dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata din

Dezvoltarea Infrastructurii de Apa si Apa Uzata din Judetul Teleorman in perioada 2014-2020

Memoriu de Prezentare „Extinderea si reabilitarea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL TELEORMAN IN

PERIOADA 2014-2020

EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN AGLOMERAREA ISLAZ


„Extinderea sistemului de canalizare in aglomerarea Islaz”

2

Acest Memoriu de Prezentare a fost elaborat

de S.C. ECOREC ENVIRONMENT S.R.L. in

conformitate cu legislatia in vigoare si cu

termenii contractului dintre parti.

Toate drepturile asupra acestui Memoriu de

Prezentare apartin S.C. ECOREC

ENVIROMENT S.R.L.

Reproducerea integrala sau partiala a textului

din acest Memoriu de Prezentare este strict

interzisa fara acordul prealabil scris al

autorului.



3

Colectiv de redactare:

Dr. chim. Mariana GHINERARU - Expert mediu



4

FISA PROIECTULUI

DENUMIRE OBIECTIV DE INVESTITII: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE APA

SI APA UZATA DIN JUDETUL TELEORMAN

IN PERIOADA 2014 – 2020

EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN

AGLOMEREA ISLAZ

AMPLASAMENT:

JUDETUL TELEORMAN

Comuna Islaz

BENEFICIAR:

S.C. APA SERV S.A.

PROIECTANT:

CONSORTIUL EPTISA ROMANIA S.R.L. SI

EPTISA SERVICIOS DE INGENIERIA S.L.

DENUMIRE DOCUMENT:

MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU

OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

ELABORATOR DOCUMENT: ECOREC ENVIRONMENT SRL



5

CUPRINS

1. DENUMIREA PROIECTULUI 8

2. TITULARUL SI BENEFICIARUL INVESTITIEI 8

2.1. NUMELE COMPANIEI ............................................................................................................................ 8

2.2. NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL ............................................................................... 8

2.3.1. Director/ manager/ administrator ............................................................................................. 8

2.3.2. Responsabil pentru protectia mediului ..................................................................................... 8

3. DESCRIEREA PROIECTULUI 8

3.1. REZUMAT PROIECT .............................................................................................................................. 8

3.2. JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI .......................................................................................... 9

3.3. PLANSE PROIECT ................................................................................................................................ 11

3.4. FORME FIZICE ALE PROIECTULUI ...................................................................................................... 11

3.4.1. Profilul si capacitatile de productie ........................................................................................ 12

3.4.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament si a celor proiectate

................................................................................................................................................... 12

Epurare mecanica ........................................................................................................................... 16

Epurare biologica ........................................................................................................................... 18

Tratarea Namolului........................................................................................................................ 20

Alte lucrari ..................................................................................................................................... 21

3.4.3. Materii prime, energie si combustibili utilizati ...................................................................... 25

3.4.4. Racordare la retele utilitare existente in zona........................................................................ 25

3.4.5. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

25

3.4.6. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente ................................................................. 26

3.4.7. Resurse naturale folosite in constructie si funcionare ........................................................... 26

3.4.8. Metode folosite in constructie .................................................................................................. 26

3.4.9. Plan de executie (faza de constructie, PIF, exploatare, refacere si folosire ulterioara) ...... 26



6

3.4.10. Relatia cu alte proiecte existente si planificate ....................................................................... 27

3.4.11. Detalii privind alternative care au fost luate in considerare ................................................. 27

3.4.12. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului ........................................................ 28

3.4.13. Alte autorizatii cerute pentru proiect ..................................................................................... 28

3.4.14. Localizarea proiectului ............................................................................................................ 28

3.4.15. Caracteristici impact potential ................................................................................................ 31

4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA

SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 36

4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR ......................................................................................................... 36

4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul ............................................. 36

4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute .................... 37

4.2. PROTECTIA CALITATII AERULUI ........................................................................................................ 37

4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti ................................................................................... 38

4.2.2. Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera .......................................... 39

4.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR .................................................................... 40

4.3.1. Surse de zgomot si de vibratii .................................................................................................. 40

4.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor .................... 41

4.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR ............................................................................................... 41

4.5.1. Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice ............................................................... 41

4.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului ................................................... 42

4.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE ..................................................................... 42

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect ................................................ 42

4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor

protejate 54

4.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC ................................ 57

4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, de monumente

istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes

traditional ................................................................................................................................................... 57

4.7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate

si/sau de interes public ............................................................................................................................... 57



7

4.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ........................................................... 58

4.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate ................................................... 58

4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor ......................................................................................... 59

4.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE ................................. 60

4.9.1. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse .............................. 60

4.9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea

conditiilor de protectie a factorilor de mediu si sanatatii populatiei ..................................................... 60

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 60

6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE

DIRECTIVEI – CADRU APA 62

7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 63

7.1. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER ................................................................................ 63

7.2. LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER ......................................................................................... 64

7.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER .............. 64

7.4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN

MEDIU IN TIMPUL ORGANIZARII DE SANTIER .................................................................................................. 64

7.5. DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU ............. 65

8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 65

8.1. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI ......................................................... 65

8.2. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS IN CAZ DE POLUARI ACCIDENTALE66

8.3. ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDEREA / DEZAFECTAREA / DEMOLAREA INSTALATIEI ................ 68

9. ASPECTE REFERITOARE LA SCHIMBARI CLIMATICE SI REZILIENTA LA

DEZASTRE 71

10. OBLIGATII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT Error!

Bookmark not defined.

11. ANEXE 72



8

1. DENUMIREA PROIECTULUI

Prezenta documentatie este intocmita pentru obtinerea Acordului de Mediu pentru investitia

„EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN AGLOMERAREA ISLAZ”.

Investitia mentionata face parte din proiectul “Asistenta tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de

Finantare si a Documentatiilor de atribuire pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a

Infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Teleorman, in perioada 2014 – 2020”.

2. TITULARUL SI BENEFICIARUL INVESTITIEI

2.1. NUMELE COMPANIEI

S.C. APA SERV S.A.

Str. Vedea, nr. 31, Alexandria, jud. Teleorman.

2.2. NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL

2.3. NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT

2.3.1. Director – ing. Gurban Marius Ciprian

2.3.2. Responsabil pentru protectia mediului – ing. Oana Gunaris

Persoana de contact: Responsabil cu derularea procedurii de emitere a acordului de mediu: Ing.

Oana Gunaris, tel 0752.422.765

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1. REZUMAT PROIECT

In prezent, localitatea Islaz nu are sistem de canalizare menajera.

Proiectul cuprinde lucrari de canalizare si anume: conducte de canalizare, statii de pompare ape

uzate cu conducte de refulare si statie de epurare in localitatea Islaz.

Investitiile ce se vor executa la sistemul de canalizare menajera din localitatea Islaz sunt:

Retea noua de canalizare in lungime de: 46.236 m.

Statii de pompare apa uzata: 3 buc. SPAU noi si conducte de refulare: lungimea totala a

conductelor de refulare este de 2550 m;

Statie de epurare ape uzate: se va executa statie de epurare noua, proiectata pentru o

populatie echivalenta de 3.931 PE.

Debitele de apa uzata considerate in calculul de dimensionare pentru SEAU Islaz, sunt:

Tabel 3.1-1 – Debite de proiectare

Debite proiectare unitate Valoare

Debit de apa uzata zilnic mediu: Quz zi med m3/zi 404



9

Debit de apa uzata zilnic maxim : Q uz zi max m3/zi 525

Debit de apa uzata orar maxim pe timp uscat: Q uz or max,uscat m3/h 44

Debit de apa uzata orar maxim pe timp ploios Q uz or max ploaie m3/h 54,7

Incarcarile/concentratiile apei uzate influente ce trebuie epurata conform cerintelor de mai sus

sunt:

Tabel 3.1-2 – Incarcari/concentratii ale influentului

Parameteri Incarcare

(kg/zi)

Concentratie

(mg/l)

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) : 472 908

Consum biochimic de oxigen (BOD5) : 236 454

Materii solide (SS): 315 605

Azot amoniacal (NH4-N): 32 91

Fosfor total 12 23

Emisarul statiei de epurare va fi raul Olt

Parametrii de evacuare pe efluentul epurat ce trebuie respectati au fost stabiliti prin standardul

roman NTPA 001/2005 si NTPA 011/2005 prin HG 352-21.04.2005 si Directiva EU nr.

271/EEC din 21 mai 1991, dupa cum urmeaza:

Tabel 3.1-3 – Parametrii efluentului

Parameteri Concentratie

(mg/l)

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 125

Consum biochimic de oxigen (BOD5): 25

Materii solide (SS): 60

Azot total 15

Fosfor total (PT) 2

Debitele si incarcarile prezentate mai sus, prezente la intrarea in statia de epurare nu includ

debitul de apa uzata tehnologica proprie statiei de epurare si incarcarile provenite din procesul

intern al statiei cum ar fi supernatantul de la statia deshidratare namol, etc

Alte ape in exces care se elimina prin sistemul de canalizare



10

Nu este cazul.

Parametrii funcţionali pentru untitatile industriale

Autoritatea care va exploata sistemul de canalizare menajera din comuna Islaz respectiv SC

APA SERV SA, va impune tuturor unitătilor industriale restrictie de evacuare a apelor uzate la

calitatea apelor uzate orasenesti.

Descarcarile de ape uzate ale acestor unităţi industriale trebuie permanent monitorizate şi

analizate.

3.2. JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

Acest Memoriu de Prezentare a fost elaborat cu scopul prezentarii adecvate si cuprinzatoare a

investitiilor propuse pentru “EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN

AGLOMERAREA ISLAZ”, Judetul Teleorman, precum si a prezentarii impactului pe care acest

proiect il va avea asupra mediului atat in perioada de executie cat si pe durata perioadei de

operare a investitiilor. Memoriul va fi evaluat in cadrul procedurilor de eliberare a acordului de

mediu, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Obiectivul general privind masurile de investitii il reprezinta imbunatatirea infrastructurii de apa

uzata in Judetul Teleorman pentru conformarea cu obligatiile negociate de Romania in Tratatul

de Aderare si obiectivele POIM (Program Operational de Infrastructura Mare 2014-2020), Axa

Prioritara 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al

resurselor, respectiv 3.2 – Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane,

precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei; in baza acestora

trebuie elaborat si implementat proiectul prezentat in acest document.

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de

dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul

Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM

este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru

Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al

Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare

identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele.

Actiunile specifice ale Axei 3.2 mentionate mai sus sunt:

Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi şi fazate), cu următoarele tipuri de subacţiuni:

Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate

(cu treaptă terţiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură colectarea şi

epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e.,

acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.;

Implementarea şi eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul

procesului de epurare a apelor uzate;

Reabilitarea şi construcţia de staţii de tratare a apei potabile, împreună cu măsuri de

creştere a siguranţei în alimentare şi reducerea riscurilor de contaminare a apei

potabile.



11

Reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a apei;

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu

apă în localităţile urbane şi rurale.

Dezvoltarea unui laborator naţional pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor

deversate în ape, acordându-se prioritate în special substanţelor periculoase, şi a

calităţii apei potabile.

Obiectivele specifice ale proiectului “EXTINDEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE IN

AGLOMERAREA ISLAZ” sunt:

asigurarea conformarii cu legislatia nationala si europeana;

asigurarea utilizarii optime a fondurilor Uniuniii Europene puse la dispozitie

Romaniei prin POIM.

Scopul investitiei de fata este realizarea unui sistem centralizat de canalizare care cuprinde:

statie de epurare a apelor uzate, statii de pompare apa uzata si conducte de refulare si retea de

canalizare pentru preluarea acestora de la grupurile sanitare existente si viitoare, din gospodariile

populatiei, institutii si agenti economici, care sa garanteze incadrarea in limitele impuse de

Normele si Normativele in vigoare. Oportunitatea realizarii unui sistem centralizat de canalizare

reiese prin faptul ca prin aceasta se reduce riscul declansarii de epidemii, de boli digestive asupra

locuitorilor aglomerarii Islaz. Aceasta este justificata si prin faptul ca sistemul centralizat de

canalizare ce se prevede a se realiza, va rezolva cerintele de dezvoltare ale aglomerarii pentru o

etapa de perspectiva, asigurandu-se un grad de civilizatie si sanatate in conformitate cu

standardele europene in vigoare.

Necesitatea promovarii prezentului proiect a fost identificata ca urmare a faptului ca in cadrul

proiectului POS Mediu conectarea consumatorilor la serviciile de canalizare a fost finantata doar

in limita fondurilor existente pentru respectivul proiect, doar pentru 5 orase din Judetul

Teleorman, conectare insuficienta pentru atingerea indicatorilor de performanta preconizati.

Mentionam ca proiectul de fata este de utilitate publica si ca, prin implementarea lucrarilor

prevazute, se aduc imbunatatiri sistemelor de apa uzata fata de situatia actuala, contribuind la

ridicarea starii de comfort si de sanatate a populatiei si, de asemenea, la protejarea mediului, cu

impact pozitiv asupa apelor uzate epurate deversate in emisar la parametrii de calitate prevazuti

prin legislatia nationala si cea a Uniunii Europene.

3.3. PLANSE PROIECT

Plansele aferente proiectului de fata sunt prezentate in Anexe.

3.4. FORME FIZICE ALE PROIECTULUI

Traseul proiectat in plan orizontal si in plan vertical

Amplasarea tuturor obiectelor sistemului de canalizare este realizata numai pe terenuri in

administrarea Consililul Local Islaz, in acord cu reprezentantii consililului local, astfel incat sa

nu fie afectate propietatile private si in acelasi timp sa satisfaca toti consumatorii.

La stabilirea configuratiei retelei de canalizare, s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

desfasurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali si

determinarea zonelor aglomerate;



12

stabilirea traseelor retelei de canalizare retelei tinandu-se cont de configuratia terenului,

de adancimea de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra canalelor si de punctele

obligate;

asigurarea pantelor astfel incat sa se asigure viteze corespunzatoare care sa previna

depunerile de materii solide pe radier, diminuand astfel costurile ulterioare de

intretinere ale canalelor;

transportul si evacuarea apelor de canalizare fara sa se produca efecte daunatoare asupra

mediului inconjurator, riscuri pentru sanatatea publica sau riscuri pentru personalul care

lucreaza.

Reteaua de canalizare s-a proiectat urmarindu-se pe cat posibil curgerea gravitationala, avand in

vedere urmatoarele avantaje:

Sistemul asigura siguranta maxima in exploatare;

Costurile de exploatare sunt mai reduse decat cele ale sistemelor speciale de evacuare;

Apa menajera este evacuata direct, fara timpi de stationare.

Lungimea totala a retelei de canalizare care se va executa in cadrul acestui proiect este de L =

46.236m.

S-au prevazut tuburi din teava corugată (riflata) SN8, cu diametrul de De 250 mm şi De 315mm.

Executia retelei de canalizare si a racordurilor de canalizare nu implica ocuparea definitiva a

terenurilor, acestea fiind ocupate doar temporar, pe perioada executiei lucrarilor, ca suprafete

aferente zonelor de lucru si organizarii de santier.

3.4.1. Profilul si capacitatile de productie

Profilul proiectului vizeaza realizarea de lucrari hidroedilitare. Conform Studiului de Fezabilitate

si Aplicatiei de Finantare proiectul cuprinde:

Retea noua de canalizare in lungime de : 46.236m.;

3 statii noi de pompare si conducte de refulare cu o lungime totala de 2550 m;

O statie de epurare noua cu o capacitate de 3.931 PE.

3.4.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament si a celor

proiectate

Retea de canalizare existenta:

Aglomerarea Islaz nu dispune de sistem centralizat de canalizare.

LUCRARI PREVAZUTE PRIN PROIECT

SISTEMUL DE CANALIZARE

Lucrarile ce fac obiectul prezentei investitii intra in categoria:

lucrari de constructii hidrotehnice;

Proiectul prevede executia de lucrari de canalizare si anume: conducte de canalizare, statii de

pompare ape uzate (SPAU) cu conducte de refulare si statie de epurare in aglomerarea Islaz,

judetul Teleorman.

Infiintare sistem de canalizare



13

Retea noua de canalizare: L= 46.236 m; se vor realiza si racordurile.

In Anexa 3.4.2-1 sunt prezentate strazile pe care au fost prevazute retelele de canalizare:

Subtraversari drumuri

Pe traseul conductelor vor fi necesare 8 subtraversari de drumuri nationale si judetene:

- 2 subtraversari drum national DN54 Turnu Magurele – Corabia (Sos Turnului, Sos.

Corabiei) cu conducta PEID corugata Dn 250mm in conducta de protectie din PEID

De400mm;

- 6 subtraversari drum judetean DJ 642 (Str. Dunarii) cu conducta PEID corugata Dn

250mm in conducta de protectie din PEID De400mm;

Subtraversarile se vor realiza prin foraj orizontal, în conducta de protectie, etansată la capete.

Generatoarea superioara a conductei de protectie se va afla la minim 1,50 m sub cota

carosabilului in punctul de subtraversare.

Conducta de protectie va fi din PEID, PE100, iar conducta din interiorul tubului de protectie va

fi din PEID Corugat. Conducta de protectie va fi inchis la capete si va avea o panta de minim

0.5% spre caminul din aval.

Datorita faptului ca lucrarile se executa in regim de circulatie, este obligatorie instruirea

personalului ce lucreaza pe santier pentru evitarea accidentarilor, santierul fiind obligat sa

foloseasca toate mijloacele pentru asigurarea unei cat mai eficiente securitati a muncitorilor

(bariere de protectie, parapete, semnalizari luminoase, avertizarea din timp a vehiculelor asupra

prezentei santierului si a drumului ingustat, costume reflectorizante, etc.).

Camine aferente retelei de canalizare

In localitatea Isalz, pe reteaua de canalizare s-au prevazut urmatoarele camine:

- Camine de vizitare si intersectie (notate CM): 1060 buc

- Camine de rupere de panta: 3 buc

- Camine de linistire (notate CL): 3 buc

- Camine de decantare (notate CD): 3 buc

Caminele de vizitare in care descarca conductele de refulare de la statiile de pompare apa uzata

vor fi considerate camine de linistire

Caminele amplasate inaintea statiilor de pompare vor fi camine de decantare. Conducta de

canalizare va intra si va iesi in/din caminul de decantare la o distanta de 0,5 m fata de radier.

Volumul rezultat intre radierul conductei si radierul caminului va folosi ca si decantor pentru

corpurile solide de mari dimensiuni. Pe conducta de admisie in camin va fi montata o vana

stavila, pentru izolare in cazul curatarii caminului.

Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare

Statiile de pompare sunt necesare pentru pomparea apelor uzate in diferite puncte ale retelei de

canalizare (acolo unde relieful terenului nu permite curgerea gravitationala a apelor uzate).

Pentru canalizarea din Islaz au fost prevazute 3 statii noi de pompare:

Nr.

crt.

Denumire

statie Strada



14

Nr.

crt.

Denumire

statie Strada

1 SPAU 1 Str. Complexului

2 SPAU 2 Str. Sf Nicolae

3 SPAU 3 Str. General Toma

Liscu Statiile de pompare vor fi complet automatizate, fara personal de supraveghere local.

Automatizarea are rolul de a se asigura controlul simultan al pompelor, alternarea automata a

perioadelor de functionare a pompelor, pornirea automata dupa intreruperea accidentala a

alimentarii cu curent electric, semnalarea avariilor. Controlul automat se va realiza prin

intermediul automatului programabil, echipat cu interfata de comunicatie catre dispeceratul

local-regional.

Asigurarea energiei electrice pentru alimentarea statiilor de pompare se va realiza cu ajutorul

unui bransament electric de la reteaua electrica din zona.

Conductele de refulare vor transporta apa uzata menajera de la statiile de pompare proiectate la

reteaua de canalizare menajera gravitationala.

Lungimea totala a conductelor de refulare este de 2550 m, astfel:

Nr.

Crt.

SPAU L (m) Material De (mm)

1 SPAU 1 556 PEID 90

2 SPAU 2 1765 PEID 160

3 SPAU 3 229 PEID 90

2550 m

Conductele de refulare vor fi montate îngropat pe toata lungimea lor. Adancimea de ingropare a

conductei va fi la minim 0.80-0.90m de la generatoarea superioara a acesteia conform STAS

6054.

Conducta se va poza pe un strat de nisip de 10 cm grosime bine compactat, iar apoi se va acoperi

cu înca 15 cm de nisip a carui compactare se face manual. Umplerea santului si compactarea

terenului se va face în straturi succesive cu nisip pe o zona de siguranta de 30cm compactat

manual, iar restul se umple cu pamant bine compactat manual sau mecanic.

La 50cm deasupra generatoarei conductei se monteaza o banda semnalizare.

STATIE DE EPURARE APE UZATE

PARAMETRII DE PROIECTARE

Pentru dimensionarea Statiei de epurare s-au luat in considerare debitele si incarcarile apei uzate

provenite de la aceasta localitate.

Statia de epurare va fi prevazuta cu un bazin de retentie de colectare prevazut cu gratar rar,

statie de pompare, unitate compacta de pretratare, bazin biologic cu sistem de aerare cu

bule fine, o treapta de dozare reactiv pentru eliminarea chimica a fosforului, si o treapata de



15

deshidratare a namolului. Namolul deshidratat va fi stabilizat chimic cu var si va fi evacuat

sau stocat in depozitul intermediar amplasat in incinta statiei de epurare.

Statia de epurare va fi amplasata in localitatea Islaz, judetul Teleorman, la o altitudine de 24,60

m deasupra nivelului marii. Temperatura apei uzate s-a considerat de 10°C iarna si 25°C vara.

Statia de epurare este proiectata pentru o populatie echivalenta de 3 931 PE.

Debitele de apa uzata considerate in calculul de dimensionare, sunt:

Tabel 3.4.2-1 – Debite de proiectare

Debite proiectare unitate Valoare

Debit de apa uzata zilnic mediu: Quz zi med m3/zi 404

Debit de apa uzata zilnic maxim: Q uz zi max m3/zi 525

Debit de apa uzata orar maxim pe timp uscat: Q uz or max,uscat m3/h 44

Debit de apa uzata orar maxim pe timp ploios Q uz or max ploaie m3/h 54,7

Incarcarile/concentratiile apei uzate influente ce trebuie epurata conform cerintelor de mai sus

sunt:

Tabel 3.4.2-2– Incarcari/concentratii ale influentului

Parameteri Incarcare

(kg/zi)

Concentratie

(mg/l)

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 472 908

Consum biochimic de oxigen (BOD5): 236 454

Materii solide (SS): 315 605

Azot amoniacal (NH4-N): 32 91

Fosfor total 12 23

Emisarul statiei de epurare va fi raul Olt.

Parametrii de evacuare pentru efluentul epurat ce trebuie respectati au fost stabiliti prin

normativul roman NTPA 001/2005 si NTPA 011/2005 prin HG 352-21.04.2005 si Directiva

EU nr. 271/EEC din 21 mai, 1991 dupa cum urmeaza:

Tabel 3.4.2-3 – Parametrii efluentului

Parametrii Concentratie

(mg/l)

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 125

Consum biochimic de oxigen (BOD5): 25

Materii solide (SS): 60



16

Parametrii Concentratie

(mg/l)

Azot total (NT) 15

Fosfor total (PT) 2

Debitele si incarcarile prezentate mai sus, prezente la intrarea in statia de epurare nu includ

debitul de apa uzata tehnologica proprie statiei de epurare si incarcarile provenite din procesul

intern al statiei cum ar fi supernatantul de la statia deshidratare namol, etc.

Se va considera ca pe anumite perioade de timp valorile zilnice indicate mai sus pot varia cu

+10% respectiv -20%.

Valorile parametrilor solicitati pentru influent care nu sunt prezentati in tabelul de mai sus, vor fi

conform Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de

canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea

1, Nr. 398/11.V.2005).

Valorile zilnice pentru incarcarile de CCO-Cr, CBO5, SS, Nt, Pt din apa influenta sunt cuprinse

in intervalul 50-100% din incarcarile maxime exprimate in Tabelul 3.4.2-2.

Valorile concentratiilor zilnice pentru incarcarile de CBO5, CCO-Cr, SS, Nt, Pt (exprimate in

mg/l) din apa influenta sunt cuprinse in intervalul 50-125% din concentratiile exprimate in

Tabelul 3.4.2-2..

Continutul de materie uscata in deseurile retinute de la statia de gratare nu va fi mai mic de

25%. Materiile retinute vor fi spalate si compactate.

Randamentul unitatii de deznisipare si separare a grasimilor nu trebuie sa fie mai mic de 95%

pentru particule cu o marime ≥ 0,2 mm.

Continutul organic al nisipului spalat si uscat provenit de la unitatea de spalare a nisipului nu

trebuie sa fie mai mare de 4,0%.

Namolul produs va indeplini urmatoarele cerinte minime:

Deshidratarea namolului, la un continut de substanta uscata (SU): > 20%.

Cresterea continutului de SU prin post-tratare cu var pentru obtinerea unui pH >12.7 pentru o

durata de minim 2 ore.

EPURARE MECANICA

a) Camera de admisie

Conducta de alimentare cu apa uzata a statiei de epurare va fi prevazuta o camera de admisie

noua care va fi echipata cu un gratar rar si o vana stavilar pentru conducta de by pass. Pentru

situatii de avarie sau mentenanta, statia de epurare va fi prevazuta cu un sistem de by-pass

general. Apa uzata care intra in statie va fi dirijata in bazinul de omogenizare prevazut cu

echipament de mixare pentru mentinerea in suspensie a materiei solide.

b) Gratar rar.

Va fi prevazut un gratar rar cu functionare automata, cu deschiderea intre bare de cel mult 10

mm. Gratarul va retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate pentru a proteja



17

mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare al

canalelor de legatura dintre componentele statiei de epurare. Gratarul va fi prevazut cu un

transportor cu snec, care va colecta materialele retinute de gratar si le va transporta catre

containere.

c) Bazinul de omogenizare egalizare

Bazinul de egalizare si omogenizare indeplineste mai multe roluri:

- Omogenizarea incarcarilor de poluanti;

- Egalizarea debitelor de alimentarea a treptei biologice.

Bazinul de egalizare va fi prevazut cu un volum de retentie pentru a permite eliminarea varfurile

de debit prin acumularea in bazin sau, atunci cand debitul atinge nivelul minim prin folosirea

volumului de apa acumulat anterior in bazin.

Omogenizarea va fi efectuata prin intermediul unui sistem de mixare care sa mentine biomasa in

suspensie. Pompele de alimentare vor transfera catre treapta biologica un volum de apa omogen

din punct de vedere al incarcarilor. Apa uzata va fi pompata in mod constant catre reactoarele

biologice prin intermediul a minim 2 pompe submersibile cu regim de functionarea 1A+1R.

Constructii si arhitectura

Se va realiza o constructie din beton armat subterana, avand hidroizolatie drept protectie a

peretilor de sub cota terenului amenajat.

d) Masurare debite

Masurarea debitului de influent se va realiza prin intermediul unui debitmetrur electromagnetic

montat pe conducta comuna de refulare a pompelor instalate in statia de pompare apa uzata.

Pentru masurarea parametrilor calitativi ai apei uzate influente se va monta o instalatie automata

de prelevare a probelor.

e) Instalatia compacta de pretratare

Va fi prevazut un modul compact de pretratare pentru retinerea corpurilor care au trecut prin

gratarele rare, a nisipului si a grasimilor din apa uzata. Unitatea de pretratare va fi realizata din

otel inoxidabil, si echipat pentru urmatoarele functiuni: gratar des cu curatire mecanica;

deznisipator aerat separator de grasimi. Compartimentul gratarului este echipat cu un utilaj de

separare a materialelor grosiere, de 6 mm si curatire mecanica. Gratarul functioneaza automat,

pornind operatia de curatire la atingerea unei diferente de nivel prestabilita intre amonte si aval.

Compartimentul urmator gratarului, primeste gravitational apa din acesta, si asigura separarea

nisipului si a grasimilor din apa uzata. Acest compartiment este impartit in doua, cu un perete

longitudinal, prevazut cu fante. Prima zona astfel obtinuta, prevazuta pentru separarea nisipului,

este echipata pe peretele longitudinal exterior cu un sistem de conducte cu ramificatii imersate,

cu vane de reglaj, prin care se insufla aer. Aerul este furnizat de o suflanta, care apartine

echipamentului, avand caracteristicile Q si ΔP determinate, pentru debitul orar maxim al intregii

instalatii. Nisipul depus pe fundul compartimentului este transportat spre capatul amonte al

acestuia unde exista o basa de colectare. Din base nisipul este evacuat, cu un transportor

elicoidal inclinat. A doua zona constituie un compartiment de linistire in care, prin miscarea

elicoidala a apei si bulele generate de insuflarea cu aer, sunt antrenate si separate particulele de

grasimi. Acestea, acumulate la suprafata apei, sunt conduse catre o basa de colectare a grasimilor

amplasata in capatul amonte al compartimentului. Din aceasta base grasimile sunt preluate cu o



18

pompa cu surub si transportate la un container special prevazut in vecinatate. Cota de deversare a

echipamentului permite deversarea gravitationala a apei preepurate catre bazinul biologic.

Unitatea va fi adapostita intr-o hala noua inchisa si ventilata. Aerul viciat va fi extras fi dirijat in

exteriorul cladirii. In timpul iernii, cladirea gratarelor va fi incalzita, asigurand in toate spatiile,

inclusiv in zona containerelor de deseuri conditii care sa previna inghetul. Temperatura minima

in cladire nu va fi mai mica de + 5°C.

Constructii si arhitectura

Unitatea se va amplasa intr-o hala cu structura formata din stalpi si grinzi metalice avand

fundatii izolate din beton armat. Peretii si acoperisul vor fi realizate din panouri sandwich si se

vor asigura goluri pentru o buna ventilatie. Se vor prevede spatii mari in deschiderea halei

pentru manipularea echipamentelor.

f) Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice

Va fi prevazuta o unitate de receptie pentru namolul provenit din fosele septice, transportat cu

camioane-cisterna. Descarcarea namolului septic se va face direct in echipamentul de receptie.

Deseurile nedegradabile continute de catre namol vor fi evacuate, spalate, compactate si

transferate intr-un container, astfel ca sa poata fi apoi evacuate la un depozit ecologic. Vor fi

prevazute containere cu capac rabatabil si roti care pot fi manevrate manual. Namolul septic va fi

descarcat gravitational intr-un bazin de colectare si va fi pompat cu ajutorul unei pompe

submersibile de namol in camera de distributie din amonte de deznisipatoare-separatoare de

grasimi. Intreaga instalatie va fi acoperita pentru a se evita degajarea de noxe olfactive.

Functionarea va fi in intregime automatizata si vor fi masurate online debitul, pH-ul si

conductivitatea namolului septic descarcat. Va fi prevazut si un racord pentru prelevare probe

pentru laborator.

EPURARE BIOLOGICA

a) Bazin biologic.

Bazinul de biologic va fi dotat cu echipamente de mixare pentru mentinerea biomasei in

suspensie si recirculare interna, sistem de insuflare de bule fine. Bazinele biologice vor fi

prevazute cu pasarele fixe de circulatie si de acces la echipamentele de agitare si recirculare

interna.

b) Statia de suflante si sistemul de aerare instalatie noua

Aerul necesar proceselor biologice cu namol activ va fi produs de un numar de 2 suflante de

capacitate egala (1+1 stand by). Va fi prevazut un sistem de aerare cu difuzori cu membrana cu

bule fine. Suflantele vor fi prevazute cu functionare cu debit variabil si vor acoperi gama de

debite de aer necesara. Suflantele si sistemul de insuflare a aerului vor fi dimensionate pentru a

asigura o capacitate de aerare si de dizolvare a oxigenului in namolul biologic suficienta pentru a

mentine o concentratie de oxigen de cel putin 2 mg/l, in conditii de debite si incarcari maxime

ale apei influente. Capacitatea suflantelor va fi stabilita pentru a produce debitul de aer calculat

tinand seama de conditiile de insuflare, concentratia si temperatura namolului activ, temperatura

aerului, etc. Bazinul va fi prevazut cu senzori de oxigen dizolvat. Suflantele vor fi amplasate in

imediata vecinatate a bazinelor biologice si vor fi prevazute cu capota de exterior si insonorizate.

Conductele de distributie a aerului la bazinele de aerare va fi din otel inoxidabil si vor fi

prevazute toate accesoriile necesare pentru controlul debitului si prevenirea fenomenelor de

suprapresiune.



19

c) Statie de stocare si dozare clorura ferica

Pentru eliminarea fosforului pe cale chimica se va folosi ca reactiv clorura ferica solutie

comerciala 40%. Punctul de injectie principal fiind camera de alimentare a decantorului

secundar. Statia de precipitare chimica a fosforului se va dimensiona pe criteriul cel mai

defavorabil, cand statia de epurare nu va putea retine pe cale biologica fosforul influent.

Instalatia de dozare va fi dimensionata pentru o functionare secventiala, functie de concentratia

de fosfor masurata.

Instalatia va contine: 1 rezervor de stocare solutie cu un timp minim de retentie de 30 zile, racord

de alimentare rezervor, pompe de dozare clorura ferica, toate instalatiile si armaturile necesare.

Echipamentele vor fi integrate in sistemul de monitorizare SCADA.

Rezervorul de clorura ferica se va amplasa intr-o structura din beton armat tip cuva avand la

interior o protectie antiacida. La partea superioara a cuvei se vor monta stalpi si grinzi metalici

cu pereti din panouri sandwich.

d) Decantarea secundara

Alimentarea decantorului secundar se va face printr-o conducta ascendenta amplasata in centrul

decantorului de unde va fi transferat intr-o camera cilindrica centrala in care viteza va fi redusa,

debitul fiind distribuit uniform in decantor. Apa decantata va fi colectata intr-un jgheab

perimetral prevazut cu deversor din otel inoxidabil profilat, din care va fi dirijata gravitational

catre sistemul de masura si evacuare a efluentului epurat. Pentru prevenirea antrenarii materiilor

flotante in apa decantata, deversorul perimetral va fi protejat de un deflector metalic semi-

scufundat fixat de jgheabul de colectare a apei decantate. Evacuarea materiile flotante se va face

intr-un camin de inmagazinare adiacent de unde vor fi preluate prin vidanjare dupa concentrare

si indepartate.

Viteza de rulare a podului raclor va fi ajustabila (doua viteze diferite). Se va utiliza pod cu

sistem de raclare a namolului si dirijarea acestuia intr-un con de colectare central.

Namolul biologic ingrosat va fi extras din conul central printr-o conducta gravitationala

inglobata sub radier, care va transfera namolul la o camera adiacenta, de unde va fi deversat

gravitational in bazinul de aspiratie comun al statiilor de pompare de recirculare si de extragere a

namolului in exces. Debitul de namol extras decantorul secundar va putea fi reglat si va fi

controlat printr-un sistem cu vana reglabila sau deversor.

Se va realiza o structura circulara din beton impermeabil armat, ingropata, cu un stalp central

pentru spijinirea podului raclor. Exteriorul peretilor de sub nivelul terenului amenajat vor fi

protejati cu hidroizolatie.

e) Statia de pompare a namolului recirculat

Pompele de recirculare vor fi amplasate intr-un bazin nou colectare. Vor fi montate 2 pompe cu

viteza variabila si turatie a rotorului redusa. Statia de pompare a namolului recirculat va fi

capabila sa recircule debite variate cu valori cuprinse intre minim 50% si 100% in raport cu

debitul maxim de proiectare. Debitul de namol recirculat va fi controlat automat si va putea fi

setat de catre operator prin intermediul sistemului SCADA, proportional cu debitul de apa uzata

influent in statia de epurare.

Volumul bazinului nou de aspiratie al statiei de pompare a namolului biologic va permite

functionarea continua, fara intrerupere a pompelor de recirculare, indiferent de debitul pompat in

gama de debite aratata mai sus.



20

Pompele de extragere a namolului biologic in exces vor functiona cu intermitenta, functie de

programul si de capacitatea echipamentului de deshidratare a namolului. Functionarea pompei va

fi automata; parametrii de functionare vor putea fi setati de catre operator prin intermediul

sistemului SCADA..

f) Statia de pompare a apei epurate

Apa epurata evacuata din decantoarul secundar va fi colectata intr-un bazin si pompata print

intermediul a 2 pompe (1 + 1) pompe submersibile catre emisar. Conducta de refulare va fi

prevazuta cu debitmetru electromagnetic, care va contoriza cantitaţile de apa epurata evacuate in

emisar. Calitatea efluentului statiei de epurare va fi monitorizata printr-o serie de senzori:

pH+temperatura, MTS, NH4, CCOCr.

g) Sistemul de evacuare a apei epurate

Va fi prevazuta o conducta de descarcare apa epurata catre emisar. Se va realiza o gura de

descarcare care va fi dimensionata pentru a permite evacuarea apei epurate in receptorul natural.

Modul de realizare si amplasare al gurii de evacuare nu va produce degradari ale malurilor si

albiei receptorului, raul Olt, sau alte perturbari in scurgerea normala a acestuia.

Gura de varsare va asigura o dispersie a apelor epurate in receptor. În albia r. Olt se prevede o

lucrare de apărare locală de mal în zona gurii de descărcare ape epurate.

Apărarea de mal locală va avea o lungime de 15,00 m (5,0 m ȋn amonte şi 10,0 m ȋn aval de axul

gurii de evacuare) şi este formată din: prism de anrocamente , strat din piatră brută pentru

apărarea malurilor cursurilor de apă şi strat drenant din balast.

TRATAREA NAMOLULUI

a) Deshidratarea mecanica a namolului

Namolul biologic in exces va fi stocat in bazinul nou de aspiratie a pompelor de recirculare si va

fi pompat prin intermediul a doua pompe (1 + 1 stand-by) catre unitatea de deshidratare.

Instalatia de deshidratare va cuprinde un echipament de deshidratare cu banda si intregul

echipament auxiliar necesar: pompe de alimentare, instalatia de preparare si dozare de polimeri.

Instalatia de deshidratare a namolului va fi proiectata pentru a procesa cantitatea de namol

generata in conditiile de incarcare proiectata functionand 16 ore zilnic, 5 zile pe saptamana.

Unitatea de preparare si dozare a polimer va permite folosirea polimerilor in forma granulara si

lichida si vor fi prevazute cu un dispozitiv de diluare online pe liniile de dozare.

Se va asigura o capacitate suficienta de stocare a polimerului pentru cel putin 30 de zile de

operare in conditiile de incarcare proiectata. Instalatia de deshidratare mecanica a namolului

biologic in exces va fi amplasata intr-o cladire prevazuta cu sistem de extractie a aerului viciat.

Namolul deshidratat va fi automat evacuat din unitatea de deshidratare printr-un sistem de

transport al namolului deshidratat in zona de amestec cu varul. Transportorul de namol cu snec

va putea descarca namolul deshidratat in instalatia de tratare cu var.

Instalatia de deshidratare va fi amplasata intr-o constructie tip parter avand structura din cadre de

beton armat cu zidarie din caramida, si usi de acces cu dimensiuni optime pentru manipularea

instalatiei.

b) Instalatie de tratare cu var



21

Pentru stabilizarea namolului, marirea continutului de substanta uscata si asigurarea

proprietatilor necesare pentru transport si descarcare in gropi ecologice va fi prevazuta o

instalatie de tratare cu var a namolului deshidratat. Namolul deshidratat va fi descarcat intr-un

echipament de amestec cu var pudra. Varul pudra va fi stocat intr-un siloz metalic amplasat

langa Hala tehnica de deshidratare si va fi dozat prin intermediul unui ansamblu compus din

raclor, dozator si injector de var pudra. Namolul tratat cu var va fi descarcat prin intermediul

unui transportor cu snec in afara cladirii in in depozitul temporar de namol.

Instalatia de tratare cu var va fi dimensionata, tinand seama de incarcarile de proiectare, pentru a

se putea obtine un pH >12.7 pentru o durata de minim 2 ore. Se va avea in vedere un continut de

substanta uscata in namolul deshidratat de minimum 20%. Doza va fi stabilita in ipoteza unui

produs comercial cu puritatea de minim 90%.

c) Depozitarea namolului deshidratat

Zona de depozitare a namolului deshidratat va fi proiectata pentru a stoca namolul deshidratat

pentru o perioada de aproximativ 6 luni. Suprafata trebuie sa fie acoperita, astfel incat apa de

ploaie sa nu se infiltreaze in namolul deshidratat, generand un volum semnificativ de supernatant

si rehidratarea namolului. Zona de stocare va fi in intregime pavata si acoperia, iar supernatantul

provenind din namol va fi colectat si evacuat catre statia de pompare apa bruta. Inaltimea

maxima a gramezilor de namol nu va depasi 2m.

Se va realiza o platforma din beton armat fundata pe un pat de balast. Perimetral se vor construi

pereti din beton armat ce vor sustine stalpi metalici incastrati in beton cu rol de sustinere a

acoperisului ce va acoperi intreahga platforma La marginea platformei betonate se va amplasa o

rigola carosabila.

ALTE LUCRARI

Apa necesara prepararii polielectrolitului, a spalarii instalatiilor tehnologice este furnizata de la

reteaua publica de distributie a localitatii. In incita statiei se va executa o retea de hidranti de

gradina pentru a permite utilizarea apei potabile in scopuri tehnologice.

Apa tehnologica utilizata pentru spalarea benzi la echipamentul de deshidratare va fi furnizata de

o statie de pompare cu 2 pompe submersibile (1+1stand by) montate in bazinul de colectare apa

epurata.

Pentru incalzirea cladirilor tehnologice si a cladirii administrative vor fi prevazute aeroteme

electrice.

Alimentarea cu energie electrica

Statia de epurare va fi alimentata din reteaua electrica de interes public, prin racordarea la LEA

20kV a unui post de transformare prefabricat, amplasat in incinta statiei de epurare. Postul de

transformare va furniza energie electrica in sistem trifazat 400V/50Hz.

Solutia finala a racordarii la reteaua electrica de interes public va fi stabilita impreuna cu

operatorul de distributie si furnizare, la solicitarea emiterii avizului tehnic de racord.

Pentru asigurarea sigurantei in functionare in cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu

energie electrica, statia de epurare va fi dotata cu un grup electrogen echipat cu panou AAR

(actionarea automata a rezervei) propriu, utilizand motorina drept combustibil. Generatorul va

intra automat in functiune la intreruperea alimentarii cu energie electrica. Se va monitoriza prin

transmisie la distanta starea generatorului: pornit/oprit, avarie.



22

Grupul electrogen va fi amplasat in incinta statiei de epurare si va fi livrat in carcasa

insonorizata.

Sistemul SCADA, inclusiv automatele programabile (PLC) si instrumentatia (AMC), va fi

alimentat prin intermediul unor surse de alimentare neintreruptibile.

Sistemul de automatizare si comunicatie

Statia va functiona in regim manual, respectiv in regim automat, cu transmiterea datelor la

distanta, la dispeceratul ierarhic superior. Datele se transmit la distanta prin comunicatie GPRS,

utilizand reteaua GSM a operatorului de telefonie mobila din zona.

Controlul automat al statiei de epurare se realizeaza prin intermediul automatelor programabile,

echipate cu interfete de comunicatie catre dispeceratul local al statiei, de unde, prin modemul

GSM, datele se vor transmite la distanta.

Echipamentele tehnologice vor fi comandate atat din imediata vecinatate (local, in regim

manual), cat si de la distanta (de pe fata tablourilor de distributie si control MCC si de la statiile

lucru SCADA locale).

Sistemul SCADA va fi prevazut cu 2 servere/ statii de lucru redundante.

Comunicatia in cadrul statiei de epurare, intre PLC-uri si serverele SCADA, are drept suport

fizic fibra optica.

In camera de comanda a statiei de epurare se prevede spatiu si pentru instalarea dispeceratului

SCADA ce monitorizeaza statiile de pompare apa uzata (SPAU) care alimenteaza statia de

epurare.

Instrumentatia de proces

Pentru functionarea automata a statiei de epurare, la parametri normali si in siguranta, se prevad

aparate de detectie si masura pentru nivel, debit, temperatura, presiune, suspensii solide si

parametri de calitate (pH, oxigen dizolvat, suspensii totale, amoniu, CCO), conform schemei

tehnologice. Se prevad si prelevatoare automate de probe. Se are in vedere si detectia

concentratiilor periculoase ale gazelor cu potential toxic si/ sau exploziv.

Aparatele de detectie si masura se conecteaza la PLC-uri, contribuind la controlul si

monitorizarea procesului de epurare.

Instalatia de impamantare

Se va executa o instalatie de legare la pamant si legaturi de echipotentializare, astfel incat

rezistenta de dispersie masurata a prizei de pamant sa nu depaseasca valoarea de 4 Ohm,

prescrisa de STAS 12604/5-90 sau 1 Ohm, daca la aceasta va fi conectata si instalatia de

paratrasnet.

Instalatia paratrasnet

Pentru protectia statiei de epurare la descarcarile de origine atmosferica, se instaleaza un

paratrasnet cu dispozitiv de amorsare, care va fi conectat la priza de pamant (proprie sau cea

generala a statiei).

Iluminat exterior

Statia de epurare va fi prevazuta cu o retea de stalpi echipati cu corpuri de iluminat pentru

iluminarea, pe timpul noptii, a drumurilor si cailor de acces din incinta. Comutarea instalatiei se

face manual si/ sau automat, prin sensor crepuscular.



23

Instalatia de semnalizare de incendiu

Pentru semnalizarea unor eventuale incendii aparute accidental in cladirea administrativa si in

camera electrica, se vor monta senzori de fum/ temperatura, care vor furniza semnale de

avertizare atat local, cat si la dispecerat.

Instalatia de semnalizare de efractie

Pentru semnalizarea unor eventuale tentative de efractie in apropierea si in incinta statiei de

epurare, se vor monta bariere de detectie amplasate in exterior, perimetral, cat si detectori de

miscare si contacte magnetice amplasati in interior, in incaperi, care vor furniza semnale de

avertizare atat local, cat si la dispeceratul ierarhic superior.

Instalatia de supraveghere video

Pentru supravegherea video a statiei de epurare se prevad camere de exterior amplasate pe stalpi

montati de-alungul perimetrului statiei. Imaginile captate vor fi redate si stocate pe echipamentul

amplasat in dispeceratul statiei

Cladire administrativa

Se va construi o cladire tip parter din cadre de beton armat si zidarie de caramida. Una din

camerele cladirii va fi amenajata ca si camera electrica cu pardoseala flotanta pentru protectie.

Acoperisul va fi tip terasa cu atic perimetral.

Platforme in incinta

Atat pentru accesul in incinta cat si pentru deplasarea intre obiectele statiei de epurare se vor

amenaja platforme betonate.

Imprejmuiri

Perimetral incintei se va amenaja un gard metalic cu fundatii izoalate din beton pentru stalpi.

Pentru accesul auto si al personalului autorizat in incinta se va realiza o poarta ce se va putea

incuia.

Lucrari in albie

Evacuarea apelor epurate de la Staţia de epurare Islaz în emisar, raul Olt, se realizează prin

pompare, prin intermediul unei conducte de evacuare. Pentru evacuarea apelor epurate pe malul

stâng al raului Olt va fi prevăzută o gură de descărcare care va fi dimensionată pentru a permite

evacuarea apei epurate în receptorul natural.

Modul de realizare şi amplasare al gurii de descărcare nu va produce degradări ale malurilor şi

albiei r. Olt sau alte perturbări în scurgerea normală a acestuia.

Gura de descărcare va asigura o dispersie a apelor epurate în receptor. Pe malul drept al albiei

râului Olt se prevede o lucrare de apărare locală de mal în zona gurii de descărcare ape epurate.

Apărarea de mal locală va avea o lungime de 15,00 m (5,0 m ȋn amonte şi 10,0 m ȋn aval de axul

gurii de evacuare) şi va fi alcătuită din: prism de anrocamente, strat din piatră brută pentru

apărarea malurilor cursurilor de apă şi strat drenant din balast.

Evacuarea apelor de la Staţia de epurare Islaz în râul Olt se va realiza printr-o conductă sub

presiune care va subtraversa digul de pe malul drept al raului Olt.

Lucrari de Organizare de santier aferente investitiei de baza



24

Se vor respecta principalele conditii necesare pentru amenajarea organizarilor de santier. Fiind

vorba de realizarea de lucrari de infrastructura de apa uzata, organizarile de santier vor ocupa o

suprafata totala de cca.4000 mp, unde vor fi stocate unele materiale necesare lucrarilor, cum sunt

conductele si alte materiale necesare lucrarilor proiectate. Constructorul va aduce in zona de

executie un containere metalice specifice functionarii ca punct de lucru, magazie de unelte si

punct sanitar de prim ajutor. Numarul exact al organizarilor de santier si locatiile acestora vor fi

stabilite de constructor.

Executia lucrarilor se va realiza etapizat si anume inceperea lucrarilor pe cateva strazi

/tronsoane, finalizarea lor si apoi deschiderea de noi tronsoane de lucrari.

In cadrul proiectului sunt prevazute si lucrarile de refacere a sistemului rutier la situatia

existenta.

Din punct de vedere al regimului juridic al terenurilor, lucrările se vor executa pe terenuri

intravilane şi extravilane aparţinând domeniului public al comunei Islaz, jud. Teleorman.

In tabelul de mai jos se prezinta bilantul suprafetelor ocupate definitiv sau temporar:

Obiect Intravilan (mp) Extravilan

Definitiv Temporar Definitiv Temporar

Sistem de canalizare menajera:

retele

9,8 ha -

SPAU

Suprafata SPAU =

3 buc x 4mp = 12mp

SEAU Suprafata SEAU =3500mp 3500mp 0,2 ha

Organizarea de santier pentru statia de epurare se va amplasa in incinta statiei.

Conform HG 971/2011, situl Natura 2000 ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare se situeaza in

judetul Teleorman cu un procent de 92% pe teritoriul administrativ al localitatii Islaz. Investitiile

se vor realiza doar in localitatea Islaz; proiectul se deruleaza insa in cea mai mare parte in spatiu

puternic antropizat, respectiv pe strazile comunei Islaz; de asemenea se vor derula lucrari in

incinta SEAU si de-a lungul drumului intre terenurile agricole catre malul drept al raului Olt; pe

acest drum se va poza conducta de deversare apa uzata in SEAU si respectiv conducta de iesire

si deversare a apei epurate in emisar – raul Olt.

Avand in vedere cele mentionate, lucrarile de constructie vor avea un impact moderat spre

nesemnificativ asupra siturilor Natura 2000 (RO SPA 0024 Confluenta Olt –Dunare, si a

siturilor de importanta comunitara RO SCI 0044 Corabia – Turnu Magurele si RO SCI 0376

Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele, care se suprapun in mica parte pe teritoril UAT

Islaz) deoarece nu va influenta realizarea obiectivelor de conservare ale acestor situri, nu va

reduce suprafata habitatelor sau numarul speciilor de importanta comunitara si nu va determina o

fragmentare sau deteriorare a habitatelor de interes comunitar. Impactul se va manifesta

temporar doar pe peritoada executiei SEAU si a conductei de deversare, iar efectele impactului

vor fi reversibile. Mai multe detalii sunt prevazute la cap.4.6 Protectia ecosistemelor terestre si

acvatice.



25

Cu toate acestea, pe perioada efectuarii lucrarilor se va impune constructorului masuri de

protectie a florei si faunei din zona statiei de epurare.

Pe perioada exploatarii, impactul pentru mediu si sanatatea populatiei va fi unul indirect, clar

pozitiv, realizandu-se obiectivul de acoperire cu retele de canalizare pentru localitatea Islaz;

apele uzate epurate vor fi deversate in emisar la parametrii corespunzatori normelor in vigoare.

Impactul va fi unul pozitiv atat pentru locuitorii comunei cat si pentru mediu, respectiv pentru

raul Olt in care se va face deversarea apelor uzate epurate din SEAU Islaz si pentru siturile din

Reteaua Natura 2000 din zona, inclusiv pentru aria naturala protejata de interes national –

Ostrovul Mare.

3.4.3. Materii prime, energie si combustibili utilizati

Pentru etapa de constructii, detalii privind aceste aspecte se regasesc in subcap 3.4.2. Descrierea

instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament si a celor proiectate si in

Capitolul 7 – Lucrari privind organizarea de santier.

Pentru etapa de exploatare se va utiliza energie electrica pentru statia de epurare si pentru statiile

de pompare. Se va face legatura la cel mai apropiat punct trafo conform avizului eliberat de

furnizorul de energie electrica.

3.4.4. Racordare la retele utilitare existente in zona

In etapa de constructie organizarile de santier vor fi racordate la reteaua electrica existenta in

zona. In etapa de exploatare energia electrica este necesara pentru statiile de pompare si pentru

statia de epurare.

Detalii despre alimentarea cu energie electrica, instalatii de impamantare, paratraznet, precum si

alte detalii referitoare la incalzire au fost prezentate in subcap. 3.4.2. Descrierea instalatiei si a

fluxurilor tehnologice existente pe amplasament si a celor proiectate

3.4.5. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei

In cap. 3.4.2. au fost descrise strazile pe care vor fi executate lucrarile.

In domeniul reabilitarii ecologice a zonelor afectate se propun urmatoarele masuri:

datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor, se va executa

curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier;

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de

monoxid de carbon si concentratiile de emisii de noxe in gazele de esapament si vor fi

puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru

a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea

apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau pe drumurile publice;

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi

curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, beton, asfalt, pietris, macadam, sol

vegetal, etc., in functie de starea existenta inaintea inceperii lucrarilor. In zonele cu vegetatie

terenul se va aduce la starea initiala prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie

existenta in zona.

Ultima transa de plata a lucrarilor se va face doar dupa ce constructorul a facut dovada redarii in

forma initiala a suprafetelor de teren ocupate temporar, atat in aria lucrarilor cat si in cea a



26

organizarilor de santier. Aceasta conditie va fi inclusa in documentele de licitatie, precum si

in contractul de executie de lucrari.

Monitorizarea acestor activitati se va asigura de catre o firma de specialitate, care va efectua

totodata si monitorizarea periodica a performantelor activitatii antreprenorului general cu privire

la protectia mediului.

Toate aceste conditii vor fi incluse in contractul de executie de lucrari.

3.4.6. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Nu se schimba caile de acces existente.

3.4.7. Resurse naturale folosite in constructie si functionare

In vederea realizarii proiectului, vor fi necesare diverse materii prime: nisip, pietris, beton, asfalt,

etc..

Decizia finala privind provenienta acestora va apartine constructorului care va fi angajat pentru

desfasurarea lucrarilor si care va selecta unitati autorizate si de unde transportul asociat se va

putea efectua cu un minim de impact economic si de mediu.

3.4.8. Metode folosite in constructie

lucrari pregatitoare (verificarea si restabilirea traseului, extragerea si decaparea

straturilor existente pe carosabil, etc.);

lucrari de baza (separea pamantului din debleuri, camera de imprumut sau santuri;

incarcarea, transportul si nivelarea pamantului, compactarea pamantului);

lucrari de instalare (pozarea conductelor, montarea instalatiilor, racordarea la

utilitati, etc.);

si lucrari de finisare (aducerea platformelor si dispozitivelor de evacuare a apelor de

suprafata in stare de functionare buna si o estetica corespunzatoare).

Sunt incluse de asemenea in sfera lucrarilor:

drumurile, platformele si aleile de pe santier pentru a asigura accesul pe santier al

tuturor componentelor necesare pentru instalarea, intretinerea si inlocuirea

echipamentului. Drumurile vor fi dimensionate pentru trafic greu.

montarea unui gard de protectie pentru imprejmuirea santierului.

plantarea copacilor, gardului viu si a ierbii conform acordurilor incheiate cu

Consultantul de Supervizare.

nivelarea finala a amplasamentului.

structurile subterane vor avea suprafetele exterioare protejate anticoroziv, conform

Specificatiilor Tehnice Generale.

achizitionarea, livrarea si aplicarea protectiilor anticorozive se vor realiza in

conformitate cu Specificatiile Generale (“Acoperirea suprafetelor din beton”).

3.4.9. Plan de executie (faza de constructie, PIF, exploatare, refacere si folosire ulterioara)

Organizare de santier:

Numarul si locatia exacta a organizarilor de santier vor fi stabilite ulterior, dupa obtinerea

finantarii si dupa licitarea contractelor de proiectare si executie a lucrarilor, respectiv de

proiectant/ constructor in functie de procedura FIDIC dupa care se va face atribuirea lucrarilor.



27

Se va impune antreprenorului de lucrari ca organizarea de santier sa se realizeze astfel incat

impactul asupra factorilor de mediu sa fie minim.

Lucrarile de extindere retele vor fi efectuate pe tronsoane, ceea ce va permite deschideri ale

frontului de lucru pe portiuni, urmate de inchiderea si aducerea la starea initiala a zonei, urmata

de mutarea succesiva a frontului de lucru pe o noua portiune.

Organizarea de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General de lucrari ca

amplasament, solutii, dotari.

La finalizarea lucrarilor constructorul are obligatia de a reda terenurile ocupate temporar la

forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.

Durata de realizare a lucrarilor si programul de lucru:

Durata de realizare a lucrarilor este estimata la cca. 2 ani.

Programul de lucru pe perioada derulari lucrarilor va fi 8 h/zi, 5 zile/ saptamana, circa 7 luni/an.

Criterii de proiectare:

Proiectarea s-a facut in concordanta cu standardele si normele romanesti, cu respectarea

prevederilor normativelor in vigoare si cu specificatiile tehnice ale producatorilor de materiale si

echipamente.

Materialele si echipamentele prevazute sunt performante, agrementate de normele romanesti.

3.4.10. Relatia cu alte proiecte existente si planificate

Obiectivul de investitii aferent proiectului de fata se va realiza prin Programul Operational de

Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM), in cadrul Axei Prioritare 3- Dezvoltarea infrastructurii

de mediu in conditii de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.2.- Cresterea

nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a

alimentarii cu apa potabila a populatiei.

Lucrarile de investitii cuprinse in proiectul de fata vor contribui la extinderea infrastructurii de

apa/apa uzata in judetul Teleorman, realizata prin proiectul anterior finantat prin POS- Mediu

2007-2013.

3.4.11. Detalii privind alternative care au fost luate in considerare

In scopul evidentierii importantei realizarii proiectului care face obiectul documentatiei de fata,

se analizeaza urmatoarele alternative:

Optiunea 1- nicio actiune;

Optiunea 2- executie sistem de canalizare menajera care cuprinde: retea de canalizare, statii de

pompare apa uzata si conducte de refulare, precum si statie de epurare ape uzate.

Comparand cele doua optiuni se observa ca optiunea 1 are ca rezultat neindeplinirea indicatorilor

pentru aglomerarea Islaz, iar optiunea 2 se bazeaza pe utilizarea fondurilor disponibile din cadrul

Programului Operational de Infrastructura Mare 2014-2020, prin elaborarea si inaintarea spre

aprobare a Aplicatiei de Finantare; in acest fel, programul de achizitie a lucrarilor si executia

viitoarelor contracte de lucrari se incadreaza in perioada de derulare a programului, asigurand

retea noua de canalizare, inclusiv statie de epurare, pentru localitatea Islaz, deci implicit,

indeplinirea indicatorilor de performanta ai proiectului.



28

3.4.12. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Proiectul prevede executia statiei de epurare, statiilor de pompare si conducte de refulare si a

retelei de canalizare. Ca urmare a acestei investitii vor apare cateva noi locuri de munca; in plus,

datorita sporirii gradului de confort si conditii civilizate de trai, potentialul turistic al zonei poate

capata un spor de atractivitate pentru iubitorii de natura, de pasari, etc.

3.4.13. Alte autorizatii cerute pentru proiect

Pentru proiect este solicitat si avizul de gospodarire al apelor.

3.4.14. Localizarea proiectului

Lucrarile ce urmeaza a fi executate sunt amplasate in intravilanul si extravilanul comunei Islaz,

judetul Teleorman, pe teren public.

Comuna Islaz este situată în judeţul Teleorman.

Teritoriul administrativ al comunei Islaz are în componenţă satele:

-sat Islaz , sat reşedinţă de comună

-sat Moldoveni , sat aparţinător

Sunt proiectate lucrari doar pentru localitatea Islaz.

Localitatea Islaz face parte din comuna Islaz și se află situată în partea de sud-vest a judeţului

Teleorman, imediat la nord de Fluviul Dunărea şi la cca. 2 km amonte de confluenţa râului Olt

cu acesta.

Accesul în zonă se realizează pe drumul DN 56A Tr. Măgurele - Calafat.

Comuna Islaz se învecinează cu teritoriile comunelor Segarcea Vale şi Liţa spre NE, cu teritoriul

oraşului Turnu. Măgurele spre E, cu Fluviul Dunărea spre S și cu teritoriul judeţului Dolj spre V

şi NV.

Date geologice generale

Din „Studiul geotehnic pentru aglomerarea Islaz” întocmit de SC GEOTOTAL SRL pentru acest

proiect în noiembrie 2015 rezulta urmatoarele:

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Islaz face parte din Platforma Valahă, care

reprezintă jumătatea nordică a Platformei Moesice cuprinsă între Carpaţi şi Balcani, iar din punct

de vedere morfologic se încadrează în Câmpia Română. Această unitate de platformă prezintă o

morfologie cu caractere de câmpie, deci un relief plat compartimentat de cursuri de apă cu văi

largi. În structura Platformei Valahe se disting doua etaje structurale şi anume : soclul, format

din şisturi cristaline şi cuvertura, alcătuită din depozite sedimentare, individualizate in patru

cicluri de sedimentare, de la Cambrian până la Pleistocen.

În zona comunei Islaz, peste depozitele pliocene, ca urmare a erodării, sunt prezente direct

depozitele holocene.

Holocenul inferior este reprezentat prin depozitele deluvial-proluviale care acoperă terasa

inferioară şi aluviunile grosiere ale terasei joase.

Depozitele deluvial-proluviale ale terasei joase şi aluviunile grosiere şi fine ale luncilor sunt

atribuite holocenului superior.



29

Sedimentele fine care acoperă terasa joasă au caracter nisipos, uneori cu intercalaţii argiloase,

gălbui, cu grosime de 10 - 12 m.

Depozitele luncilor sunt alcăuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri în bază, acoperite de

nisipuri şi nisipuri argiloase, uneori mâluri; depozitele luncii Dunării ating grosimi de 10-12 m,

iar cele ale Oltului 3 - 5 m.

Date hidrografice si hidrogeologice

In zona comunei Islaz, formaţiunea de interes este cea cuaternară care, d.p.d.v. hidrogeologic,

generează un acvifer freatic cu extindere mare sau locală.

În zona de terasă joasă, adâncimea medie a nivelului hidrostatic al freaticului descreste de la

4,4...4,8 m in zona localitatii Izbiceni situată la N, la 6,3 m in zona localitatii Moldoveni,

respectiv la 8,7 m in zona localitatii Islaz.

Grosimea acviferelor freatice este cuprinsă intre 3,7 ... 14,2 m, in zona localitatilor Moldoveni

si Islaz fiind de 11,0 ... 14,2 m .

Drenarea freaticului este realizată de fluviului Dunărea şi râul Olt, direcţia generală de curgere

fiind oblicăspre acestea, cu pante hidraulice cu valori de (cca. i = 1‰.)

Teritoriul administrativ al comunei Islaz cuprinde două unitati de relief care aparţin Câmpiei

Române şi anume: relieful de luncă, reprezentat de Lunca Dunării şi Lunca Oltului, şi relieful de

câmpie, reprezentat de câmpia Caracalului, care este parte a câmpiei Romanaţiului care se

desfăşoară pe interfluviul Jiul - Olt.

Lunca Dunarii, lunca Oltului, terasa joasa a Dunării (terasa Corabia) si terasa Oltului (terasa

Stoienesti), definitorii in conturarea reliefului zonei inscriu in arealul lor, la confluenta Oltului

cu Dunarea o câmpie suspendata cu altitudini medii de 33 - 34 m.

Racordarea luncii Dunarii cu terasa joasa a fluviului, se face printr-un mal abrupt de 800 , la o

altitudine de 21,4 – 24 mNM, la marginea de sud a comunei, printr-o sudura perfecta cu terasa

inferioara a Oltului (terasa Stoenesti), formand un semicerc spre unghiul de confluenta al celor

doua ape, pe dreapta Oltului..

Din punct de vedere hidrografic localitatea Islaz este situată în zona restului de bazin hidrografic

dintre b.h. Ursa (cod cadastral XIV – 1.29) şi B.H. Olt (cod cadastral VIII – 1).

Principalele caracteristici hidrologice ale fluviului Dunărea şi ale râului Olt (extrase din doc.

PUG com. Islaz) sunt

Fluviu Dunărea – cod cadastral XIV-1 în secţiunea Ostrov Calnovăţ

-suprafaţă bazin hidrografic F = 621900 kmp

-debit maxim cu probabilitatea de depăşire 1% Q = 16745 mc/s

-debit mediu multianual Q = 5640 mc/s

-debit minim cu asigurarea de 80% Q = 1880mc/s

-debitul mediu multianual de aluviuni = 1400 kg/s

Râul Olt – cod cadastral VIII-1 în secţiunea de vărsare fl. Dunăre

-suprafaţă bazin hidrografic F = 24010 kmp



30

-debit mediu multianual Q = 190 mc/s

-debitul mediu multianual de aluviuni = 250 kg/s

Date climatice

Clima judetului Teleorman este temperat continentală caracterizată prin veri caniculare, ierni

geroase şi aspre. Precipitaţiile atmosferice cunosc o intensitate maximă în cursul lunii iulie, iar

cele minime în luna octombrie.

Temperaturile medii anuale în judeţ se situează în intervalul de 10 ÷ 20 0C.

În timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (Crivăţ), în est, iar din sud-vest

bate Austrul care are intensitatea mai mică şi prevesteşte seceta. Vânturile sunt influenţate de

relief în special în sud, unde Valea Dunării canalizează curenţii de aer pe direcţiile est şi vest.

Predominante sunt vânturile din vest şi est (18,9%), în timp ce direcţia nord-est deţine o pondere

mult redusă. Vitezele medii anuale variază între 1,3 si 4,4 m/s, cele mai mari revenind direcţiilor

cu frecvenţe maxime din vest şi est.

Zona în care se află comuna Islaz are un climat temperat-continental cu amplitudini mari ale

temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori torenţiale în timpul verii, precum

şi frecvente perioade de secetă, media precipitaţiilor anuale fiind sub valoarea de 500 mm. Clima

se mai caracterizează prin puternice contraste între vară (30 ÷ 40°C) şi iarnă (-30°C). Datorită

diferenţei de temperatură dintre uscat şi apă se resimte briza Dunării. Caracterul de tranziţie este

dat de interacţiunea maselor de aer uscat care vin din est şi nord-est, cu masele de aer tropical

care vin din sud, sud-vest şi masele de aer oceanic din vest.

Temperatura medie anuală are valoarea cuprinsă între +110C.

Vânturile sunt slab influenţate de relieful câmpiei, bătând dinspre NE (cu frecvenţă de 20%), E

(20%), SV (17%) si V (14%), iar viteza mai mare o are Crivăţul (cu peste 4,5 m/s), care bate din

NE.

Adâncimea maximă de îngheţ a zonei este : 0,80 m (conform STAS 6054-77).

Seismicitatea zonei: adancime maxima de inghet

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93,

perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50

de ani.

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2013, valoarea de varf a acceleratiei terenului

pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani, este: ag

= 0.20 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,0 sec.

Potențialul de producere a alunecărilor de teren

Conform normativului G.T.006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului, functie de

potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat,

este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a alunecarilor de

teren .



31

Fig. 3.4.14-1 - Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii

alunecarilor de teren

Date topografice

Pentru întocmirea prezentei documentaţii s-au utilizat ridicările topografice întocmite în perioada

2015-2016.

Pentru aglomerarea Islaz ridicările topografice constau în :

-plan de situaţie sc 1:1000.

Acesta a fost folosit pentru realizarea hartii Natura 2000 anexata prezentei documentatii.

3.4.15. Caracteristici impact potential

Investitia va avea impact asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor,

bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si

vibratiilor, peisajului si mediului vizual atat pe perioada lucrarilor de executie cat si pe perioada

lucrarilor de exploatare. Detalierea tipului de impact aferent fiecarei etape si fiecarui element in

parte se gaseste in sectiunea 4 - Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si

dispersia poluantilor in mediu.

Natura impactului:

Impactul investitiei va avea atat efecte directe cat si indirecte. Astfel, pe perioada lucrarilor de

executie, se vor manifesta efecte directe, datorate traficului vehiculelor implicate in lucrari, a

lucrarilor de executare a sapaturilor si lucrarilor de constructii, etc. Acestea, insa, vor avea un

caracter temporar doar pe perioada efectiva de realizare a investitiei.

Pentru perioada exploatarii investitiei, efectele directe negative vor fi inexistente sau foarte

reduse, si se vor datora doar activitatilor de interventie si lucrarilor periodice de intretinere.



32

Efectele pozitive vor fi semnificative datorita reducerii pana la eliminare a poluarii cu ajutorul

sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate.

Efectele pozitive se vor resimti si in ceea ce priveste cresterea gradului de confort si sanatate al

populatiei. Aceste efecte se vor manifesta pe perioada permanenta, pe toata durata exploatarii.

Impactul cumulat al proiectului:

In aglomerarea Islaz exista deja un sistem de alimentare cu apa realizat prin proiecte anterioare.

Prin prezentul proiect se va realiza executia retelei de canalizare in localitatea Islaz si a unei

statii de epurare a apelor uzate, care va avea un real impact pozitiv asupra mediului si a sanatatii

populatiei, deoarece apele uzate de la populatie, institutii si agenti economici vor fi epurate in

noua statie de epurare a apelor uzate, urmand a fi deversate in raul Olt . Apa rezultata va respecta

normele de calitate ale standardului roman NTPA 001/2005 si NTPA 011/2005 prin HG 352-

21.04.2005 si Directiva EU nr. 271/EEC din 21 mai 1991.

De asemenea prin epurarea apelor uzate la parametrii solicitati in Avizul de Gospodarire a

Apelor, calitatea apei emisarului va fi protejata si va fi imbunatatita comparativ cu situatia

actuala.

Extinderea impactului:

Impactul va fi local, cu efecte directe in perioada de executie a lucrarilor si cu efecte directe si

indirecte pozitive pe perioada de exploatare a noilor instalatii. Populatia afectata este

reprezentata de locuitorii strazilor pe care se vor efectua lucrarile. Proiectul este localizat in zona

rezidentiala rurala, ca urmare nu va genera efecte asupa habitatelor sau speciilor.

Magnitudinea si complexitatea impactului:

Impactul va fi, in general, moderat spre nesemnificativ pe perioada lucrarilor de executie, si

semnificativ pozitiv pe perioada lucrarilor de exploatare.

Durata, frecventa si reversibilitatea impactului:

Durata impactului va fi redusa pentru lucrarile de executie, pe perioada de realizare a acestora.

Impactul pozitiv va fi permanent pe intreaga durata de exploatare a investitiei.

Masurarile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului:

Calitatea apelor In scopul reducerii/eliminarii riscurilor de poluare a apei, se impun

constructorului urmatoarele masuri:

deseurile solide, materialul rezultat din decopertari, excavatii,

combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa in apele de

suprafata;

se recomanda colectarea selectiva a deseurilor in vederea

valorificarii/ eliminarii prin firme autorizate.

constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a

poluarilor accidentale.

Protectia aerului Se poate estima faptul ca impactul realizarii lucrarilor de investitie

propuse nu aduce un impact substantial asupra calitatii aerului,



33

impactul putand fi considerat nesemnificativ.

Zgomot si vibratii si

protectia impotriva

acestora

Se va impune constructorului o serie de masuri de protectie impotriva

zgomotului si vibratiilor in zonele rezidentiale.

Masurile impuse se refera la:

minimizarea si delimitarea zonei de lucru;

interzicerea circulatiei autovehiculelor in afara drumurilor

trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces,

drumuri tehnologice);

utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la

zi, astfel incat sa se evite pe cat posibil disconfortul creat de

zgomotul acestora pe perioada de lucru.

Protectia impotriva

radiatiilor

Nu este cazul, deoarece, avand in vedere natura proiectului, in

procesele analizate nu vor fi utilizate surse de radiatii pe perioada

constructii- montaj.

Protectia solului si a

subsolului

Pentru evitarea unor poluari accidentale se recomanda:

se va evita amplasarea direct pe sol a materialelor de

constructie. Suprafetele destinate depozitarii de material de

constructie, recipientelor golite si a deseurilor vor fi

impermeabilizate in prealabil, fie prin utilizarea de folii de

plastic, sau prin utilizarea de suprafete betonate/asfaltate pre-

existente, fie prin utilizarea de containere speciale.

se va asigura organizarea functionala a incintelor organizarilor

de santier, astfel incat desfasurarea activitatii sa se limiteze la

spatiile proiectate, in functie de specific (depozitare, spatii

manevra, etc.);

stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in

gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea santurilor,

pentru a face posibila reinstalarea naturala a vegetatiei, acolo

unde terenul decopertat este acoperit de vegetatie;

constructorul va aplica proceduri si va asigura implementarea

masurilor de protectie a solului impotriva eventualelor

contaminari accidentale sau structurale.

Protectia

ecosistemelor terestre

si acvatice

UAT Islaz este situata in proportie de cca 92% in situl Natura 2000 RO

SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare, in proportie de cca 37% in situl

Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele si in proportie de

numai 5% in situl Natura 2000 ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si

Turnu Magurele. Lucrarile de investitii se fac insa in cea mai mare

parte in spatiul puternic antropizat al intravilanului localitatii.

Desi impactul potential asupra florei si faunei este redus, totusi au fost

prevazute masuri pentru diminuarea impactului in perioada de



34

constructie si masuri similare pentru perioada de operare, masuri ce vor

fi impuse antreprenorului de lucrari, si respectiv operatorului pe

perioada de interventii in cazuri de avarii. Se are in vedere inscrierea in

documentatiile de licitatie a urmatoarelor cerinte:

antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a

preveni/minimiza distrugerea suprafetelor vegetale;

stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in

gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea sapaturii,

pentru a face posibila refacerea vegetatiei;

santierul, drumurile de acces si cele tehnologice si toate

suprafetele al caror invelis vegetal a fost afectat, vor fi

renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale;

dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural,

vor fi intreprinse actiuni de restaurare ecologica prin tehnici de

inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv restaurarea

stratului de sol vegetal;

in cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor

accidentale (obligatie a executantului), se vor stabili masuri de

protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice, o atentie

speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide

sedimentabile;

drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si

stropire cu apa pentru a se reduce praful.

se va evita amplasarea direct pe sol a materialelor de

constructie. Suprafetele destinate pentru depozitarea de material

de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara de

deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de

polietilena ori se vor utiliza platforme betonate existente sau

containere mari pentru deseuri din constructii.

Protectia asezarilor

umane si a altor

obiective de interes

public

Pentru orice eventualitate se va avea in vedere respectarea prevederilor

Ord. 589/D/ 9.11.1992, 130/23.12.1991 MLPAT si Ministerului

Culturii privind lucrarile de constructii in zone situate in vecinatatea

monumentelor istorice ce impun:

zone de protectie de 100m in localitatile urbane, 200m in

localitatile rurale si 500m in afara localitatilor;

descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura

veche necunoscute in timpul autorizarii trebuie declarata imediat

emitentului autorizatiei conform prevederilor legale. Lucrarile nu

vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor

prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a

vestigiilor istorice.

Lucrarile de constructie pentru aceste obiective vor avea prin urmare



35

Natura transfrontiera a impactului:

Nu este cazul.

un impact nesemnificativ

Gospodarirea

deseurilor generate pe

amplasament

Pentru etapa de executie a lucrarilor se recomanda urmatoarele masuri:

prin termenii de referinta (TOR), Antreprenorul de lucrari va

elabora si va implementa un Plan de management de mediu ce

va contine si un capitol dedicat gestionarii deseurilor, care va

contine:

o inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi

produse, inclusiv clasa lor de periculozitate;

o evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de

deseuri solide, in special a tipurilor de deseuri

periculoase sau toxice;

o determinarea modalitatii si a responsabililor pentru

implementarea masurilor de gestionare a deseurilor.

pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat de mult posibil ca

material de umplutura. Surplusul de pamant, in cazul in care nu

va fi utilizat la umplerea escavatiilor ori la ridicarea nivelului

SEAU, va fi transportat si depozitat in spatii aprobate de

Primarie. Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in

gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea santurilor

(daca nu este contaminat);

depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va

realiza astfel incat sa se reduca riscul poluarii solurilor si a apei

freatice.

Gospodarirea

substantelor toxice si

periculoase

In perioada de constructie- montaj nu se preconizeaza utilizarea de

substante toxice si periculoase; si nici pe perioada de exploatare.

Materialele ce vor fi utilizate in procesul tehnologic al SEAU (agenti

de coagulare, floculare) vor fi ambalate, etichetate, manipulate si

depozitate conform normelor in vigoare



36

4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,

EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR

4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Perioada de executie

Lucrarile de realizare a investitiei propuse nu vor afecta semificativ factorul de mediu apa.

Eventualele poluari pot fi favorizate de precipitatiile sezoniere ce duc la antrenarea de suspensii

in apele de suprafata, ape care pot contine substante de origine minerala.

Ca urmare a actiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vanturi puternice), materialele

rezultate in urma sapaturilor de transee pentru pozarea conductelor si cele aduse pentru

realizarea utilitatilor pot influenta calitatea apelor de suprafata, prin materiile in suspensie ce

sunt dislocate si transportate in acestea.

Realizarea statiilor de pompare, a statiei de epurare si a altor constructii anexa aferente retelei de

canalizare, cum sunt caminele de racord, caminele de vizitare si intretinere, etc, sunt lucrari ce

necesita unele utilaje si materiale in plus fata de lucrarile de pozare a conductelor de racord.

Dintre aceste substante sau materii se pot enumera:

materiale de constructii primare: ciment, var, ipsos, materiale lemnoase, nisip, pietris;

materiale de constructii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de ciment,

rumegus si alte materiale lemnoase;

In cazul in care vor fi utilizate camine de racord prefabricate, realizate din conducta de PEID

corugat este posibil ca acestea sa nu necesite decat ingroparea directa pe strat de nisip, fara

utilizarea materialelor de constructii enumerate mai sus; la fel si in cazul caminelor prefabricate

din beton armat. Se vor urma indicatiile din Proiectul Tehnic.

alte materiale si substante folosite in organizarea de santier si la constructia SEAU:

uleiuri minerale pentru parcul auto, combustibil auto, carbid sau butelii cu acetilena,

lacuri si vopsele.

In scopul reducerii/eliminarii riscurilor de poluare a apei, se impun constructorului urmatoarele

masuri:

alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face numai in statii de

alimentare cu combustibili, pentru evitarea depozitarii in incinta si a unor eventuale

scurgeri de carburanti;

intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de

uleiuri, etc.) se vor realiza numai in service-uri, ori incinte dedicate acestor operatii, si in

nici un caz in incinta organizarii de santier ori la locul efectuarii lucrarilor;

deseurile solide, materialul rezultat din decopertari, excavatii, combustibilii sau uleiurile

nu se vor deversa in apele de suprafata;

manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite se va face astfel incat

sa se evite dizolvarea/antrenarea acestora de catre apele pluviale;

colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii/eliminarii prin firme autorizate.

instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si / sau in

apropierea cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii;



37

orice material sensibil la actiunea apei, utilizat in constructii va fi depozitat in spatii

inchise;

se va tine evidenta tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri generate; atat deseurile

menajere din organizarea de santier, precum si celelalte tipuri rezultate din tehnologiile

de executie, se vor colecta selectiv si se vor depozita in containere si spatii special

amenajate; gestiunea deseurilor se va tine in conformitate cu prevederile HG 856/2002,

urmand ca deseurile sa fie transportate prin intermediul serviciilor specializate la cele

mai apropiate facilitati de deseuri.

constructorul va aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale.

Perioada de exploatare

Cea mai importanta parte a proiectului, sub aspectul managementului apelor uzate vizeaza

canalizarea in intregime a aglomerarii Islaz si constructia SEAU.

Cantitatile de ape uzate se bazeaza pe cerintele de apa, necesare pentru a satisface nevoile

populatiei. Acestea din urma se bazeaza pe o evaluare a consumului mediu de apa pe cap de

locuitor si pe rata prognozata de evolutie a populatiei in perioda de planificare.

In perioada de exploatare a lucrarilor realizate prin prezentul proiect, apele uzate vor fi preluate

in totalitate de la populatie si agentii economici si vor fi deversate in statia de epurare a

aglomerarii. In acest fel in perioada de exploatare apele uzate deversate in emisar vor

corespunde indicatorilor de calitate impusi prin Avizul de gospodarire a apelor si va fi evitata

poluarea emisarului. Situatia va fi mult imbunatatita fata de perioada actuala, cand in lipsa

canalizarii si a SEAU, apele uzate menajere se scurg pe sol.

In concluzie, efectele activitatii desfasurate pe amplasament asupra apelor sunt nesemnificative.

Masuri de diminuare a impactului

Operatorul sistemului de canalizare va accepta in reteaua de canalizare numai ape uzate

conforme cu valorile limita stabilite de Normativul NTPA 002/2002 cu modificarile si

completarile ulterioare.

Operatorul sistemului de canalizare a realizat un Plan de monitorizare a calitatii apelor uzate

deversate in reteaua de canalizare, plan pe care il va extinde si la aceasta aglomerare si il va

implementa, astfel incat sa aiba un control permanent al calitatii apei uzate intrate in SEAU,

pentru a conduce eficient procesul de epurare.

Operatorul sistemului de canalizare implementeaza principiul „poluatorul plateste„ prin

intermediul contractelor existente de furnizare servicii de apa si canal si al celor viitoare aferente

extinderii retelei de canalizare, contracte ce vor fi reconsiderate in relatia cu eventuali agenti

economici potential poluatori.

4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

Nu sunt statii sau instalatii suplimentare fata de cele existente si nici nu sunt necesare. SEAU

existenta este proiectata pentru epurarea apelor uzate generate in aglomerarea Islaz, inclusiv a

celor generate de institutiile publice si agentii economici.

4.2. PROTECTIA CALITATII AERULUI



38

4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti


Pentru perioada lucrarilor de executie a lucrarilor se considera urmatoarele tipuri de surse:

Surse de emisii difuze:

lucrari de executie a sapaturilor pentru realizarea retelelor de conducte

Sursele de emisii aferente lucrarilor de realizare a retelelor de conducte sunt surse cu functionare

limitata in timp, frontul de lucru schimbandu-se pe masura evolutiei lucrarilor.

Poluanti: praf, pulberi

Surse de emisie mobile:

generate de functionarea echipamentelor mobile rutiere si nerutiere

Poluanti: NOx, SOx, CO, particule, COV

Poluantii emisi in timpul lucrarilor de executie a retelelor de canalizare pot afecta populatia din

zona, in special locuitorii de pe strazile unde se vor executa sapaturi.

In zonele respective pot aparea situatii de poluare pe termen scurt cu particule in suspensie si cu

NOx. Totodata, pot aparea situatii critice generate de efectul sinergic al particulelor in suspensie

cu NO2.

Situatiile de poluare semnalate vor avea probabilitatea de aparitie in perioada de decopertare

pentru executarea sapaturilor in vederea pozarii conductelor, fiind generate de aceste lucrari. In

restul perioadei de executie, nivelele de poluare se vor diminua substantial.

Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera in timpul lucrarilor de executie a

retelelor vor aduce un aport suplimentar, temporar, la cresterea agresivitatii mediului atmosferic.

Se apreciaza insa ca, deoarece in anotimpul rece, cand probabilitatea de crestere a umezelii

relative a aerului peste 75% este mare, nu se vor executa lucrari, acest aport nu va genera

probleme deosebite pentru constructiile din zona.

Sursele si poluantii care caracterizeaza aceasta etapa sunt asociati in special activitatilor de

constructie ale caminelor si statiilor de pompare, precum si lucrarilor de amplasare a SEAU si a

retelelor subterane ale acesteia. Intrucat lucrarile la SEAU se vor desfasura in incinta acesteia,

lucrarile de plasare a acesteia vor fi de medie spre mica anvergura, iar nivelul poluantilor va fi

scazut.

In general, poluantii caracteristici etapei de constructie vor fi:

particule generate de activitatile de escavare a solului pentru fundatii si trasare conducte,

precum si manevrarea deseurilor rezultate din procesul de constructie;

particule (inclusiv particule cu diametre aerodinamice echivalente sub 10 μm PM) cu

continut de oxizi metalici (in principal oxid de fier), NOx, CO, O3, generate de

activitatile de taiere cu flacara oxiacetilenica (doar pe perioade scurte, si numai daca va fi

cazul);

poluanti specifici gazelor de esapament generate de bobcat-uri, buldozer si de vehiculele

utilizate pe santier pentru transportul materialelor si al deseurilor generate (oxizi de azot,

oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili si condensabili – inclusiv

hidrocarburi aromatice policiclice, particule cu continut de metale grele – Cd, Cr, Cu,

Ni, Se, Zn).



39

Sursele de poluanti specifici etapei de constructie vor fi surse deschise, libere, amplasate pe

tronsoanele de executare a lucrarilor de extindere retele.

In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile

legale in vigoare.

Avand in vedere cele de mai sus, se poate estima faptul ca impactul realizarii lucrarilor de

investitie propuse nu aduce un impact substantial asupra calitatii aerului, impactul putand fi

considerat nesemnificativ.


In perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a aerului. Se pot ivi totusi incidente,

doar printr-o exploatare necorespunzatoare sau prin infundarea canalizarii, ceea ce ar putea

aduce un discomfort olfactiv. Prin interventia operativa a echipelor de interventie din cadrul

COR se vor remedia in cel mai scurt timp problemele aparute, iar impactul va fi eliminat.

In concluzie, pe perioada exploatarii investitiei, la utlizarea in conditii normale a retelei de

canalizare si a SEAU nu exista surse de poluare. Nu se vor inregistra fenomene de poluare

remanenta in zona.

4.2.2. Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera


Desi se apreciaza un impact moderat spre nesemnificativ asupra calitatii aerului, se recomanda

antreprenorului ca pentru perioada de executie a lucrarilor sa aiba in vedere o serie de masuri de

evitare si /sau diminuare a poluarii aerului si minimizare a disconfortului creat:

Utilizarea doar a autovehiculelor si echipamentelor rutiere si nerutiere care se incadreaza

in normele legale de emisii;

Intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor de interventie in

conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;

Utilizarea pentru transportul materialelor de constructie (pamant, nisip, etc.) a

autovehiculelor cu bene etanse si eventual cu prelate de acoperire a materialelor care pot

fi antrenate de vant.

Curatarea periodica a drumurilor de acces din incinta organizarilor de santier si utilizarea

stropirii cu apa a acestora, atunci cand conditiile de temperatura o impun pentru

prevenirea dislocarii particulelor de praf.


Desi se apreciaza un impact moderat spre nesemnificativ asupra calitatii aerului, este

recomandat ca pentru perioada de functionare sa fie specificate o serie de masuri de reducere a

emisiilor pentru minimizarea disconfortului creat:

Intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor de interventie in

conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice.

Operarea si intretinerea statiilor de pompare in conformitate cu specificatiile tehnice,

incat sa se evite functionarea defectuoasa a acestora.

Operarea si intretinerea corecta a SEAU in conformitate cu specificatiile tehnice, incat sa

se evite functionarea defectuoasa a acesteia.

Eliminarea ritmica a reziduurilor de la gratare de catre un operator de salubritate licentiat

si autorizat.

Spalarea nisipului si preluarea lui pentru utilizarea in constructii.



40

Vidanjarea periodica si preluarea grasimilor de catre un operator autorizat.

4.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

4.3.1. Surse de zgomot si de vibratii


Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii

functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazilor pe care se vor desfasura lucrarile (si

implicit beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de executie.

Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci mai mult despre dificultati in

asigurarea accesului pe strazi (datorita topografiei locale) si posibilitatii aparitiei unor nivele

ridicate de zgomot si vibratii pe timpul perioadei de lucru.

In STAS 10 009 / 88 (ACUSTICA URBANA – Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt

specificate (Cap 2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi,

masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria

tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

“Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor zone sau

dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat, pornind de la

valorile admisibile prevazute, sa se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior

cladirii, masurat la 2m de fatada cladirii conform STAS 6161/89, respectiv curba de zgomot Cz

45.”

SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 – Efectele vibratiilor asupra cladirilor si partilor

de cladiri, stabileste modul de masurare si limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai

vibratiilor, atat in ceea ce priveste siguranta constructiilor, cat si in ceea ce priveste confortul

locatarilor din cladirile supuse la vibratii.

Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioare

valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.

Principala cale de afectare a populatiei ca urmare a implementarii proiectului se materializeaza

in disfunctionalitatile care vor aparea in mod inerent in traficul rutier. Inchiderile temporare ale

accesului rutier si devierile de trafic sunt raul inerent legat de realizarea unui atare proiect.

Un anumit nivel de disconfort si intreruperea temporara a activitatilor vor fi inevitabile. In

aceste conditii, impactul este considerat moderat spre nesemnificativ.


In faza de exploatare, activitatile de intretinere si reparatii pentru sistemele de canalizare vor

determina efecte similare celor din faza de constructie asupra asezarilor umane si obiectivelor de

interes, dar la o scara mult mai redusa ca intensitate si durata. Pentru astfel de activitati, se vor

aplica strategii de reducere similare celor din faza de constructie.

In conditii normale de functionare a retelelor de apa uzata, nivelul de zgomot si vibratii al

pompelor si al SEAU se va situa in limitele standardelor.

Impactul general asupra asezarilor umane si a obiectivelor de interes public este considerat

redus si, raportat la situatia existenta, va fi un impact pozitiv.



41

4.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Perioada de executie si perioada de exploatare

Se va impune constructorului o serie de masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in

zonele rezidentiale.

Masurile impuse antrepronurului de lucrari se refera la:

minimizarea si delimitarea zonei de lucru,

respectarea stricta a orarului de lucru

interzicerea circulatiei autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea

santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice),

utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite

pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.

In perioada de exploatare nu sunt necesare masuri suplimentare de protectie impotriva

zgomotului si vibratiilor.

4.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

4.4.1. Surse de radiatii


Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice in functiune, genereaza radiatii

electromagnetice care se situeaza insa la un nivel prea scazut pentru a avea impact negativ

asupra mediului.

Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu genereaza

radiatii ionizante.

4.4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.

4.5. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

4.5.1. Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice


Vor fi afectate temporar unele suprafete de teren din domeniul public pentru lucrarile extindere

si pozarea a conductelor de canalizare, a caminelor si celorlalte constructii anexa.

In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solulului: traficul auto,

depozitarea materialelor de constructie, carburanti si lubrifianti, depozitarea deseurilor, lucrarile

de terasamente.

In special in perioada de constructie exista riscul producerii de scurgeri accidentale de

combustibili si lubrifianti si alte substante chimice, care ar putea contamina solul.

O parte a pamantului rezultat din lucrarile de terasamente va fi utilizat pentru aducerea terenului

la cota initiala dupa realizarea constructiilor, iar restul se va transporta la depozitul de deseuri,

sau in gropi de umplutura desemnate de primarie.



42

Majoritatea lucrarilor de constructie legate de pozarea conductelor va avea loc de-a lungul

drumurilor existente. Se anticipeaza ca lucrarile de excavatie pe traseul conductelor din

amplasamentele constructiilor propuse vor conduce la sporirea temporara a gradului de eroziune

a solului, pana la reinstalarea vegetatiei. Prin reumplerea transeelor cu pamant respectand

ordinea initiala a categoriilor de sol, respectiv ultimul strat fiind cel de pamant vegetal, vegetatia

se va reinstala in mod natural. Aceeasi situatie va fi si in cazul constructiei SEAU, pentru

terenurile care vor fi readuse la destinatia initiala; restul ternurilor vor fi cele ocupate de

constructii si facilitatile acestora, drumuri de acces, alei, etc.


In etapa de functionare sursele de poluare sunt similare cu cele din etapa de executie, cu

mentiunea ca se vor manifesta izolat, pe perioade scurte de timp, determinate doar de interventii

pentru reparatii la lucrarile auxiliare sau de inlocurire a unor tronsoane de conducte avariate.

Avand in vedere cele de mai sus, putem aprecia ca atat in perioada de executie, cat si in cea de

exploatare, impactul prognozat poate fi considerat nesemnificativ.

4.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului


Pentru prevenirea unor poluari accidentale se recomanda:

evitarea amplasarii directe pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate

depozitarii de materiale de constructie, recipientelor golite si a deseurilor vor fi

impermeabilizate in prealabil, fie prin utilizarea de folii de plastic, sau prin folosirea de

suprafete betonate/asfaltate pre-existente, fie prin utilizarea de containere speciale.

asigurarea organizarii functionale a incintelor organizarilor de santier, astfel incat

desfasurarea activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific

(depozitare, spatii manevra, etc.).

indepartarea cu grija a stratului de sol vegetal si depozitarea in gramezi separate, precum

si reinstalarea dupa reumplerea santurilor, pentru a face posibila reinstalarea naturala a

vegetatiei.

aplicarea de proceduri de catre constructor si asigurarea implementarii masurilor de

protectie a solului impotriva eventualelor contaminari accidentale sau structurale.

In perioada de exploatare, in cazul exploatarii normale a retelei de canalizare si a SEAU nu se

preconizeaza efecte poluante, iar in cazul in care vor avea loc interventii punctuale la reteaua de

canalizare si /sau la SEAU se vor avea in vedere aceleasi recomandari de mai ca in cazul

perioadei de executie.

4.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

UAT Islaz este situata in proportie de cca 92% in situl Natura 2000 RO SPA 0024 Confluenta

Olt – Dunare, in proportie de cca 37% in situl Natura 2000 ROSCI 0044 Corabia – Turnu

Magurele si in proportie de numai 5% in situl Natura 2000 ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei

si Turnu Magurele. Situl Natura 2000 RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare este cel care

practic se suprapune peste localitatea Islaz, atat pe aria antropizata a strazilor si constructiilor

localitatii (intravilan), cat si pe extravilanul acesteia format din terenuri agricole, pasuni, etc.



43

Amplasarea celor 3 situri si distantele cele mai mici de la investitie pana la fiecare sit in parte

sunt figurate pe Harta Natura 2000 atasata prezentei documentatii.

Mai jos sunt prezentate elemente importante referitoare la aceste 3 situri de importanta

comunitara si la aria protejata de interes National Ostrovul Mare, aflata la sudul localitatii Islaz,

in lunca Dunarii.

RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare - a fost declarat prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011

pentru modificarea HG nr.1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România.

Localizare- situl, amplasat în judeţele Teleorman (70%) şi Olt (30%), este un vestigiu al luncii

naturale a Oltului Inferior cuprinzând zona de vărsare a Oltului în Dunăre, cu maluri

neconsolidate de beton, spălate de curenţi, insule de nisip, zăvoaie pe malul stâng, iar pe malul

drept: pajişti, culturi agricole şi o perdea forestieră de protecţie alcătuita din plop.

Suprafaţa - 20960 ha, din care 14672 ha pe raza jud. Teleorman.

Importanţă - Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor de cormoran pitic

(Phalacrocorax pygmeus) si dumbrăveancă (Coracias garrulus).

Situl este important în perioada de migraţie şi de iernat pentru speciile de raţe, gâşte, pelicani,

lebede. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de

baltă.

O serie intreaga de detalii legate de situl RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare, referitoare la

legatura cu alte situri Natura 2000, localizarea exacta a sitului, speciile de pasari enumerate in

anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, speciile de pasari cu migratie regulata

nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, descrierea sitului, calitatea si

importanta sitului, vulnerabilitatea acestuia, desemnarea sitului, tipul de proprietate, activitatile

antropice si efectele lor in sit si in vecinatatea sitului, etc. sunt prezentate in cele ce urmeaza.

ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare

In Formularul standard Natura 2000 pentru ariile de protectie speciala (SPA) situl RO SPA 0024 Confluenta Olt -Dunare este de tip J, a fost confirmat in 2007.10, iar fisa a fost actualizata in 2011.01; responsabil fiind Grupul de lucru Natura 2000.

Legaturi cu alte situri Natura 2000

K RO SCI 0044 Corabia-Turnu Magurele

K RO SCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele

Localizarea sitului

Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 45' 36'', Longitudine E 24º 43' 54''

Suprafata sitului (ha): 20.960

Altitudine: minima 3m, maxima 53 m, medie 29 m

Regiunea biogeografica: Continentala

Regiunile administrative: 30 % in judetul Olt (RO 044) si 70% in judetul Teleorman (RO 037)



44

Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global A023 Nycticorax nycticorax 12-20 p C B C C A393 Phalacrocorax pygmeus 350-450 p B B C C A234 Picus canus 6-10 p D A034 Platalea leucorodia 30-60 i D A195 Sterna albifrons 70-140 i C B C C A193 Sterna hirundo 200-400 i C B C C A166 Tringa glareola 500-1000 i C C C C A229 Alcedo atthis 4-6 p D A133 Burhinus oedicnemus 4-10 p C B C B A196 Chlidonias hybridus 80-150 i D A197 Chlidonias niger 50-100 i C B C C A231 Coracias garrulus 16-20 p C B C C A038 Cygnus cygnus 1-5 i D A238 Dendrocopos medius 6-10 p D A131 Himantopus himantopus 2-10 i D

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global A086 Accipiter nisus R D A168 Actitis hypoleucos RC D A247 Alauda arvensis P D A054 Anas acuta RC D A052 Anas crecca C D A050 Anas penelope P D A053 Anas platyrhynchos RC P D A055 Anas querquedula P D A028 Ardea cinerea P D A059 Aythya ferina RC D A061 Aythya fuligula RC D A067 Bucephala clangula RC D A087 Buteo buteo RC D A088 Buteo lagopus V D A366 Carduelis cannabina C D A364 Carduelis carduelis C D A365 Carduelis spinus RC D A136 Charadrius dubius RC D A137 Charadrius hiaticula RC D A373 Coccothraustes coccothraustes RC D A113 Coturnix coturnix RC D A212 Cuculus canorus P D A253 Delichon urbica C C D A309 Sylvia communis RC D A161 Tringa erythropus R D A164 Tringa nebularia RC D A165 Tringa ochropus R D A162 Tringa totanus RC D A283 Turdus merula P D A285 Turdus philomelos RC D A232 Upupa epops RC D A142 Vanellus vanellus C D A269 Erithacus rubecula C D A099 Falco subbuteo RC D A096 Falco tinnunculus C D A322 Ficedula hypoleuca R D A359 Fringilla coelebs C D A360 Fringilla montifringilla RC D A125 Fulica atra R D A153 Gallinago gallinago RC D A123 Gallinula chloropus R D A130 Haematopus ostralegus R D A340 Lanius excubitor R D



45

A459 Larus cachinnans RC D A182 Larus canus RC D A179 Larus ridibundus P D A156 Limosa limosa RC D A292 Locustella luscinioides RC D A271 Luscinia megarhynchos R D A070 Mergus merganser RC D A230 Merops apiaster P D A383 Miliaria calandra C D A262 Motacilla alba RC RC D A260 Motacilla flava RC C D A319 Muscicapa striata RC D A160 Numenius arquata V D A337 Oriolus oriolus R D A017 Phalacrocorax carbo P D A315 Phylloscopus collybita C D A372 Pyrrhula pyrrhula RC D A249 Riparia riparia P P D A275 Saxicola rubetra RC D A276 Saxicola torquata RC D A210 Streptopelia turtur V D A351 Sturnus vulgaris RC D A311 Sylvia atricapilla RC D

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

DESCRIEREA SITULUI

Cod % CLC Clase de habitate

N04 6 331 Plaje de nisip N06 13 511, 512 Râuri, lacuri N12 39 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 13 231 Pasuni

N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile N16 16 311 Paduri de foioase N21 3 221, 222 Vii si livezi N26 5 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:

Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, putin influentat de prezenta umana. Oltul se varsa în Dunare la km 604 între localitatile Turnu Magurele si Islaz pe teritoriul judetului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor doua ape se unesc si formeaza o suprafata mai joasa si mai întinsa. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul pâna la varsarea sa în Dunare reprezinta singura portiune ce pastreaza aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spalate de curenti, marginite din loc în loc de plopi, salcii sau pâlcuri de arini, si tot în acest sector se formeaza insule de nisip. Chiar la confluenta cu Dunarea pe malul stâng, exista zavoaie iar pe malul drept se extind pajisti, culturi agricole si o perdea forestiera de protectie (alcatuita din plop).

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66

c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulus.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: rate, gaste, pelicani, lebede.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani, lebede.



46

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitate:

1.Chiar la confluenta râului Olt cu fluviul Dunarea pe malul drept se extind pajisti si culturi agricole unde a fost constatata practicarea pasunatului.

2.Incendierea ilegala a stufarisului si în general a vegetatiei uscate, se produce anual pe suprafete variabile,intensitatea actuala fiind slaba.

3.Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetatiei si realizarea unor carari în stuf conduc la perturbarea speciilor pasarilor protejate si la fragmentarea habitatului acestora.

Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):

Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numit Confluenta Olt-Dunare nu are statut legal de constituire ca arie naturala protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit, a fost obtinut avizul favorabil cu nr.1677/16.02.2006 al Academiei Române-

Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protectie speciala avifaunistica. Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit

Tip de proprietate:

Forma de proprietate a sitului este în proportie de 65%-proprietate privata si 35%-proprietate publica.

Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

Activitati si consecinte în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

100 Cultivare A 10 0 140 Pasunatul C 5 - 160 Managementul forestier general C 5 0 170 Cresterea animalelor B 10 0 210 Pescuit profesionist(industrial) A 30 - 230 Vanatoare A 30 - 300 Extragere de nisip si pietris B 10 - 511 Linii electrice B 5 0 941 Inundatii C 2 +

Activitati si consecinte în jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl.

100 Cultivare C 70 0 210 Pescuit profesionist (industrial) C 30 0 230 Vanatoare B 50 0 520 Navigatie B 50 0

(Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) – negativă)

Organismul responsabil pentru managementul sitului: Contract Administrare: 3/19.02.2010, Administrator:

Asociatia Echilibru Bucuresti, Bd. Mircea Voda, nr. 40, bl. M11, sc 2, ap. 50 0213204927, 0723873525, fax-

0213204927 [email protected], www.asociatiaechilibru.ro

Plan de management: in 11.08.2016 Proiectul „Planificarea managementului conservării biodiversității în 2 situri

Natura 2000 - ROSPA0024 Confluența Olt-Dunăre și ROSCI0044 Corabia Turnu-Măgurele, incluzând aria naturală

protejată de interes național B10. Ostrovul Mare” a fost depus de Asociatia Echilibru la AM POIM in cadrul Apelului

9/4/1 „Creşterea gradului de protecţie conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi

refacerea ecosistemelor degradate” si se afla in faza de verificare administrativa si a eligibilitatii.

http://www.asociatiaechilibru.ro/



47

ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele - a fost declarat prin Ordinul ministrului mediului şi

pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării

durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Localizare-situl se afla in lunca inferioară a Dunării, fiind amplasat în judeţele Teleorman (67%)

şi Olt (33%).

Suprafaţa -9256 ha, din care 6201,52 ha pe raza jud. Teleorman.

Importanţă – Sectorul Corabia Turnu-Măgurele prezintă o valoare ecologică deosebită datorită

prezenţei unor tipuri de habitate de interes comunitar: păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior, păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus angustifolia, cu multe zăvoaie de Salix alba şi Populus alba.

În acest sector inferior al Dunării, habitatele rămase în stare naturală şi seminaturală în urma

transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani, în lunca Dunării sunt pădurile de esenţă

moale, aceste zăvoaie de salcie şi plop, cu o importanţă ecologică deosebită, reprezentând

totodată habitate de interes comunitar.

O serie intreaga de detalii legate de situl ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele, referitoare la

legatura cu alte situri Natura 2000, localizarea exacta a sitului, tipuri de habitate prezente in sit si

evaluarea sitului in ceea ce le priveste, speciile de mamifere enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE, speciile de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE, speciile de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE, speciile de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE,

descrierea sitului, calitatea si importanta sitului, vulnerabilitatea acestuia, desemnarea sitului,

tipul de proprietate, activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatatea sitului, etc. sunt

prezentate in cele ce urmeaza.

RO SCI 0044 Corabia – Turnu Magurele

In Formularul standard Natura 2000 pentru situri de importanta comunitara (SCI), situl RO SCI 0044 Corabia – Turnu Magurele este de tip K, a fost confirmat in 2008.12, iar fisa a fost actualizata in 2011.01; responsabil fiind Grupul de lucru Natura 2000.


J ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare






Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Cod Denumire habitat % Reprez Supr.rel. Conserv. Global 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B 91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior



48

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 0,1 B C B B 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris 1 B C B B)

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 1 B C B B 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de

specii de Chara 0,01 C C C C

Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0% Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1335 Spermophilus citellus P C B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1188 Bombina bombina P C B C B 1993 Triturus dobrogicus P C B B B


Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1149 Cobitis taenia P C B C B 1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B 1145 Misgurnus fossilis P C B C B 1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B 4125 Alosa immaculata P R C B B B 1159 Zingel zingel P B B C B 1124 Gobio albipinnatus P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B 1160 Zingel streber P B B C B 1130 Aspius aspius P B B C B 2511 Gobio kessleri P? 2555 Gymnocephalus baloni P C B B B


Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 4064 Theodoxus transversalis R B B B B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă



49

Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod ` % CLC Clase de habitate

N04 5 331 Plaje de nisip N06 34 511, 512 Râuri, lacuri N07 2 411, 412 Mlastini, turbarii

N12 2 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 15 231 Pasuni N16 34 311 Paduri de foioase N26 8 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)


Sectorul Corabia-Turnu Magurele se situeaza în Lunca Dunarii Inferioare si prezinta o valoare ecologica deosebita,datorita prezentei unor tipuri de habitate de interes comunitar, precum: paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (cod Natura 2000-91E0), paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis si Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia (cod Natura 2000-91F0), cu multa vita salbatica(Vitis sylvestris),dar si multe zavoaie cu Salix alba si Populus alba(cod Natura 2000-92A0). Din punct de vedere geologic, zona se caracterizeaza ca o zona unde se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietrisuri marunte, mari si foarte mari,adevarate bolovanisuri, maluri si argile cu grosimi variabile,bine reprezentate.


În acest sector inferior al Dunarii,habitatele ramase în stare naturala si seminaturala în urma transformarilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale, aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentând totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000-92A0). Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si îsi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentând o importanta din punct de vedere al biodiversitatii, mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar, ce se regasesc în anexa I a Directivei Pasari: ciocântors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta (Sterna hirundo),chira mica ( Sterna albifrons),stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax),stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta),egreta mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia).

Vulnerabilitate:

Acest sit având o importanta avifaunistica poate fi vulnerabil datorita activitatii de vânatoare efectuata în zona, braconajului, care conduc la un deranj al speciilor de pasari în perioada cuibaritului. Pasunatul si defrisarea pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar întâlnite în zona.

Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos):

În urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea, acest sit a obtinut avizul favorabil al Academiei Române- Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervatie naturala.

Tip de proprietate:

Din punct de vedere teritorial-administrativ acest sit se situeaza pe raza a doua judete Olt si Teleorman. Din suprafata sitului, aferenta jude_ului Teleorman 72,21% reprezinta domeniul public al statului, 15,3% reprezinta domeniul privat si 12,49%-mixt.

Documentatie:

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea,2006-Documentatia stiintifica pentru declararea rezervatiei naturale Balta Geraiului, Gurile Oltului si Sâiului.

ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR ÎN SIT SI ÎN VECINATATE



50

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

- Activitati si consecinte în interiorul sitului


140 Pasunatul C 5 - 230 Vanatoare C 10 - 941 Inundatii C 30 + 220 Pescuit sportiv C 10 0 243 Braconaj, otravire, capcane C 20 -

- Activitati si consecinte în jurul sitului


100 Cultivare C 20 0 140 Pasunatul C 20 - 230 Vanatoare C 50 0 400 Zone urbanizate, habitare umana C 30 0 502 Drumuri, drumuri auto A 30 - 504 Porturi C 1 – 520 Navigatie C 10 –

Managementul sitului-n.d.

Plan de management: in 11.08.2016 Proiectul „Planificarea managementului conservării biodiversității în 2 situri

Natura 2000 - ROSPA0024 Confluența Olt-Dunăre și ROSCI0044 Corabia Turnu-Măgurele, incluzând aria naturală

protejată de interes național B10. Ostrovul Mare” a fost depus de Asociatia Echilibru la AM POIM in cadrul Apelului

9/4/1 „Creşterea gradului de protecţie conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi

refacerea ecosistemelor degradate” si se afla in faza de verificare administrativa si a eligibilitatii.

ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele – a fost declarat prin Ordinul

ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului

mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România.

Are o suprafaţa –12146 ha, din care 5101,32 ha pe raza jud. Teleorman, fiind amplasat în

judeţele Olt (58%) şi Teleorman (42%).

Localizare - Situl este pe cursul inferior al râului Olt şi Sâi.

Importanţă – Zona umedă reprezintă un habitat specific pentru speciile de mamifere precum:

popândăul şi vidra, pentru speciile de amfibieni şi reptile precum: tritonul cu creastă, buhaiul de

baltă cu burtă roşie, broasca ţestoasă de apă, tritonul dobrogean cu creastă, dar şi pentru specii de

peşti precum: boarta şi porcuşorul de nisip.

O serie intreaga de detalii legate de situl ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu

Magurele, referitoare la legatura cu alte situri Natura 2000, localizarea exacta a sitului, speciile

de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, speciile de amfibieni si

reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, speciile de pesti enumerate în

anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, descrierea sitului, calitatea si importanta sitului,

vulnerabilitatea acestuia, desemnarea sitului, tipul de proprietate, activitatile antropice si efectele

lor in sit si in vecinatatea sitului, etc. sunt prezentate in cele ce urmeaza.



51

ROSCI0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele

In Formularul standard Natura 2000 pentru situri de importanta comunitara (SCI), situl RO SCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele este de tip K, a fost propus in 2011.01; responsabil fiind Grupul de lucru Natura 2000.


J ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare

J ROSPA0106 Valea Oltului Inferior






Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1355 Lutra lutra C C B C B 1335 Spermophilus citellus P C B C B

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1166 Triturus cristatus C C B C B 1188 Bombina bombina C C B C B 1220 Emys orbicularis P C B B A 1993 Triturus dobrogicus P C B B A

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1124 Gobio albipinnatus C C B C B 1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod ` % CLC Clase de habitate

N04 11 331 Plaje de nisip N06 7 511, 512 Râuri, lacuri N12 10 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 55 231 Pasuni N16 15 311 Paduri de foioase N26 2 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)


Zona umeda din regiunea biogeografica continentala reprezentând habitat specific pentru speciile de interes conservativ Spermophilus citellus si Lutra lutra alaturi de 4 specii de reptile si amfibieni si doua specii de pestti de asemenea de interes conservativ.


Este printre putinele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis si Triturus dobrogicus. De importanta ridicata si pentru speciile Triturus cristatus si Bombina bombina.

Vulnerabilitate:

Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatiilor de agricultura, a. suprapasunatului, a lipsei pasunatului, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei, depozitare de deseuri menajere sau industriale.



52

Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative mai jos): n.d

Tip de proprietate: n.d

Documentaie: n.d

ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR ÎN SIT SI ÎN VECINATATE

Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata

- Activitati si consecinte în interiorul sitului


952 Eutrofizarea A 60 - 421 Depozitarea deseurilor menajere A 40 - 890 Alte schimbari induse de oameni in conditiile hidraulice A 90 0

Managementul sitului-n.d.

Plan de management al sitului: Exista plan de management realizat in cadrul proiectului co-finantat din FEDR in cadrul POS Mediu 2007-2013. Planul de management al sitului a fost aprobat prin OM nr. 1199/28.06.2016.

Indivizi ai speciei Emys orbicularis (broasca testoasa de iaz/balta) au fost identificați pe

suprafața ariei protejate, în zona Moldoveni, Podul Olt - în apropiere de Izlaz; starea de

conservare din punct de vedere al populaţiei speciei fiind favorabilă. În ceea ce priveşte,

calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată, aceasta este adecvată pentru supravieţuirea

pe termen lung a speciei.

Trebuie subliniat faptul ca lucrarile la reteaua de canalizare se desfasoara in intravilanul

localitatii, iar aceasta zona in care au fost identificati indivizi ai speciei Emys orbicularis se

situeaza la cca 2 km de aria de executie a lucrarilor, astfel incat nu este influentata in nici un fel

de lucrarile din proiect.

De asemenea trebuie specificat si faptul ca ihtiofauna din raul Olt - Rhodeus sericeus amarus

(boarta/boarca)-intalnita de asemenea in zona Moldoveni si Podul Olt nu este influentata in nici

un fel de lucrarile din proiect, acestea desfasurandu-se la distanta foarte mare de zona in care a

fost identificata specia de peste numita mai sus.

Aria protejata de interes National Ostrovul Mare

Ostrovul Mare este o arie protejata de interes national -rezervatie naturala de tip floristic si

faunistic, cu o suprafata de 139,6 ha- amplasata pe Dunare in dreptul localitatii Islaz; aceasta a

fost desemnata prin Hotararea de Guvern nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale

protejate, in baza Deciziei CJ Teleorman 816/2005. Ostrovul Mare mai este denumit si "Mica

Delta" din Teleorman.

Tipul ariei naturale protejate, conform categoriilor din Anexa nr.1 a OUG nr.57/2007 este de

rezervatie naturala.

De la momentul desemnarii, se aplica regimul silvic de rezervatie de catre Ocolul Silvic Corabia.

Din 2008 Rezervatia se afla in custodia Asociatiei Echilibru. Rezervatia naturala de cca. 140 ha

a fost desemnata pentru protectia pasarilor si a habitatelor lor, mai ales a exemplarelor de

Cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus) care cuibaresc in plopii albi si negri de pe ostrov.



53

Cormoranul pitic este o specie inclusa in anexa 2 a Conventiei de la Berna pentru conservarea

vietii salbatice din Europa si in anexa 3 a OUG 57/2007.

Arboretele naturale aproape virgine de Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o inaltime

in prezent de circa 30 metri şi o acoperire medie de 75%. Aceste arborete dezvolta in sinuzia

ierboasa unele liane ca: Vitis sylvestris si Humulus lupulus si multe specii ierboase precum:

Rubus caesius, ce formeaza vetre compacte in multe suprafete, Anthriscus trichosperma (in

sezonul vernal), Agrostis stolonifera si Agropyron repens.

Lucrarile proiectate nu interfereaza in nici un fel cu aceasta rezervatie naturala.


Toate lucrarile aferente sistemului de canalizare vor fi realizate in perimetrul intravilanului

localitatii. Pe anumite portiuni ale traseelor de retele poate fi necesara totusi indepartarea

vegetatiei naturale asa cum ar fi cazul pentru portiuni aflate in spatii verzi, de exemplu.

Conducta de deversare a apei uzate in statia de epurare, statia de epurare si conducta de

deversare a apei epurate in emisar se realizeaza in mare parte in extravilanul localitatii. Conducta

de deversare a apei uzate in SEAU si conducta de evacuare a apei uzate epurate in emisar sunt

pozate pe trama drumului existent pana la punctul de deversare in raul Olt. Latimea transeelor va

fi mica, dar se adauga 20 cm stanga si dreapta conductei pentru pozarea conductei si protejarea

acesteia cu pat de nisip.

Majoritatea lucrarilor de constructie propuse se vor desfasura insa de-a lungul drumurilor si de-a

lungul traseelor cu drept de trecere.

Impactul real al lucrarilor la SEAU asupra vegetatiei se anticipeaza ca fiind moderat spre

nesemnificativ, si reversibil dupa finalizarea lucrarilor de executie, iar impactul lucrarilor la

reteaua de canalizare din localitate se estineaza a fi nesemnificativ, intrucat are loc in spatiu

complet antropizat – pe strazile localitatii.

In principiu, zgomotul produs de functionarea si circulatia utilajelor si mijloacelor de transport

are impact asupra faunei, determinand limitarea accesului in anumite zone.

Diminuarea timpului de stres asupra elementelor de flora si fauna constituie un factor esential in

refacerea habitatelor.

Impactul preponderent se va manifesta asupra faunei mici de sol, avand in vedere ca lucrarile se

vor desfasura in spatii deja antropizate, respectiv intravilanul comunei.

Asa cum s-a mentionat, impactul la nivelul faunei se manifesta doar pe perioada lucrarilor de

executie si are caracter reversibil.

Avand in vedere termenul relativ scurt alocat lucrarilor impactul real asupra vegetatiei se

anticipeaza ca fiind redus, mare parte din flora locala afectata urmand a se reface dupa

retragerea factorilor perturbatori.

In general, in perioada de executie de lucrari la conducte aflate in subteran, si in special a

lucrarilor la conducta de deversare in SEAU si a celei de descarcare a apei epurate in emisar ,

este posibila aparitia unor efecte negative asupra speciilor din imediata apropiere. Aceste efecte

se pot concretiza in tendinta de retragere a faunei in zone limitrofe, motivul fiind zgomotul

generat de lucrarile de constructie. Un alt efect potential negativ al lucrarilor de pozare de

conducte subterane este de diminuare calitativa temporara a habitatelor din perimetrul



54

organizarilor de santier si a punctelor de lucru. In general insa, daca constructorul respecta

masurile minime de reducere a acestor impacturi (pastrarea stratului vegetal decopertat si

refacerea prin recopertare a suprafetelor afectate cu acelasi material), degradarea calitativa a

habitatelor este minima si total reversibila. In plus trebuie precizat ca lucrarile se desfasoara in

spatiul rezidential rural, deja antropizat, iar traseul conductei de deversare a apei uzate din

SEAU in emisar va urmari drumul deja existent pana la punctul de descarcare al conductei in

raul Olt.


Impactul potential asupra florei si faunei terestre pe durata fazei de exploatare este cu mult mai

mic decat cel din faza de constructie si se reduce, in principal, la impactul determinat de

activitatile de intretinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de escavatie.

In cazul lucrarilor de intretinere obiective, antreprenorul va lua masuri de minimizare a

impactului si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni /minimiza distrugerea

ecosistemelor acvatice si terestre.

Prezentul proiect se concentreaza pe infiintarea retelei de canalizare in aglomerarea Islaz. Se

presupune astfel ca nu vor fi necesare interventii prea dese, intrucat este vorba de realizarea unor

retele noi de canalizare; ca urmare impactul potential asupra ecosistemelor terestre si, in special,

asupra celor acvatice este considerat pozitiv, in primul rand datorita descarcarii apelor epurate la

parametrii de calitate din legislatia nationala.

4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor

naturii si ariilor protejate


Executia lucrarilor de canalizare se realizeaza pe strazile localitatii Islaz, pe trama stradala, fara a

afecta in vreun fel flora si fauna sitului RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare. Cele doua situri

de importanta comunitara – ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu Magurele si ROSCI

044 Corabia - Turnu Magurele - se afla la o distanta considerabila de intravilanul localitatii Islaz,

unde se realizeaza lucrari de pozare a conductelor de canalizare (cca 2 km si respectiv cca. 1,2

km).

Singurele lucrari care se executa in zona sitului RO SPA 0024 Confluenta Olt – Dunare sunt

lucrarile la SEAU, care vor fi executate cu respectarea stricta a unor masuri de minimizare a

impactului asupra florei si faunei sitului. Lucrarile la conducta de deversare a apei epurate in

emisar, raul Olt vor fi efectuate partial si in situl ROSCI 0044 Corabia - Turnu Magurele.

Desi impactul potential asupra florei si faunei este mediu spre nesemnificativ, totusi au fost

prevazute masuri pentru diminuarea impactului in perioada de constructie si masuri similare

pentru perioada de operare, in special in ceea ce priveste SEAU, masuri ce vor fi impuse

antreprenorului de lucrari, si respectiv operatorului pe perioada de interventii in cazuri de avarii.

Se are in vedere respectarea de catre constructor a urmatoarelor cerinte:

Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea

suprafetelor vegetale;

Pe intreaga perioada a lucrarilor executate la SEAU, la pozarea conductei de aductiune a

apei uzate in SEAU si la pozarea conductei de deversare a apei epurate in emisar,

antreprenorul va instrui personalul muncitor in vederea interzicerii oricaror forme de



55

recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor

natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

Lucrarile la SEAU si cele doua conducte mentionate mai sus vor fi planificate adecvat,

astfel incat sa se evite sau sa fie redusa perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si

adaposturilor; in acest sens, organizarea lucrarilor de executie se va face in lunile

calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu

sunt in migratie (in speta pasarile); se va urmari reducerea la minimum a termenelor de

executie a acestor lucrari;

Amplasarea, la loc vizibil, pe perioada implementarii planului si a derularii investitiei, de

panouri informative privind existenta siturilor Natura 2000 si a speciilor salbatice

protejate de lege, semnalate pe amplasament, in special in zona SEAU si a celor doua

conducte la aceasta, conducta de deversare a apelor uzate in SEAU si cea de deversare a

apelor epurate in emisar;

Traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele proiectate si la un

program de lucru diurn care sa nu creeze disconfort speciilor salbatice din zona;

Organizarea de santier pentru SEAU se va realiza in incinta amplasamentului statiei si va

ocupa temporar suprafata de teren strict necesara din incinta amplasamentului, astfel

incat impactul asupra mediului natural sa fie minim;

Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija, depozitat in gramezi separate si va fi

reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei, acolo

unde va fi cazul;

Santierul, drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele al caror invelis

vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale;

In cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a

executantului), se vor stabili masuri de protectie impotriva poluarii, o atentie speciala

trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile;

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a

se reduce praful;

Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate

pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara

de deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena ori se vor utiliza

platforme betonate existente sau containere mari pentru deseuri din constructii si

demolari;

Se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a

folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate;

Prin lucrarile executate nu se modifica in nici un fel compozitia autohtona a speciilor de

plante locale si nu se introduc alte specii invadatoare sau care nu fac parte din ecositem;

Dupa interventiile antropice care ar putea perturba mediul natural, vor fi intreprinse

actiuni de refacere a stratului vegetal cu solul vegetal escavat, iar flora locala se va reface

natural dupa finalizarea lucrarilor de pozare a conductelor – acolo unde acestea vor fi

realizate pe spatii cu vegetatie;

Refacerea stratului vegetal afectat de lucrarile de constructie se va realiza sub indrumarea

unui specialist biolog, doar daca va fi cazul.


Impactul potential asupra florei si faunei terestre pe durata fazei de exploatare este cu mult mai

mic decat cel din faza de constructie si se reduce in principal la impactul determinat de

activitatile de intretinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de excavatie.



56

In cazul lucrarilor de intretinere obiective, operatorul va lua masuri de minimizare a impactului

si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea ecosistemelor acvatice

si terestre.

Prezentul proiect se concentreaza pe realizarea retelelor de canalizare, a constructiilor anexa ale

acestora si pe realizarea statiei de epurare. Se presupune astfel ca nu vor fi necesare interventii

prea dese, intrucat este vorba de realizarea unor retele noi de canalizare; a unei SEAU noi,

performante, iar impactul potential asupra ecosistemelor terestre si in special asupra

ecosistemelor acvatice va fi cert unul pozitiv.

Concluzionand, se pot mentiona urmatoarele aspecte necesare etapei de incadrare:

1. Proiectul se implementeaza in zona antropizata, adica pe strazile localitatii Islaz. Intreaga

localitate este inclusa in situl ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare, iar parti din extravilanul

localitatii se afla situate partial in siturile ROSCI 0376 Raul Olt intre Maruntei si Turnu

Magurele si ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele.

2.Reteaua de canalizare se va realiza pe strazile localitatii Islaz, conducta de deversare a apelor

uzate in SEAU va urmari drumul catre Olt pana la amplasamentul SEAU care va fi amplasata

conform planului anexat in situl ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare, iar conducta de

deversare a apelor epurate in emisar (raul Olt) va fi pozata partial si in situl ROSCI 0044

Corabia – Turnu Magurele.

3. Proiectul va include actiuni de pozare conducte de canalizare care nu vor duce la modificari

fizice in aria naturala protejata ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare fiind efectuate pe strazile

localitatii Islaz. Utilizarea terenului pentrru realizarea SEAU in aria ROSPA 024 Confluenta

Olt – Dunare si pozarea conductei de deversare a apelor epurate in situl ROSCI 0044 Corabia –

Turnu Magurele nu va avea impact semnificativ asupra florei si faunei din zona, nu va

fragmenta habitate si nu va pune in pericol speciile existente de flora si fauna.

4. Proiectul nu implica utilizarea, stocarea, transportul manipularea sau producerea de

substante sau materiale care ar putea afecta speciile si/sau habitatele de interes din zona sitului

ROSPA 024 Confluenta Olt – Dunare si a sitului ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele.

5. Se vor produce deseuri de constructie, deseuri menajere si namol de epurare, dar acestea vor

fi gestionate conform solicitarilor impuse antreprenorului si cerintelor legale si nu vor afecta

speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care ariile naturale protejate de interes

comunitar au fost desemnate.

6. Nu exista alti factori care ar trebui luati in considerare, ca de exemplu dezvoltari conexe,

care ar putea duce la afectarea ariilor naturale protejate si nici impacturi cumulative cu alte

proiecte existente sau propuse. Mai mult decat atat, prin realizarea SEAU in localitatea Islaz se

imbunatateste starea actuala cand apele uzate sunt deversate in mod necontrolat, intrucat

localitatea are doar sistem de alimentare cu apa, neavand canalizare si SEAU. Asadar prin

epurarea apelor uzate, apele deversate in emisar se vor inscrie in parametrii de calitate ai

NTPA 001, conducand la protectia florei si faunei acvatice si stopand poluarea actuala a solului

si subsolului.

7. In urma datelor de specialitate consultate si a vizitei pe amplasament s-a estimat ca in zona

SEAU nu exista habitate naturale si specii salbatice de interes comunitar care ar putea fi

afectate de realizarea SEAU.

8. Proiectul nu afecteaza zonele de hranire, de reproducere si nici pe cele de migratie. Impactul

moderat spre nesemnificativ din timpul perioadei de constructie a SEAU va fi mult atenuat pe



57

perioada de exploatare a SEAU, iar fauna mica de sol ce ar putea fi oarecum deranjata pe

perioada constructiei, va reveni ulterior.

9. Emisiile in aer au fost analizate in cap. 4.2. Protectia calitatii aerului si s-a estimat ca

impactul va fi nesemnificativ atat pe perioada constructiei, si mai ales pe perioada de

exploatare. Nu au loc devieri de cursuri de apa ori extrageri de ape subterane.

10. Proiectul nu provoaca nici o deteriorare, fragmentare, ori pierdere de habitate naturale de

interes comunitar.

11. Proiectul nu va duce la izolarea reproductiva a vreunei specii de interes comunitar sau a

vreunei specii tipice care intra in compozitia unui habitat comunitar.

12. Proiectul nu implica utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologica –

exploatarea apelor de suprafata si subterane, activitati extractive de suprafata de sol, argila,

nisip, pietris, defrisare, inundare de terenuri, pescuit, vanatoare ori colectare de plante -.

Proiectul va constribui la preluarea apelor uzate din gospodariile si institutiile localitatii Islaz,

si la epurarea acestora, protejand mediul si contribuind la starea de confort si civilitate a

populatiei din zona.

4.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, de

monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un

regim de restrictie, zone de interes traditional

Proiectul este localizat in zona rezidentiala, insa, nu se cunosc date privind potentiala localizare

in apropiere a unor monumente istorice, situri arheologice sau a altor zone cu regim de restrictie

de interes traditional.

4.7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor

protejate si/sau de interes public


Cresterea gradului de confort edilitar in zonele analizate se va realiza cu pretul afectarii

functionalitatii sistemului urban. Locuitorii riverani strazilor pe care se vor desfasura lucrarile

(si, implicit, beneficiari ai investitiei) vor suporta in mod indirect impactul datorat fazei de

executie. Nu este vorba despre nivele ridicate ale emisiilor de poluanti, ci despre dificultati in

asigurarea accesului pe strazi (datorita topografiei locale) si posibilitatii aparitiei unor nivele mai

ridicate de zgomot si vibratii decat in perioada normala fara lucrari.

Desi nu se cunosc in zona monumente istorice si arhitectonice, pentru orice eventualitate, se va

avea in vedere respectarea prevederilor Ord. 589/D/ 9.11.1992, 130/23.12.1991 MLPAT si

Ministerului Culturii privind lucrarile de constructii in zone situate in vecinatatea monumentelor

istorice. Acestea impun:

zone de protectie de 100m in localitatile urbane, 200m in localitatile rurale si 500 m in

afara localitatilor;

descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche, necunoscute in

timpul autorizarii, trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor

legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele nu vor prejudicia

cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor istorice.



58

Lucrarile de constructie pentru aceste obiective vor avea prin urmare un impact nesemnificativ.


Pe parcursul fazei de exploatare nu se anticipeaza efecte negative asupra conditiilor culturale si

etnice, inclusiv asupra patrimoniului cultural.

Luand in considerare masurile definite si riscul relativ mic de interferare cu obiective de valoare

arheologica, culturala sau istorica, impactul este considerat nesemnificativ.

In faza de exploatare, activitatile de intretinere si reparatii pentru sistemul de canalizare vor

determina efecte similare celor din faza de constructie asupra asezarilor umane si obiectivelor de

interes, dar la o scara mult mai redusa ca intindere spatiala si ca perioada de timp.

Impactul general asupra asezarilor umane si asupra obiectivelor de interes public este

considerat redus si raportat la situatia actuala, va fi un impact pozitiv.

4.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

4.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate


In etapa de constructie vor rezulta cantitati mai mari de deseuri comparativ cu etapa de

exploatare, in special in timpul lucrarilor de constructie pentru realizarea SEAU si decopertare a

strazilor pentru pozarea conductelor. Vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:

spartura de asfalt;

pamant de excavatie excedentar;

deseuri rezultate din constructii: deseuri de lemn, deseuri de diverse materiale de

constructii si finisaje, ca de exemplu beton, deseuri de fier-beton, recipienti goliti,

ambalaje de la diferite materiale de constructie si echipamente si utilaje, etc.

Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie

si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin evacuare la depozitul de deseuri.

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii

economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine

evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase” prezentata in anexa 2 a H.G. 856/2002.

Este dificil de realizat o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de

antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

Cu toate acestea se poate previziona tipul de deseuri ce vor fi generate in perioada de executie,

astfel:

- deseuri amestecate (pamant, piatra, beton si asfalt), rezultate in timpul operatiilor de pozare a

conductelor de canalizare, racordurilor si constructiilor anexa;

- hartie si carton provenite de la ambalajele diferitelor componente mecanice/electrice, etc.

- deseuri menajere rezultate de la personalul care va executa lucrarile de reabilitare in

organizarile de santier.

Deseurile rezultate in timpul executarii lucrarilor se vor colecta selectiv si vor fi depozitate

temporar in spatii special amenajate de catre executant, cu acordul beneficiarului. Aceste deseuri



59

vor fi, dupa caz, refolosite sau valorificate si se vor evacua conform prevederilor din Legea nr.

211/2011.

Materialele metalice rezultate se vor depozita temporar pâna când vor fi preluate ca deseuri

industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform legislatiei in vigoare.

Tipurile de deseuri, conform H.G. nr. 856/2002, care pot fi obtinute si modul de gestionare a

acestora, sunt prezentate centralizat in tabelul urmator:

Denumire deseu Cod deseu Gestionare deseu

Deseu menajer 20.03.01 Depozitare temporara si preluare/transport prin

firme specializate (operator de salubritate local)

Hârtie si carton 20.01.01 Colectat separat si valorificat prin firme

specializate

Materiale de constructii 17.01.07 Colectat separat si valorificat prin firme

specializate

Gestionarea, stocarea si transportul spre depozitarea definitiva a deseurilor rezultate din perioada

de constructie se vor realiza in conditii de eficienta si securitate pentru factorii de mediu, in

conformitate cu legislatia in vigoare.


Impactul potential al deseurilor pe durata fazei de exploatare este cu mult mai mic decat cel din

faza de constructie si se reduce in principal la impactul determinat de activitatile de intretinere a

canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de excavatie.

In cazul lucrarilor de intretinere si reparatii, sau in situatii de avarie, lucrarile vor genera aceleasi

tipuri de deseuri ca in perioada de constructie dar in cantitati cu mult mai mici, functie de natura

interventiei (asfalt, beton, pamant, etc.).

In plus, in perioada de exploatare, reziduurile provenite de la gratare vor fi colectate periodic de

un operator de salubritate autorizat in vederea eliminarii pe cel mai apropiat depozit de deseuri,

iar grasimile rezultate din separatorul de grasimi vor fi dirijate catre un container special, de

unde un operator licentiat si autorizat in domeniu le va prelua.

Namolul rezultat din SEAU va fi deshidratat, amestecat apoi cu praf de var pentru stabilizare si

depozitat temporar in zona de depozitare temporara a namolului, dupa care va fi evacut pe

depozitul de namol al SC. APA SERV S.A.

4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor


Pentru etapa de executie a lucrarilor se recomanda urmatoarele masuri:

Antreprenorul de lucrari va elabora si va implementa un Plan complet de gestionare a

deseurilor, care va contine:

inventarul tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de

periculozitate;

evaluarea oportunitatilor de reducere a generarii de deaeuri solide, in special a tipurilor

de deseuri periculoase sau toxice;



60

determinarea modalitatii si a responsabililor pentru implementarea masurilor de

gestionare a deseurilor.

pamantul de excavatie va fi refolosit pe cat de mult posibil ca material de umplutura.

Surplusul de pamant va fi depozitat in spatii aprobate de municipalitate. Stratul de sol

vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat dupa reumplerea

santurilor (daca nu este contaminat).

depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat sa se reduca

riscul poluarii solurilor si a apei freatice.


Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie

si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate. Producerea de deseuri se va realiza doar in cazul

activitatilor de intretinere a canalelor, pentru care pot fi necesare lucrari de desfundare sau chiar

de excavatie.

In perioada de exploatare, reziduurile provenite de la gratare din SEAU vor fi spalate, presate si

apoi colectate periodic de un operator de salubritate autorizat in vederea eliminarii.

Namolul ce va rezulta de la SEAU va fi deshidratat, stabilizat cu var si va fi depozitat temporar

pe platforma acoperita dupa care va fi eliminat la depozitul de namol al APA SERV.

4.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

4.9.1. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse


In perioada de constructie – montaj nu se preconizeaza utilizarea de substante toxice si

periculoase.


In perioada de exploatare nu se preconizeaza utilizarea de substante toxice si periculoase.

In procesul de epurare sunt utilizate biopreparate pentru initierea procesului biologic de epurare

a apelor uzate si polielectrolit pentru sedimentarea namolului in exces rezultat; acestea sunt

folosite in diverse faze ale procesului tehnologic al SEAU automatizat. Acesti compusi vor fi

stocati si manevrati in conditii de siguranta pentru mediu, conform legislatiei in vigoare.

4.9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si

asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si sanatatii populatiei


Nu este cazul.


Materialele ce vor fi utilizate in procesul tehnologic al SEAU vor fi ambalate, etichetate,

manipulate si depozitate conform normelor in vigoare.

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

In privinta monitorizarii proiectului aceasta se imparte in doua mari categorii:

monitorizarea respectarii actelor de reglementare in timpul executiei si



61

monitorizarea dupa punerea in functiune a obiectivelor, in etapa de operare a investiei.


Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:

lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o

amploare cat mai mica;

se vor lua masuri pentru ca impacturile potentiale datorate activitatilor propuse prin

proiectul analizat sa fie minime prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute de

proiect;

Contractul pentru implementarea proiectelor prioritare propuse trebuie sa furnizeze urmatoarele

documente:

Plan de siguranta si sanatate cu prevederi minime privind masurile pentru controlul

riscurilor generate in timpul constructiilor;

Plan de management al mediului, conform cu recomandarile stipulate in Acordul de mediu;

Plan de masuri generale de minimizare a impactului prin respectarea prevederilor “Legii

calitatii in constructii, nr.10/1995“;

Planul de actiuni pentru monitorizarea descarcarilor de ape uzate industriale;

Plan de actiuni privind situatiile de avarie;

Planuri de interventii referitoare la accidente si situatii de risc;

Planul privind managementul namolurilor si al altor reziduuri din epurarea apelor uzate.

Conform tipului proiectului propus, respectiv extinderea infrastructurii de apa uzata, principalii

factori de mediu ce ar trebui monitorizati sunt: apa, solul, precum si managementul deseurilor.

In privinta monitorizarii investitiei in perioada de executie a lucrarilor trebuie urmarite:

respectarea datelor din proiectul tehnic;

incadrarea in normele legale si autorizatiile de functionare a statiei de preparare a betoanelor

si, eventual, a statiilor de sortare a agregatelor minerale ce vor fi utilizate pentru constructii;

realizarea instalatiilor prevazute si dimensionarea corecta a celor care inca nu sunt

definitivate, pe baza unor proiecte tehnice de detaliu pentru fiecare specialitate care sa fie

verificate si autorizate in mod distinct;

realizarea sapaturilor si a organizarilor de santier in asa fel incat acestea sa nu se constituie

in surse de poluare majore in zona, cu incadrarea in parametrii de calitate admisi ai

factorilor de mediu, in general, si, in special, a celor privind zgomotul, disfunctionalitatile

de trafic, calitatea apelor evacuate, gestionarea deseurilor;

eliminarea corecta, transportul si depozitarea maselor de pamant excedentar si a molozurilor

numai pe amplasmentele autorizate si in locurile stabilite, corelat cu programele de

constructii si amenajari civile de la locurile indicate pentru transportul pamantului

excedentar si al molozului;

controlul transportului materialelor de constructie, cat si al deseurilor pentru a preveni

imprastierea acestora pe drumurile publice sau in cursuri de apa;

echipamentele si vehiculele vor fi periodic verificate din punct de vedere al emisiilor de

gaze si al zgomotului, pentru a se verifica conformarea cu specificatiile tehnice ale acestora;

monitorizarea starii drumurilor:

- direct unde se desfasoara activitatea de constructii, spre exemplu unde se amplaseaza noi

retele, si

- indirect unde impactul este datorat vehiculelor de transport si utilajelor

controlul locatiilor la finalizarea lucrarilor de constructii.



62

Rezultatele monitorizarii trebuie inregistrate si raportate conform normelor legale. Masuri

suplimentare de monitorizare pot fi, de asemenea, necesare si vor fi adoptate in etapele

ulterioare, daca se va considera necesar.

Detaliile privind programul de monitorizare in perioada de executie a investitiilor vor fi stabilite

de autoritatea competenta pentru protectia mediului.


In faza de exploatare a obiectelor realizate aspectele prezentate mai jos pentru apa uzata

reprezinta o lista minimala a cerintelor de monitorizare. Rezultatele monitorizarii trebuie

inregistrate si raportate conform normelor legale.

Zgomotul produs de statiile de pompare amplasate in zone rezidentiale va fi masurat la punerea

in functiune si, ulterior, cel putin o data pe an, pentru a verifica conformarea cu prevederile

STAS 10009-88.

Detaliile privind programul de monitorizare vor fi stabilite de autoritatea competenta pentru

protectia mediului.

In perioada de executie a lucrarilor de investitie automonitorizarea este in responsabilitatea

antreprenorului de lucrari, iar in perioada de operare automonitorizarea va fi in responsabilitatea

Operatorului.

Pentru aceasta investitie se prevede monitorizarea cantitativa si calitativa a apelor evacuate.

Calitatea apei din statia de epurare se va testa in laboratoare specializate, pentru verificarea

calitatii apelor, in conformitate cu normativul NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de

incarcare cu poluanti a apelor uzate epurate la evacuarea in receptori naturali.

Autoritatile competente cu rol de monitorizare si control sunt Agentia pentru Protectia Mediului,

Sistemul de Gospodarire a Apelor si Directia bazinala de apa, precum si Garda de Mediu.

6. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE

DIRECTIVEI – CADRU APA

Master Planul elaborat la nivelul judetului Teleorman – document ce contine strategia

infrastructurii de apa/apa uzata pentru urmatorii 30 de ani – a relevat si prioritizat atat investitiile

necesare cat si celelalte investitii complementare, in vederea conformarii cu obligatiile generale

ale Uniunii Europene si Romaniei in ceea ce priveste asigurarea serviciilor publice de alimentare

cu apa si tratare ape uzate. Avand la baza definirea aglomerarilor, s-au definit datele limita de

conformare privind colectarea si tratarea apelor uzate urbane, in functie de dimensiunile

aglomerarilor (Directiva U.E. 91/271/CEE, transpusa in legislatia nationala prin HG 188/2002,

modificata prin HG 352/2005) precum si datele limita de conformare si parametrii privind

calitatea apei potabile care trebuie atinsi (Directiva U.E. 98/83/EC privind calitatea apei

destinate consumului uman, transpusa in legislatia nationala prin Legea 458/2002, modificata si

completata de Legea 311/2004 si de Ordonanta 11/2010).

In baza Legii 107 / 1996 rep. 2007, art 2 , trebuie asigurate:

conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi asigurarea unei curgeri

libere a apelor;

protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor

resurselor de apă, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora;



63

refacerea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;

conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice;

conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru

reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare şi

încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe

prioritar periculoase;

reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare;

In vederea protecţiei şi conservării resurselor de apă de suprafaţă, evacuările în aceste ape sunt

reglementate prin utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea şi implementarea controlului

emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limită importante ale

emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului şi a celor mai bune practici din punct de

vedere al mediului, stabilite în reglementările specifice privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din

surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă,

Avand in vedere cele prezentate mai sus, se impune realizarea unei reţele de canalizare apa

menajeră şi a unei staţii de epurare noi, la nivelul cerintelor legislatiei actuale in domeniu.

7. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

7.1. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Lucrarile de extindere retele vor fi efectuate pe tronsoane, ceea ce va permite deschideri ale

frontului de lucru pe portiuni, urmate de inchiderea si aducerea la starea initiala a zonei si

mutarea succesiva a frontului de lucru pe o noua portiune.

Se vor respecta principalele conditii necesare pentru amenajarea unei organizari de santier,

dintre care amintim:

distante mici de transport pentru materialele aprovizionate,

situarea cat mai aproape de centrul de greutate al lucrarii,

posibilitati de asigurare cu costuri minime a utilitatilor (electricitate)

situarea in zone care sa afecteze cat mai putin viata si activitatea localnicilor.

In perioada executiei lucrarilor prevazute prin proiect se vor lua urmatoarele masuri

organizatorice:

marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii cu strictete a

perimetrului afectat lucrarilor,

amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru, utilizandu-se pe

cat posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseele drumurilor existente,

elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de succesiunea lucrarilor de efectuat,

pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor

folosite la lucrari. Eliminarea posibilitatii rebutarii de materiale de constructie pe cat

posibil,

asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru,

asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor.

Organizarea de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General de lucrari ca

amplasament, solutii, dotari.



64

Asadar numarul si locatia organizarilor de santier vor fi stabilite de constructor; cel mai probabil

o organizare de santier va fi pe locatia SEAU si o alta pentru realizarea retelei de canalizare, intr-

o locatie care sa asigure cerintele de amplasare si de mediu pentru o astfel de situatie.

Organizarile de santier nu vor avea statii de carburanti ori statii de betoane.

La finalizarea lucrarilor constructorul are obligatia de a reda terenurile ocupate temporar la

forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.

In toate cazurile se va avea in vedere ca personalului muncitor sa i se asigure conditiile de igiena

necesare, si, in acelasi timp, organizarile de santier sa fie prevazute cu toalete ecologice, care sa

previna poluarea mediului inconjurator.

Organizarea de santier va cuprinde spatii de cazare/birouri de tipul containerelor, atat pentru

antreprenor cat si pentru consultantul lucrarii. De asemenea, in cadrul organizarii de santier vor

fi amenajate zone pentru servit masa si grupuri sanitare care vor cuprinde toalete, dusuri,

lavoare. Se vor amenaja spatii de depozitare pentru materiale si utilaje si zone de parcare pentru

autovehicule.

In cadrul organizarii de santier se va organiza stocarea temporara si colectarea deseurilor in

containere etanse depozitate in locuri special amenajate.

Se va asigura organizarea functionala a incintei organizarii de santier astfel incat desfasurarea

activitatii sa se limiteze la spatiile proiectate, in functie de specific (depozitare, spatii manevra

etc.).

Principalele lucrari necesare ale organizarii de santier sunt:

amplasarea constructiilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor constructii

temporare de tipul magaziilor;

crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale;

impermeabilizarea unor suprafete fie prin betonare fie prin utilizarea unor materiale

impermeabile de tipul foliei de polietilena;

lucrari pentru realizarea conectarii la retelele de utilitati existente in zona.

7.2. LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER

Pentru executia lucrarilor se impune o organizare de santier unde se pot amplasa: grupul social,

depozite de materiale, etc., toate acestea presupunand si existenta unei/unor cai de acces rutier si

un front adecvat descarcarii materialelor.

Este firesc ca respectiva organizare de santier sa fie amplasata cat mai aproape de obiectivul de

investitie care trebuie realizat.

7.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER

Realizarea organizarii de santier trebuie facuta cu reducerea, pe cat posibil, a zonei folosite

pentru efectuarea lucrarilor de constructie;

Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrarile in asa fel incat sa se minimizeze

riscul de poluare a mediului si de a implementa masuri adecvate de control, dupa caz.

Zona folosita ca organizare de santier va fi refacuta dupa terminarea lucrarilor de constructie.

7.4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU IN TIMPUL ORGANIZARII DE SANTIER



65

Sursele de poluanti in timpul organizarii de santier:

circulatia autovehiculelor;

activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.

Pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului se vor prevedea fose septice. Aceste

fose septice vor fi golite in functie de necesitati prin intermediul unei firme specializate,

autorizata sa desfasoare acest gen de activitati.

7.5. DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU

depozitarea substantelor periculoase se va realiza in conformitate cu prevederile legale in

vigoare, in spatii cu acces restrictionat, acoperite, pe o suprafata impermeabila, prevazuta

cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale

interzicerea depozitarii de materiale de constructii direct pe sol

verificari periodice ale utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de

monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament. Acestea vor fi

puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

controlul transportului de beton cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate

descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment

in parcursul din santier sau drumurile publice;

curatarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere, evitandu-se

astfel aparitia unor situatii de risc epidemiologic pentru sanatatea populatiei;

se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot.

autovehiculele vor fi prevazute cu catalizator si vor fi mentinute intr-o stare buna de

functionare, avand reviziile la zi;

curatarea saptamanala a fronturilor de lucru, eliminandu-se deseurile.

Nu se considera necesare dotari speciale pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

8. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

8.1. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI

In domeniul reabilitarii ecologice a zonelor afectate se propun urmatoarele masuri:

-datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul materialelor, se va executa curatarea

pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier;

-utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de

monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune

numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

-se va exercita un control sever la transportul de beton cu autobetoniere, pentru a se preveni in

totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de

ciment in parcursul din santier sau drumurile publice;

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi

curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si

plantarea de vegetatie.



66

Ultima transa de plata a lucrarilor se va face doar dupa ce constructorul a facut dovada redarii in

forma initiala a suprafetelor de teren ocupate temporar. Aceasta conditie va fi inclusa in

documentele de licitatie, precum si in contractul de executie de lucrari.

Monitorizarea acestor activitati se va asigura de catre o firma de specialitate, care va efectua

totodata si monitorizarea lunara a performantelor activitatii antreprenorului general cu privire la

protectia mediului.

Aceste conditii vor fi incluse in contractul de executie de lucrari.

8.2. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS IN CAZ DE POLUARI

ACCIDENTALE

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare, pot aparea o serie de accidente

rutiere in care pot fi implicate substante cu risc potential asupra sanatatii populatiei si starii

mediului inconjurator.

In perioada de executie accidentele (incendii, electrocutari, arsuri, inhalari de praf sau gaze,

surpari sau prabusiri de transee etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplina si nerespectarea de

catre personalul angajat a regulilor si normelor de protectia muncii si/sau de neutilizarea

echipamentelor de protectie. Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului

inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de

vieti omenesti. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si

intarzierea lucrarilor.

In perioada de exploatare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat mijloacele de

transport, incarcatura acestora, precum si mediul incojurator si viata umana cum ar fi:

-accidente rutiere datorate nerespectarii regulilor de circulatie, neadaptarii la conditiile de

drum/meteorologice; neasigurarii la schimbarea directiei de mers, nepastrarea distantei de

siguranta; diverselor defectiuni tehnice ale autovehiculelor; indisciplinei pietonilor, starii

avansate de oboseala a conducatorului auto etc.

-accidente datorate cedarii sau degradarii unor elemente constructive ale structurii rutiere.

Un instrument important il reprezinta Planul de management de mediu, care constituie cadrul

organizat in contextul caruia se poate actiona eficient si in scopul prevenirii, stoparii, limitarii si

neutralizarii efectelor unor evenimente nedorite produse in urma unor avarii, accidente sau chiar

celor datorate neglijentei.

Planuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de operare este necesar ca responsabilii sa

elaboreze si sa implementeze cate un plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale,

elaborat in conformitate cu OM 278/1997 astfel:

- pentru perioada de executie a lucrarilor responsabilitatea elaborarii si implementarii Planului de

de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ii revine executantului;

- pentru perioada de intretinere si exploatare a lucrarilor responsabilitatea elaborarii si

implementarii Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ii revine beneficiarului

investitiei. Cum investitia, dupa finalizare va fi preluata pentru intretinere si exploatare de catre

Operatorul regional de apa/canal, S.C. Apa Serv S.A., acesta va avea responsabilitatea elaborarii

si implementarii Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.



67

In vederea pregatirii pentru situatii de urgenta/avarie si capacitate de raspuns in domeniul

mediului, respectiv al poluarilor accidentale, in conformitate cu OM 278/1997 privind

Metodologia cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la

folosintele de apa potential poluatoare, orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot

produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentala a resurselor de apa, are obligatia sa

elaboreze si sa implementeze Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. Potrivit

Legii 107/1996, lipsa la utilizatorii de apa a planurilor proprii de prevenire si combatere a

poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora se sanctioneaza.

In vederea elaborarii planului pentru situatii de poluari accidentale si/sau avarie in sistem trebuie

inventariate si stabilite activitatile, locurile si instalatiile (punctele critice) de la care pot proveni

poluari accidentale si/sau avarii si se vor lua masuri pentru:

stabilirea sistemului de alerta in caz de poluare accidentala;

stabilirea programului de masuri si lucrari necesare pentru prevenirea poluarii, precum si

a dotarilor necesare pentru prevenirea producerii unei poluari accidentale sau pentru

inlaturarea efectelor acesteia;

stabilirea, prin decizie a conducatorului unitatii, a componentei colectivului constituit

pentru combaterea poluarilor accidentale si a echipelor de interventie;

precizarea sarcinilor si raspunderilor cu privire la anuntarea imediata a cazurilor de

poluare accidentala;

instruirea lucratorilor carora le revine sarcina aducerii la indeplinire a prevederilor

planului.

In cazul aparitiei unei poluari accidentale, pe perioada executiei lucrarilor de investitie,

antreprenorul de lucrari va elabora si implementa acest Plan. Astfel conform planului, persoana

care observa fenomenul anunta imediat seful de santier. Seful de santier dispune anuntarea

colectivelor cu atributii prestabilite si a echipelor de interventie in vederea trecerii imediate la

masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor si pentru diminuarea efectelor poluarii

accidentale si se anunta autoritatile competente cu privire la producerea poluarii accidentale.

Colectivele si echipele de interventie actioneaza pentru:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala;

limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

colectarea, transportul si depozitarea intermediara, in conditii de securitate pentru mediu,

in vederea recuperarii sau, dupa caz, a neutralizarii sau distrugerii substantelor poluante.

Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii

poluantilor in zone adiacente, seful de santier va informa autoritatile asupra sistarii poluarii.

In cazul aparitiei unei poluari accidentale si/sau avarii, pe perioada exploatarii investitiei,

beneficiarul va elabora si implementa acest Plan. Responsabilitatile si modul de actiune sunt

stabilite in conformitate cu OM 278/1997 si urmeaza aceleasi principia si etape precum cele

prezentate mai sus.

In vederea implementarii planului in caz de avarie se recomanda beneficiarului ca dupa

elaborarea planului si instruirea adecvata a personalului ce deserveste SEAU si canalizarea in

aglomerarea Islaz, sa aiba in vedere si realizarea de simulari periodice prin aplicarea Planului

pentru a testa capacitatea de reactie si timpul de raspuns in cazul unui eveniment real.



68

8.3. ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDEREA / DEZAFECTAREA / DEMOLAREA INSTALATIEI

Investitiile propuse nu vor fi inchise, dezafectate sau demolate, intrucat sunt propuse pentru

ridicarea standardelor de calitate a vietii locuitorilor aglomerarii. Durata de viata a conductelor

este garantata in functie de materialul utilizat, si este in jur de minimum 20 de ani. Durata de

viata a echipamentelor este inscrisa in certificatele de livrare si este de asemenea destul de lunga.

In cazul in care investitiile propuse, in totalitate sau partial se vor degrada in timp, vor fi

efectuate reabilitari ulteriore succesive. La reabilitarea acestora se va tine cont de prevederile

legislatiei in vigoare la vremea respectiva.

9. ASPECTE REFERITOARE LA SCHIMBARI CLIMATICE SI

REZILIENTA LA DEZASTRE

Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită

efectului de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico –

sociale. Fenomenul de încălzire globală a condus la creșterea frecvenței venimentelor extreme,

alternanța rapidă între caniculă severă/secetă accentuată și precipitații abundente/inundații fiind

din ce în ce mai evidentă.

Potrivit Raportului privind starea mediului în România, variabilitatea climatică va avea efecte

directe asupra unor sectoare precum agricultura, silvicultura, gestionarea resurselor de apă, va

conduce la modificarea perioadelor de vegetaţie şi la deplasarea liniilor de demarcaţie dintre

păduri şi pajişti, va determina creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice

extreme (furtuni, inundaţii, secete). Schimbările în regimul climatic din România se

încadrează în contextul global, ţinând seama de condiţiile regionale: creşterea temperaturii va fi

mai pronunţată în timpul verii, în timp ce, în nord-vestul Europei creşterea cea mai pronunţată se

aşteaptă în timpul iernii.

Astfel, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale (Figura 8.3.-1) faţă de

perioada 1980-1990, similară întregului spaţiu european, existând diferenţe mici între rezultatele

modelelor, în ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI, şi mai mari în ceea ce priveşte

sfârşitul secolului:

între 0,5°C şi 1,5°C, pentru perioada 2020-2029;

între 2,0°C şi 5,0°C, pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (exemplu: între 2,0°C şi

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii

globale şi între 4,0°C şi 5,0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a

temperaturii).

Sub aspectul regimului de precipitaţii, pentru perioada 1901-2010 analizele efectuate indică

existenţa, în special după anul 1961, unei tendinţe generale descrescătoare a cantităţilor anuale

de precipitaţii la nivelul întregii ţări şi în special o creştere accentuată a deficitului de precipitaţii

în zonele situate în sudul şi estul României.



69

Fig. 8.3-1. Creşterea temperaturii medii multianuale (

0C) Fig. 8.3-2. Diferenţa dintre cantitatea medie multianuală

în intervalul 2001-2030, comparativ cu intervalul de precipitaţii (în %) în intervalul 2001-2030 şi normala

de referinţă 1961-1990. climatologică standard (1961-1990)

Astfel, scenariile climatice rezultate în cadrul studiului de cercetare realizat de Administraţia

Naţională de Meteorologie se referă la creşteri ale temperaturilor, modificări ale modulelor de

precipitaţii, evenimente extreme şi dezastre naturale legate de vreme.

În vederea stabilirii acţiunilor concrete pentru implementarea Directivei 60/2007 privind

evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, s-a elaborat si aprobat Strategia naţională de

management al riscului la inundaţii pe termen mediu si lung (HG nr. 846/2010). Pe baza acesteia

s-au elaborat Planurile pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor

(PPPDEI) în scopul reducerii riscului de producere a dezastrelor naturale (inundaţii) cu efect

asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone, pe

termen mediu (2020).

Având în vedere problemele relevante la nivel european privind seceta și deficitul de apă, în

cadrul Raportului tehnic al Comisiei Europene privind dezvoltarea, implementarea și integrarea

aspectelor privind seceta, referitoare la prima perioadă de planificare (2009-2015), se subliniază

că integrarea și corelarea managementului secetei cu Planurile de management ale

bazinelor/spațiilor hidrografice rămâne limitată. Principalele probleme constau în punerea în

aplicare a tuturor elementelor cheie legate de indicatori și praguri de instituire a secetei, cerințele

ecosistemelor în condiții de secetă (conform cerințelor art. 4.6 DCA), evaluarea impactului

prelevărilor de apă asupra stării apelor și analiza economică a utilizării apelor (conform

cerințelor art. 5 DCA), stabilirea politicilor de prețuri pentru stimularea utilizării eficiente a apei

asociate cu lipsa apei și seceta (conform cerințelor art. 9 DCA).

În ceea ce priveşte fenomenul de secetă în condiții naturale, zonele expuse la secetă în România

sunt zona de sud a ţării și zona Dobrogei, cu risc accentuat față de fenomenul de secetă, și o

parte din Podişul Central Moldovenesc (cu risc față de fenomenul de secetă). Riscul a fost

stabilit pe baza cuantificării caracteristicilor secetei, frecvenţei, duratei, extinderea şi intensitatea

secetelor. (a se vedea fig. 8.3-3).

Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice 2013-2020 (aprobata prin HG

529/2013), prin componenta de adaptare la schimbarile climatice, a trasat liniile directoare care

sa permita fiecarui sector sa elaboreze un plan propriu de acţiune în conformitate cu principiile

strategice naţionale. Obiectivul este de a creşte capacitatea României de a se adapta la efectele

reale sau potenţiale ale schimbărilor climatice, prin stabilirea direcţiilor strategice la nivel

naţional care pot ghida dezvoltarea politicii la nivel sectorial, întreprinderea unor acţiuni şi

dezvoltarea capacităţilor necesare pentru actualizarea periodică a acestora.



70

Fig. 8.3-3. Zonele afectate de secetă de pe teritoriul României

La nivelul prezentului proiect actiunea principala recomandata pentru îmbunătăţirea rezistenţei

la schimbările climatice se inscrie in urmatoarea masura:

actualizarea analizei pericolelor şi a riscurilor de inundaţii prin folosirea unei abordări

GIS cu o rezoluţie mai mare; trecerea pe plan naţional la nivelul 1 % (1 inundaţie la 100

de ani) pentru zonele locuite şi luarea în calcul a schimbărilor climatice previzionate.

Staţia de epurare Islaz urmează să fie amplasată în zona din sud estul localităţii, lângă digul de

pe malul stâng al fluviului Dunărea la cca 500m de ultima gospodărie de pe strada Pescăruşului

din satul Islaz.

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului propus sunt:

x = 246 359 y = 482 361

Mentionam ca pentru lucrarile de investitii ale SEAU Islaz s-a realizat „Studiul de inundabilitate

pentru statia de epurare Islaz”; acesta a fost atasat documentatiei pentru obtinerea Avizului de

Gospodarire a Apelor.

Studiul de inundabilitate analizează situaţia inundabilităţii zonei de amplasare a staţiei de

epurare Islaz din partea fluviului Dunărea şi a râului Olt precum şi a cursului de apă necadastrat

din zona localităţii Islaz .

Evacuarea apelor de la statia de epurare Islaz în râul Olt se va realiza printr-o conductă sub

presiune care va subtraversa digul de pe malul drept al raului Olt (pentru care urmează să se

obţină Permisul de traversare conform Îndrumătorului tehnic din 10.09.2012).

Din punct de vedere al gospodaririi apelor lucrările proiectate nu influenţează negativ regimul

apelor de suprafaţă sau subterane şi nici regimul obiectivelor existente şi programate a se

executa în zonă prin schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic

Dunărea.

Calitatea apelor care se restituie, după epurare, corespunde indicatorilor de ape convenţional

curate.



71

10. OBLIGATII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT

Pe langa obligativitatea monitorizarii implementarii proiectului, conform Capitolului 5 –

Prevederi pentru monitorizarea mediului, titularul:

va include prevederi privind raspunderea de mediu, obligativitatea respectarii si a preluarii

acesteia de catre constructorul care va fi selectat;

va depune la Agentia pentru Protectia Mediului copii dupa contractele incheiate cu firmele

specializate pentru eliminarea deseurilor de pe amplasament si evidenta deseurilor

conform prevederilor HG 856/2002;

va asigura implementarea tuturor masurilor de protectie a factorilor de mediu propuse prin

proiect si descrise in documentatia de mediu;

va obtine toate avizele precizate in certificatul de urbanism si va respecta conditiile din

acestea si din documentatia tehnica;

va informa in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului ori de cite ori

exista o schimbare de fond a datelor care au stat la baza elaborarii prezentei documentatii;

va informa in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului asupra

inceperii lucrarilor;

va notifica in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului asupra

finalizarii lucrarilor in vederea realizarii verificarii si intocmirii procesului verbal de

constatare a respectarii tuturor conditiilor impuse.



72

11. ANEXE

ANEXA 3.4.2-1. Realizare retea de canalizare in localitatea Islaz

Nr. crt. Nume strada Lungime (m) De (mm) Material

1 Sos. Dunarii (DJ642) 7464 250 PEID CORUGAT

2 Sos. Corabiei (DN54) 912 250 PEID CORUGAT

3 Sos. Turnului (DN54) 1154 250 PEID CORUGAT

4 Str. Spre SEAU 355 315 PEID CORUGAT

5 Str. 1 Decembrie 1918 692 250 PEID CORUGAT

6 Str. 9 Iunie 356 250 PEID CORUGAT

7 Str. Al. Vlahuta 199 250 PEID CORUGAT

8 Str. Amurgului 313 250 PEID CORUGAT

9 Str. Apusului 90 250 PEID CORUGAT

10 Str. Armoniei 511 250 PEID CORUGAT

11 Str. Berariei 322 250 PEID CORUGAT

12 Str. Berzei 41 250 PEID CORUGAT

13 Str. Breslei 322 250 PEID CORUGAT

14 Str. Brutariei 101 250 PEID CORUGAT

15 Str. Campul Regenerarii 174 250 PEID CORUGAT

16 Str. Campului 220 250 PEID CORUGAT

17 Str. Christian Tell 1254 250 PEID CORUGAT

18 Str. Complexului 207 250 PEID CORUGAT

19 Str. Cooperativei 230 250 PEID CORUGAT

20 Str. Cpt. Nicolae Plesoianu 872 250 PEID CORUGAT

21 Str. Crizantemei 232 250 PEID CORUGAT

22 Str. Cuza Voda 515 250 PEID CORUGAT

23 Str. Decebal 355 250 PEID CORUGAT

24 Str. Dimitrie Cantemir 354 250 PEID CORUGAT

25 Str. Drumul Sarii 700 250 PEID CORUGAT

26 Str. F.N. 1 169 250 PEID CORUGAT



29 Str. Florilor 155 250 PEID CORUGAT

30 Str. Frasinului 272 250 PEID CORUGAT

31 Str. Fratiei 227 250 PEID CORUGAT

32 Str. Fratii Golesti 1170 250 PEID CORUGAT

33 Str. Gaterului 322 250 PEID CORUGAT



73


34 Str. Geraiului 412 250 PEID CORUGAT

35 Str. Ghe. Magheru 809 250 PEID CORUGAT

36 Str. Gradinitei 260 250 PEID CORUGAT

37 Str. Gral. Toma Liscu 1313 250 PEID CORUGAT

38 Str. Heliade Radulescu 273 250 PEID CORUGAT

39 Str. Horei 447 250 PEID CORUGAT

40 Str. Iancu Jianu 407 250 PEID CORUGAT

41 Str. Independentei 681 250 PEID CORUGAT

42 Str. Infratirii 98 250 PEID CORUGAT

43 Str. Ingusta 63 250 PEID CORUGAT

44 Str. Ion Creanga 294 250 PEID CORUGAT

45 Str. Libertatii 60 250 PEID CORUGAT

46 Str. Liliacului 229 250 PEID CORUGAT

47 Str. Livezilor 332 250 PEID CORUGAT

48 Str. Lujerului 296 250 PEID CORUGAT

49 Str. M. Sadoveanu 280 250 PEID CORUGAT

50 Str. Marin Preda 264 250 PEID CORUGAT

51 Str. Marului 183 250 PEID CORUGAT

52 Str. Matei Basarab 108 250 PEID CORUGAT

53 Str. Mestesugarilor 140 250 PEID CORUGAT

54 Str. Mica 102 250 PEID CORUGAT

55 Str. Mihai Eminescu 521 250 PEID CORUGAT

56 Str. Mihai Viteazu 619 250 PEID CORUGAT

57 Str. Mircea cel Batran 590 250 PEID CORUGAT

58 Str. Morii 361 250 PEID CORUGAT

59 Str. N. Balcescu 662 250 PEID CORUGAT

60 Str. N. Titulescu 395 250 PEID CORUGAT

61 Str. Nucului 193 250 PEID CORUGAT

62 Str. Nufarului 125 250 PEID CORUGAT

63 Str. Oltului 202 250 PEID CORUGAT

64 Str. Orezariei 148 250 PEID CORUGAT

65 Str. Orizontului 336 250 PEID CORUGAT

66 Str. Ostrovului 79 250 PEID CORUGAT

67 Str. Panselutei 167 250 PEID CORUGAT

68 Str. Pescarusului 128 250 PEID CORUGAT

299 315 PEID CORUGAT

69 Str. Pietii 238 250 PEID CORUGAT

70 Str. Poenitei 291 250 PEID CORUGAT



74


71 Str. Popa Sapca 2813 250 PEID CORUGAT

72 Str. Posada 88 250 PEID CORUGAT

73 Str. Primaverii 449 250 PEID CORUGAT

74 Str. Racovita 834 250 PEID CORUGAT

75 Str. Rasaritului 385 250 PEID CORUGAT

76 Str. Regina Elisabeta 124 250 PEID CORUGAT

77 Str. Salciei 280 250 PEID CORUGAT

78 Str. Sf. Nicolae 341 250 PEID CORUGAT

79 Str. Sf.Trei Ierarhi 52 250 PEID CORUGAT

80 Str. Sg. Maj. Florea Blejan 720 250 PEID CORUGAT

81 Str. Sperantei 287 250 PEID CORUGAT

82 Str. Spiru Haret 228 250 PEID CORUGAT

83 Str. Sportului 91 250 PEID CORUGAT

84 Str. Stadionului 382 250 PEID CORUGAT

85 Str. Stefan cel Mare 224 250 PEID CORUGAT

86 Str. Targului 238 250 PEID CORUGAT

87 Str. Tineretului 531 250 PEID CORUGAT

88 Str. Traian 114 250 PEID CORUGAT

89 Str. Trandafirilor 365 250 PEID CORUGAT

90 Str. Trifoiului 1009 250 PEID CORUGAT

91 Str. Valea Vizerului 280 250 PEID CORUGAT

92 Str. Vanatorului 754 250 PEID CORUGAT

93 Str. Viilor 253 250 PEID CORUGAT

94 Str. Vinalcoolului 723 250 PEID CORUGAT

95 Str. Violetelor 397 250 PEID CORUGAT

96 Str. Voinicului 114 250 PEID CORUGAT

97 Str. Zaharia Stancu 280 250 PEID CORUGAT

98 Str. Zambilelor 104 250 PEID CORUGAT

99 Str. Zavoiului 144 250 PEID CORUGAT

100 Str. Zoe Brancoveanu 413 250 PEID CORUGAT

146 315 PEID CORUGAT

101 Str. Zorilor 158 250 PEID CORUGAT

TOTAL 46.236 m



75

Anexa Planuri/ Scheme/ Harti

dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata din

Documents