etica si dezvoltarea durabila in rosia montana

5/12/2018 Etica Si Dezvoltarea Durabila in Rosia Montana - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/etica-si-dezvoltarea-durabila-in-rosia-montana 1/

Etica şi dezvoltarea durabilă a turismului în Roşia Montană

INTRODUCERE

„Doar când ultimul copac a murit, ultimul râu a fost otrăvit şi ultimul peşte a fost prins, nevom da seama că nu putem mânca bani.” (Greenpeace)

Un turist este, în viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), “un vizitator a

cărui călătorie durează cel puţin 24 de ore şi al cărui scop poate fi inclus în una din

următoarele categorii: vacanţă şi recreere sau afaceri şi profesional”.

În ţara noastră se practică de multă vreme, în mod sporadic şi neoficial, cazarea la

localnici a vizitatorilor ocazionali ai unei aşezări rurale. Din 1972, Centrul de Cercetări pentru

Promovarea Turismului Internaţional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la

identificarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc, cu scopul de a fi

lansate şi promovate în turism.

Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se constată o

îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp, se remarcă

faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide,

monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat şi mai

trepidant), nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei însemnate părţi

din rândul populaţiei urbane. Ca urmare, căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este

o tendinţă generală în practica mondială a turismului şi, în ultimii ani, şi în România.

Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de

dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale

defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi

cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al

populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de

muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare

datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la

aceste oferte de petrecere a concediilor etc.

Şi cine nu preferă o ieşire în natură după o perioadă de muncă neîntreruptă şi stres

cotidian?

1




Cap. 1. ETICA ÎN TURISM ŞI CONCEPTUL DE DURABILITATE

Etica ar trebui să fie “un drum spre înainte”, o cale a progresului, o concepţie esenţială

care, aplicată bine şi progresiv, să atragă suportul şi implicarea pozitivă a tuturor

participanţilor la succesul unei firme, atât angajaţii, angajatorii, cât şi clienţii, creditorii şi

furnizorii, implicând până şi comunitatea în care firma îşi desfăşoară activitatea.

Etica, definită1 în timp în mai multe feluri, a fost concentrată pe anumite principii şi

standarde ce ar trebui să guverneze şi să interacţioneze între oameni. În dezvoltarea durabilă,

etica joacă un rol foarte important pentru buna dezvoltare a tuturor formelor de turism, a

managementului şi marketingului turistic, prin respectarea integrităţii naturale, sociale şi

economice a mediului, asigurând exploatarea resurselor naturale şi culturale pentru viitoarele

generaţii, care vor beneficia de această dezvoltare şi durabilitate făurită prin etică.

Ca definiţie2, etica este o reflectare conştientă a credinţelor noastre morale şi a

propriilor atitudini, prin intermediul unor norme sau principii morale, este o ştiinţă (ca ramură

a filozofiei) ce studiază problemele practice şi teoretice ale moralei, o ştiinţă a binelui şi

răului, cu caracter teoretic, dar şi normativ, care fundamentează un sistem de norme, valori,

categorii morale.

Ca principii3 de bază ale moralei eticii, stau :

- scopul nu scuză mijloacele (o intenţie bună nu se justifică prin a fi o cauţiune);- mijloacele, la rândul lor, nu scuză scopul (o acţiune bună nu justifică o rea intenţie,

niciodată);

- nu există acţiuni neutre din punct de vedere moral.

Pentru ca desfăşurarea activităţilor turistice să fie eficientă din punct de vedere al

eticii, se presupune existenţa unui mediu înconjurător adecvat, având calităţi superioare atât în

privinţa condiţiilor naturale, cât şi a celor create şi modificate de om în vederea transformării

acelei zone într-o zonă de mare interes, cu implicaţii turistice, cu virtuţi, ca valori îndreptatespre acţiune, cu reguli morale ca un ghid al acţiunilor întreprinse, care să justifice - etic şi

moral - ceea ce s-a făcut.

Teoria normativă a eticii clarifică şi apără anumite reguli şi judecăţi morale referitoare

la conduita fundamentală a desfăşurării activităţilor turistice, prin mediul şi calitatea

serviciilor, prin susţinerea durabilităţii.

1 Ţigu, Gabriela, Etica afacerilor în turism, Ed. Uranus, Bucureşti, 2005, p. 102 Idem, p. 143 I. Bâtlan, Philosophia moralis. Prelegeri de etică , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997, p. 9

2




Valorile naturale, obiectivele, principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile4 se

găsesc ca forme ale turismului, cum ar fi: ecoturism, turism rural sau cultural, ca expresie a

dorinţei de durabilizare a turismului, care reprezintă un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare

şi o soluţie practică de păstrare nealterată a mediului.

Industria turistică durabilă, prin formele sale, conciliază etic interesele şi obiectiveleantagoniste, favorizează parteneriatul şi cooperarea între decidenţi, operatori şi consumatori şi

promovează, pe baza eticii, interesul general pe termen lung, dincolo de cel particular,

imediat.

1.1 .Necesitatea eticii în dezvoltarea şi promovarea turismului

Lipsa mijloacelor de informare şi statutul cetăţenilor din zona Roşia Montană, precum

şi lipsa iniţiativei de a organiza un centru de informare, care să deschidă ochii localnicilor

asupra posibilităţilor de dezvoltare a turismului, a determinat iniţierea unui centru de

informare durabilă pentru dezvoltarea turismului în zonă. Astfel, s-a depus un proiect de

finanţare5, cu un buget de 9350 Euro, care a intrat în derulare începând cu iulie 2006.

Centrul de resurse pentru comunitate, combinat cu centrul de informare turistică,

reprezintă una dintre cele mai stringente necesităţi în Roşia Montană. Proiectul îşi propune

încurajarea iniţiativelor locale prin acces la informaţii diverse, pe teme de dezvoltare6. În

zonele rurale unde informaţia nu ajunge tot timpul foarte uşor, centrele de informare

comunitară constituie un pas important pentru dezvoltarea durabilă.

Totodată, centrul de resurse va reprezenta un spaţiu al dialogului pentru locuitorii

comunei, care nu beneficiază de un asemenea loc, în afara celor câteva baruri existente. În

cadrul centrului va funcţiona şi o bibliotecă. Centrul va facilita contactul dintre locuitorii

zonei Roşia Montană şi firme de consultanţă, bănci, agenţii de dezvoltare, alţi finanţatori etc.

În cadrul centrului se vor organiza periodic o serie de seminarii şi prezentări pentru membrii

comunităţii, pe teme de interes, determinate de aceştia7.

1.1.1. Elemente de management în etică4 Nistoreanu, P, Ţigu, Gabriela, Popescu, Delia, Ecoturism şi turism rura l - Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,

Editura ASE, Bucureşti, 20035 www.rosiamontana.ro/proiectminier 6 www.alba-iulia.info/stiri7 idem

3




Managerii în turism acţionează în serviciul unor persoane (din raţiuni economice,

evident), spre binele comun al organizaţiei, pentru un ansamblu de obiective pe care membrii

ei încearcă să le obţină şi să le ducă la îndeplinire, pentru beneficiul întregii comunităţi8.

Această implicare etică are o dublă responsabilitate: economică şi socială.

De la distanţă este uşor să spui despre acţiunea cuiva că ar fi corectă sau nu, că estegreşită, dar atâta timp cât eşti direct implicat, luarea unei decizii etice este greu de făcut. De

cele mai multe ori se pune problema unui conflict între performanţele economice şi cele

sociale ale firmei. Managerul, ca să decidă etic, nu poate să ia decizii simple. Trebuie să

analizeze corect şi să pună în balanţă trei metode de analiză9:

- Analiza economică – are posibilitatea de a privi situaţiile din punct de vedere al

teoriei microeconomice, angajarea de personal calificat şi amabil dintr-un cadru social

sănătos, care să lupte pentru organizaţie.- Analiza juridică – în care situaţiile pot fi rezolvate printr-un cadru juridic adecvat sau

prin existenţa unor contracte între agenţiile de turism şi beneficiar, pentru satisfacerea nevoii

clientului.

- Analiza etică – fiecare situaţie are şi un conţinut moral, care poate fi privit folosind

filozofia normativă, principiile de bază ale alegerii între bine şi rău. Un om raţional, într-o

societate, acţionează după aceleaşi principii ale beneficiarului reciproc, astfel încât toţi

membrii organizaţiei să fie trataţi cât mai corect posibil.În etică se întâlnesc frecvent teme cu care managerul se confruntă şi care definesc

moralitatea în procesul decizional, alături de câteva exemple comportamentale etice asociate:

Comunicarea onestă: evaluarea obiectivă a subordonaţilor, onestitatea publicităţii,

comunicarea corectă către superiori, acestea sunt aspecte etice de comunicare.

Tratamentul corect: stabilirea de salarii echitabile, nefavorizarea furnizorilor cu

relaţiile, drepturile egale ale angajaţilor, precum şi asumarea răspunderii.

Consideraţia specială: unde este cazul, de exemplu unui vechi angajat, unei persoane

cu anumite nevoi speciale, a unui furnizor loial, aflat în impas, precum şi în alte cazuri

similare, sau altele nespecificate.

Competiţia onestă, când se evită mituirea sau înţelegerile la un preţ competitiv pe

piaţă.

Responsabilitatea faţă de organizaţie, unde trebuie urmărit binele întregii organizaţii,

nu doar scopul personal, prin evitarea ineficienţei şi risipei.

8 Ţigu, Gabriela, Op. cit., p. 469 Idem, p. 47

4




Responsabilitatea socială a firmei, ce controlează evitarea poluării, a închiderii firmei,

preocupări pentru siguranţa şi sănătatea angajaţilor.

Respectarea legii în conformitate cu legile în vigoare, contabilitatea corectă, plata

obligaţiilor fiscale etc.

Pentru ca etica să întoarcă întregul proces de luare a deciziilor 10, în toate etapele sale(identificarea problemei, stabilirea criteriilor în elaborarea soluţiei, găsirea variantelor

decizionale, decizia propriu-zisă, aplicarea deciziei), managerul trebuie să pună anumite

întrebări, aşa cum sugerează Octave Gelinier, sub formă de test de etică 11:

Este legal ? Această decizie va încălca legea sau regulile interne ale firmei?

Această decizie este echitabilă pentru toate părţile interesate, atât pe termen scurt, cât

şi pe termen lung?

Mă voi simţi mândru de această decizie? Dar dacă familia mea ar afla? Dar dacă s-ar publica?

Într-o organizaţie, calitatea morală a organizaţiei şi a personalului său va depinde, de

fapt, de calitatea morală şi capacităţile de conducere ale managerilor firmei respective.

Turismul din ziua de azi este un proces social, un mod de viaţă al omului de astăzi.

Datorită comportamntului etic studiat, ca o activitate complexă şi benefică în turism,

managerii acestor scocietăţi turistice au un rol foarte important în dezvoltarea turismului ca

angrenaj al creşterii economice.

1.1.2. Nevoia eticii în turism

Turismul este un domeniu de activitate foarte complex, ce reuneşte un ansamblu de

servicii şi bunuri proprii unor ramuri, fiind ca un punct de interfaţă între cele trei domenii

(economic, social, ecologic)12, aducând o contribuţie esenţială, fiind o soluţie de dezvoltare

mult mai durabilă decât alte activităţi, cum sunt: agricultura intensă, exploatările miniere sau

activităţile din sectorul primar şi secundar, mai ales în condiţiile respectării Codului Mondialde Etică al Turismului, adoptat de Adunarea Generală a OMT la Santiago, Chile, la data de 1

octombrie 1999, şi aprobat de Adunarea Generală a ONU la sesiunea sa din noiembrie 2001.

Sectorul turistic crează locuri de muncă, contribuie la creşterea veniturilor populaţiei,

a investiţiilor într-o serie de ramuri economice, conducând astfel la dezvoltarea economică de

ansamblu13.

10

Idem11 O.Gelinier, Etica de los negocios, Ed. Espana Calpe- CDN, Cienciaz de la Direccion, Madrid, 1991, p. 4712 Nistoreanu, P(coord.), Ţigu, Gabriela, Popescu, Delia, Op. cit., p. 3313 Mincu, Rodica, Economia turismului - Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed.Uranus, Bucureşti, 2005, p.61

5




În anul 2002, un an special pentru dezvoltarea durabilă a turismului, nu numai pentru

că a fost anul în care a avut loc Summit-ul mondial al dezvoltării durabile, dar şi pentru că

ONU a declarat acest an “Anul internaţional al ecoturismului”, noile direcţii menţionate au

fost dezvoltarea durabilă şi trasarea de noi direcţii în domeniul protecţiei mediului, eradicarea

sărăciei şi dezvoltării unor sectoare economice “curate”.În toate timpurile moderne, relaţiile sociale de bază erau o funcţiune a proximităţii

sociale14. Comunităţile locale, cu un mediu cultural împărtăşind valori fundamentale, au făcut

mai uşoară - pentru indivizi - definirea identităţii şi au dat sens grupurilor sociale, în general

stabile. Procesul de urbanizare a dus la o schimbare esenţială, prin migraţia în masă din zonele

rurale, spre oraşe şi dezvoltarea intensă a oraşelor, a fost cauza principală în dezintegrarea

comunităţilor locale tradiţionale şi decăderea relaţiilor de prietenie, de apartenenţă la un grup

social durabil şi stabil.Procesul de “turistificare” a lumii se derulează în diverse părţi ale globului, în mod

special în ţările şi regiunile dezvoltate, extinzându-se treptat în toată lumea.

Adeseori, turismul este pus în relaţie cu conceptul de “neocolonialism” 15, datorită

faptului că ţările dezvoltate sunt cele care dau “tonul” pentru acest fenomen. Trebuie precizat

faptul că turismul este o formă a comportamentului uman, individul fiind pionul principal al

turismului, ceea ce duce la satisfacerea nevoilor umane în toată complexitatea lor. Nu mai

vorbim acum de turism ca de un mod de a petrece timpul liber, ci de un mod de a atinge şisatisface un complex de necesităţi umane şi alte scopuri – cunoaştere, relaţii sociale,

îmbunătăţirea cunoştinţelor, pelerinaj etc.

Turismul în sine nu poate fi apreciat ca o simplă acţiune ”bună“ sau “rea”, “pozitivă”

sau “negativă”16; consecinţele turismului sunt foarte diferite, pot fi evaluate ca o formă a

efectelor turistice, atât pe plan economic, cât şi pe plan social, depinzând de comportamentul

tuturor celor implicaţi, dar şi de respectarea unor norme de etică.

Nevoia de etică în turism relevă faptul că nu numai managerii trebuie să acţioneze

conform unor reguli de etică, ci şi turiştii trebuie să se comporte etic şi să influenţeze

favorabil dezvoltarea turismului prin comportamentul lor.

Privind din punctul de vedere etic al turismului durabil, impactul turismului asupra

mediului presupune analiza relaţiei turist – rezervă turistică – produs turistic.

Această corelaţie trebuie dezvoltată şi susţinută, pentru că este o necesitate în

dezvoltarea armonioasă a eticii în turism. Există anumite comportamente ale turismului, care

sunt studiate şi pe care este bine ca un manager să le cunoască, să aibă soluţii în rezolvarea şi14 Idem, p. 7015 Ţigu, Gabriela, Op. cit., p. 9716 Idem

6




aplanarea acestora. Astfel, se pot evidenţia trei categorii de persoane implicate în desfăşurarea

activităţilor turistice17:

Turistul - al cărui comportament poate fi analizat faţă de el însuşi, faţă de alţi turişti

sau faţă de populaţia locală.

Remarcabil acestei categorii este faptul că aceşti turişti se simt eliberaţi (liberi) cândsunt în călătorie, dar acest lucru nu poate să explice că acel turist nu mai are îndatoriri

profesionale şi familiare, dar se manifestă mult mai degajat şi trebuie să ţină cont că are

obligaţia de a respecta normele morale ce reglementează viaţa fiecărui individ, zilnic.

Faţă de alţi turişti, trebuie să se manifeste o atitudine de toleranţă, de respect şi de

întrajutorare, iar pentru locuitorii zonelor vizitate, aceştia ar trebui să fie trataţi ca persoane,

nu ca obiecte, indiferent de nivelul lor de educaţie sau de culoare a pielii, fără să fie jicniţi şi

umiliţi, şi fără a se profita de anumite avantaje de pe urma lor.Locuitorul, populaţia locală – impactul activităţilor turistice se manifestă la nivel

local; comunităţile gazdă suportă efectele aglomeraţiei, presiunea asupra resurselor şi

provocărilor de conservare a culturii locale. Intensitatea impactului depinde de o serie de

factori, precum tipul şi rata de creştere a turismului, rata de creştere a numărului de vizitatori,

sezonalitate etc. Nu este permisă discriminarea de nici un fel în rândul turiştilor, pe motive de

rasă, religie, naţionalitate etc, trebuie priviţi turiştii ca un element esenţial, nu numai pentru

dezvoltarea culturală şi socială a acesteia, dar şi pentru lărgirea orizontului gândirii în rândullocuitorilor.

Agentul economic cu activitate turistică18 – agentul economic din turism include toate

întreprinderile implicate în pregătirea călătoriei, în transport, în organizarea şederii, a

sejurului turiştilor, fie prin prestarea unor servicii suplimentare specifice (cazare, masă,

agrement, transport), fie prin oferirea unor bunuri sau servicii suplimentare, foarte diferite şi

diverse. Aici mai includem şi autorităţile locale şi guvernamentale, dar şi touroperatorii sau

agenţiile de voiaj, aceştia fiind cei mai importanţi ca purtători de îndatoriri, adică ei oferă

transport confortabil şi sigur, asigură securitatea turiştilor şi protejează drepturile lor, prin

respectarea contractelor încheiate cu hotelurile.

1.1.3. Promovarea etică a turismului

17 Nistoreanu, P, Op. cit., p. 3518 Şerban, R, Roşia Montană privită dinspre Europa, Tribuna Economică, 2006, nr. 14, p. 95

7


http://slidepdf.com/reader/full/etica-si-dezvoltarea-durabila-in-rosia-montana 8/4


Aplicarea teoriei marketing-ului în cele mai diferite sectoare şi domenii ale vieţii

economice şi sociale, a impus practicienilor adoptarea unei viziuni moderne în ceea ce

priveşte conceptul de întreprindere, organizaţie, companie, instituţie sau firmă. Fără a insista

asupra evoluţiei în timp a conceptului de organizaţie (economică, socială etc), este evident, în

prezent, că aceasta a intrat în instrumentul de bază al marketing-ului, prin dezvoltarea părţiietice în turism.

Pentru elaborarea strategiei de marketing a unei organizaţii turistice moderne19,

specialiştii recurg la cunoscutele politici de marketing, respectiv politica de produs, de preţ,

de distribuţie şi politică promoţională. Evident, aceste politici constituie un sistem, mixul de

marketing având menirea de a reuni aceste componente într-un instrument de piaţă articulat şi

coerent, un instrument operaţional pentru echipele manageriale. Acest aspect constituie un

obiect de dispută între specialişti. În vreme ce unii autori plasează sistemul de comunicare, cu precădere, în cadrul politicii promoţionale, alţii sunt de părere că acesta are componente care

se regăsesc şi în politica de produs, de preţ, sau în politica de distribuţie.

Metodele şi tehnicile folosite în comunicarea de marketing a organizaţiei delimitează,

potrivit specialiştilor, două categorii de bază, respectiv comunicaţia promoţională şi

comunicaţia continuă20. În această accepţiune, comunicaţia promoţională cuprinde planul

metodelor şi tehnicilor de comunicare la care apelează publicitatea, promovarea vânzărilor,

relaţiile publice, forţa de vânzare şi marketingul direct, iar comunicaţia continuă includetehnici de comunicare continuă, cum sunt marca, designul şi ambalajul, arhitectonica etc. Prin

urmare, se poate concide că, în ansamblu, comunicarea de marketing se referă atât la

elementele constitutive ale politicii de marketing, cât şi la cele asociate politicilor de produs,

de preţ şi distribuţie21.

În concluzie, se poate spune că echipa de marketeri care elaborează strategia de

promovare a produsului turist, are de realizat studii şi analize până să găsească cea mai bună

metodă de promovare a eticii în turism.

1.2. Turismul durabil şi ecoturismul – forme de concretizare

a eticii în turism19 Kotler, Philip, Kotler despre Marketing : Cum să creem, cum să câştigăm şi cum să dominăm pieţele, New

York, 1999, The Free Press, a division of Simon & Schuster Inc.20 Idem21 Kotler, Philip, Marketing Management; Analysing, Planing and Control, ediţia a 8-a, Prentice Hall, 1994

8


http://slidepdf.com/reader/full/etica-si-dezvoltarea-durabila-in-rosia-montana 9/4


România este ţara în care atmosfera şi savoarea vieţii rurale sunt încă aproape de

imaginea tradiţională a acesteia, motiv pentru care turiştii manifestă un interes crescând

pentru turismul rural. Misterul satului românesc se relevă turiştilor în zone diferite: vârfuri

montane, văi, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre. Indiferent de zonă şi de nivelul de cultură,

ospitalitatea locuitorilor rămâne neschimbată.Turismul poate deveni un factor cheie în procesul de re-lansare a economiei22, ţinând

cont de faptul că România are un uriaş potenţial turistic, adecvat diverselor tipuri de turism, la

nivel naţional şi regional. Acest tip de intervenţie are ca scop prevenirea şi combaterea

marginalizării şi excluderii sociale, prin îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor

dezavantajate şi al copiilor care trăiesc în condiţii de sărăcie, în special, dar nu numai, în

zonele rurale. Măsurile vor avea drept grupuri ţintă, pe de o parte profesorii, prin programe

speciale de recalificare şi investiţii în mijloacele de învăţământ şi echipamente, pe de altă parte în mod direct tinerii. Frumuseţea cadrului natural şi monumentele istorice de valoare

naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport economic din

sfera turismului rural. Turismul rural ar putea fi practicat în toată perioada anului şi, de

asemenea, ar putea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vânătorii, drumeţiilor 23. În

ultimii ani, în România s-a dezvoltat agroturismul, ca formă a ecoturismului, care îmbină

obţinerea unui profit cu conservarea naturii şi dezvoltarea comunităţilor locale din zonele

unde se practică.

1.2.1. Turismul durabil şi ecoturismul - definiţii, principii şi impact

asupra mediului

Ca definiţie24, turismul durabil reprezintă dezvoltarea tuturor formelor de turism,

managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi

economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru

generaţiile viitoare.Turismul durabil se defineşte ca fiind “o abordare pozitivă, cu intenţia de a reduce

tensiunile şi fricţiunile create de complexitatea interacţiunilor dintre industria turistică, turişti,

mediul natural şi comunităţile locale în calitate de gazde ale turiştilor” (Journal of Sustainable

Tourism, 1993).

Documentul Beyond Green Horizon (Tourism Concern, 1992) defineşte turismul

durabil astfel: “turismul şi infrastructura aferentă care, atât în prezent, cât şi în viitor: operează

22 Nistoreanu, P, Op. cit., p. 4123 Idem, p. 4924 Nistoreanu, P, Op. cit., p. 78

9


http://slidepdf.com/reader/full/etica-si-dezvoltarea-durabila-in-rosia-montana 10


productiv între limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale, recunoaşte contribuţia

adusă de oameni şi comunităţile locale, de obiceiuri şi moduri de viaţă la experienţa turistică;

acceptă faptul că populaţia trebuie să beneficieze în mod egal de profitul economic din turism,

la baza căruia stă dorinţa lor de a fi gazde pentru turişti”.

Putem afirma astfel că turismul durabil are la bază următoarele principii25:* minimizarea impacturilor activităţii turistice asupra mediului natural, în vederea

obţinerii durabilităţii ecologice, contribuind la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de

conservare prin întoarcerea unei părţi a veniturilor la aria protejată – practicarea formelor de

turism care nu afectează mediul natural;

* minimizarea impacturilor negative ale activităţii turistice asupra comunităţii locale şi

a membrilor ei, în vederea obţinerii durabilităţii sociale – dezvoltarea acelor forme de turism

care nu perturbă şi nu întrerup viaţa de zi cu zi a populaţiei, a destinaţiei turistice, evitareaapariţiei situaţiilor ostile în relaţia cu comunitatea locală;

* minimizarea impacturilor negative ale activităţii turistice asupra culturii, tradiţiilor,

obiceiurilor comunităţilor locale, în vederea obţinerii durabilităţii culturale – dezvoltarea unui

turism capabil să asigure menţinerea autenticităţii şi individualităţii culturilor locale, care să

evite saturarea acestora cu influenţe culturale externe;

* maximizarea beneficiilor economice ale localnicilor ca urmare a dezvoltării

turismului în vederea obţinerii durabilităţii economice;* educaţia, pregătirea, informarea – educarea turistului printr-o înţelegere şi apreciere

superioare ale impacturilor provocate de el, în vederea îmbunătăţirii atitudinii personale în

ceea ce priveşte mediul şi reducerea influenţelor asupra acestuia. Include o componentă

ecologic-educativă pentru vizitatori, localnici, administraţia locală, populaţia mediului rural,

urban etc;

* controlul local – comunitatea locala participă şi este consultată în tot ceea ce priveşte

dezvoltarea turistică durabilă, constituind un factor de decizie activ.

Anumiţi factori pot fi percepuţi ca “promotori” ai dezvoltării durabile, împingând

industria turistică în direcţia unei abordări din această perspectivă26:

~ creşterea presiunii legislative;

~ creşterea conştientizării economiilor de cost datorate consumului raţional al

resurselor;

~ specialiştii şi operatorii din domeniul turismului recunosc faptul că pentru un produs

competitiv, calitatea mediului natural este un factor esenţial;

25 Bran, Florina, Efectele relaţiei om-natură în pragul anului 2000, Ed. ASE, Bucureşti, 199726 Idem, p. 141

10




~ conştientizarea, de către guverne şi operatorii din domeniul turismului, a faptului că

dezvoltarea turismului poate avea un impact negativ asupra mediului;

~ o creştere a nivelului de conştientizare a comunităţilor în ceea ce priveşte potenţialul

acestora de a influenţa politicile din domeniul turismului.

Turismul poate cauza o presiune ridicată asupra resurselor locale, cum ar fi resurselede energie, hrană, spaţiu şi apă.

Numărul turiştilor, mereu în creştere, care vizitează aceste zone naturale sensibile, ar

putea, de asemenea, să puna în pericol conservarea naturii. Totodată, dezvoltarea turismului ar

putea cauza apariţia unor conflicte cu alte sectoare, cum ar fi cel al agriculturii sau cel

forestier.

Turismul convenţional poate determina modificarea sau pierderea valorilor şi a

identităţii locale, datorită câtorva factori strans legaţi, după cum urmează:* comercializarea culturii autohtone - turismul poate conduce la transformarea culturii

locale în articol de comerţ, atunci când tradiţiile religioase, obiceiurile locale şi festivalurile

sunt adaptate în aşa fel încât să se conformeze aşteptărilor turiştilor, conducând astfel la ceea

ce a fost denumită drept "etnicitate de conjunctură";

* standardizarea - destinaţiile turistice riscă un proces de standardizare: în timp ce

cadrul natural (peisajul), facilităţile de cazare, produsele alimentare şi băuturile etc, trebuie să

satisfacă dorinţa de nou şi necunoscut, în acelaşi timp acestea trebuie să nu fie cu mult diferitesau neobişnuite, datorită faptului că numărul turiştilor care apreciază lucrurile complet noi,

este relativ scăzut;

* adaptarea la necesităţile turiştilor - turiştii îşi doresc suveniruri, obiecte de artă,

articole de meşteşugărie, manifestări culturale. În multe dintre destinaţiile turistice,

meşteşugarii au răspuns cererii crescute aducând modificări designului produselor

comercializate, în scopul alinierii acestora la preferinţele noilor clienţi. Interesul manifestat de

aceştia poate contribui în sensul valorizării de sine a artiştilor şi poate ajuta, de asemenea, la

conservarea tradiţiilor culturale. Eroziunea culturală poate apare în cadrul procesului de

comercializare a obiectelor de cultură.

1.2.2. Forme de concretizare a eticii în turism

11




Pe lângă efectele economice şi sociale benefice ale turismului, au fost evidenţiate de

unii oameni de ştiinţă şi numeroase efecte negative, printre care: declinul tradiţiilor,

materialismul, creşterea ratei infracţionalităţii şi a criminalităţii, conflictele sociale,

aglomerarea, deteriorarea mediului şi dependenţa de ţările industrializate (principalele

finanţatoare ale activităţii de turism, prin investiţii şi prin emisia de turişti).Ca o consecinţă a faptului că efectele adverse asupra mediului datorate turismului,

beneficiază de o publicitate crescută, din partea consumatorilor se înregistrează o creştere a

cererilor privind acele produse care respectă principiile unui turism durabil (consumatorism

etic). În practica, mulţi argumentează faptul că turiştii, în calitate de consumatori, au eşuat în

privinţa exercitării unei presiuni în acest sens, iar acest factor este considerat fundamental, el

fiind necesar pentru asigurarea unor schimbări semnificative. Un studiu efectuat de către

MORI (Market Opinion Research International) a concluzionat că, în ciuda existenţeidovezilor referitoare la o creştere a conduitei conştiente privind protecţia mediului, aceşti

consumatori nu privesc turismul ca fiind o cauză majoră a deteriorării mediului.

Adevăratele raţiuni ale acestor consecinţe negative se află în comportamentul

persoanelor implicate în activitatea turistică, adeseori în contradicţie cu normele de etică. Un

turist este liber de orice îndatorire profesională şi familială, poate călători oriunde, poate face

orice doreşte, poate trăi diverse aventuri, este independent de rutina zilnică şi de aceea se

poate simţi eliberat de obligaţia de a respecta normele morale care reglementează viaţa de zicu zi. O astfel de libertate este vazută ca o eliberare, dar ea nu ar trebui să însemne o negare a

principiilor eticii.

Investitorii în turism, indiferent de obiectul lor de activitate, trebuie să ţină cont, în

dezvoltarea planurilor de investiţii, de drepturile şi interesele populaţiei locale, să nu distrugă

moştenirea culturală şi mediul natural. De asemenea, ei trebuie să asigure oportunităţi de

angajare localnicilor, care au dreptul de a fi informaţi cu privire la acestea, la posibilităţile de

educare şi pregătire profesională pentru turism, precum şi la posibilele consecinţe ale

dezvoltării turistice locale. Turismul trebuie să reducă şomajul în zonă, dar să nu agraveze

condiţiile zilnice de trai ale populaţiei locale, prin consumarea în exces a unor resurse (apă,

energie etc).

Administraţia turistică locală sau naţională este responsabilă de politica turistică, de

planificarea şi crearea condiţiilor necesare dezvoltării turismului. Din punct de vedere al

eticii, este important ca acestea să ia în considerare toate efectele turismului – în plan

economic, social, educaţional; este, de asemenea, important ca de aceste planuri de dezvoltare

turistică să beneficieze în mod egal toate zonele27.

27 Ţigu, Gabriela, Op. cit., p. 104

12




În ultimii ani a devenit tot mai evident faptul că etica ar trebui să fie luată în

considerare în procesul dezvoltării turistice. De aceea, din 1992, s-a propus crearea unei

comisii speciale care să se ocupe de problemele de etică în turism, iar în anul 1999, WTO a

elaborat un cod de etică pentru turism.

1.2.3. Roşia Montana - un exemplu de anti-ecologie

Turismul şi ecologia nu pot contribui la prosperitatea unei zonei precum Roşia

Montană, decât ajutându-se reciproc, sub sprijinul direct al autorităţilor competente, puse în

slujba marii majorităţi a comunităţii locale, cât şi a vizitatorilor care aduc bunăstarea în zonă.

Zona Proiectului este situată într-o regiune cunoscută sub numele de Patrulaterul

Aurifer, în Munţii Metaliferi – încadraţi la nivel regional în Munţii Apuseni din Transilvania.

Patrulaterul Aurifer a constituit, pentru mai bine de 2000 de ani, cea mai productivă zonă

auriferă din Europa28. Exploatarea minieră existentă – Roşiamin – este concesionată şi

exploatată de compania de stat Minvest, fiind reprezentată printr-o carieră de mici dimensiuni,

aflată într-un stadiu de degradare; uzina de preparare Roşiamin şi amenajările aferente sunt

situate în afara concesiunii miniere Roşia Montană.

Proiectul de dezvoltare propus presupune luarea unor măsuri ce trebuie bine analizate

de forurile competente29, atât din punct de vedere etic, faţă de comunitatea din Roşia

Montană, cât şi faţă de poporul român, dar şi din punct de vedere ecologic. Astfel, trebuieurmărite următoarele aspecte:

• măsuri de diminuare a impactului asupra mediului datorat lucrărilor miniere vechi

sau recente;

• activităţi legate de patrimoniul cultural (cercetări arheologice preventive, evaluarea şi

diagnosticarea, catalogarea şi conservarea vestigiilor arheologice, conservarea in situ a celor

mai importante şi reprezentative structuri arheologice);

• asistenţă acordată pentru închiderea actualei exploatări miniere subvenţionate de stat(Roşiamin);

• activităţi privind strămutarea/relocarea populaţiei şi mutarea amenajărilor edilitare

din zonele afectate, precum şi asistenţa socială acordată în desfăşurarea acestor activităţi;

Dacă se adoptă şi se asumă o decizie responsabilă, bazată pe o viziune de perspectivă

şi într-o ordine firească a lucrurilor, atunci nu mai rămâne decât avizarea unui proiect serios şi

a unui investitor responsabil. Dar toată documentaţia cu referire asupra mediului depusă la

28 www.rosiamontana.org29 www.rmcg.ro

13




cerere doar de RMCG, reprezintă un simbol de anti-ecologie adus în primul rând zonei

naturale, culturale, precum şi laturii umane.

Interesant este faptul că statul român trebuie sa facă faţă etic, atât comunităţii din

zonă, prin satisfacerea nevoii de locuri de muncă şi valorificarea resurselor naturale existente,

cât şi investitorului cu care are semnat un contract pentru exploatarea minieră şi valorificareamaterială a zăcământului din Roşia Montană30.

Este totuşi bine de menţionat faptul că realizarea proiectului propus de Gabriel

Resources Ltd şi asocierea acestuia cu statul român prin înfiinţarea companiei Roşia Montană

Gold Corporation S.A., a fost - la timpul respectiv - cea mai bună soluţie etică din partea

statului, pentru reabilitarea acestei zone. Problema care s-a ridicat a fost etica. Însă,

primordiale pentru Roşia Montană, ecologizarea şi strămutarea acelei zone nu au fost cuprinse

în proiect, decât ulterior, şi cu soluţii care necesită atât sacrificiu din partea locuitorilor, dar şidin partea statului român31.

Până la finalizarea şi aprobarea proiectului de exploatare, sunt multe semne de

întrebare şi multe obstacole greu de trecut, datorită aderării României la Uniunea Europeană,

paşi care pot face posibilă tragerea unor concluzii demne de luat în considerare. Printre

acestea, amintim: retragerea acţiunilor statului din compania Roşia Montană Gold

Corporation S.A., returnarea tuturor obligaţiilor materiale ce îi revin acestei companii şi

realizarea unui nou proiect pentru Roşia Montană.

Cap. 2 ROŞIA MONTANĂ ÎNTRE MINERIT ŞI TURISM

30 www.povesteaadevarata.ro/rosia_montana/31 ***Grupul Independent de Experţi Internaţionali (GIEI), Studiu impact pentru Roşia Montană , 2004

14




Roşia Montană este cea mai veche localitate din România, atestată documentar de

aproximativ 1870 de ani. Pe teritoriul Roşiei Montane se află un centru istoric renumit prin

arhitectura şi vechimea construcţiilor, diferite construcţii administrative, economice, social-

culturale, un muzeu al mineritului unicat prin piesele deţinute, case memoriale, o rezervaţie

arheologică şi multe alte bogăţii geologice. Importanţa Alburnus Maior (numele roman alRoşiei Montane) a fost covârşitoare în perioada daco-romană, dovezi ale acesteia păstrându-se

până astăzi: faimoasele galerii romane şi dacice, unice în Europa prin gradul de conservare,

măiestria tehnicii şi dimensiuni.

Roşia Montană este un sat ce aparţine comunei Roşia Montană şi se întinde la capătul

unui drum îngust, situat în munţii Apuseni din Transilvania, România32.

Fiecare autoritate guvernatoare, de la daci şi până în zilele noastre, a căutat să

exploateze această zonă datorită bogaţiei de aur existente. Acest lucru şi-a pus amprentaasupra culturii, caracterului social, economiei şi chiar asupra mediului înconjurător din Roşia

Montană.

În prezent, sursa principală de venit în zonă este mineritul, care acoperă 90% din

venitul obţinut în Roşia Montană. Activităţile de minerit contribuie la bugetul local cu fonduri

importante33.

Ţinând cont că agricultura nu este dezvoltată, datorită reliefului montan şi abrupt şi

climatului sub-alpin, populaţia este săracă şi tinde să migreze spre alte zone34

, pentru a căutalocuri de muncă şi a-şi satisface un trai mai bun, la un alt standard de viaţă. În ultimele

decenii, Roşia Montană a fost caracterizată de declin economic, degradarea mediului

înconjurător, pericolul pierderii identităţii culturale şi o comunitate măcinată de nesiguranţă.

Azi, însă, există un plan pentru un viitor mai bun.

Prezenţa investitorilor canadieni în zonă a creat un curent defavorabil dezvoltării

alternative mineritului, a activităţilor agroturistice, eco-turistice, a agriculturii sau

meşteşugurilor tradiţionale35.

Aceasta reprezintă problema de bază cu care se confruntă comunitatea din Roşia

Montană, problemă care trebuie să fie cât mai urgent rezolvată.

La Roşia Montană, indicele de migraţie este pozitiv până în anul 2002. Conform

Insitutului Naţional de Statistică, populaţia Roşiei Montane a scăzut de la 4095 de locuitori în

1999, la 3850 de locuitori în 2003 (dintre care 1972 femei), respectiv la 3716 în 2004.

32 www.rosiamontana.ro33

www.monde-diplomatique.ro/Argumentul-Rosia-Montana-in-noua.html34 ***Le monde diplomatique, Publicaţie lunară editată de Societatea de Editură LMD, iulie, 200735 Bran, P, coord, Bran, Florina, Dimensiunea economică a impactului de mediu: studiu de caz Roşia Montană,

Ed. ASE, Bucureşti, 2004, p. 150

15




Fenomenul este normal pentru o zonă rurală minieră a Munţilor Apuseni şi nu demonstrează o

părăsire în masă a localităţii în urma presiunilor exercitate de RMCG36. Se observă că

populaţia masculină este mai numeroasă decât cea feminină pentru segmentul de vârstă 15-50

de ani. De la 50 de ani în sus, femeile sunt majoritare. Această răsturnare de reprezentare a

sexelor se explică prin decesele premature provocate de infecţiile pulmonare, consecinţe aleunor accidente de muncă ce au atins barbaţii care au lucrat în mină.

2.1. Mediul natural şi atracţiile turistice

Roşia Montană este o comună din România, situată în judeţul Alba. Se întinde pe o

suprafaţă de 4161 ha şi numără 3716 de locuitori. Comuna Roşia Montană cuprinde

următoarele sate: Gura Cornei, Corna, Roşia Montană, Bunta, Ignăteşti, Gura Roşiei,

Balmoşeşti, Iacobeşti, Ţarina, Blideşti, Bucium Sat, Dogăreşti, Hileşti, Floreşti, Bisericani,

Cărpeniş. Roşia Montană este situată la aproximativ 800 m altitudine, pe versantul nord-

vestic al Carpaţilor Meridionali, în sudul Munţilor Apuseni (la poalele Munţilor Metaliferi),

la cca. 80 de km de oraşul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba, la 50 km de oraşul Brad, la 11

km şi respectiv 15 km de alte două oraşe – Abrud şi Câmpeni. (Anexa I)

2.1.1. Vegetaţie, climă, hidrologia zonei

Vegetaţia din comuna Roşia Montană este reprezentată de păduri de foioase şi

conifere şi de păşuni alpine.

Clima este temperat continentală, tipică pentru zone de altitudine medie (850 m):

iernile reci şi lungi - 4-6 luni pe an - şi verile scurte; temperatura medie anuală este cuprinsă

între 6-8°C, iar temperatura medie a lunilor extreme este de - 4°C în ianuarie şi 15°C în iulie.

Regimul precipitaţiilor se înscrie într-o medie de 800 - 1000 ml/an, iar umiditatea aerului se

situează între 72-91 %.

Resursele de apă sunt constituite din ape curgătoare şi ape subterane, inclusiv unităţi

lacustre. Localitatea se află în bazinul Arieşului, fiind străbătută de la est la vest de un afluent

al acestuia - Roşia, purtând şi numele local de foieş; are debit variabil, ce depinde de

acumulările hidrografice din lacurile artificiale. Apele curgătoare care traversează comuna

sunt formate din pâraie ce se varsă în Valea Roşiei. În râul Valea Roşie se varsă şi apele

subterane rezultate în urma exploatărilor miniere aurifere. Relieful a fost modelat de reţeaua

hidrografică, colinele în pantă lină şi platourile sunt de formaţie sedimentară. Munţii Apuseni

36 Bran, P, coord, Bran Florina , Componenta ecologică a strategiei de dezvoltare economică a zonei Munţilor Apuseni: studiu de caz Roşia Montană , Ed. ASE, Bucureşti, 2003, p. 165

16




şi sub-ansamblurile sale geografice sunt repartizate pe mai multe judeţe şi regiuni. O

caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale, numite "tăuri".

Aceste lacuri au fost create iniţial pentru a folosi activităţii miniere, iar astăzi folosesc în

scopuri de agrement.

2.1.2. Relief şi resurse naturale

Roşia Montană face parte din ansamblul geografic al Munţilor Apuseni, munţi care

formează un ansamblu izolat al lanţului muntos al Carpaţilor şi au caracteristici specifice. În

cadrul Munţilor Metaliferi, patrulaterul aurifer delimitează zona cea mai bogată în argint, aur,

aramă, plumb şi zinc din România. Suprafaţa sa este de 2500 km². Este delimitat de

localităţile Caraci, Baia de Arieş, Zlatna şi Săcărâmb. Roşia Montană este un mic bazin

geologic al Patrulaterului aurifer, caracterizat prin bogăţia sa în minereu de aur şi argint.Păşunile, pădurile şi stâncile formează peisajul caracteristic al Munţilor Apuseni, în

care gospodăriile tradiţionale se integrează din vremuri milenare. Peisajul este completat de

„tăuri”, lacuri artificiale construite pentru a susţine activitatea minieră. Cinci dintre aceste

tăuri sunt vizibile şi astăzi, ele având în permanenţă apă: Tăul Ţarinii, Tăul cel Mare, Tăul

Anghel, Tăul Brazilor şi Tăul Cornei. Gospodăriile locuitorilor se întind în lungul văilor, pe

platouri şi culmi puţin înclinate, străjuite de muntele Rotunda (1187m), Ghergheleu (1157m),

Cârnic (1087) şi Tile (918m). Pe raza comunei Roşia Montană se află două situri geologice protejate: Piatra Despicată şi Piatra Corbului. Piatra Despicată, situată între vârfurile Cârnic şi

Cetate, are aspect de bloc izolat, rezistent la eroziune. Piatra Corbului, situată între vârfurile

Ghergheleu şi Curmătura, este înconjurată spre est şi vest de drumurile ce merg spre

exploatarea minieră Roşia Poieni. Rezervaţia naturală se află situată la 1100–1150 m

altitudine, având aspect de bloc bazaltic de culoare neagră. Toate acestea reprezintă resurse

posibil de exploatat în domeniul turismului.

2.1.3. Resurse antropice

Localitatea are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei,

amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în

exploatarea metalelor preţioase din Europa. În apropierea Roşiei Montane se află două

formaţiuni geologice unice, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra

Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic, la o altitudine de aproximativ 950 m,

iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii. Dealul Cetăţii este probabilcea mai importantă mărturie istorică, aici putând fi încă observate galeriile şi puţurile din

17




fostele mine romane. Se află la aproximativ o jumătate de oră de mers din centrul comunei.

Aici s-au găsit 25 de table cerate, care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri.

Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii, în apropierea fostelor exploatări romane şi a

reprezentat punctul de apărare a localităţii şi a exploatărilor aurifere. Muzeul Mineritului se

află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formatedin tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru

minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea

aurului de piatră, numite “şteampuri”. (Anexa II)

Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare, numite „tăuri”37. Ruinele

cetăţii romane, Alburnus Maior, vor fi distruse pentru completarea proiectului, un lucru

deosebit de grav pentru istoria acestor locuri, precum şi a poporului român. Ruinele Alburnus

Maior sunt ale unui oraş roman minier, care include de la galerii şi unelte miniere la ruine aleunor locuinţe, temple, morminte etc, fiind descris de UNESCO ca „un patrimoniu naţional

unic în lume”.

2.2. Impactul Proiectului Roşia Montană Gold Corporation

asupra factorului uman

Proiectul minier Roşia Montană este propus de compania mixtă Roşia Montană GoldCorporation S.A. Conform documentului „Descrierea Proiectului” şi datelor furnizate pe site-

ul companiei Roşia Montană Gold Corporation S.A., RMGC este o companie mixtă formată

din Gabriel Resources Ltd. (Canada), care deţine 80% din acţiuni, compania statului român

Minvest S.A. ce are 19,3% şi alţi acţionari români 0,7%.Regiunea Roşia Montană a fost

declarată “zonă defavorizată”, din cauza mai multor factori38: nivelul scăzut de trai (venitul

mediu în zonă reprezintă o treime din salariul mediu la nivel naţional. În această regiune, un

om din 12 trăieşte din echivalentul a 2 dolari pe zi.); rata crescută a şomajului (rata şomajului

în Roşia Montană este, în prezent, de aproximativ 70%, odată cu închiderea celui mai mare

angajator local - RoşiaMin, filială a Minvest, închisă forţat, deoarece nu a respectat normele

necesare ascensiunii României în Uniunea Europeană); condiţii de locuit precare (mai mult de

jumătate din casele din sat duc lipsa unei surse curente de apă potabilă, iar două treimi dintre

case au grupuri sanitare în curte).

37 www.rosiamontana.ro/index_ro.shtml38 Bran, P, coord, Bran, Florina, Dimensiunea economica a impactului de mediu , Op., cit., p. 171

18




Mediul înconjurător poluat puternic39, va rămâne multă vreme aşa, dacă nu se dezvoltă

în zonă puncte de atracţie turistică, pentru a aduce noi venituri, locuri noi de muncă. Doar în

acest mod, în viitorul apropiat, Roşia Montană poate să prospere şi să se ridice nu numai

datorită bogăţiei naturale existente, ci şi exploatării zonei turistice la cel mai înalt grad posibil.

Închiderea minelor şi reabilitarea mediului reprezintă cheltuieli imense, care, în

general, sunt suportate de guvernele naţionale, pentru că nici o companie minieră nu le-ar

putea acoperi.

2.3. Abordare etică faţă de Proiectul RMGC

A fost elaborată o estimare a beneficiilor economice directe pentru România, bazată pe

ultimele informaţii disponibile de la RMGC, publicate în februarie 2003, după realizareastudiului de pre-fezabilitate (Project Basic Engineering Study-BES). Comparate cu studiile

precedente, rezultatele BES arată că performanţa economică a companiei este serios afectată

de creşterile majore ale costurilor de capital şi de operare, precum şi de întârzierile în planul

de producţie. Costurile de capital iniţiale erau estimate la 253 milioane USD, ajungând în

prezent la 437 milioane USD40, în timp ce construcţia Proiectului a fost amânată cu 1,5 ani, de

la începutul lui 2003, la mijlocul lui 2004. La un preţ al aurului de 300 USD/uncie şi

considerând o scădere de 5%, valoarea netă actuală a Proiectului a scăzut de la 646 mil. USDla 272 mil. USD, în timp ce rata internă de rentabilitate a scăzut de la 35,8% la 14,8%. Toate

acestea arată că valoarea Proiectului a fost redusă cu aproximativ 60% faţă de estimările

iniţiale optimiste, beneficiile directe potenţiale pentru România fiind, şi ele, afectate în mod

inevitabil de această scădere a performanţei Proiectului41. Guvernul român participă la proiect

cu 18%, prin Minvest, care nu dispune de resurse financiare şi, de aceea, nu participă

financiar la costurile de investiţii. Totuşi, Minvest, ca acţionar, va trebui să plătească partea sa

de 18% din cheltuielile de capital iniţiale, înainte de a obţine profit42. Simplul fapt că valoarea

capitalului a sărit cu 184 mil. USD, determină un efort adiţional pentru Minvest de 33 mil.

USD. Mai mult, perioada de recuperare a investiţiei este acum de 3-7 ani, ceea ce înseamnă că

Minvest nu va avea profit înainte de sfârşitul celui de-al patrulea an de exploatare. Privind din

punct de vedere economic, aceste calcule sunt benefice pentru stat, dar nu sunt etice faţă de

populaţia ţării, care va pierde multe valori şi resurse culturale şi istorice, dacă acest proiect se

39 idem, p. 17840

Ibidem, p. 19241 ***Răgalie, Sf., Haiduc, I, Riscuri şi alternative de dezvoltare a zonei Roşia Montană, Academia Română,filiala Cluj42 Idem

19




va derula în aceste condiţii. Valoarea acestor resurse naturale şi bogăţia vestigiilor culturale

nu pot fi cumpărate cu tot aurul de pe acest pământ.

2.3.1. Revitalizare etică a zonei

Proiectul minier nu foloseşte resurse procesate local, principala materie primă în

activitatea minei fiind minereul, care este direct procesat de companie, cu propriile

echipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achiziţionate din România, dar

acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra industriei chimice locale. Produsul final

al Proiectului este aurul, dar în România nu există o piaţă de desfacere a aurului şi nu există o

industrie de procesare a acestuia. În plus, BNR a anunţat oficial că rezervele naţionale de aur

sunt suficiente, astfel pieţele de desfacere ale producţiei obţinute din această exploatare vor fi

în străinătate şi compania va exporta aproape întreaga sa producţie. Mai mult decât atât,

existenţa unei activităţi miniere de asemenea proporţii îi descurajează pe alţi potenţiali oameni

de afaceri să investească în regiune. Pe lângă minerit, regiunea are un potenţial semnificativ şi

imediat pentru o dezvoltare bazată pe turism (agroturism şi turism cultural), precum şi pentru

activităţi economice bazate pe creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului. Aceste activităţi

alternative nu pot fi dezvoltate într-o zonă în care mediul înconjurător (apă, sol, aer) va fi

afectat în mod considerabil de activitatea de tip minier. Mina, în special din cauză că este la

suprafaţă, exclude dezvoltarea potenţială a unor activităţi diversificate şi de durată, care ar

putea oferi locuri de muncă şi venituri populaţiei. Oricât de sigure ar fi măsurile de protecţie a

mediului pe care le-ar lua orice companie minieră, nici un investitor şi nici un turist nu-şi vor

asuma riscul să vină în apropierea unei mine de aur care utilizează cantităţi mari de cianuri. În

plus, după închiderea minei, populaţia rămasă în zonă este afectată de un şomaj total.

Cap. 3 PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎNZONA ROŞIA MONTANĂ

20




Prezenţa investitorilor canadieni în zonă a creat un curent defavorabil dezvoltării

alternative mineritului, a activităţilor agro-turistice, eco-turistice, a agriculturii sau

meşteşugurilor tradiţionale. Aceasta reprezintă problema de bază cu care se confruntă

comunitatea din Roşia Montană şi problema pe care strategia noastră încearcă să o rezolve.

Stagnarea tuturor acestor activităţi a început în 1997, moment în care Gabriel Resources Ldt.

şi-a anunţat intenţia de a exploata aurul din Roşia Montană prin procedeul exploatării la

suprafaţă cu cianuri. Deşi compania nu deţine încă licenţă de exploatare, Roşia Montană este

asociată doar cu ideea exploatării aurifere cu cianuri şi nu cu tradiţia exploatării aurifere sau

cu alte obiective turistice care există în zonă.

Cu alte cuvinte, putem afirma că această zonă foarte bogată din punct de vedere

natural, înzestrată cu numeroase zăcăminte naturale, monumente şi bogăţii hidrografice, vadeveni în scurt timp o zonă moartă din toate punctele de vedere. Probleme de ordin economic

şi social fac ca această zonă să nu aibă resursele necesare pentru a se ridica la adevarata sa

valoare şi pentru a arăta întregii lumii adevărata sa faţă.

Un plan de dezvoltare etică şi durabilă trebuie să aibă susţinerea principală a statului,

dar şi iniţiativa oamenilor.

Ar trebui rezolvate, prin aceste acţiuni, atât problema locurilor de muncă, dar şi cea a

turismului din zona Roşia Montană, turism foarte slab dezvoltat, datorită problemelor economice existente aici.

3.1. Aspecte generale

Exploatarea propusă de Gabriel Resources Ldt distruge un patrimoniu istoric,

arheologic, cultural, etnografic inestimabil (pe care alte popoare l-ar apăra prin orice

mijloace), care, singur dacă ar fi pus în valoare, ar putea aduce venituri substanţiale (galeriile

romane, muzeul, şteampurile, vestigiile arheologice). O localitate cu o istorie de peste două

mii de ani (cu atestat - tăbliţele cerate 6 febr. 131) nu se poate distruge cu atâta uşurinţă şi

nechibzuinţă. Datorită acestor valori culturale, trebuie găsite soluţii pentru exploatarea

turistică a Roşiei Montane.

Planul de exploatare minieră propus de Gabriel Resources Ldt este o adevarată bombă

ce nu poate fi dezamorsată, dar nici programată să explodeze43. Depozitarea cianurii într-o

imensă haldă de steril va crea un peisaj neprietenos şi otrăvit, cu o stabilitate precară, ce este

gata ca într-o perioadă mai lungă (nu putem prevedea cum va fi clima), la ploi abundente, să o

43 Ibidem

21




ia la vale şi să măture tot ce a mai rămas din mândra şi frumoasa Vale a Arieşului. O parte din

materialul măcinat se va răspândi în aer pe parcursul fazelor tehnologice şi va polua atmosfera

pe distanţe mari44. Pe scurt, după ce va avea loc strămutarea unor familii, a unor instituţii, a

unei localităţi în general (aceasta fiind o problemă extrem de gravă, cu consecinţe

inimaginabile în plan social, moral şi uman), iar exploatarea minieră va începe să funcţioneze,în foarte scurt timp vom putea asista la un peisaj selenar descurajant şi neatractiv, care va avea

drept consecinţă părăsirea zonei. Cine va dori să trăiască pe marginea unei prăpăstii?

O comunitate durabilă apreciază şi promovează ecosisteme sănătoase, utilizează

eficient resursele, dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă45. Comunitatea durabilă are o

viziune asupra dezvoltării susţinută şi promovată de toate sectoarele comunităţii.

3.1.1. Măsuri pentru formarea unei imagini mai bune a comuneiComunităţile durabile prosperă pentru că populaţia lucrează în colaborare şi

parteneriat pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Comunitatea durabilă utilizează resursele

proprii pentru a asigura necesităţile generaţiilor actuale, asigurând, în acelaşi timp, resursele

necesare pentru generaţiile viitoare. Aceasta este coarda sensibilă care trebuie atinsă şi

reconstituită cu ajutorul nemijlocit al statului şi al programelor de finanţare existente, precum

şi cu aportul fondurilor structurale şi al finanţărilor europene de care dispunem în acest

moment.În procesul de planificare durabilă la nivel local, trebuie să ţinem cont de anumite

principii:

- dezvoltarea durabilă se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor;

- dezvoltarea durabilă are la bază o viziune de lungă durată, care este definită prin consens,

fiind produsul procesului de consultare a grupurilor comunităţii;

- planificarea durabilă integrează priorităţile de mediu, economice şi sociale;

- planificarea durabilă trebuie să fie încadrată în procesul bugetar, pentru a asigura acoperirefinanciară strategiilor elaborate;

- priorităţile de dezvoltare durabilă sunt identificate în baza unei analize multilaterale a

situaţiei existente, prognozând riscurile posibile, examinând interdependenţele între

provocările locale, naţionale şi globale;

- monitorizarea procesului de dezvoltare durabilă în baza indicatorilor locali de performanţă;

44 www.rmcg.ro45 Nistoreanu, P, Op. cit., p.74

22




- o strategie de dezvoltare durabilă se elaborează în baza programelor şi politicilor de

dezvoltare existente, încurajând convergenţa, complementaritatea şi coerenţa între diferite

politici existente;

- participarea largă a comunităţii ajută la lansarea unor noi idei, probleme care trebuie

abordate, la identificarea capacităţilor necesare pentru realizarea propunerilor prezentate, ladezvoltarea unui consens necesar pentru realizarea acţiunilor prioritare. Strategiile locale de

dezvoltare durabilă se fundamentează pe capacitatea şi resursele locale, căci multe din

strategiile existente au eşuat, nefiind implementate din cauza lipsei capacităţii şi a

aptitudinilor necesare pentru realizarea lor eficientă, ceea ce ne demonstrează, încă o dată, că

informarea şi formarea profesională a localnicilor din Roşia Montană este esenţială şi foarte

urgentă.

Analizând răspunsurile date la întrebările din interviuri şi chestionare, putem trageurmătoarele concluzii:

* numărul vizitatorilor, turiştilor ar creşte, dacă s-ar ameliora calitatea următorilor

factori:

- posibilităţi de distracţii mai multe, de o calitate mai bună, ofertă culturală mai mare;

- amenajarea tăurilor; oferta de servicii mai dezvoltată; luarea măsurilor de ocrotire a

mediului;

- formarea unei imagini mai curate a comunei.* buna dispoziţie nu depinde doar de mediul extern, ci şi de mentalitatea oamenilor.

Măsurile care trebuie luate pentru crearea unui cadru favorabil dezvoltării comunei şi implicit

a îmbunătăţirii imaginii acesteia sunt şi de ordin economic: crearea de noi locuri de muncă;

dezvoltarea economică; creşterea nivelului de trai; investiţii, dezvoltări; dezvoltarea industriei

mici; dezvoltarea infrastructurii (telefon, gaz, apă, canalizare etc); repararea drumurilor,

ameliorarea posibilităţilor de transport.

3.1.2. Măsuri privind dezvoltarea agroturismului şi a turismului rural

Dezvoltarea unui sistem de turism (posibilităţi de cazare, masă ieftine) cu locuri

primitoare, curate şi dotate cu facilităţi de cazare şi servire a mesei, ar fi soluţia ideală pentru

începerea dezvoltării turismului în Roşia Montană.

Curăţarea şi amenajarea tăurilor, minunate oaze de relaxare şi cu multe posibilităţi de

amenajare în scop turistic, prin crearea de campinguri în împrejurimile tăurilor, dotarea cu

bărci şi mese pentru agrement.

23




Regiunea are un potenţial semnificativ şi imediat pentru o dezvoltare bazată pe turism

(agroturism şi turism cultural), precum şi pentru activităţi economice bazate pe creşterea

animalelor şi prelucrarea lemnului. Cu puţină iniţiativă, atât din partea cetăţenilor, cât şi a

autorităţilor locale, se poate îmbogăţi oferta de distracţii, la un nivel mai ridicat, prin

participarea la evenimente, accentuarea curiozităţilor din regiune prin comunicare,

ameliorarea imaginii comunei, păstrarea curăţeniei, ocrotirea mediului, a naturii. Sprijin din

partea statului şi a anumitor fundaţii dornice să ajute şi să susţină această zonă Montană

minunatp, în iniţierea de acţiuni turistice, există, doar stimularea cetăţenilor trebuie să fie

vehementă.

Roşia Montană are o ofertă culturală imensă, vestigii ale istoriei înaintaşilor noştri

atrag atenţia multor turişti, în cazul în care ocrotirea monumentelor istorice sau a celor

naturale se va iniţia atât din partea cetăţenilor comunei, cât şi din partea unor investitori înturism, care să promoveze şi să iniţieze programe turistice atrăgătoare, dezvoltând astfel o

ramură slab reprezentată în Roşia Montană.

Măsurile comunicaţionale au o importanţă din ce în ce mai mare, atât pentru

promovarea, cât şi pentru desfacerea unui produs turistic. O informare mai activă, o activitate

de reclamă şi PR mai intensivă prin accentuarea valorilor, punctelor forte, vor poziţiona Roşia

Montană printre cele mai atractive zone ale ţării. Promovarea politicii de dezvoltare minieră a

făcut ca imaginea Roşiei Montane să apară în ochii turiştilor ca o imagine de groază. Cine nucunoaşte situaţia exactă a comunei, este indus în eroare de reclama anti-ecologică realizată pe

toate canalele de televiziune, în presa scrisă şi pe internet.

Dacă vom întreba la întâmplare orice potenţial turist pentru Roşia Montană, vom fi

surprinşi de răspunsul pe care îl vom afla: cine nu a fost curând la Roşia Montană, va spune că

în acea zonă totul este distrus şi că nu va merge acolo de frica poluării. Oare de ce? O

întrebare pe care poate nu şi-o pune oricine, mai puţin cei de la Gabriel Reusurces. Un

răspuns simplu ar fi: pentru că marea majoritate a populaţiei nu este corect informată, pentrucă publicitatea pentru Roşia Montană a fost iniţiată în sensul dezinformării maselor, să se

câştige teren pentru derularea unui proiect care nu urmăreşte dezvoltarea Roşiei Montane în

scopuri turistice, ci distrugerea acestei deosebite zone, în favoarea exploatării miniere, prin

strămutarea localnicilor şi distrugerea atracţiilor turistice din zonă.

În perioada mai–iulie 2007, am chestionat un număr de 35 turişti care frecventează de

câteva ori pe an zona, datorită semnificaţiei sale istorice şi cadrului natural deosebit. Aceştia

au vârsta cuprinsă între 25-45 de ani, majoritatea sunt cu studii superioare, cu un nivel salarial

peste mediu. (Anexa III)

24




În urma chestionării celor 35 de turişti care au trecut prin Roşia Montană, a fost

realizată o schemă a aştepărilor acestora faţă de condiţiile localităţii din mediul rural unde îşi

petrec vacanţa.

Următoarele criterii au fost notate:

- Frumuseţea naturii, a mediului: peisaj frumos; existenţa tăurilor; localităţi interesante; păduri situate în apropiere, pentru excursii; flora şi fauna bogată; existenţa munţilor,

dealurilor, stâncilor;

- Calitatea serviciilor: cazare, masă; preţurile mici la cazare şi masă; baie separată;

accesibilitate uşoară a localităţii; oferta de servicii la nivel ridicat; posibilitatea

cumpărăturilor; posibilitatea cunoaşterii persoanelor noi, a culturii acestora; loc corespunzător

pentru singurătate, linişte; posibilităţi de distracţii; posibilităţi de ascultare a radioului,

vizionării televizorului; baruri; parcuri de distracţii pentru copii; evenimente sportive; posibilitatea de pescuit; discotecă; posibilităţi de cunoaştere, posibilităţi culturale;

accesibilitatea ziarelor, a surselor de informaţie; apropierea monumentelor istorice; muzee,

expoziţii de pictură; posibilitatea cunoaşterii noilor culturi; posibilitatea studierii unor

animale, plante rare; ghidarea prin împrejurimi; posibilităţi sportive; terenuri de joacă cu

mingea; săli de billiard; posibilităţi de călărie; excurii în zonă; alpinism.

Aceşti factori nu sunt în întregime caracteristici zonei Roşia Montană şi nu sunt

definitorii pentru crearea unui sistem turistic în Roşia Montană. Prin pornirea agroturismuluise încearcă o revitalizare a zonei, cu păstrarea specificului ei şi nu prin adaptarea la turismul

de masă. Totuşi, având în vedere că aceste criterii au fost menţionate ca fiind luate în

considerare de către turişti, neglijarea lor ar duce la eliminarea unor segmente ale grupului

ţintă.

Din punctul de vedere al investitorilor, rolurile determinante le au: cheltuielile de

înfiinţare şi funcţionare reduse, respectiv investiţiile reduse în dezvoltarea infrastructurii. De

asemenea, este foarte importantă disponibilitatea forţei de muncă, respectiv atitudinile

populaţiei şi ale administraţiei locale faţă de investitori. În cazul comunei Roşia Montană,

putem spune că atât populaţia, cât şi administraţia locală, respectiv întreprinzătorii locali nu

au o atitudine pozitivă faţă de investitori.

În alegerea amplasării investiţiilor, întreprinzătorii mai ţin cont de structura logistică,

localizarea comunei faţă de centrele de desfacere, respectiv aprovizionare.

3.2.Analiza SWOT

25




Această analiză a fost realizată pentru a fi utilizată în elaborarea strategiei de

dezvoltare:

Puncte Tari:

* condiţiile naturale favorizează creşterea ovinelor şi bovinelor;

* posibilităţi şi resurse agricole foarte bune pentru creşterea pomilor fructiferi;* posibilităţile oferite de lacurile din comună;

* condiţii favorabile dezvoltării turismului:

- galeriile şi Muzeul Mineritului;

- biserici şi clădiri de patrimoniu;

- posibilitatea pescuitului;

- posibilitatea organizării picnicurilor, excursiilor, campingurilor;

- aer curat;- atitudinea pozitivă a localnicilor faţă de agroturism;

- gospodărie tradiţională sătească, posibilitatea turiştilor de a se implica în treburile

gospodăreşti;

- peisaje atractive în împrejurimi;

- posibilităţi de baie şi vânătoare;

- aprovizionarea bună cu carne, produse lactate, peşte;

* ponderea suprafeţelor împădurite este mare, exploatarea pădurilor oferă veniturisuplimentare;

* situaţia şcolilor este relativ bună şi în dezvoltare;

* disponibilitatea forţei de muncă ieftine;

* dorinţa localnicilor de a participa la dezvoltarea economică şi socială a comunei prin muncă

voluntară.

Puncte Slabe:

* infrastructura fizică este slab dezvoltată;

* posibilităţile tot mai reduse ale cetăţenilor de a-şi lucra pământul, dificultatea de a-şi

valorifica la preţuri convenabile produsele obţinute;

* numărul maşinilor agricole scade de la an la an, cele existente sunt vechi, la un grad înalt de

uzură şi cu randamente scăzute. Din structura acestor mijloace se explică în mare parte şi

rezultatele slabe obţinute în agricultură, precum şi gradul redus de mecanizare ce se poate

asigura, mai ales în condiţiile fărâmiţării excesive a terenurilor.

* marea parte a suprafeţelor arabile este în zonă nefavorabilă (ex. deal);

* numărul redus al agricultorilor cu personalitate juridică;

* o mare parte a terenurilor arabile sunt părăsite;

26




* rentabilitatea limitată a capitalului investit în mediul natural;

* posibilitatea limitată de obţinere a capitalului;

* gradul de mortalitate ridicat;

* creşterea numărului de decese faţă de numărul de naşteri;

* structura neadecvată a ocupării forţei de muncă, proporţia ridicată a forţelor secundare;* procentul ridicat al şomerilor, scăderea eficienţei de muncă a acestor personae;

* emigrarea tinerilor cu capacităţi bune, cu calificare adecvată, spre oraş;

* numărul ridicat de pensionari, respectiv al persoanelor cu pensie de boală;

* numărul ridicat de tineri fără experienţă;

* numărul scăzut al organizaţiilor non-guvernamentale, de apărare a intereselor unor grupe de

persoane, organizaţiilor culturale, profesionale etc;

* lipsa resurselor financiare;* dezvoltarea unui centru cu caracter monoindustrial;

* echipamente şi tehnologii învechite;

* capacitate lentă de adaptare a întreprindelor la modificările intervenite în structura pieţelor;

* existenţa unei întreprinderi puternic poluante şi energointensive;

* utilităţi turistice nefolosite la capacitate;

* reclama turistică insuficientă;

* infrastructura de transport şi dotare tehnică în turism necorespunzătoare;* personal insuficient calificat pentru a asigura servicii turistice de calitate;

* număr mic de IMM-uri active bazate pe producerea de bunuri şi service;

* aport redus de capital străin în capitalul social al IMM-urilor;

* valorificarea, la un nivel minim, a statutului de zonă defavorizată.

Atuuri:

* pornirea agroturismului, turismului rural:

- dezvoltarea unui sistem de turism (posibilităţi de cazare, masă ieftine);

- campinguri în împrejurimile lacurilor;

- ofertă de distracţii mai mare şi de un nivel mai ridicat;

- participarea la evenimente;

- accentuarea curiozităţilor din regiune prin comunicare;

- ameliorarea imaginii comunei, păstrarea curăţeniei;

- ocrotirea mediului, a naturii;

- ofertă culturală mai mare;

- ocrotirea monumentelor istorice, monumente ale naturii.

* măsuri comunicaţionale:

27




- informare mai activă;

- activitate de reclamă şi PR mai intensivă;

- accentuarea valorilor, punctelor forte, posibilităţilor.

* atragerea investitorilor din ţară şi de peste hotare;

* participarea la programe de dezvoltare comunitară, finanţate de diferite fundaţii;* depunerea unor proiecte pentru dezvoltări infrastructurale în co-finanţare;

* găsirea unor parteneri străini;

* înfiinţarea unor organizaţii non-profit, asociaţii culturale, profesionale;

* depunerea unor proiecte pentru dezvoltarea mediului rural pentru înfiinţarea unităţilor de

prelucrare a produselor piscicole şi agricole;

* stimularea învăţământului.

Ameninţări:* lipseşte baza cofinanţării pentru participări la Programul de finanţare a mediului rural;

* proprietarii funciari vârstnici nu se pot acomoda la cerinţele economiei de piaţă, pregătirea

lor nu este adecvată, sistemul de consultanţă de specialitate nu funcţionează satisfăcător;

* introducerea normelor de producţie şi a standardelor calitative din Uniunea Europeană

întârzie;

* nu se găsesc specialişti cu pregătire profesională adecvată pentru elaborarea programelor de

dezvoltare rurală, mai ales aceia care ar participa în mod continuu la implementarea acestor programe cu o durată de mai mulţi ani;

* participarea la reţelele naţionale şi internaţionale de turism este slabă;

* costurile turismului rural depăşesc posibilităţile financiare ale turiştilor autohtoni;

* distanţa relativ mare a centrelor de aprovizionare şi desfacere;

* calificarea slabă a forţei de muncă disponibilă;

* investitorii externi ar putea pune în pericol întreprinzătorii locali;

Pornind de la această analiză foarte relevantă, intuim să amenajăm unul dintre lacurile

(tăuri - cum le numesc localnicii) din Roşia Montană.

Pentru separarea aurului de restul minereului, s-au construit mori de apă numite

„şteampuri”. Debitul pâraielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, astfel

încât, pentru punerea în funcţiune a şteampurilor, s-au construit mai multe lacuri artificiale

numite „lacuri pentru şteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există şi astăzi şi, nemaifiind

utile scopului lor iniţial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement şi pescuit sportiv.

28




3.3. Propuneri de amenajare

Lacul Brazi şi împrejurimea sa reprezintă zona ce urmează a fi amenajată şi care va fi

destinată, în principal, turismului de week-end. Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii

Roşia, la mică distanţă de Tăul Cornei, la aceeaşi altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi

fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre

dealurile din împrejurimi şi de o pădurice de brazi, de unde şi denumirea.

Statisticile afirmă că 15-20% din populaţia oraşelor se deplasează în week-end în afara

zonelor de reşedinţă. Adică numai 109018.5 persoane (15% x 726790 locuitori ai judeţului

Cluj) ar putea fi atrase de ieşirile de week-end.

Studiile referitoare la turismul de week-end afirmă că doar 58% dintre cei care

călătoresc la sfârşit de săptămână au drept destinaţie o zonă amenajată, în timp ce doar 12%

dintre aceştia preferă zonele parţial amenajate. Având în vedere această informaţie, putem

aproxima că din totalul celor care ar putea fi dispuşi să călătorească în week-end într-o zonă

parţial amenajată, doar un număr de 13082.22 persoane (12% x 109018.5) ar putea fi atrase de

centrul turistic ce urmează a fi amenajat.

În vederea evaluării numărului de turişti, va trebui să avem în vedere şi alte elemente

legate de caracteristicile ofertei şi ale pieţei potenţiale. Astfel, deşi peisajul şi zona ar putea

constitui un element de atracţie, trebuie să ţinem cont de faptul că clujenii dispun de un venit

lunar sub media pe ţară, dar şi de rata şomajului. Numărul de turişti dispuşi să viziteze parculturistic ar putea fi deci mult mai mic decât cel calculat anterior. Acest număr este oricum

supradimensionat, având în vedere faptul că nu toţi cei care vor dori să-şi petreacă week-end-

ul într-o zonă amenajată, vor alege viitorul parc turistic, chiar dacă în zonă nu există o

amenajare având funcţii similare cu care acesta ar putea să intre în competiţie.

3.3.1. Calculul indicelui de atractivitate

Roşia Montană este situată într-un cadru natural deosebit. Este o localitate cu

aproximativ 4000 locuitori, aşezată pe valea râului Roşia, afluent al Abrudului, între masivele

Cetate şi Carnic de o parte şi Orlea şi Jig, de altă parte. Are 42 de case cu valoare de

patrimoniu, numeroase biserici aparţinând diferitelor culte şi un muzeu al mineritului, în care

se poate vizita o galerie minieră romană, săpată cu dalta şi ciocanul, astăzi electrificată.

Numeroase alte vestigii romane, şi nu numai, au fost recent descoperite. Există patru lacuri

artificiale (tăuri). Comuna Roşia Montană are 16 sate (Roşia Montană, Corna etc), răspândite

pe o suprafaţă de 42 kmp.

29




Indicele de atractivitate va fi calculat după criterii ce definesc foarte bine zona şi

atracţiile ei turistice.

Criteriul Natura resursei Ponderea în

totalulatracţiilor (q)

Nivelul

calitativ alresursei (c)

Condiţii naturale

0,27

- relief

- climă

- floră

- faună

- peisaj

0,07

0,05

0,03

0,02

0,1

4

3

3

4

4

Bogaţia cultural-istorică - 0,15

-

mănăstiri- edificii culturale

0,090,05

43

Condiţii economico-

sociale - 0,17

- forţa de muncă

disponibilă

- venituri

0,3

0,09

2

2Infrastructura - 0,3 - infrastructura

generală

- infrastructura specific

turistică

0,01

0,01

1

3

Legislaţia şi

protejarea mediului -

0,08

- regimul juridic

- protejarea mediului

0,04

0,04

2

4

Indicele de atractivitate a fost calculat utilizând formula Ia =∑qici şi a luat

valoarea 2,03 , deci zona prezintă interes pentru a fi amenajată parţial în scop turistic.

3.3.2. Determinarea capacităţii optime de primire

Această etapă are drept obiectiv determinarea numărului maxim de turişti pe care îi

poate găzdui zona amenajată la un moment dat, astfel încât turiştii să nu se deranjeze reciproc

şi calitatea mediului să nu fie afectată.

În acest scop va fi folosită formula:

30




Q = Sk/n,

unde S reprezintă suprafaţa de amenajat, k este coeficientul de corecţie, iar n reprezintă

norma de suprafaţă pentru un turist.

Capacitatea primire totală (Q) va fi obţinută prin însumarea capacităţilor de primire

aferente fiecărei activităţi desfăşurate în perimetrul amenajat (Qi), calculul acestora fiindrealizat în tabelul următor:

Suprafaţa

Alocată (S)

Activităţi Norma (n) Coeficientul de

corecţie (k)

Capacitatea de

primire (Qi)1 ha Picnic 50 pers/ha 1 50

150 m2 Pensiune 6 m2/pers 0,5 25800 m2 Camping 6 m2/pers 0,5 66

700 m Plimbări în pădure 120 m/pers 0,5 31 ha Paintball 50 pers/ha 1 500.6 ha Spaţiu pentru pescuit 180 pers/ha 1,25 1350,6 ha Plimbări cu bărci 170 pers/ha 1 102

Capacitatea totală de primire va avea deci valoarea Q = ∑Qi = 431 persoane.

Amenajarea va putea deci găzdui, simultan, maxim 431 turişti, aceştia putând fi repartizaţi în

diferitele zone conform capacităţilor de primire (Qi) prezentate în tabel.

3.3.3. Concepţia de amenajare

Lacul (Tăul) Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la mică distanţă de Tăul

Cornei, având o altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei

Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi şi de o

pădurice de brazi, de unde şi denumirea.(Anexa VII) Este singurul lac din Roşia Montană care

are acces auto şi posibilităţi foarte bune de amenajare în scopuri turistice. Are o suprafaţă de

0.6 ha, încă 2 ha de teren în preajma lacului şi poate oferi posibilitatea amenajării pentru

picnic, camping, precum şi construirea unei pensiuni cu capacitate de 25 de locuri de cazare.

Păduricea din imediata apropiere a lacului are suprafaţa de 1 ha şi va fi amenajată cu diverse

obstacole şi ascunzişuri destinate jocului de paintball - un joc ce, în ultimul timp, a căpătat o

atracţie deosebită în rândul turiştilor. Lacul Brazi este populat de peşte, ceea ce oferă

posibilitatea practicării pescuitului sportiv şi de agrement. Un ponton pentru plecări cu barca

în plimbare pe lac sau destinate practicării pescuitului, va fi amenajat în imediata vecinătate a

terasei acoperite a pensiunii.

Din punctul de vedere al motivaţiei turiştilor, viitoarea amenajare a lacului va avea

funcţia de odihnă, recreere şi distracţie, dotările pentru agrement fiind deci esenţiale. După

31




aşezarea geografică, este vorba despre o amenajare montană, iar având în vedere importanţa

implantării, aceasta se va concretiza într-o amenajare de interes naţional. Parcul turistic va

funcţiona pe toată perioada anului. Cu toate că facilităţile existente sunt destinate în special

perioadei calde, majoritatea pot fi utilizate şi în perioadele mai reci. Excepţie vor face,

bineînţeles, spaţiul pentru picnic, campingul şi plimbările cu barca. Problemele ar putea ficonstituite de căderea zăpezii, pentru că mijloacele de dezăpezire existente nu au acces în

zona Lacului Brazi în perioada de iarnă.

3.4. Surse de finanţare

Etica porneşte de la ipoteza că afacerile ar trebui să conţină şi acea dimensiune numită

responsabilitate socială. Susţinătorii acestei idei cred că atât marile corporaţii, cât şi firmele

mici au obligaţii şi faţă de societate, obligaţii care se situează deasupra celei de maximizare a

profitului. Unul dintre argumentele aduse în discuţie este acela că, fiind atât de puternice,

corporaţiile au datoria să-şi asume responsabilităţi sociale.

Conflictele din ultimii ani de la Roşia Montană între Roşia Montană Gold Corporation

şi Fundaţia Alburnus Maior, precum şi cu sute şi mii de asociaţii şi oameni – persoane fizice

implicate în înfrânarea proiectului de extragere a aurului cu cianură - conflict generalizat atât

pe plan naţional, cât şi internaţional, au concurat la stoparea acţiunilor de dezvoltare a

infrastructurii şi a durabilităţii turistice pentru Roşia Montană.( Anexa IV, V)Partea etică ce stă la această stopare este că implicarea statului este încă foarte slab

resimţită, există incertitudine referitoare la demararea proiectului, precum şi la implicarea

totală a statului în dezvoltarea turistică a zonei. Este foarte important de menţionat că Statul

acţionează etic, atât din punct de vedere al demarării dezvoltării zonei ca punct de atracţie

turistică, cât şi în cazul respingerii proiectului de extragere a aurului.

Cu toate acestea, soluţii de dezvoltare sunt; doar trebuie stimulate şi aprofundate,

pentru a putea fi puse în aplicare. Trebuie să se realizeze şi să se păstreze un echilibru înţeleptşi mereu reînnoit între zona profesională şi cea personală a vieţii, în mijlocul permanentelor

presiuni şi crize, fapt ce trebuie actualizat de forurile naţionale şi de asociaţiile implicate în

dezvoltarea Roşiei Montane.

3.4.1. Fonduri de finanţare nerambursabile

Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 din Regiunea Vest este documentul de

planificare strategică a Regiunii Vest, elaborat într-un larg parteneriat, care are ca scoporientarea şi stimularea dezvoltării economice şi sociale la nivel regional pentru perioada de

32




programare 2007 – 2013. Planul de Dezvoltare Regională are rolul de a orienta dezvoltarea

regiunii în perioada 2007 – 2013 şi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la Fondurile

Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, priorităţile prevăzute în

Strategia Regiunii Vest sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul

Programelor Operaţionale din România.În cadrul procesului de elaborare şi actualizare a PDR Vest 2007 - 2013, rolul

parteneriatului este esenţial, fiind necesară implicarea unui număr cât mai mare de parteneri

relevanţi la nivel regional şi local, aceştia aducându-şi aportul atât la diagnosticarea situaţiei

reale din regiune şi a problemelor existente, cât şi la formularea priorităţilor de dezvoltare şi

pregătirea unor proiecte concrete care se vor implementa în perioada 2007 – 2013 în Roşia

Montană, care se încadrează în Regiunea Vest.

Pentru acest lucru, este necesară informarea cetăţenilor şi stimularea lor pentruimplicarea în demararea unei activităţi comerciale, pentru a putea beneficia de Fondurile

Europene neramburasale.

În programul acestor finanţări, o parte esenţială o constituie turismul şi, în mod

special, turismul rural, dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare a obiectivelor cu interes

turistic, a parcurilor şi ariilor protejate din regiunea de vest.

Calificarea de personal în turism, prin formare profesională în domeniul turistic,

motivarea şi formarea administraţiei publice în ceea ce priveşte activitatea turistică prinformare şi schimb de experienţe cu organizaţii de relevanţă din Europa.

Guvernul a aprobat Programul de marketing şi promovare turistică şi Programul de

dezvoltare a produselor turistice, în anul 2006, cu scopul de a creşte vizibilitatea

oportunităţilor de turism din România, în scopul promovării produselor turistice pe plan

naţional şi internaţional, prin mass-media, broşuri, site-uri pe internet, hărţi şi ghiduri turistice

etc, precum şi prin participări la târguri şi expoziţii cu specific, atât în ţară, cât şi în

străinătate.

Se lucrează la realizarea unui sistem de rezervări şi centralizare a ofertelor turistice şi

de cazare pe plan naţional şi se implementează înfiinţarea de centre de informare turistică,

necesare pentru pomovarea şi informarea turiştilor.

Guvernul sprijină asociaţiile familiale, proprietarii de pensiuni şi microîntreprinderi

din mediul rural, pentru a oferi diverse produse turistice care promovează zona şi specificul

zonei, precum va sprijini dezvoltarea de meşteşuguri, artizanat, arhitecturi populare şi

manifestări folclorice în zonă.

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), un document elaborat de

MADR şi transmis Comisiei Europene spre avizare la sfîrşitul lunii iunie 2007, stabileşte

33




politicile şi acţiunile de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, în domeniile agricol,

silvic şi dezvoltare rurală, dar şi proiectele de investiţii. Reprezentanţii MADR susţin că în

acest an se vor primi proiecte pentru modernizarea fermelor, pentru unităţile de procesare,

pentru infrastructura rurală şi pentru dezvoltarea turismului rural. Acest program provine din

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală şi trebuie exploatat pentru dezvoltarea, fie eaşi într-o fază incipientă, a zonei miniere Roşia Montană.

Statul Român şi Academia Română, precum şi ecologiştii trebuie să înfrâneze şi să

găsească soluţii de reziliere a contractului dintre Societatea Roşia Montană Gold Corporation

şi Statul Român, şi să găsească fondurile necesare de înapoiere a sumelor plătite la semnarea

acordului. Odată cu intrarea României în UE, un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea

proiectului cu legislaţia europeană. Specialiştii Parlamentului European au precizat că:

“România trebuie să respecte legislaţia de mediu a U.E.” În acest caz, sunt sanşe ca investitorii să vină în zonă pentru a dezvolta Roşia Montană

până la adevarata ei valoare. Acum, în acest moment, situaţia este incertă şi nu se ştie exact

ce, unde şi cine să investească. În cazul în care proiectul de mediu depus de Roşia Montană

Gold Corporation va fi aprobat chiar şi după recursul depus de Fundaţia Alburnus Maior,

atunci totul va fi zadarnic, doar o zvâcnire generală a populaţiei va putea să stopeze această

mină de cianură ce va şterge Roşia Montană de pe hartă.

Trăind cu o umbră de optimism, ştim că se va lua măsura cea mai bună pentru poporulromân şi pentru frumuseţile patriei, pentru conservarea valorilor naturale. Dacă pornim de la

această convingere, putem să estimăm o amenajare pentru o parte din teritoriul Roşiei

Montane.

3.5. Marketing şi promovarea zonei amenajate

La intrarea în noul mileniu, experţii sociali sunt mai ocupaţi ca niciodată să evalueze

efectul unei serii întregi de forţe ale mediului asupra consumatorilor şi a marketerilor care îi

servesc. ”Un an vechi se transformă într-unul nou, iar lumea însăşi, cel puţin pentru moment,

pare să se transforme. Ne frământă… şi ne obsedează imagini ale morţii şi renaşterii,

începutului şi sfârşitului în toate. Înmulţiţi cu o mie toate acestea şi veţi înţelege ce înseamnă

febra mileniului… care influenţează comportamentul consumatorului în moduri dintre celemai interesante.“

34




Educaţia consumatorilor de produse turistice trebuie îndreptată spre ceea ce înseamnă

valoare naturală şi istoria, valoare naţională şi culturală. Iniţiatorii amenajării turistice a

Lacului Brazi trebuie să ia în calcul toţi factorii de mediu şi de marketing pentru a reuşi să

aducă în zonă turiştii necesari pentru amenajarea lacului şi zonei Roşia Montană. De fapt,

amenajarea lacului este o diversificare a produsului existent, dar totodată, prin amenajare, seva intra pe piaţă cu un produs nou.

3.5.1. Analize de marketing

Este important pentru orice afacere, în cadrul procesului complex de planificare a

activităţii pe termen mediu şi lung, să se aducă în discuţie şi să se adopte decizii de

implementare a strategiilor generale care să se adapteze la mediul său extern.

Matricea (modelul) Ansoff este cel mai folosit instrument de planificare a activităţii,

datorită simplităţii şi eficienţei sale.

Matricea Ansoff sau Matricea "produs-piaţă" PRODUSE

PIEŢE

existente noi

existente

noi

Risc scăzut

Penetrarea

pieţei

Risc mediu

Dezvoltarea

produsuluiRisc mediu

Extinderea

pieţei

Risc înalt

Diversificare

Am spus ca amenajăm Lacul Brazi prin construirea unei pensiuni, amenajarea unui

teren pentru amplasarea de corturi, amenajarea altor puncte de agrement de mare interes

pentru turişti, într-un cuvânt, venim cu un produs turistic nou pe o piaţă existentă, în care

riscul de penetrare a pieţei este mediu şi produsul se poate dezvolta. Stabilirea şi delimitarea

itinerariilor turistice într-o zonă ce nu a fost exploatată în turism foarte bine, în care bogaţia

circuitelor turistice şi activităţile propuse pentru satisfacerea nevoii de relaxare şi confort a

turiştilor sunt prezente, datorită cadrului natural existent.

35




3.5.2. Mixul de marketing

Mixul de marketing mai este cunoscut în literatura de specialitate drept "Cei 4 P" -

Produs, Preţ, Plasare (Distribuţie) şi Promovare.

La nivelul fiecărui "P" se regăsesc o multitudine de alte elemente, denumite

"submixuri" de produs, preţ, distribuţie şi promovare.

Ele se concretizează în acţiuni specifice în momentul în care trecem la analiza mixului

de marketing. Mixul de marketing diferă în funcţie de specializarea de marketing şi în funcţie

de profilul companiei, domeniul său de activitate. De exemplu, pentru o firmă de turism, acest

mix de marketing include şi alte elemente specifice ofertei turistice.

În cele mai multe cazuri, mixul de marketing este format din cele 4 elemente amintite

anterior ( preţ, produs, distribuţie, promovare), cu submixurile aferente lor. Este important de

spus că toate aceste patru sub-structuri ale mixului se află într-o puternică interdependenţă şi

ele necesită o corelare foarte atentă (ca simplu exemplu: un produs premium trebuie promovat

diferit faţă de un produs din clasa inferioară, are un preţ ridicat şi necesită anumite canale de

distribuţie şi tehnici de vânzare).

* Preţul competitiv - fiind într-o zonă slab dezvoltată turistic, analiştii angajaţi ai societăţii

iniţiatore pentru amenajarea Lacului Brazi, şi-au dat seama că preţul produselor lor este corect

din punct de vedere al raportului preţ-calitate, termen de comparaţie cu alţi concurenţi în

Roşia Montană nu avem, iar preţul produselor este estimat la nivelul social şi economic al

zonei.

* Promovare competitivă – înainte de a comunica cu clienţii săi, s-a studiat modul în care

comunică localnicii cu turiştii şi care este mesajul transmis turiştilor, pentru a putea crea o

diferenţă în modul de comunicare promoţională pentru informarea şi atragerea turiştilor în

zonă. Astfel, specialiştii vor opta pentru pliante - afişaj outdoor, machete în reviste de

specialitate şi în presă, precum şi pentru promoţii radio, dar nu omit participarea la târgurilede turism din ţară şi din străinătate. Vor scoate în evidenţă traseele turistice din împrejurimile

Roşiei Montane, frumuseţea naturală inegalabilă a zonei, precum se va iniţia o campanie de

informare exactă asupra situaţiei din Roşia Montană.(Anexa VI)

* Poziţia pe piaţă – ţinând cont că distribuţia ocupă un rol esenţial în promovarea şi vânzarea

serviciilor oferite, au fost alese foarte atent canalele de pătrundere pe piaţa internă.

* Produsul competitive – s-a plecat de la ideea că pensiunile şi agroturismul îşi diversifică pe

zi ce trece serviciile, itinerariile, dar şi activităţile recreative, acest lucru poate genera promoţii agresive pe termen scurt, sau o strategie de extindere pe termen lung. Trebuie să

36




menţionăm faptul că la Roşia Montană are loc festivalul “Fan Fest”, un festival anual ce

reprezintă o celebrare cu tradiţie a naturii, sub sloganul “Salvaţi Roşia Montană!”.

Astfel, toată strategia de piaţă şi, implicit, mixul de marketing (care este procesul

de implementare a strategiei), suferă câteva modificări, datorită dezinformării turiştilor cu

privire la situaţia dezechilibrată creată de proiectul de exploatare minieră iniţiat în zonă.

3.5.3. Promovare pentru zona amenajată

Activitatea promoţională cunoaşte, în perioada actuală, o mare varietate sub raportul

conţinutului, rolului, formei de realizare etc. Cu o frecvenţă mai mare sunt reţinute, drept

criterii esenţiale de delimitare, natura şi rolul lor în sistemul comunicaţional al întreprinderii;

în funcţie de aceste criterii, activităţile promoţionale se pot structura astfel: a) publicitatea; b)

promovarea vânzărilor; c) relaţiile publice; d) manifestările promoţionale.Mesajul transmis potenţialilor clienţi este foarte important şi trebuie definit ca fiind

foarte sugestiv şi clar, de aceea am ales ca declaraţie de misiune pentru parcul turistic

amenajat, sloganul: “ Bogăţia moştenită, valorifică turismul !”

Publicitatea, variabilă importantă a politicii promoţionale a întreprinderii moderne,

reprezintă unul dintre mijloacele cele mai utilizate în activităţile de piaţă. Publicitatea

cuprinde toate acţiunile care au drept scop prezentarea indirectă –orală sau vizuală - a unui

mesaj în legătură cu un produs sau serviciu, de către orice susţinător.Mesajele publicităţii nu sunt transmise unui singur individ, ci unui întreg grup, mai

mult sau mai puţin numeros, de persoane; raporturile între emiţătorul mesajului şi destinatarii

acestui mesaj nu sunt directe, ci se stabilesc prin intermediul unui canal de comunicaţie de

masă (presă, radio, televiziune etc).

De asemenea, publicitatea va fi una de natură factuală, punându-se accentul pe

reliefarea caracteristicilor clare ale serviciilor.

Mesajul publicitar care urmează a fi difuzat, se exprimă în forme extrem de variate, înfuncţie de tipul serviciului, de psihologia celor cărora se adresează etc. Mediile majore de

transmitere a mesajelor publicitare includ, în ordine, presa, radioul, televiziunea,

cinematograful, publicitatea exterioară şi cea directă, la care se adaugă cea efectuată prin

tipărituri (cataloage, pliante, prospecte, broşuri, agende şi calendare).

Cea mai bună formă de promovare pentru produsul turistic amenajat este presa scrisă

şi presa de specialitate, publicitatea exterioară, prin afişarea de banere şi reclame pe drumurile

naţionale şi europene, sponzorizarea anumitor emisiuni TV cu specific pescăresc şi sportive,

prin realizarea unor reportaje la Lacul Brazi, precum şi o campanie agresivă de informare

37




turiştilor, prin pliante, broşuri şi fluturaşi publicitari, despre situaţia Roşiei Montane şi

frumuseţile naturale din zonă. Agenţiile de turism vor fi contactate şi informate asupra

traseelor din împrejurimile Roşiei Montane, şi se vor încheia contracte cu aceste agenţii,

pentru includerea în circuitele turistice.

Ca domeniu distinct de activitate al agenţilor economici, relaţiile publice se înscriuîntre instrumentele cele mai moderne ale politicii de comunicaţie în societatea contemporană,

întrunind, totodată, şi veritabile atribute promoţionale. Activitatea de relaţii publice

contribuie la realizarea a numeroase obiective, cum ar fi: sporirea încrederii consumatorilor;

revitalizarea, repoziţionarea şi relansarea serviciilor pe piaţă; crearea sau menţinerea

interesului consumatorilor pentru o categorie de servicii; extinderea forţei publicităţii şi a

variatelor forme de promovare; informarea consumatorilor în legătură cu lărgirea

posibilităţilor de utilizare a serviciilor; completarea mesajelor publicitare; informarea,influenţarea şi atragerea liderilor de opinie; completarea şi întărirea campaniilor de

promovare a vânzărilor; creşterea prestigiului întreprinderii şi a ofertei sale prin atragerea de

sponsori în activităţile de natură promoţională.

Concluzii şi propuneri

Resursele şi noile deschideri către o etică organizaţională sunt asumate ca fiind un bun

universal. Se poate astfel concluziona că, în construirea valorii, etica afacerilor şiresponsabilitatea socială organizaţională pot avea un rol major în dezvoltarea durabilă a

turismului, dar mai ales pentru reabilitarea pe piaţa turistică a Roşiei Montane. România este

o ţară săracă, în tranziţie, pentru care a face un proiect care exploatează resursa aur prin

mutilarea munţilor, afectarea mediului, a comunităţii umane etc, pentru 18% din afacere, este

pierderea cea mai vizibilă, problema rentabilităţii pentru ţara noastră punându-se şi în cazul

unui procent mult mai mare. Guvernul şi-a fixat obiective naţionale pentru o dezvoltare

echilibrată şi de durată. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a calificat Munţii Apuseni drept o

zonă cu un potenţial turistic imens şi a dezvoltat o strategie viabilă de reabilitare progresivă a

38




centrelor miniere şi de promovare a dezvoltării rurale şi ecoturismului. Experienţele

anterioare în dezvoltarea mono-industrială bazată pe minerit s-au dovedit dezastruoase pentru

economie (de exemplu: Roşia Montană, Valea Jiului etc). După 14 ani de tranziţie, economia

se luptă în continuare să reabiliteze zonele miniere prin introducerea unor activităţi economice

diversificate şi durabile. Acceptarea unui proiect minier, cum este cel propus de companiacanadiană, nu ar însemna decât o revenire la politica bazată pe mineritul mono-industrial, în

care problemele legate de locurile de muncă şi cele sociale vor deveni şi mai acute. Aurul

poate sta foarte bine în pământ aşteptând ca România să îşi poată permite să facă afaceri

rentabile cu adevărat, când dezvoltarea tehnicii va permite o exploatare nepoluantã şi când

nivelul, mult mai scăzut al corupţiei, va elimina suspiciunile legate de avizele date unui

proiect sau altuia.

Centrul de informare deschis nu de mult timp la Roşia Montană de către FundaţiaSoros, reprezintă un pas înainte spre ceea ce ar trebui să reprezinte această zonă din Munţii

Apuseni, pentru România. Dezvoltarea turismului într-o zonă cu atâtea monumente istorice şi

culturale, este soluţia definitorie pentru relansarea unui nou punct de atracţie turistică în

Apuseni.

Ca propunere, amenajarea unui lac ar fi o soluţie timidă, dar speculativă de iniţiere a

turismului, un prim pas spre deschiderea către lume a Roşiei Montane. Informarea cetăţenilor

din comună este foarte importantă, stabilirea unor acorduri de colaborare cu localnicii cu privire la amenajarea gospodăriilor lor, în scopul practicării agroturismului, va determina

“moţul” să gândească economic şi să capete interes de a produce ceva prin munca sa şi

datorită exploatării turistice din zonă. De când proiectul de exploatare minieră iniţiat de

RMCG a demarat anumite acţiuni în comună, cetăţeanul de rând a intrat într-o perioadă de

aşteptare, scăzând treptat lipsa de iniţiativă şi asteptăm să-i vină rândul să se mute în “noul

cartier”, ce se construieşte pentru strămutarea caselor din Roşia Montană. Este inacceptabil ca

moţii noştri să fie cumpăraţi pentru ca, ulterior, să se demareze un proiect ce nu poate întruni

calităţi de etică faţă de locuitorii zonei, dar nici faţă de poporul român.

“Noi stăm pe aur!” zicea o localnică, dar trebuie sa plecăm din casa noastră, am putea

continua spusele ei. O bogaţie naturală inestimabilă, ajunsă pe mîna unor investitori care îşi

urmăresc doar interesele lor, faţă de locuitorii comunei, duc o politică de îndoctrinare şi de

spălare de minţi, începând cu copiii, pe care îi cresc cu ideile şi în spiritul politicii duse de

Gabriel. În încercarea de a amenaja Tăul Brazi, propunerea de dezvoltare durabilă a zonei

Roşia Montană trebuie luată ca o primă iniţiativă de a relansa şi deschide porţile pentru turişti.

Folosind fonduri de finanţare nerambursabile şi resursele naturale dintr-o zonă ce este

declarată defavorizată, precum şi sprijinul Guvernului prin lansarea de programe şi iniţiative

39




pentru dezvoltarea acestor zone, putem realiza o amenajare destinată turismului de week-end,

relaxării şi recreerii. Cu fonduri proprii relativ reduse şi cu contribuţia fondurilor europene,

naţionale şi a programelor de finanţare ce sunt alocate pentru dezvoltarea turismului şi a

zonelor rurale, sprijiniţi de idei şi iniţiativă, propunem ca o parte foarte mică din Roşia

Montană să fie amenajată în scopuri de agrement, întrunind standarde ridicate de dotări şiservicii. Ca mijloc de promovare, Festivalul Fân Fest este evenimentul cel mai bun pentru

lansarea acestui parc turistic. De asemenea, informarea şi instruirea localnicilor în domeniul

turismului ar fi un punct relevant de atins, pentru conştientizarea dezvoltării agroturismului în

Roşia Montană, cu evidenţierea bogăţiilor naturale şi a vestigiilor istorice, şi insuflarea ideii

de îndeletnicire în scop turistic a localnicilor.

Propunerea de a dezvolta Roşia Montană în scopuri turistice nu este acceptată de

adolescenţii din localitate, care îi idolatrizează pe iniţiatorii proiectului de dezvoltare minieră.Doar Guvernul poate iniţia, sprijini şi încuraja etic o politică de dezvoltare durabilă a Roşiei

Montane, prin mijloace de finanţare pentru dezvoltarea turistică a zonei şi prin informarea

cetăţenilor asupra avantajelor şi atuurilor pe care le au în faţa proiectului minier.

40

etica si dezvoltarea durabila in rosia montana

Documents

Planul de dezvoltare al comunei Rosia Montana

Sentinta ICCJ Rosia Montana Dec. 2008

Adevarul Despre Proiectul Rosia Montana 16 Iulie 2010

Constantin Mustață - Rosia Montana

Rosia Montana cu si fara cianura

image.stirileprotv.roS.C. " ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION" S.A. cu sediul R09ia Montana, str. Piata, nr. 321, jud. Alba Înmatriculatä la Registrul Comerçului Alba sub nr. J 01

Anexa 1 la HCL Rosia Montana nr. 36/ · PDF fileAnexa 1 la HCL Rosia Montana nr. 36/ 2013 ... urbanism, de amenajare a teritoriului sau privind calitatea în construcţii ori celor

Rosia Montana Roşia Montană - rmgc.ro · Rosia Montana Bucureşti, 2007 Volumul 54 ... Informaţii adiţionale cu privire la impactul potenţial asupra : fondului forestier ca urmare

Rosia montana

Statul Captiv La Rosia Montana

Investitiile de la Rosia Montana - prezentare - ppt

Studiu Rosia Montana

Strategie Alternativa - Rosia Montana (CULTOURS)

ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION SA

WATER - Proiectul Rosia Montana · 2012-02-26 · de poluare a apei, dar numai in zona industriala, care reprezinta o parte infima din comuna Rosia Montana (aprox 95 ha), comparabil

Situație rate de incidenta la nivel de localități...5 RIMETEA 0.00 ROSIA DE SECAS 0.00 ROSIA MONTANA 0.36 SALCIUA 0.00 SALISTEA 1.29 SINCEL 0.38 SINTIMBRU 0.00 SASCIORI 0.16 SCARISOARA

Rosia Montana Bun

Spioni,Rosia Montana

Licenta Rosia Montana 1999 2018 MINVEST DEVA

Odiseea Rosia Montana o Scrisoare Gasita Dupa 10 Ani

Orasele Subterane Din Rosia Montana

Amenajarea Turistica a Localitatii Rosia Montana CA Sat Turistic

Orasul Subteran Al Zeilor Din Rosia Montana

Poluarea Apei Cu Metale Grele - Rosia Montana

Studiul de Caz Proiectul Rosia Montana Asupra Mediului

CSOP - Rosia Montana

image.stirileprotv.roLICENTA BUCIUM inseamna Licenta de concesiune pentru explorare in dELl perimetrului complex Bucium, nr. 218 din 6 aprilie 1999. PROIECTUL ROSIA MONTANA de Montana

Web-rosia Montana ADVFIL20110910 0001

Depoluare Rosia Montana

Reteta Secreta a Afacerii Rosia Montana

Rosia Montana între bine si rau - simion

Raport TOTUL despre Proiectul Rosia Montana

Alburnus Maior – Rosia Montana Cluj-Napoca, 19 Septembrie 201 3

Rosia Montana Roşia Montană - rmgc.rormgc.ro/Content/uploads/uploads_eia/impactul-potential/biodiversit... · Rosia Montana Bucureşti, 2007 Volumul 51 ... * * * (2000): Legea 5

Mica Brad Si Rosia Montana Riscuta