dezvoltarea psihologiei penitenciare

8/17/2019 DEZVOLTAREA PSIHOLOGIEI PENITENCIARE

1/7

DEZVOLTAREA PSIHOLOGIEI PENITENCIARE

Între specialiştii în probleme umane din mediul penitenciar, un loc aparte ocupă psihologul, prin faptul că el poate oferi explicaţii şi rezolva o largă arie de probleme frecvente în lumea deţinuţilor.

Pentru a avea o bună imagine asupra procesului de afirmare a psihologilor în universul carceral în cursulsecolului trecut, voi prezenta în paginile care urmează o sinteză a raportului de cercetare „istori!ue du role et de

l"exercice de la ps#chologie dans les services correctionnels$ realizat în august %&&' de (.). *at+ins din cadrulerviciului -orecţional din -anada.

Istoricul psihologiei în sericiile corec!ion"le #in A$eric" #e Nor#

Începuturile psihologiei în mediul penitenciar sunt legate de perfecţionarea şi aplicarea practică ainstrumentelor psihometrice care permiteau să se măsoare diferenţele individuale dintre diverse tipuri de deţinuţi.

În literatura de specialitate, prima menţiune despre participarea psihologilor la activităţi legate de serviciilecorecţionale, datează din anul %&&, c/nd un psihiatru a fondat o clinică pentru a servi nevoilor 0ribunalului de tineri

din -hicago. 1e asemenea, primul raport asupra inteligenţei tinerilor contravenienţi a fost publicat în anul %&%% iar prima lucrare de cercetare în acest domeniu a fost realizată în %&%2 la „(eformator# for *omen$ din statul 3e4 5or+ 67iardini, %&8'9. -u a:utorul unei baterii de teste se identificau deţinutele care puteau să profite de programele deşcolarizare oferite în închisoare şi a celor care la expirarea pedepsei se puteau întoarce în societate fără riscuri.

Primul sistem de clasificare al deţinuţilor a fost adoptat la o închisoare din 3e4 ;erse# în anul %&%a începutul anilor %&', munca psihologului în închisoare consta în depistarea deficienţelor intelectuale aledelincvenţilor iar mai t/rziu 6%&2?@%&2A9 a început să compare prognosticul psihologic dat cu ocazia liberăriicondiţionate, ţin/nd cont de antecedentele proprii fiecărui caz. În anul %&'8, în statul *isconsin exista un seviciu

psihiatric itinerant în competenţa căruia era şi un psiholog. În anul %&2, în statul Bhio a fost înfiinţat primul serviciude psihologie penitenciară, prevăzut cu o echipă multidisciplinară de clasificare a deţinuţilor.

„Cederal Dureau of Prisons$ din *ashington a început să utilizeze serviciile psihologilor în %&2%, într@oînchisoare de tip industrial pentru delicvenţii primari iar în %&22, într@un „spital$ pentru delincvenţii înt/rziaţi mintal6ove#, %&289.

Prima lucrare cu titlul E31DBBF BC -B(()-0GB3E> P5B>B75 a fost publicată la 3e4 5or+ în%&8H, de către (.I. >indner şi (.J. elinger în colecţia Philosophical >ibrar#. 1eşi din cei 8A de colaboratori doar 2erau psihologi, manualul a avut o orientare medicală şi psihiatrică. 0onul lucrării era net paternalist= era axat mai ales

pe tratament, pacienţii fiind priviţi în mare măsură ca obiecte, într@un sens impersonal şi în termeni destul de negativi.În anul %&8? în tatele Knite ale Emericii existau între


2/7

corecţional a fost anga:at în %&?? 6la Penitenciarul aint@Jicent@de@Paul din Nuebec9, în %&A numărul lor se ridicasela H iar în %&H la ?. În %&H2, erviciul corecţional canadian şi@a fixat ca obiectiv raportul de un psiholog la %?@'deţinuţi în penitenciarele obişnuite, şi unul la 8 în centrele medicale regionale şi în cele de primire.

Într@o analiză a activităţii psihologilor realizată de P.E. Cagui în %&H2, sunt prezentate şi dificultăţile deadaptare ale psihologilor la condiţiile din penitenciare= se au în vedere rigiditatea şi ierarhia de tip paramilitar, faptulcă psihologii aveau ca superiori persoane fără pregătire profesională deosebită. Pe de altă parte, penitenciarele aveaugreutăţi în integrarea acestor specialişti care solicitau o anumită mar:ă de autonomie. Eceste probleme au fostrezolvate în două moduri= prin promovarea în posturi superioare la nivelul administraţiei centrale a unor psihologi cu

spirit practic şi capabili să comunice cu personalul corecţional de la nivelele inferioare, într@un limba: uşor de înţeles.În general psihologii participau la primirea deţinuţilor şi la evaluarea de diagnostic, asigurau programe de tratament înunităţile pentru tinerii delincvenţi cu probleme de comportament şi dezechilibru emotiv.

În anul %&HA, încep primele evaluări ale eficacităţii programelor de tratament pentru deţinuţi, dar şi a celor oferite pentru formarea personală= reputaţia psihologilor este pusă în :oc şi de aceea ei sunt preocupaţi să fie la curentcu literatura de specialitate, să iniţieze cercetări care să atragă subvenţii din partea unor organisme, să@şi ameliorezediagnosticele, să@şi orienteze tratamentul spre un comportament@ţintă, şi nu în ultimul r/nd, să faciliteze sarcinileadministrative din orice unitate de detenţie 6P. 7eandreau, %&HA9. Ecelaşi autor subliniază că testele psihologicefolosite în penitenciarele canadiene corespund în mare măsură celor utilizate tradiţional în psihologia sănătăţiimentale, testele specifice pentru delicvenţii minori sau ma:ori fiind aproape inexistente. Ebia acum se constată absenţatotală a unei formări specializate O teoretică şi practică O a psihologilor din închisori.

În ceea ce priveşte organizarea administrativă a serviciilor de psihologie, se înt/lneau două modalităţi= în

unităţile provinciale s@a adoptat o organizare de tip ierarhic 6cu un psiholog şef, responsabil al serviciului9 în timp ceîn unităţile federale s@a preferat tipul colegial 6un membru al serviciului acceptă să@şi asume o parte din sarcinileadministrative inevitabile şi esenţiale9.

Rolul psihologului în $e#iul corec!ion"l

>a un simpozion ţinut în %&28 în tatele Knite consacrat muncii psihologilor din aşezămintele penale, au fostenumerate ? activităţi principale= administrarea testelor mintale, evaluarea şi clasarea deţinuţilor, aplicarea măsurilor corective, cercetarea şi evaluarea în vederea liberării condiţionate.

-/ţiva ani mai t/rziu, 7iardini 6%&8'9 detaliază funcţiile atribuite serviciului de psihologie dintr@un penitenciar din Penns#lvania =

@ studiul şi clasificarea cazurilor= aceasta impunea anchete, psihodiagnoză, prezentarea rezultatelor în diversecomitete în care se atribuiau sarcini deţinuţilor, se propunea transferare unora sau se formula avizul pentru liberareacondiţionatăL

@ tratament= a:utor acordat deţinuţilor pentru a se adapta la viaţa din închisoare, sfaturi şi tratament pentru ceicu tulburări de personalitate şi cu rele obiceiuri, ameliorarea relaţiilor cu familia, pregătirea punerii în libertateL

@ alte sarcini= elaborarea de politici, formarea personalului, supravegherea şi îndrumarea studenţilor în psihologie, cercetare pentru administraţia închisorii sau în interes personal.

În %&8?, (.-orsini distinge trei funcţii principale ale psihologului din închisoare= administrarea şiinterpretarea testelor psihometriceL consilierea individuală şi orientarea pedagogică şi profesionalăL activităţi încolaborare cu diverşi agenţi şi servicii din penitenciare. -orsini mai face remarca privind personalitatea psihologului,de care depinde eficacitatea sa dar şi încrederea personalului şi a deţinuţilor.

Într@o anchetă realizată în %&?', -orsini şi Iiller identifică %8 activităţi diferite ale psihologilor caremuncesc în mediul carceral şi care se ierarhizează astfel=

%. măsurarea inteligenţei'. evaluarea personalităţii2. redactarea rapoartelor8. reuniuni cu personalul?. consiliere individualăA. evaluarea aptitudinilor

225


3/7

H. cercetare


4/7

şi membrii administraţiei erviciului -orecţional -anadian$ 6*at+ins, %&


5/7

Alte consi#er"!ii rel"ti l" prest"!i" sericiilor psihologice în închisori

R"portul nu$eric psiholog & #e!inu!iGnsuficienţa resurselor financiare afectează de obicei şi raportul psihologM deţinuţi=@ -orsini 6%&8?9 arată că în închisorile americane raportul era de % la ' în %&8?, iar % ani mai t/rziu %

la 2 6>inder, %&??9.@ În general raţia medie a fost în realitate de %=H?L@ În „Ianual of -orecţional tandards$ editat de E-E în %&AA, s@a stabilit raportul de % psiholog la '

deţinuţi „normali$ şi de % psiholog la '? de deţinuţi cu nevoi speciale 6 delicvenţi sexuali multirecidivişti,cei cu tulburări mentale grave9L@ Într@un studiu din %&H', 7ormall# şi Drads+# arată că în tatele Knite raportul psihologMdeţinut era

inferior celui de % la 8, cu diferenţe totuşi de la un penitenciar la altul după normele de dotare specificefiecărui aşezăm/ntL

@ Esociaţia Emericană a Psihologilor -orecţionali a stabilit în %&


6/7

În %&&2, erviciul Dritanic al Închisorilor 6 .I. Prison ervice9, prezenta publicului larg o revistă în careexplica rolul psihologilor şi coordonatele carierei lor în închisorile engleze. Gată pe scurt, problemele abordate înaceastă revistă.

>a început este prezentată o adevărată declaraţie de scopuri= „ -ompartimentul de psihologie din cadrulerviciului Penitenciar spri:ină scopurile şi obiectivele erviciului Penitenciar şi personalul acestuia prin oferirea unor

principii psihologice sănătoase şi standarde profesionale ridicate pentru atingerea obiectivelor stabilite, înţelegereaindivizilor şi a organizaţiei, elaborarea strategiilor de schimbare şi evaluare a eficacităţii.$

Ev/nd în vedere contribuţia psihologilor la bunul mers al organizaţiei, rolul lor se extinde de la consilierea

directorilor din închisori la cercetări operaţionale, de la dezvoltarea deprinderilor personalului la abordarea celor maidiverse probleme ale deţinuţilor care nu pot fi rezolvate în cadrul unui regim penitenciar obişnuit. -a urmare, psihologii din închisori au nevoie de calităţi speciale= să fie sensibili la problemele personalului şi deţinuţilor, să aibădeprinderi profesionale şi principii care să@ţi a:ute să găsească soluţii obiective la schimbările din instituţie, privită caun întreg, să poată combina seriozitatea cu rigoarea ştiinţifică, cinstea cu respectul datorat tuturor celor din închisoare.

Psihologii lucrează întotdeauna alături de echipa managerială pentru a testa şi implementa noile politici caresă răspundă nevoilor personalului şi ale deţinuţilor. -ariera unui psiholog din închisorile britanice începe printr@uncurs de iniţiere în care sunt prezentate organizarea închisorii şi şefii diverselor compartimente, problemele desecuritate, principalele dificultăţi ale personalului, tematică pl/ngerilor deţinuţilor. În primii doi ani de activitate, oricenou psiholog trebuie să urmeze un curs postuniversitar de „psihologie criminologică aplicată$ care cuprinde modelelede evaluare a comportamentului delincvent, criminologie şi penologie, psihologie organizaţională, formarea

personalului, suport managerial, informatică şi statistică.

În ce priveşte contribuţia psihologilor la formarea personalului, se consideră că pe termen lung aceasta estesingura direcţie corectă de înaintareL specialistul în probleme umane trebuie să lucreze prin intermediul colegilor dinunitate care nu sunt specialiştiR 1e aceea se dovedesc foarte utile cursuri precum controlul temperamentului,managementul stresului, terapia stărilor depresive, evaluarea tendinţelor suicidare, etc. Coarte apreciat în

penitenciarele britanice este „ofiţerul personal$ care se ocupă îndeaproape de un deţinut care are sau creează probleme= el îl a:ută cu profesionalism pe deţinutul respectiv p/nă c/nd el îşi rezolvă dificultăţile. Eceşti ofiţeri primesc sfaturi adecvate de la psihologii din unitate.

-onsider/nd activitatea în mediul penitenciar ca fiind deosebit de stresantă, psihologii britanici acordăasistenţă pentru a promova sănătatea profesională în r/ndul personalului implicat în incidente sau celor care au mariresponsabilităţi în anumite momente ale vieţii lor de serviciu. În ce@i priveşte pe deţinuţi, psihologii acordă mult timpşi energie pentru evaluarea riscului ca aceştia să recidiveze sau să comită un comportament agresiv în penitenciar,identific/nd tipurile de conduită din antecedentele individului şi pun/ndu@le în relaţie cu cele observate în penitenciar.

Psihologii din închisorile britanice se preocupă în mod deosebit de cercetarea operaţională= sinuciderile,autorănirile, terorizarea unor deţinuţi de către alţii, evoluţia deţinuţilor cu G1E şi multe altele, au fost realizate cuscopul de a îmbunătăţi regimul penitenciar.

În concluzie, odată cu creşterea experienţei lor, psihologii capătă o influenţă tot mai mare asupra personaluluidin penitenciar, pentru că schimbările pe care le promovează au ca model experienţa şi ideile celor care cunosc şilucrează direct cu deţinuţii.

)i(liogr"*ieArch"$("ult+ Report of the Royal Commission to Investigate the Penal System of Canada, Btta4a, FingSs Printer,%&2<O,A, )o#e$"r, Correctional psychology in Wisconsin, în ;ournal of -orrectional Ps#cholog#, %&?A, %62@89, p. H@%?S,L, )r"ts-., Ethical issues for psychologists in corrections, în ;ess Ionahan 6ed.9, *ho is the -lient Q 0he )thicsof Patological Gnterventions in the -riminal ;ustice #stem, *ashington, E.P.E., %&


7/7

G,I, Gi"r#ini, The place of psychology in penal and correctional institution in Federal Pro"ation, %&8', , A6'9, p.'&@22S, Gluec- , The #ork of the psychologist in a penal institution $ a symposium, Ps#chological )xchange, %&28, 2, p. ?%H,), Hoe., The #ork of the psychologist in penal institution $ a symposium , Ps#chological )xchange, %&28, 2, p.?H@?<Insi#e Ps.cholog. A C"reer "s " prison ps.chologist, ome Bffice Public (elations Dranch, >ondon, %&&2, Ps#.%0, /ones, %earning as therapy în ans 0och 6ed.9 Ps#cholog# of -rime and -riminal ;ustice, 3e4 5or+= olt,

(inehart and *inston, %&H&L,0, 2or"$+ ),S, )r"3n, Psychologists in corrections and &ustice! another vie#, în .>. Drats+#, op.cit., %&H2P, Lin#ner+ The #ork of court and prison psychologists, în G.>.-harles, -.0homas, Ps#cholog# for >a4 )nforcementBfficiers, pringfield, %&??4,A, Norton, Psychologist in Canadian Corrections, în -orrectional Ps#chologist, %&H, 86'9, p. ?H@AHR,C, R"hn, The Role of the Correctional Psychologist in an Industrially 'riented Institution, lucrare prezentată la%%@st -ongress of -orrections, Iiami Deach, %&H%C, Z"$*ir, Strategii ale de(volt)rii sociale, ).P., Ducureşti, %&HH, p. '8R,E, 4"t-ins, Psychological service* Policy and procedures, în -ase Ianagement Ianual, Btta4a, .-.-., %&

dezvoltarea psihologiei penitenciare

Documents