Cresterea pretului cu 2,7 um. Consecinte asupra factorilor decizionali.

Cifra de afaceri :

Cifra de afaceri reprezinta veniturile intreprinderii si a crescut cu 83.700 um, respectiv cu 24,19%, cresterea reprezentand consecinta favorabila a modificarii pretului pentru fiecare produs cu 2,7 um in conditiile unei cantitati fabricate constante.

Marja bruta unitara :

Marja bruta unitara reprezinta modul in care fiecare produs in parte este capabil sa isi acopere costurile. Aceasta este influentata in mod direct de cresterea pretului, modificandu-se proportional cu majorarea acestuia.

Marja bruta globala :

Marja bruta globala reprezinta potentialul produselor de a acoperi cheltuielile fixe si obtinerea de profit sau pierdere. Aceasta, in conditiile prezentate a crescut cu 86,37%, ceea ce inseamna ca produsele au o capacitate mai mare de a-si acoperi costurile fixe si sa genereze un profit mai mare.

Marja bruta medie :

Marja bruta media a crescut direct proportional cu marja bruta globala, implicand scaderea volumului de produse necesar fabricarii pentru atingerea pragului de rentabilitate.

Rezultatul :

Rezultatul a crescut cu 226,82%, avand valoarea de 120.600 um fata de 36.900 um, pretul fiind singurul factor influent.

Factorul de acoperire :

Acest indicator exprima rentabilitatea potentiala si sta la baza deciziilor privind desfacerea. Cu cat acest indicator va fi mai mare, cu atat beneficiul adus entitatii va fi mai mare. Aceasta inseamna ca intreprinderea trebuie sa isi orienteze politica de fabricatie si desfacere catre produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat. Factorul de acoperire a crescut la toate cele 5 produse, insa produsele cele mai rentabile sunt reprezentate de produsele A, B si E, in comparatie cu celelalte produse C si D.

In cazul produselor mai putin rentabile C si D, factorul de acoperire arata ca pentru a acoperi costul intr-un mod mai eficient este necesara o reducere a cheltuielilor variabile pentru a putea fi recuperate integral prin pret.

Din interpretarea valorilor factorului de acoperire dupa majorarea pretului, observam ca aproximativ 42% din valoarea productiei fabricate si vandute poate sa acopere cheltuielile fixe si sa induca profitabilitate, in comparatie cu perioada de baza, unde factorul de acoperire avea o valoare de numai 28%. Comparand valoarea indicelui de prelevare, de circa 14%, cu factorul de acoperire, se

observa ca sunt necesare 13,97% din vanzari pentru acoperirea cheltuielilor fixe, iar diferenta de 28,07% reprezentand profit potential.

Interpretarea factorului de acoperire pe obiecte de calculatie, conduce la ierarhizarea acestora corespunzator rentabilitatii potentiale : la produsul A, factorul de acoperire este de 57,26% ( anterior 44,44%), la produsul B este de 52,1% (42,86%), la produsul C este de 22,58% (6,25%), la produsul D este de 22,54% (4,35%), iar la produsul E este de 46,15% (32,04%). Analiza critica a informatiilor obtinute demonstreaza ca produsele cele mai profitabile sunt produsele A, B si E, ele avand capacitatea ca prin marja bruta pe care o degaja sa acopere cheltuielile fixe si sa genereze profit. Urmeaza in ordine descrescatoare, produsele C si D cu factori de acoperire aproximativ egali de 22,5%.

Structura pragului de rentabilitate :

Structura pragului de rantabilitate a ramas constanta, avand aceleasi valori ca in perioada de baza, deoarece cantitatea fabricata si vanduta nu a suferit modificari.

Pragul de rentabilitate :

In conditiile fabricarii si vanzarii celor 5 produse este suficienta o productie de 10.299 bucati pentru ca rezultatul entitatii sa fie zero, spre deosebire de perioada de baza unde valoarea pragului de rentabilitate era de 19.195 bucati. Acesta a scazut cu aproximativ 53% fata de perioasa de baza, fiind o scadere favorabila deoarece entitatea va trebui sa produca mai putin ca sa isi asigure pragul de rentabilitate.

Pentru ca aceasta informatie sa fie cat mai completa si admitand ca se pastreaza structura de fabricatie, determinam structura punctului de echilibru apeland la ponderea volumului fiecarui obiect de cost in totalul productiei. Pentru ca veniturile sa fie egale cu cheltuielile este necesar ca entitatea sa produca si sa vanda 3.322 bucati produs A (anterior 6.192 bucati), 1.661 bucati produs B (3.096 bucati), 2.326 bucati produs C (4.334 bucati), 997 bucati produs D (1.858 bucati) si 1.993 bucati produs E (3.715 bucati).

Cifra de afaceri critica :

Valoarea vanzarilor la pragul de rentabilitate este de 142.724 um si corespunde unei productii de 10.299 bucati. Activitatea este departe de zona pierderilor, putand sa scada cu aproximativ 300.000 um. Valoarea cifrei de afaceri critica a suferit o scadere de aproximativ 63% fata de perioada de baza, aceasta scadere fiind considerata favorabila pentru entitate, deoarece a crescut valoarea care tine entitatea departe de zona pierderilor.

Rata marjei de siguranta :

Rata marjei de siguranta arata cu cat pot sa scada vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa nu ajunga in zona pierderilor. Deci, toate deciziile de reducere a vanzarilor trebuie sa fie luate in limita ratei marjei de siguranta.

Volumul productiei fabricate si vandute poate sa scada cu cel mult 66,78%, pentru ca entitatea sa nu treaca in zona pierderilor. Astfel, se stabileste, de fapt riscul de a deveni neprofitabila sau se evalueaza gradul de siguranta, privind mentinerea in zona profitabilului. Apreciem ca entitatea are o rata a marjei de siguranta care a crescut cu 75% fata de perioada precedenta, cresterea explicand rezultatul pozitiv obtinut.

Marja de siguranta :

Marja de siguranta are aceeasi semnificatie ca si rata marjei de siguranta, cu deosebirea ca informatiile prezentate sunt in marimi absolute.

Volumul total al vanzarilor poatesa scada cu cel mult 286.876 um pentru ca entitatea sa nu treaca in zona pierderilor. Fata de perioada precedenta marja de siguranta a crescut cu aproximativ 117%, fiind o crestere favorabila pentru entitate.

Studenti : Peniu Oana – Silvia

Mihut Ramona - Loredana

Necula Loredana – Elena

Mladenciu Camelia

Grupa 659

Master CCE, Anul I