despre preotie - parintele ioanichie

7/30/2019 Despre Preotie - Parintele Ioanichie

1/16

Ortho Logia

Preotia

Extras din cartea Convorbiri Duhovnicesti, volII, de Protos. Ioanichie Blan, editura Episcopiei Romanului si Husilor,

1990.

Textul apartine preotului Ioan Mircea,caruia Ioanichie Balan ii ia un interviu.

Cte feluri de preotii sunt, dup Sfnta Scriptur, si care este rolul fiecreiadintre ele?

- Dup Sfnta Scriptur sunt trei feluri de preotii, att n Vechiul Testament, ct sin Noul Testament, fiecare din ele cu rolul su. Astfel, n Vechiul Testament sevorbeste de Preotia lui Melchisedec(Facerea 14, 18), care ca preot al luiDumnezeu l-a primit pe Avraam cu pine si vin, dup nfrngerea regeluiSodomei;preotia levitic, sau sacrificial, consacrat prin ungerea sfnt(Iesire 29, 21; 30, 25) dup rnduiala lui Aaron (Iesirea 40, 13; Levitic 8, 1-7;Evr. 7. 11), si preotia mprteasc (Iesirea 19, 6), a ntregului popor Israel, casemintie aleas, neam sfnt, popor ales. Aceste trei preotii sunt nlocuite cualte trei preotii n Noul Testament.

Noul Testament vorbeste de : Preotia lui Hristos, preotie divin, vesnic, adicnetrectoare (Evr. 7, 24), dar nu care nu trece de la unul la altul (prinhirotonie), cum au falsificat ideea si textul grec traductorii Bibliei protestantefolosite de toate cultele vechi si noi.

Preotia lui Hristos; zis dup rnduiala lui Melchisedec (Ps. 109,4; Evr. 5,6;7,17) este primit de El, direct, de la Tatl, prin Duhul Sfnt, Care L-a uns (Isaia61, 1; Luca 4, 18; Evr. 1, 9), Mntuitorul Hristos Si-a exercitat Preotia, sau slujireaLui de Arhiereu, tmduind bolnavii, alungnd demoni, binecuvntnd copii, nviindmorti etc.; dar slujirea Sa arhiereasc, sau preoteasc, a svrsit-o la instituireaCinei celei de Tain. n fapt, El acceptnd de bun voie patimile, n scopulrscumprrii omenirii; n momentul rstignirii Domnul a fost si Arhiereu jertfitorsi jertf, sau Mielul lui Dumnezeu care ridic pcatele lumii (Ioan 1, 29). El amai svrsit slujire arhiereasc, n chiar Ziua nvierii, cnd a transmis harulpreotesc - din Preotia Lui - si Apostolilor, prin suflarea Duhului Sfnt asupra lor,si aceast putere haric de a ierta pcatele, n numele Lui. Atunci, dup ce i-abinecuvntat, cu: Pace vou ! a zis : Luati Duh Sfnt. Crora veti ierta

pcatele, le vor fi iertate, si crora le veti tine, vor fi tinute (Ioan 20, 21-23).Domnul a mai exercitat preotia iarsi cnd a svrsit, la Emaus, cina euharistic,prin frngerea pinii si binecuvntarea ei, dup care, lui Luca si Cleopa li s-audeschis ochii si L-au cunoscut (Luca 24, 13-32), iar El s-a fcut nevzut de ei.


2/16

A doua Preotie a Noului Testament, estepreotia sacramental, sau sfintitoare,cea prin transmitere si derivare din Preotia lui Hristos, primit de la El de

Apostoli, prin suflarea Duhului Sfnt, si transmis de ei ierarhiei bisericesti -diaconi, preoti si episcopi - prin punerea minilor, sau prin hirotonie (Fapte 6, 6 ;14; 23 ; 20, 28 ; I Tim. 4, 14 ; 5, 22; II Tim. 1, 6 ; Tit 1, 5). Aceast preotie se

numeste preotie special, de hirotonie si de succesiune apostolic, decurgnd dinPreotia lui Hristos, prin Apostoli si transmis apoi prin episcopi preotilor sidiaconilor. Numai aceast Preotie, de drept divin, si de succesiune apostoliceste n drept si are harul ntreitei slujiri: de a conduce, sau a pstori, a nvta side a sfinti prin oficierea Sfintelor Taine.

Derivat din Preotia de hirotonie este cea de a treia preotie, numit preotiemprteasc sau de obste, zis si preotie sfnt (I Petru 2, 5), a. tuturorcrestinilor, care au primit Tainele : Botezul, Mirungerea si Sfnta mprtsanie.Despre aceast preotie general, care colaboreaz cu preotia haric, dehirotonie - din care ia nastere - vorbeste Apostolul Petru. El scrie crestinilor: Iar

voi sunteti. . . cas duhovniceasc, preotie sfnt; ca s aduceti jertfeduhovnicesti. . . semintie aleas, preotie mprteasc, neam sfnt, poporagonisit de Dumnezeu; ca s vestiti n lume bunttile Celui ce v-a chemat dinntuneric la lumina Sa cea minunat. Voi care odinioarnu erati popor(ales) iaracum sunteti poporul lui Dumnezeu (I Petru 2, 5, 9-10): Rolul acestei preotiieste de a colabora cu preotii: n consiliile parohiale si comitetele parohiale, lacntarea n biseric, aducerea prescurilor si vinului pentru slujb si a ofrandelorlor; vizitarea bolnavilor, colaborare n operele misionare si samarinene, lacurtirea si repararea bisericii, la hramuri si la catehizare etc. Iar n lipsapreotului, orice crestin poate boteza un copil n primejdie de moarte; afundndu-l

n ap, sau stropindu-l, cu rostirea cuvintelor : Se boteaz robul lui Dumnezeu :

n numele Tatlui si al Fiului, si al Sfntului Duh.Prezentati-ne, pe baz de texte biblice, ce este preotia sacramental, cine opoate svrsi, cui se poate administra, ce har primeste preotul la birotonie?

- Preotia sacramental, sau sfintitoare, este una din cele sapte Taine ale Bisericiisi cea mai important, pentru c ea le svrseste pe toate, si far ea nici o Tainnu este valabil. Dup cum s-a amintit, aceast Preotie este instituit deMntuitorul Hristos, Arhiereul ceresc, n ziua nvierii Lui, prin suflarea SfntuluiDuh asupra Apostolilor, cnd le-a dat si puterea de a ierta pcatele oamenilor.Cum ea (preotia) exercit pe lng sfintire si celelalte slujiri ale lui Hristos, de a

nvta sau a propovdui, si pe cea de a conduce, sau a pstori, unii dascli deteologie consider c aceast putere s-a acordat : cea de a nvta, cnd i-a trimispe Apostoli la propovduire (Matei 28, 18-20; Marcu 16, 15-16), cea de aconduce, sau pstori: Ioan 21, 15-17 ; I Petru 5, 1-3; Fapte 20, 28, iar pe cea aslujirii si sfintirii, la Cina cea de Tain, cnd le-a poruncit Aceasta (Jertfaeuharistic) s faceti spre pomenirea Mea (Luca 22, 19). Dar harul si putereapreoteasc l-au primit n ziua nvierii (Ioan 20, 21-23). Asa au fost alesi si


3/16

pregtiti Apostolii (Matei 10, 1-5; Luca 6, 13-16; 10, 1) si apoi consacrati, cnd aufost trimisi definitiv n lume.

Odat cu trimiterea lor definitiv la apostolat, Domnul, n ziua nvierii, le acord siaceast ntreit slujire. Si Iisus le-a zis iarsi : Pace vou ! Precum M-a trimis

pe Mine Tatl, v trimit si Eu pe voi. Si zicnd acestea, a suflat asupra lor, si le-azis : Luati Duh Sfint: Crora veti ierta pcatele; le vor fi iertate si crora le vetitine, vor fi tinute (Ioan 20, 21-23). Acesta este momentul trimiterii definitive a

Apostolilor n lume si al consacrrii lor n Preotie - cu ntreita slujire - care li sefgduise dinainte (Matei 16, 19; 18, 18).

La rndul lor, Apostolii au transmis acest ntreit har ierarhiei preotesti, slujitorilorBisericii, prin hirotonie sau punerea minilor. Aceasta este, deci, preotiasacramental, care ns opereaz, sau este pus n lucrare n ziua Cincizecimii,cnd, prin pogorrea Duhului Sfnt, se aprinde n ei (II Tim. 1, 6) harismaapostolatului si a preotiei. Atunci ei ncep deodat a propovdui pe Hristos Cel

rstignit si nviat spre iertarea pcatelor, sfintesc, prin Botez si Punerea Minilor -schimbat apoi prin Ungerea cu Sfntul Mir - si Sfnta mprtsanie si pstorescsau conduc pe calea mntuirii pe cei crestinati, organizndu-i n parohii cu preotilocalnici (Fapte 14, 23 ; Tit 1, 6) si n eparhii, conduse de episcop (Fapte 20, 28 ;I Tim. 4, 14: Tit 1,5). Cu ajutorul Apostolilor ajuttori (cei Saptezeci) din care s-a alctuit ierarhia bisericeasc: diaconi, preoti si episcopi Apostolii (ceidoisprezece) au putut boteza n ziua Cincizecimii trei mii de suflete (Fapte 2,41) ; iar a doua zi alte dou mii (4, 4), adic botezndu-se n dou zile cinci miide suflete. Fr aceste ajutoare - episcopi, preoti si diaconi - cei doisprezece

Apostoli nu puteau boteza attea mii de suflete n dou zile, dat fiind c ei maimult propovduiau si si puneau minile peste cei botezati de diaconi (Filip -

Fapte 8,5-13, 26-40), iar Petru si Ioan si puneau minile peste ei (Fapte 8, 14-17): Si ei luau Duhul Sfnt (8, 17 ; 19, 6).

Alte texte care amintesc de preotia sacramental, lucrtoare, a. preotilor siepiscopilor, sfintiti de Apostoli, adic hirotoniti, aprnd uneori alturi de ei, sunt :denumirea de Biseric - ntlnit prima dat n Fapte 2, 47 : Iar Domnul adugazilnic Bisericii pe cei ce se mntuiau - implic organizarea ei, nc dup nviereaDomnului, pn la nltarea Lui, nct Cincizecimea gseste ierarhia bisericeascdeja rnduit de Domnul.As apardeodat : Iacob, episcop al Ierusalimului,care, dup traditie, a fost sfintit (hirotonit) episcop de Mntuitorul Hiristos, naintede nltarea Sa lacer; si tot asa si preotii lui din Ierusalim, amintiti n Fapte 11,30; 15, 2-6; 13, 22-23, 32 ; 16, 4 ; 21, 18, despre a cror hirotonie nu se spunecnd s-a fcut, ntelegndu-se c Domnul i-a consacrat dinainte. Faptele

Apostolilor amintesc numai de hirotoniile fcute de Apostolul Pavel, la crestiniidintre pgni (Fapte 14, 23 ; 20, 17 ; 20, 28 ; I Tim. 4, 14 ; 5, 17 ; Filip. 1 ; Tit l, 5).

Apostolii, episcopii si preotii sunt numiti pentru aeest har, svrsitori ai SfintelorTaine, sau iconomi ai tainelor lui Dumnezeu (ICor. 4, 1-2; I Petru 4, 11),croriconomi li se cere s fie aflati credinciosi (I Cor. 4, 2), adic constiinciosi

n slujirea lor.


4/16

Aceast preotie divin este o demnitate, o cinste si un mare har, dat de sus, carese d celor chemati , alesi , pregtiti si apoi consacrati sau sfintiti prinhirotonie de Apostoli, sau episcopi, cinste pe care nimeni nusi-o poate lua dela sine (Evr. 5, 4), ci dac este chemat de Dumnezeu . Numai culteleprotestante - nlturnd preotia sfintitoare primesc numai preotia mprteasc

, sau de obste a tuturor credinciosilor,botezati: dar nici aceast preotie n-oau deplin, deoarece nu e completat Botezul cu Taina Ungerii cu Sfntul Mir sicu Sfnta Euharistie,svrsite numai de preotia haric, sfintitoare. Sfntul

Apostol Petru vorbeste de ambele preotii : si de cea sfnt sau mprteasc ; (I Petru 2, 5, 9-10), a tuturor crestinilor - deplin integrati nBiseric, prin cele trei Taine - si de preotia sfintitoare; haric (I Petru 5, 3-2), nsarcina creia cade datoria de a nvta, a sfinti - prin svrsirea Sfintelor Taine side a conduce turma lui Dumnezeu - Biserica, avnd a da seama decredinciosii pstoriti, care la rndul lor au datoria de a-i asculta si a li se supune(Evr. 13, 7. 17 ; I Petru 5; 5). Despre aceast preotie sfinlitoare vorbeste

Apostolul Pavel, cnd serie : Nimeni nu-si ia singur cinstea (demnitatea)

aceasta, ci dac este chemat de Dumnezeu, dup cum a fost chemat si Aaron.Asa si Hristos nu S-a preaslvit pe Sine nsusi, ca s se fac Arhiereu, ci Cel cea grit ctre El: Fiul Meu esti Tu... Tu esti Preot n veac dup rnduiala luiMelchisedec (Evr. 5; 4-6).

Prin urmare, preotia sacramental este o chemare de sus si o alegere tainic, opregtire intelectual si de cunoastere temeinic a ntregii nvtturi a Bisericii,cuprins n Sfnta Traditie si n Sfinta Scriptur; una moral-spiritual si o sfintire,sau o consacrare de la Apostoli sau episcopi. Numai aceast cinste, saudemnitate naintea Lui Dumnezeu si a poporului deosebit de cea acredinciosilor nvtat, sfintit si condus de ea este rnduit de Mntuitorul

Hristos si practicat de Apostoli si de ierarhia bisericeasc, ca preotiesacramental; sau sfintitoare, nvttoare si conductoare spre mntuire. Deaceea, se vorbeste de pstori (apostoli, episcopi si preoti) si de Biseric, sau turma lui Dumnezeu (I Petru 5, 2).

Din misiunea pe care o au Apostolii, episcopii si preotii si din rspunderea ce oau de a da seama lui Dumnezeu de sufletele credinciosilor pstoriti de ei,decurge si datoria crestinilor de a asculta de acesti pstori ai lor si a li se supune.Cci asa scrie Apostolul Pavel:Ascultati pe mai marii(pstorii) vostri si s vsupuneti lor, fiindc ei privegheaz pentru sufletele voastre (ca s v mntuiti),avnd a da seam de ele, ca s fac aceasta cu bucurie si nu suspinnd, cciaceasta nu v-ar fi de folos (Evr. 13, 17). Iar Apostolul Petru sftuieste pe crestiniastfel: Fiilor duhovnicesti, supuneti-v (ascultati de)preotilor (I Petru 5,5).Pentru aceasta se spune episcopilor: Drept aceea, luati aminte de voi nsiv side toat turma, ntru care Duhul Sfnt v-a pus pe voi episcopi, ca s pstoritiBiserica lui Dumnezeu (credinciosii),pe care a cstigat-o cu nsusi sngele Su(Fapte 20, 28). Iar preotilor, mpreun slujitori, cu episcopii, li se porunceste: Pstoriti turma lui Dumnezeu, dat n paza voastr, cercetnd-o, nu cu silnicie, ci


5/16

cu voie bun, dup Dumnezeu, nu pentru cstig urt, ci din dragoste (IPetru5,2).

Iat, deci, care sunt textele biblice ce privesc preotia sacramental; cine o poatesvrsi - clericii legiuiti, sau canonic hirotoniti -, cui se poate administra aceast

preotie, - celor chemati, alesi si pregtiti, n chip deosebit si hirotoniti canonic - sice har primeste preotul hirotonit, harul ntreitei slujiri a lui Hristos, n centrulcreia st harul sfintitor al svrsirii Sfintelor Taine.

Fr acest har si fraceast slujire preoteasc n-ar exista Sfintele Taine,neavnd cine le svrsi, n-ar exista Biseric, n-ar exista crestini si nu s-ar puteadobndi mntuirea. Pentru c harul preotiei ntreit slujitoare si ndeosebi a celeisfintitoare este cheia si temelia ntregii nvtturi a Bisericii si a mntuirii. Ccifr acest har, fr aceast preotie sfintitoare nu poate exista nici iertareapcatelor, nici mntuire, nici nfierea si ndumnezeirea.

Care sunt treptele preotiei sacramentale n Biseric si misiunea fiecreia ?

- Preotia sacramental este una singur, dar exercitat n trei trepte ierarhice,progresive. Aceste trepte ale preotiei sunt diaconia, preotia si arhieria, sauepiscopatul; adic, diacon, preot si episcop. Fiecare din cele trei trepte si arepropria ei rnduial de hirotonie, atributiile si rolul, sau misiunea sa care odeosebeste de celelalte. Prima treapt este cea a diaconilor, san diaconia; sevorbeste de cei sapte diaconi, alesi dintre elenisti, spre a aluji la agape, sau lamesele dragostei crestine: Stefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena siNicolae; prozelit din Antiohia, peste care Apostolii rugndu-se si-au pus minile(adic i-au hirotonit) (Fapte 6, 1-6), consacrndu-i n aceast treapt. naintea

acestora au existat ns si alti diaconi si preoti, dintre iudei - cum arat unelevariante n textul grec -, care diaconi ns treceau cu vederea vduvele elenistilorla slujirea cea de fiecare zi a meselor (Fapte 6, 1-2); acestia, fiind hirotonitidinainte, de Apostoli, sau poate chiar de Mntuitorul - din cei Saptezeci.

Diaconiidintre evrei si elenisti - pe lng slujirea la mese, aveau n principalmisiunea de a propovdui Evanghelia si de a boteza, iar n cadrul liturgic a ajuta- pe Apostoli, episcopi si preoti - la svrsirea Sfintelor Taine, la vizitareabolnavilor etc. Sfntul Stefan moare ca mucenic, propovduind plin de har side putere, fcea minuni si semne mari n popor (Fapte 6, 8; 7, 59-60) ; iar Filippropovduieste n Samaria si boteaz pe cei convertiti, ntre care si pe SimonMagul (vrjitorul) (8, 5-20), peste care, venind apoi, Apostolii si puneau minile siei au primit Duhul Sfnt (8, 14-17) sau darurile Mirungerii - cum s-a numit maitrziu. Si tot Filip, diaconul, a convertit si botezat si pe famenul, mare dregtor alCandachiei, regina Etiopiei (8, 26-28). Prin urm.are, slujirea lor de diaconi,deosebit de cea a slujirii la mese, era de a propovdui Evanghelia, a boteza si a

nsoti pe Apostoli, episcopi si preoti la oficierea Sfintei Liturghii, de care eralegat si agapa, sau masa comun, mai ales pentru orfani si vduve (Fapte 2,42-47; 6, 1-2; I Cor. 11, 20-22). C participau ca slujitori, la oficierea Sfintelor


6/16

Taine, se vede clar din Filipeni (1, 1) unde se vorbeste de episcopi si diaconi ,chiar dac prin episcopi s-ar putea ntelege si preoti.

Ca slujitori bisericesti, diaconilor li se cereau credinciosie si conditii morale:adic, s fie cucernici, nu vorbind n dou feluri, (adic, cu dou ntelesuri) nu

dedati la vin mult (betie), neagonisitori de cstig urt", brbati ai unei singurefemei, si s-si chiverniseasc bine casele si pe copiii lor (I Tim. 3, 8. 12).Aceleasi sunt conditiile ce se cereau si preotilor.

Preotiiformeaz a doua treapt n ierarhia bisericeasc, sacerdotal. De ei sespune c Apostolii si episcopii hirotoneau preoti n fiecare biseric (Fapte 14,23; Tit 1, 5). Dar si acestia de care se aminteste n aceste texte erau hirotoniti sistatorniciti preoti n comunittile, sau bisericile ntemeiate din crestinii dintrepgni. Cci despre preotii din Ierusalim si din Palestina, sau din toat Iudeeasi Galileea si Samaria (Fapte 9, 31) care si aveau preotii lor si pe Iacob - rudaDomnului, primul episcop al Ierusalimului, de care ei tineau ierarhic - care apar

deodat, numiti (2, 47) -, drept coloana vertebral a Bisericii - (Fapte 11, 30), fra se arta cnd au fost ei hirotoniti, si de cine. Cum, c ei apar deodat, din chiarziua Pogorrii Duhului Sfnt, activnd n aceste trepte, reiese din faptul c ar fifost imposibil pentru cei doisprezece Apostoli s si predice, s si boteze, si spun si minile peste cele trei mii de suflete (persoane) care s-au botezat nprima zi a Cincizecimii, iar a doua zi a altor dou mii de suflete, fr concursulepiscopului Iacob, al preotilor si diaconilor, care erau deja - dup convingereanoastr - hirotoniti, s-au sfintiti de nsusi Mntuitorul Hristos, ntre nvierea si

nltarea Sa la cer, din rndul celor saptezeci de ucenici Apostoli. Toti acestiadeci au fost dinainte sfintiti : unii diaconi, altii preoti, altii episcopi, nct, PogorreaDuhului Sfnt a gsit ntreaga ierarhie bisericeasc nchegat. Apostolii nu-i

puteau hirotoni nainte de Cincizecime, pentru c, desi primiser harul apostolieiincluznd Preotia - n ziua nvierii Domnului (Ioan 20, 21-23), nu 1-au pus nlucrare dect prin Pogorrea Duhului Sfnt peste ei, care a aprins n ei harismaapostoliei lor - si a preotiei - ca si celelalte harisme avute dinainte, la care s-auadugat si altele; cci Apostolii aveau toate harismele.

Preotii erau localnici, adic n cte o localitate, sau cetate, unde erau asezati, cumisiunea nteit: de a propovdui Evanghelia, a sfinti pe credinciosi prinsvrsirea Sfintelor Taine si de a-i conduce sau pstori, pe calea mntuirii. Ccipreotii erau nu numai iconomi ai harului si Tainelor lui Dumnezeu (ICor. 4, 1-2; I Petru 4, 10), ci erau si iconomi, sau administratori ai bunurilor materiale aleBisericii (Fapte 11, 30), sau ai colectelor ce se fceau de bisericile dintre pgni, pentru ajutorarea sfintilor din Ierusalim (Romani 15, 26 ; I Cor. 16, 1; II Cor. 8,4), sau pentru sraci (Gal. 2, 10). Cei rvnitori - dintre slujitori - erau rspltitimoral si material. Cci zice Apostolul: Preotii, care si tin bine dregtoria, s senvredniceasc de ndoit cinste, mai ales cei care se ostenesc cu cuvntul(propovduirea) si cu nvttura (dogma greu de nteles) (I Tim. 5, 17). Dinprima zi a Cincizecimii au fost prezenti la botezul si la cultul divin, care se


7/16

svrsea zilnic (Fapte 2, 42) si cei Saptezeci de Apostoli secunzi, din careDomnul a alctuit ierarhia bisericeasc.

Alte texte care amintesc de preotii din Ierusalim si din Palestina sunt cele nlegtur cu Sinodul apostolie la care, alturi de Apostoli, au participat Iacob,

episcopul Ierusalimului, care a si prezidat, si preotii de sub jurisdictia lui - dinIudeea, Galileea si Samaria (Fapte 15, 2. 7. 6. 22-23 ; 16, 4 ; 21, 18) ; apoi ceidintre neamuri (20, 17 ; I Tim. 5, 17; Tit 1, 5 ; I Petru 5, 1-2, 5). Iar Iacobepiscopul scria : Este cineva bolnav ntre voi ? S cheme preotii Bisericii s seroage pentru el, ungndu-l cu untdelemn (sfintit), n numele Domnului... Side vafi fcut pcate se vor ierta lui (Iacob 5, 14-15). Asa lucreaz preotia, chiar cndpreotul este nevrednic, cci luereaz harul Domnului.

Episcopul, sau Arhiereul, este cea mai nalt treapt a Tainei Preotiei. Primiiepiscopi au fost hirotoniti de Mntuitorul, ca Iacob, primul episcop al Ierusalimului- probabil si altii; numai cei amintiti ca hirotonisiti de Sfntul Apostol Pavel - n

bisericile dintre pgni - ne sunt cunoscuti nominal, ca Timotei (I Tim. 4, 14-16; IITim. 1, 6) si Tit (1, 5), deosebiti de Iacob si de preotii, sau ngerii bisericilor din Asia Mic, de care se aminteste n Apocalips de Sfntul Evanghelist Ioancap. 2-3. Conditiile ce se cer episcopului sunt amintite de Apostolul Pavel n ITimotei 3, 1-7; Tit 1, 6-9, conditii ce se cer si preotilor.

Misiunea episcopului este de a nvta, de a svrsi toate Tainele, iar cuexclusivitate: de a hirotoni preoti si diaconi, n eparhia lui respectiv, iar n soborcu alti episcopi, n frunte cu Patriarhul, sau un Mitropolit, consacr un nouepiscop; si tot ntr-un astfel de sobor sfinteste si Sfntul si Marele Mir, n JoiaPatimilor. La sfintirea clericilor, episcopii sunt sftuiti de Apostolul Pavel, ca

odinioar pe Timotei, episcopul Efesului, s cerceteze bine, n prealabil, pe ceipe care-i hirotonesc preoti, sau diaconi, ca s nu se fac prtas si la pcatelealtora. Cci zice: Nu-ti pune minile degrab pe nimeni, nici nu te f prtas la

pcatele altora (I Tim. 5, 22).

Episcopul este conductorul, sau Pstorul unei eparhii. Textele care amintesctermenul episcop, sunt putine : (Fapte 20, 28 ; Filip 1, 1; I Tim. 3, 2 ; si Tit 1,7). Iar o dat denumirea de episcop este referit la Mntuitorul Hristos, numit : Pstorul si Episcopul(Pzitorul) sufletelor (I Petru 2, 25). De asemenea,. Eleste numit si Arhiereu Mare, Care a strbtut cerurile (Evr. 4, 14) si

Arhipstor , sau Mai-Marele pstorilor de la Care vor luacununa ceanevestejit a mririi (I Petru 5,4) episcopii si preotii care pstoresc cu demnitatesi vrednicie, cinstind preotia lor derivat din El, Arhiereul cel Mare.

Iat deci treptele preotiei sacramentale n Biseric si misiunea specific fiecreiadin ele.

Poate fi Biseric si mntuire fr episcopi, preoti si diaconi?


8/16

- Am amintit, n treact, mai nainte, c n conceptul si notiunea de Biseric si nnssi structura Ei - n sens ortodox - intr fiintial, organic si organizatoric, Preotiacu, ierarhia ei bisericeasc; si, c una far alta nu poate exista: Biserica nu poateexista fr Preotie cu ierarhia ei, nici Preotia fr Biseric; conditionndu-sereciproc. nceputul nfiintrii, sau instituirii Uneia este si a celeilalte ; iar vecuirea

Uneia este ca si a Celeilalte.Dintru nceput s-a vzut c Fiul lui Dumnezeu - Mntuitorul Hristos, venind pepmnt ca s ntemeieze Biserica Sa - ca organ al mntuirii lumii - a nceput a-icrea mai nti scheletul, sau coloana vertebral, alegnd, nti, pe ceidoisprezece Apostoli; apoi pe cei Saptezeci de ucenici apostoli, ca o primierarhie, crend apoi din acestia (Saptezeci) ierarhia bisericeasc, cu puterea

nvttoare, sfintitoare si conductoare. Si pe msur ce acestia activau -propovduiau - si botezau - se adugau zilnic Bisericii, cei ce se mntuiau(Fapte 2; 47).

De aceea, Domnul zice lui Petru - si prin el Apostolilor : Pe aceast piatr (acredintei mrturisite c Hristos este Fiul lui Dumnezeu) voi zidi Biserica Mea siportile iadului nu o vor birui {Matei 16, 16 18 ; Ioan 6, 69). Hristos este Piatravie, aleas si de pret, cum l numesc Apostolii (I Petru 2, 5-7; I Cor: 10, 4),dar si Piatra de poticnire si stnc de sminteal, pentru cei ce se poticnesc deEl (I Petru 2, 8). Pe aceast Piatr a credintei n El, Domnul va cldi Casa Luiduhovniceasc, Biserica (2, 5). Iar la rndul lor Apostolii si crestinii sunt pietrevii (2; 5), ziditipe Piatra cea din capul unghiului - Hristos - spre a fi locas al luiDumnezeu n Duh (Efes. 2, 20, 22). Voi - zice Sfntul Pavel crestinilor din Efes - sunteti mpreun cetteni cu sfintii si casnici ai lui Dumnezeu, ziditi fiind petemelia Apostolilor si a proorocilor, Piatra din capul unghiului fiind nsusi Iisus

Hristos (Efes. 2, 19-20).Prin urmare Biserica ntemeiat de Mntuitorul Hristos are un dublu caracter: unulnevzut de institutie sfnt si sfintitoare, prin harul mntuitor al Sfintelor Taine ; sialtul vzut, ca societate, sau obste crestin organizat cu o ierarhie preoteasc -clerul - si poporul credincios, spre mntuirea si sfintirea lui. Iar preotimea ierarhicavnd de la Hristos -Arhiereul Mare - nentrerupt puterea haric - ntreit - siautoritatea Lui dumnezeiasc, n numele Cruia se exercit, transmis de la El,prin Apostoli, se ntelege clar c, n afar de Biseric si de preotia Ei haric,sfintitoare, nu este mntuire. Cci asa cum nu poate exista Biseric adevrat,fr preotie adevrat, sfintitoare, tot asa nu poate fi nici preotie adevrat frBiseric adevrat. Cci mntuirea se lucreaz de una prin alta si de amndou

mpreun. De aceea este sigur c nici mntuire nu poate fi, pentru nimeni, frpreotie, - fr episcopi, preoti si diaconi; adic fr pstorii duhovnicesti aicredinciosilor, pe eare ei i-au evanghelizat, i-au botezat si i-au mprtsit cuSfintele Taine. Cci fr pstor oile rtcesc (Matei 9, 36), cum spune Domnulde oile care n-au pstori adevrati, devotati. Unde nu este preotia sfintitoare siconductoare, unde nu sunt pstorii duhovnicesti, crestinii rtcesc, constatarepe care o face Pstorul cel Mare - Hristos - si Bun (Ioan 10; 11), Care vznd


9/16

multimile, I S-a fcut mil de ele c erau necjite si rtcite ca niste oicare n-aupstor (Matei 9, 36). Asa s-a ntmplat cu protestantismul, -care - iesind de subascultarea Bisericii si nlturnd Preotia sfintitoare si ierarhic, cu Tainele siSfnta Traditie - a dat nastere la sute de bisericute de tot felul, de la cele pietiste,la cele rationaliste, care au stricat si Sfnta Scriptur, ajungnd multi la ateism.

Iat pentru ce si Apostolii ndeamn pe credinciosii Bisericii s asculte depreotimea superioar - episcopii si preotii lor (Evr. 13, 17 ; I Petru 5, 5) si s sesupun Ei, ca s nu-si piard mntuirea. Cci cine n-ascult de preoti si episcopi,pstorii credinciosilor, n-ascult nici de Biseric. Ascultarea, sau neascultarea deBiseric si de pstorii Ei nseamn ascultare, sau neascultare si lepdare deHristos si de Dumnezeu Tatl. Aceasta o spune clar Mntuitorul nsusi, cnd zice:Cel ce v ascult pe voi(apostolii - si preotimea - preotii si episcopii Bisericii)

pe Mine M ascult. Si cel ce se leapd (n-ascult) de voi; se leapd de Mine.. . si de Cel ce M-a trimis pe Mine (Luca 10, 16 ; Matei 10, 40 ; Marcu 9, 37) ;deci si de Biseric se leapd. Iar cine n-ascult de Biseric - zice Domnul -

este pgn si vames (Matei 18, 17). Acela, sau aceia, care ies de subascultarea Bisericii au czut din harul (Gal. 5, 4) primit la nceput, prin TainaBotezului, svrsit de slujitorii Ei, pe care Apostolii si Biserica i dau anatemei(Gal. 1, 7. 9), ca cei czuti din dreapta credint (I Tim. 1, 19-20; II Tim. 2, 17)ca ereticii: Alexandru, Imeneu si Filet. Toti cei iesiti de sub ascultarea Bisericii, nunumai c nu se pot mntui, dar cad si sub blestem si osnd vesnic. O explicaceasta clar Apostolul Neamurilor, care a avut de luptat cu tot felul de eretici,

nc de atunci apruti.

Cci dup ce aminteste, pe scurt, de nvtturile de temei ale mntuirii, ca :pocinta, botezul, preotia, sau punerea minilor - cum o transmiteau Apostolii -

adic, prin hirotonie, de nvierea mortilor si Judecata vesnic, scrie categoricdespre cei czuti din har asa: Ccieste cu neputint pentru cei ce s-auluminatodat (prin nvttur si harul Botezului) si au gustat darul cel ceresc si prtasi s-au fcut Duhului Sfnt, si augustat cuvntul cel bun al lui Dumnezeu si puterileveacului viitor, cu neputint estepentru ei dac au czut, s se innoiasc iarsispre pocint, fiindc ei rstignesc lorusi, a doua oar, pe Fiul lui Dumnezeu si-Lfac de batjocur (Evr. 6, 4-6). Iat, deci, unde duce neascultarea de Biseric side preotimea ierarhic.

Ce legtur este ntre harul preotiei sacramentale si viata personal aclericilor? Harul Preotiei poate deveni nelucrtor datorit vietii personale apreotului?

- Harul, energie divin, este puterea dumnezeiasc, ce naste de sus sau dinnou - prin Botez - si cultiv, n persoana care l-a primit, viata n Hristos, sipregteste pentru viata vesnic. Iar harul dumnezeiesc acordat prin TainaHirotoniei, sau a Preotiei, este puterea duhovniceasc - primit de cei hirotonisiti- cu care ei si ndeplinesc constiincios ndatoririle preotesti. La cei ce poartacest har cu vrednicie, n oficierea Sfintelor Taine si a ndatoririlor lor pastorale,


10/16

acest har este nsotit de un ajutor special din partea lui Dumnezeu, pentrumplinirea acestei slujiri, n chip bineplcut lui Dumnezeu si spre a duce o viatvirtuoas, compatibil cu chemarea ce o au.

Pe slujitorii vrednici ai Bisericii, spun Sfintii Printi, i hirotoniseste - n chip

nevzut - nsusi Arhiereul.ceresc - Hristos - prin mna si gura episcopului care-iconsacr; iar pe cei nevrednici nu-i sfinteste El, ci episcopul. Totusi, harulPreotiei lucreaz - prin sine - nefiind conditionat de vrednicia, sau nevrednicia,celor care l poart. Numai c, pe cnd cei ce poart acest har preotesc cuvrednicie, l cinstesc ca pe lucrarea divin si ca pe Dumnezeu, Cel n Treime,Care le mprtseste acest har, ceilalti, nevrednici, ns, necinstesc si harulprimit si pe Dttorul lui, fiindc ei rstignesc lorusi a doua oar pe Fiul luiDumnezeu si-L fac de batjocur (Evr. 6, 6).

De drept - si n chip firesc - este si trebuie s fie o bun si strns legtur ntreharul preotiei sacramentale, sfintitoare, si viata personal a clericilor, care trebuie

s fie pilde de urmat pentru credinciosi. Asa recomand Sfntul Apostol Pavelepiscopilor si preolilor: Nimeni s nu dispretuiasc tineretile tale - scrie luiTimotei - ci f-te pild (de urmat) credinciosilor cu cuvntul, cu purtarea., cudragostea, cu duhul, cucredinta, cu curtia (I Tim. 4, 12). Iar lui Tit i scrie: ntru toate arat-te pe tine pild de fapte bune, dovedind n nvtturneschimbare; cuviint, cuvnt sntos si fr prihan, pentru ca cel potrivnic sse rusineze, neavnd de zis nimic ru mpotriva voastr (Tit 2, 7-8). Si tot asarecomand si Sfntul Apostol Petru preotilor : Pstoriti turma lui Dumnezeu(Biserica) dat n paza voastr, cercetnd-o, nu cu silnicie, ci cu voie bun, dupDumnezeu, nu pentru cstig urt, ci din dragoste. Nu ca si cum ati fi stpnit pesteBiserici, ci pilde fcndu-v turmei (I Petru 5, 2-3), adic credinciosilor.

Din nefericire, ns, au fost dintru nceput si totdeauna n Biseric si unii slujitorimai slabi, care s-au lsat coplesiti de unele pcate omenesti, vdindu-senevrednici de slujirea preoteasc.

Unii poate intr n pregtirea preoteasc - n scolile speciale de la nceput cu altgnd, dect cel al misiunii ei; sau altii, pe parcursul slujirii lor, ntr-un fel sau altul, cad din har .ntrebarea acestui capitol vizeaz, mai ales, astfel de nevrednicipurttori ai harului preotesc. Si anume, dac harul Preotiei este mpiedicat nlucrarea - si eficacitatea lui - de nevrednicia celor care-l poart? Rspunsul laaceast ntrebare este, categoric, Nu !

Dup nvttura Noului Testament - si a Bisericii - harul Sfintei Treimi esteatribuit mai mult lui Hristos si Jertfei Lui mntuitoare, cci asa citim: HarulDomnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu (Tatl) si mprtsireaSfntului Duh s fie cu voi toti (II Cor. 13, 13), cuvinte intrate ntocmai, caformul cultic, n Sfnta Liturghie. Acest har lucreaz totul, indiferent devrednicia, sau nevrednicia slujitorilor Bisericii. Si pe cel vrednic si pe celnevrednic, Apostolul Neamurilor i ndeamn: Nu fi nepstor de harul


11/16

(preotesc), care este n tine (I Tim. 4, 14). Cci nu numai harul este cel caremntuieste.

Un prim exemplu - noutestamentar - l ofer Iuda care, desi, ca Apostol al luiHristos, propovduia, vindeca bolnavi si scotea demoni ca toti ceilalti Apostoli dar

a vndut pe nvttorul su din iubire de arginti: pentru c era fur si purtndpunga (comun), lua din ea ce punea n ea (Ioan 12, 6), iar dup vnzareaStpnului, s-a spnzurat (Matei 27, 3-5). De asemenea Domnul vorbeste si de proorocii mincinosi , care, n trufia lor, vor apare la judecat cu drepturi cstigate- dup ei, ca si fariseii ludrosi, de odinioar - asteptnd laude si rsplat. Ccizice Domnul despre acest fel de slujitori: Multi mi vor zice n ziua aceea (adreptei Judecti) : Doamne, Doamne, au nu in numele Tu am proorocit si nu nnumele Tu am scos demoni si nu n numele Tu minuni(false) am fcut ? Siatunci voi mrturisi lor: Niciodat nu v-am cunoscut pe voi. Deprtati-v de laMine cei ce lucrati frdelegea (Matei 7, 22-23). Asemenea slujitori zisi ai luiHristos, care lucreaz frdelegea , sunt toti ereticii de totdeauna: Acestia -

zice Apostolul neamurilor - sunt apostoli mincinosi; lucrtori vicleni, care iauchipde Apostoli ai lui Hristos. Nu este de mirare, deoarece nsusi satana seprefacen nger de lumin... iar slujitorii lui iau chip de slujitori ai drepttii, al ctor sfrsitva fi dup faptele lor (II Cor. 11, 13-15). Iar n alt parte, acelasi Apostol spunec toti acesti lucrtori fac: lucrarea lui satan; nsotit de tot felul de puteri side semne si de minuni mincinoase, si de amgiri nelegiuite, pentru fiii pierzrii,fiindc n-au primit iubirea adevrului ca s se mntuiasc. Si de aceea,Dumnezeu le trimite o lucrare de amgire, ca ei s cread minciunii; ca s fieosnditi toti cei ce n-au crezut adevrului, ci le-a plcut nedreptatea (II Tes. 2, 9-12). Alturi de acestia sunt si toti care poart harul cu nevrednicie.

Sfntul Ioan Hrisostom (Gur de Aur) - care vede n preot pe ngerul Domnului- ntrebat de unii, cum Dumnezeu i hirotoniseste pe toti, chiar si pe ceinevrednici de slujirea preoteasc ? ,rspunde: Nu pe toti i hirotonisesteDumnezeu, ns (harul) lucreaz prin toti - chiar de ar fi si nevrednici - pentrumntuirea poporului. C dac Dumnezeu a vorbit pentru popor printr-un mgar si

prin Balaam (vrjitorul),printr-un om spurcat(Numeri 22, 7-24; II Petru 2, 15-16),cu att mai mult prin preot: Cci ce nu face Dumnezeu pentru mntuirea noastr ?Prin cine nu lucreaz El ? C dac El a lucrat prih Iuda si prin cei ce fceau

proorocii mincinoase (Matei; 7, 22), sialtii ncscoteau draci; cuatt mai mult valucra prin preoti. Ceea ce se caut la preot este s nu strice, sau s falsificecredinta, adevrurile de credint. Numai n cazul cderii n erezie preotul nutrebuie ascultat. Dac preatul are o credint stricat zice iarsi MareleDascl -, chiar dac nger din cer de ar fi, tu nu te supune ; iar dac nvat drept,nu te uita la viat, ci la cuvintele lui. . . asteapt pe Judectorul; nu rpi maidinainte locul lui Hristos, al Lui este dreptul de a cerceta (si judeca), si nu al tu.Tu esti cea de pe urm slug, iar nu stpn. . .

S nu judecm pe ale altora, ci fiecare s-si judece pe ale sale, fiecare s secerceteze pe sine singur... Totul este al harului. Preotul este dator s deschid


12/16

gura, iar celelalte toate Dumnezeu le lucreaz. El tine numai locul unui sfetnic...Preotul face totul pentru credinta ta (crestine). Nici cel drept(vrednic) nu te va

putea folosi cu ceva, fiind tu ru, si nici slujitorul cel ru (nevrednic) nu te vavtma ntru nimic, fiind tu bun si credincios (Sfntul Ioan Hrisostom, Omilia aII-a la Epistola a doua ctre Timotei, trad. cit. p. 189-193, passim).

Prin urmare, este clar din cele artate, c harul Preotiei nu poate fi nelucrtor dinpricina vietii sau nevredniciei personale a preotului; dup cum nu esteconditionat lucrarea lui nici numai de vrednicia preotilor. Fiindc harul luiDumnezeu lucreaz totul, prin puterea Sa; preotul fiind doar oficiantul, persoanavzut, la oficierea Sfintelor Taine, fr a le mpiedica sau spori eficacitatea lor.

Altfel, cte nevrednicii sunt n rndul slujitorilor, peste veacuri, ar nsemna s nuexiste Botez, Mirungere, mprtsanie si celelalte Taine etc. Lipsurile vrednicieipreotilor le mplineste ns lucrarea harului.

De ce agheasma, sau apa sfintit, ndeosebi Agheasma mare de la Boboteaz

nu se stric ani de zile, fiind svrsit corect dup rnduiala Bisericii, desi estesfintit si de preoti vrednici si de cei nevrednici ? Nu pentru c totul este lucrare aharului, si nu a slujitorilor ei, oricare si oricum ar fi ei? Iat, deci, ce legtur este

ntre harul preotiei sacramentale si viata personal a clericilor.

Cum trebuie s fie un bun preot si pstor, dup Sfnta Scriptur?

- Dup Sfnta Scriptur, preotul, ca slujitor al lui Hristos si al Bisericii, trebuie sfie nger n trup, sau ngerul Domnului, cum este numit Ioan Boteztorul. Czice Domnul despre el: Iat, Eu trimit, naintea fetei Tale (Fiul Meu),pe ngerulMeu, care va pregti calea Ta, naintea Ta (Matei 11, 10 ; Marcu 1, 2 Luca 7,

27). Si tot asa preotul este numit si nger al Bisericii (Apoc. 2-3), ngernsemnnd vestitor, adic cel ce vesteste, sau aduce la cunostint voia luiDumnezeu.

Ca propovduitor al Evangheliei, ca iconom (sau slujitor) al tainelor luiDumnezeu, (ICor. 4, 1; I Cor. 6, 4) sau ca : bun iconom al harului cel demulte feluri al lui Dumnezeu (I Petru 4, 10), si ca pstor al turmei cuvnttoare alui Dumnezeu, preotul trebuie s ntruchipeze: credinta, cinstea, corectitudinea,curtia sufleteasc sau viata moral personal pilduitoare, buntatea, dreptatea,rbdarea, dragostea, blndetea, ntelepciunea etc., dar mai presus de toateiubirea jertfelnic de Hristos Dumnezeu si pstoritii ce i s-au ncredintat s-iduc la psunea duhovniceasc, la mntuire si dumnezeire.

Pn la nceperea acestei activitti el s-a pregtit n chip deosebit intelectual,moral-spiritual si n scop misionar, cunoscnd felul slujirii si al pastoratiei, precumsi metodele de aprare a credintei si crestinilor pstoriti fat de atacurile eretice.Preotul trebuie s fie permanent preocupat de citirea Sfintei Scripturi si la curentcu toate problemele pastoral-sociale si misionar-samarinene, spre a se facetuturor pild de credinciosie si de bun ostas al lui HristosIisus (II Tim. 2,3).


13/16

Numai asa capt ncrederea credinciosilor, pe care altfel o pierde si sediscrediteaz n fata enoriasilor si.

Textele noutestamentare, care arat cum trebuie s fie un bun preot si un pstorrespectat, sunt multe. Dintr-acestea vom aminti pe cele mai de seam. Cnd

Mntuitorul reasaz pe Petru n apostolatul din care czuse - cnd s-a lepdat deEl cu jurmnt c nu-L cunoaste, apoi s-a cit amarnic (Matei 26, 69-75) - lntreab, dup nvierea Sa: M iubesti,Petre ? Da, Doamne, Tu stii c Teiubesc, a rspuns Petru, iar Domnul i-a zis de trei ori : Paste oile Mele ! si Pstoreste oile si mieluseii Mei (Ioan 21, 15-17). Prin urmare, pune la temeliapreotiei si pastoratiei, mai presus de orice, dragostea de Hristos si de pstoritiilui, oile cuvnttoare, pentru care Domnul S-a jertfit pe Cruce, ca s nemntuiasc si s le mntuiasc.

De ndat ce Apostolii hirotonesc episcopi si preoti, ca pstori ai Bisericilor,fiecare unde sunt asezati - episcopii pe eparhii sau tinuturi, iar preotii n parohii -

le dau si sfaturi cum trebuie s fie buni preoti si buni pstori. Mai nti reamintimc episcopul, ca si preotul, ndeplineste ntreita slujire a lui Hristos : depropovduitor, de sfintitor si de pstor sau cluzitor pe calea mntuirii.

ntre sfaturile date de Apostolul Pavel episcopilor si preotilor, el scrie : Dedoreste cineva episcopie (sau parohie), bun lucru doreste. Dar se cuvine caepiscopul(si preotul) s fie fr prihan, brbat al unei singure femei(atunciepiscopii erau cstoriti, iar unii pgni nstriti care se crestinau avuseser maimulte sotii, poligamie), veghetor, ntelept, cuviincios, iubitor de strini, destoinic anvta pe altii, nebetiv, nedeprins s bat, neagonisitor de cstig urt, ci blnd,

pasnic, neiubitor de argint, bine chivernisind casa lui, avind copii asculttori, cu

toat buncuviinta. Ccidac nu stie cineva s-si rnduiasc propria lui cas,cum va purta grij de Biserica lui Dumnezeu ? Episcopul (ca si preotul)... nu

cumva s se trufeasc si s cad in osnda diavolului (I Tim. 3, 1-6) si n cursadiavolului.

Iar n alt loc acelasi Apostol ndeamn : Nimeni s nu dispretuiasc tineretiletale (Timotei). Ci f-te pild credinciosilor, cu cuvntul, cu purtarea, cu dragostea,cu duhul, cu -credinta, cu curtia... Nu fi nepstor de harul(preotesc) care e ntine (primit prin hirotonie). Ia aminte la tine nsuti si la nvttur ; struie nacestea, cci fcind aceasta, si pe tine te vei mntui si pe cei care te ascult (ITim. 4, 12-16). Episcopul (sau preotul) s nu se fac prtas la pcatele altora (5,22). Iar fat de eretici si, de rtcirile de la dreapta credint, Apostolul ndeamnpe episcop, ca si pe preot : O, Timotei, pzeste comoara (dreptei credinte) ce tis-a ncredintat, deprtndu-te de vorbirile desarte si lumesti, si de mpotrivirilestiintei mincinoase, pe care unii, mrturisind-o, au rtcit de la credint (6, 20-21).

Acelasi Apostol scrie si ndeamn si pe Tit (episcop), - ca si pe preotii,neexperimentati si nepregtiti ndeajuns-: De omul eretic, dup ntia si a doua


14/16

vorbire, deprteaz-te, stiind c unul ca acesta s-a abtut si a czut n pcatul(neascultrii de Biseric), fiind singur de sine osndit (Tit 3, 10-11). Aceasta,pentru c discutiile contradictorii si desarte, cu cei rtciti : aduc mai degrabcerturi(de cuvinte), dect lucrarea mntuitoare a lui Dumnezeu, cea ntru(dreapta) credint (ITim. 1, 4). Despre asemenea credinciosi eretici,

Apostolul, care a avut de luptat cu ei si le-a cunoscut metodele, scrie iarsiaprnd dreapta credint: Acela e un ngmfat, care nu stie nimic, suferind deboala disculiilo si a certurilor de cuvinte, din care pornesc : ceart, pizm,defimri, bnuieli viclene, glcevile necurmate ale oamenilor stricati la minte silipsiti de adevr, care socotesc c evlavia este un mijloc de cstig... Deprteaz-te de unii ca acestia ! (I Tim. 6, 4-5; I Tim. 2,23).

Alte ndemnuri griesc ctre slujitorii Bisericilor astfel : Fugi de pofteletineretilor si urmeaz dreptatea, credinta, dragostea, pacea cu cei ce cheam peDomnul din inim curat. Fereste-te de ntrebrile nebunesti, stiind c dau prilejde ceart. Un slujitor al Domnului nu trebuie s se certe, ci s fie blnd fat de

toti, destoinic s dea nvttur, ngduitor, certnd cu blndete pe cei ce staumpotriv, ca doar le va da Dumnezeu pocint spre cunoasterea adevrului. Siei s scape din cursa diavolului, pentru a-i face voia (II Tim. 2, 22-26).

Stiind c Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu, si de folos sprenvttur, spre mustrare, spre ndreptare, spre nteleptirea cea ntru dreptateastfel ca omul lui Dumnezeu s fie desvrsit, bine pregtit pentru orice lucru bun (II. 3, 16-17) : Apostolul ndeamn pe pstorii Bisericilor, prin Timotei :Propovduieste cuvntul(lui Dumnezeu), struieste cu timp si fr timp, mustr,ceart,ndeamn, cu toat ndelunga rbdare si nvttur. Cci va veni ovreme cnd nu vor mai suferi nvttura sntoas, ci dornici s-si desfteze

auzul si vor grmdi nvttori dup poftele lor. Si si vor ntoarce auzul de laadevr si se vor abate ctre basme. Tu fi treaz n toate, sufer rul, f lucrul deevanghelist, slujba ta f-o deplin ! (II Tim.4, 2-5).

De asemenea, prin Tit sftuieste pe fiecare preot - ca si prin Timotei - s fie: caun bun iconom al lui Dumnezeu, nengmfat, nu grabnic la mnie, nu dat labutur, pasnic nepoftitor de cstig urt; ci iubitor de strini, iubitor de bine,ntelept, drept, cuvios, cumptat, tinndu-se de cuvntul cel credincios alnvtturii, ca s fie destoinic si sndemne la nvttura cea sntoas si smustre pe cei potrivnici. Pentru c multi sunt rzvrtiti, gritori n desert sinseltori, mai ales cei din tierea mprejur, crora trebuie s li se nchid guraca unora care rzvrtesc case ntregi, invtnd, pentru cstig urt, cele ce nu secuvin (Tit 1, 6-11).

De asemenea, si Apostolul Petru ndeamn pe preoti astfel: Pstoriti turma(Biserica) lui Dumnezeu dat n paza noastr, cercetnd-o, nu cu silnicie, ci cuvoie bun, dup Dumnezeu, nu pentru cstig urt, ci din dragoste: Nu ca si cumati fi stpni peste Biserici, ci pilde fcndu-v turmei. Iar cnd se va arta Mai-marele pstorilor, veti lua cununa cea nevestejit a mririi (I Petru 5, 2-4).


15/16

Si Sfntul Apostol Ioan vorbeste n Apocalips (capitolele 2 si 3) de ngeri, adicpstorii celor sapte Biserici din Asia Mic, unde pe pstorii buni i laud, iar pecei ri ii mustr, ca pe cel al Bisericii din Sardes. Acestuia, Domnul ii zice: Stiufaptele tale, c ai nume, c triesti, dar esti mort (Apoc. 3, 1). Iat deci cumtrebuie s fie un bun preot si pstor, dup Sfnta Scriptur, ca s poat primi

dreapta rsplat.Dati cteva exemple biblice despre pstori buni si pstori ri.

- Un pstor este bun cnd urmeaz exemplul lui Hristos, de smerenie, blndete sibuntate; dragoste si rbdare etc. si cnd si ndeplineste, constiincios si cu spiritde jertfelnicie, ndatoririle sale preotesti; n acelasi timp, s fie supus si asculttorepiscopului -sau chiriarhului respectiv, si Bisericii, sau Sfntului Sinod,autoritatea superioar a Bisericii n aprarea dreptei credinte si a disciplineimorale fat de eretici, sau cei abtuti de la dreapta credint, si de cei cu abaterimorale, pe care-i sanctioneaz.

Pstorul ru, dimpotriv, este nestatornic n credint, sau adopt si nvat ideigresite, contrare nvtturii Bisericii si Sfintei Scripturi. Si, astfel, dovedindu-se ceste eretic si nerecunoacnd dreapta nvttur, se rzvrteste, iesind de subascultarea ierarhului care l-a hirotonit si a Bisericii; apoi, este excomunicat dinsnul Ei, de Sfntul Sinod, ca pgn , si vames (Matei 18, 17) si datanatemei (Gal. 1, 7-9), sau satanei, ca s se nvete s nu huleasc (I Tim. 1,20). Iar dac este preot; czut din har ( Gal. 5,4) n erezie, este depus dindreapt si caterisit, lundu-i-se si dreptul de a mai face slujire preoteasc nbiseric sau credinciosilor.

Tot ru pstor este socotit si cel care, desi nu s-a abtut de la dreapta credint,si de la nvttura sntoas, a svrsit abateri de la legea moral, dndexemplu ru credinciosilor pstoriti. Si pe acestia Biserica i sanctioneaz,supunndu-i - temporar - la oprirea oficierii celor sfinte si dndu-le canonulrespectiv, spre ndreptare, sau i si cateriseste pentru pricini mai grave, morale.Numai pe cei eretici, Biserica, avndputerea divin de a lega si de a dezlega(Matei 18, 18) n cer si pe pmnt, excomunic, sau ndeprteaz din snul Eidefinitiv, dnd anatemei pe cei ce ies de sub ascultarea Ei, ca rzvrtiti sifalsificatori ai dreptei credinte.

Exemple biblice sunt suficiente si despre pstorii buni si despre cei ri. ntrepstorii buni amintim n primul rnd pe cei 12 Apostoli mari si pe cei 70 apostolisecunzi, la care se adaug marele Pavel, Apostolul Neamurilor, convertit maitrziu; apoi episcopii Iacob, Timotei si Tit, Epafrodit, episcopul filipenilor (Filip. 2,25), Epafras, episcop n Colose (1, 7) si Arhip, preot tot acolo (Coloseni 4, 17),preotii din Ierusalim, din care unii erau iconomi (Fapte 11, 30) ; Barnaba, Iudaal lui Iacob si Sila, care erau si prooroci, care duc, mpreun cu Pavel,hotrrea Sinodului apostolic - privitoare la netierea mprejur a crestinilor dintrepgni - Bisericilor dintre neamuri (Fapte 15, 22-35). Apoi preotii din Milet si Efes


16/16

(20, 17), crora Apostolul Pavel le atrage atentia c, dup plecarea lui, vor intrantre ei lupi(rpitori) ngrozitori, care nu vor cruta turma. Si dinire voi - le zice el- se vor ridica brbati, grind nvtturi rstlmcite, ca s atrag pe ucenicidup ei. Drept aceea, privegheati, aducndu-v aminte c timp de trei ani, n-amncetat, noaptea si ziua, s v ndemn, cu lacrimi, pe fiecare dintre voi. Si acum

v ncredintez lui Dumnezeu si cuvntului harului Su... (20, 29-32). Pavel le dsi exemplu personal, n toate: n cuvnt, n fapt, n lucrul cu minile si n moarte.

Exemple de pstori buni sunt si cei din Bisericile din Asia Mic, despre care sevorbeste n Apocalips (2-3), din care unii au murit ca martiri, ca Antipa (2, 13),asa cum au murit martiri n Ierusalim: Sfntul arhidiacon Stefan (Fapte 7, 59-60),ucis cu pietre, si Sfntul Apostol Iacob, fratele lui Ioan, ucis de sabie, din poruncalui Irod (Fapte 12, 2). Toti acesti vrednici pstori - de la cei 12, la cei 70, cei saptediaconi (6, 6), si cei amintiti nominal, au trecut n ceata martirilor si a sfintilor.

Exemple de pstori ri sunt mai putin artate nominal. ntre acestia, cel dinti

este Iuda Iscariotul, fost apostol, ntre cei 12, care si-a vndut nvttorul siDumnezeul lui - Hristos, - apoi s-a spnzurat (Matei 27, 5). ProorociaMntuitorului, c se vor ridica prooroci mincinosi si nvttori mincinosi s-aadeverit. Pe unii din acestia i amintesc Apostolii nominal. Asa este Dimas, unuldin lista celor70, fost colaborator al lui Pavel, cnd era captiv la Roma, dar pecare l-a prsit, iubind veacul de acum (II Tim. 4, 10), devenind dup traditie -preot idolesc, la pgni.

Se mai aminteste de Alexandru, Imeneu si Filet, care au czut din credint,devenind eretici (I Tim. 1, 19-20; II Tim. 2, 17-18), care se pare c erau pstori,de vreme ce propovduiau, rstlmcind nvierea etc. De aceea, Apostolul i-a

dat anatemei, ca s nu mai huleasc (I Tim. 1, 20). Pstori ri erau iudaizantii,anatemizati de Pavel, c falsificau Evanghelia (Gal. 1, 7-9, Filip. 3, 2). Un altpstor ru e amintit Diotref, preotul unei biserici din Asia Mic (III Ioan v. 9),trufas si invidios pe misionari. Apoi n Apocalips se aminteste de iudaizantii dinsinagoga satanei (2,9; 3, 9); de pstorul din Tiatira, care lsa pe desfrnataIsabela s amgeasc pe crestini la desfru si la mncri idolesti (2, 20) ; si totpstor nevrednic este si cel al Bisericii din Sardes, de care se zice c, desi viu,este mort sufleteste (3, 1) etc.

Iat deci attea exemple de pstori buni si pstori ri.

despre preotie - parintele ioanichie

Documents