate

Unităţile industiale existente nu lucrează la capacitate

Nesolutionarea unor probleme legate de Legea fondului funciar

Nivelul de informare al cetăţenilor nu este suficient

Potenţialul natural al comunei nu este folosit

Nivelul slab de asociativitate (reţinere, neîncredere) 

Terenuri agricole foarte fragmentate Sistem de salubrizare comunală

inexistent  Receptivitate scăzută faţă de

problemele comunităţii (grupuri şi nu comunitate)

Nivel redus al responsabilităţii civice Lipsa spaţiilor de cazare adecvate Resurse financiare de la buget limitate

şi insuficiente  Nu sunt oameni cu experienţă în

atragerea de fonduri externe, în relaţii cu publicul 

Tendinţa demografică negativă Orientarea clientelară a unor fonduri

bugetare sau extrabugetare Lipsa de motivaţie şi de încredere în

propriile forţe

Oportunitati Amenintari

Multiple programe de finanţare pentru Buget auster la nivel de judeţ, orientat

dezvoltare rurală Trend pozitiv privind dezvoltarea

rurală la nivel de judeţ

 

mai degrabă politic Colaborarea între instituţiile statului

este dictată de interese si nu de nevoi reale

3.9.Concluzii

Pentru Ecotop, proiectul “Dezvoltare ruralã în România” a însemnat pe de o parte continuarea activitãtilor similare, pe de altã parte o bunã oportunitate de îmbunãtãtire a experientei, a cunostinþelor si abilitãtilor. Lucrul în retea, care presupune o permanentã negociere ti adaptare, a fost deasemenea o alta incercare.

Pentru comunitãtile din microregiunea Finis-Remetea, proiectul a însemnat în primul rând o investitie în capitalul uman, prin liderii formali si informali care au participat la activitãti si care au beneficiat de un consistent program de formare.