-despre noul regulanent-cadru al c pun · scrie toatĂ lumea (ii) Şi scrie bine. ziare şi...
TRANSCRIPT
EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL ClUJv ANUL II, Nit 52 '• •'•f JO I, 22 FEBR. i!«io ■;
-DESPRE NOUL REGULANENT-CADRU A l C PUNv Referitor la şedinţa de marţi â Consiliului Provizo-
• riu de Untuhe Naţională al -judeţului Sluj facem, din capul'locului,"precizarea că diri cele cinci plinele trecute ■pe ordinea de- zi au fost finalizate primele trei (comple- -tarea C.P.U.N., formarea comisiilor, Stabilirea aparatului -propriu al consiliului, primirea noului partid şi a altor -trei membri independenţi). Dezbaterea proiectului de re-_ •gulameht al C.P.U.N. din plan; teritorial şl stabilirea or- ditiei de zi pentru şedinţa următoare au fost amînate. - ." ;lK: compensaţie, au fost dezbătute probleme noi cum
, ;ar fi cazul lui Horea Luhgu,-al conduceriLDirecţiei ge-, tferale, pentru agricultură a judeţului Cluj şi'altele. De fltfel, punctele noi incluse în dezbateri au provocat cele r*»ai multe >păreri susţinute cu-pasiune de membri ai
-consiliului. îndeosebi probleiîia agrară a stîrnit discuţii:. contradictorii. întrucît nu intră în competenţa noastră
; ' calitatea şi oportunitatea dezbaterilor din şedinţele conciliu lu i renunţăm la comentarea lor care ar putea fi ■subiectivă şi s-ar putea reflecta negativ in- maniera de
iiţtcru al'noului: organ de conducere. Ne permitem, însă, , c:iteva reflecţii pe marginea proiectului regulamentului-. •cadru, tocmai pentru a ajuta, prin -stimularea dezbaterilor, i â perfecţionarea Iui. In''acest proiectji-la ■ articolul;. •t se prevede că „G.P.U.N; sînt organe locale ale'puterii
; -de stat îh unităţile teritoriale-îh caret sînt'constituite*, -însă renunţînd ia pălăria politică şi declarindu-se i,de statV consiliile (dacă ar fi să-asociem atribuţiile lor cu cele ale C.P.U.N. la nivel naţional) ar avea rol legisla- 'tiv (administraţia de stat există deja primăriile).- tn acest ; context, aşteptăm să. facem publice actele normative-emi~~ se de acest consiliu. Nimic de zis despre obiectivele; pe
care şi îe propune C.P:U.N.: asigurarea condiţiilor- de instaurare a unei democraţii reale în vederea unor alegeri libere ş i : corecte, participarea activă la modul iţi; care sînt puse în aplicare decretele-legi,. elaborarea unor propuneri realizabile în această perioadă,' care su conducă la o redresare economică şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. 'Ni le dorim cu toţii înfăptuite cît mai curînd şi mai sigur. .' La articolul 5 se precizează; „Consiliile provizorii ju deţene hotărăsc, potrivit legilor în vigoare, în toate problemele de stat pe plan local, în conformitate cu obiectivele stabilite’1. în acest caz :s-ar părea că -separarea puterilor în stat este-facultativă, deoarece se întrepătrunde activitatea consiliilor cii cea a ■ primăriilor.
•” La articolul 8 din acelaşi proiect se prevede, la punctul a: „Membrii consiliului au dreptul să se' adreseze organelor administraţiei de stat şi conducerilor întreprinderilor, în baza utiei- delegaţii scrise, emise de biroul %xecutiv, solieitîndu-le sprijinul pentru îndeplinirea sar- ciriilor pe care le au din partea corisiliului’VNu mai fac nici un comentariu. •- Chiar, dacă regulamentul-cadra este îri faza de proiect/ Credem că este necesară o mai clară precizare a atribuţiilor şi competenţelor sale aşa incit sâ se'ştie precis cine şi ce face.''S - v ' M . SANGIÎORZAN
N.ît;-Dîinr-o eroare-birocratică (nu a noastră), d-na Le- nufa Mihuţ,;.membra' a C.P.U.N: a apărut în ziar ca f i-; ind'asistentă medicală' la-Spitalul T3-0; ••Rectificăm,'-din-' ■sa este curier la această unitate. . i..-.......
PUNCTE DE VEDERERESTRUCTURAREA ECONOMIEIN A T I O ^ L E ' ' ! N B g ! B î r a g B T Î T 9
| Personal, sînt interesatîn ' ^amorsarea unei ample dezbateri pe probleme ale ,vji-? torului economiei noastre, atft în calitate ". da.. .econom mist, cît şi în aceea de participant la formarea noilor generaţii de economişti
; capabili să rezolve pro- ; biemele complexe ale bunei funcţionari â viitorului mecanism al economiei noastre. Precizez, de la bun început, faptul că supun a- tenţiei publica cîteva opinii cu gîndul şi intenţia de a declanşa o vie dezbatere
, in jurul acestora, dezbatere care să-mi folosească şi mie , pentru cristalizarea
: ideilor care mă frămirită şi care să ofere baze ternei^ nice pentru opţiunile economice ale formaţiunilor
■politice.
• Referitor la . binomul
^plan-piaţă" sintem de părere că, abia în noile condiţii ale manifestării unui democratism economic real, acesta trebuie Sâ funcţioneze pe deplin. Desigur în
noile condiţii âle liberalis- :1 inului economic şi ale ma
nifestării pluralisiruk for- ■ mei or de organizare de“- “
.; faşurare ,a.,:product t le-?- f -biihuri' materiale ş i spiri
tuale; piaţa capătă ur. rol^ preponderent! Aceasta va^ trebui să valideze adevărata utilitate socială a Lu
pă părerea noastră. Să nu uităm că în ţări avansate .din .punct de vedere economic :mecahismele de plo-- ţS' sînt 'completate, şi am putea , spune'' catalizate, prin acte de planificare pe termen mijlociu şi scurt, prin studiul variantelor fundamentate prin tehnici
CiTEVA GÎNDURI DESPRE PLANIFICARE, PRIVATIZARE, AUTONOMIE (i)
nurilor create, precum şi nivelul cantitativ al muncii sociale consumate pină la care societatea asimilează aceste bunuri. Piaţa va trebui să realizeze , legătura operativă între producţie şi repartiţie — ca prime, momente ale reproducţiei Sociale ■— -şi celelalte momente vitale pentru societate,' adică - schimbul şi consumul. Dar, a lâsa economia doar la-libera deci-, zie a pieţei (interne şi externe) ar fi o greşeală du-
econometrice, prin studii de marketing etc. Nu, lipscsc nici ^prognozele pe-termen lung" şi încercările de argumentare a viitorului u- nor produse sau grupe de produse. | . Remarca ce . se poate face in legătură cu aceste tehnici de lucru este puternica lor ancorare in realitate şi profunda argumentare ştiinţifica a opţiunilor pentru viitor. Ceeace trebuie făcut în economia noastră, referitor la această problemă, este renunţa
rea la distorsionarea pieţii prin măsuri administrativ- birocratice, asigurarea-pri»- >
: “îtă ţ i lp if jjhiilo’r ' ecohomî- . co-financiare în conducerea economie! şi aşezarea planului pe baze reale..
' Acceptînd ideea că planul reprezintă, printre' altele, actul economico-jufidic prin care se îm bină. interesele prezente cu cele vii-, toare ale naţiunii remarcăm faptul că opţiunile exprimate prin indicatorii planului (care, odată cu intensificarea mecanismelor de piaţă,, pdi căpăta caracter orientativ) trebuie să aibă finalitate în nivelul de trai al cetăţenilor, calitatea vieţii, dezvoltarea socială .şi umană, calitatea mediului ambiant ete.; Cu privire la întreprinderi care, în toate sistemele economice se manifestă ca şi celule de bază ale e-
-• • Lector dr. ‘ Gheorghe STANEANU.Facultatea de ştiinţe ; -
economice Cluj
{Continuare în pag. a Ili-a)
NE-A VIZITAT LA REDACŢIE
O r. E M IL O N A C A a f i r m ă :
„România este cea mai frumoasă ţară
r v ' * ,
“ ^ .■ 4 ■ ‘ t >*r '
" * V „ *
După 40 de ani de exil. în Franţa şi America, a revenit în ţară.d-1 Emil O- naca, dr.. in ştiinţe economice şi. .‘politice,;- Clujean fiind (născut în Iacobini, comuna Ceanu .Mare); •' la
-scurt timp după sosirea în România, a poposit pe meleagurile natale; prilej, cu care ne-a făctit o vizită la redacţie. Redăm,-‘în continuare,” o parte din dinii-' gul ce l-am avut cu această ocazie. ;
— Cînd aţi venit în România, domnule Emil Oft*-' ea?
puţin /tiinp '■ după Revoluţie.
— Pentru cîtă vreme?: _ pen tru totdeauna.. Pe această. cale anunţ concetăţenii că mi-am mutat firma de la New York la Athenee Palace din Bucureşti, „American . Roma- nian Intercontinental Ltd’1 fiind acum pusă la dispoziţia tuturor oamenilor de afaceri de . pe cinci cprili- ■njţnter-^:--;; - -
— Pentru cei ce nu vă cunosc, vă rugăm şă ne- spuneţi -cînd aţi plecat din ' România şi cu ce v-aţi o- cupat în străinătate?
— Am trecut frontiera' româno-iugoslavă, în ’ 15 septembrie 1948, cu riscul de a călca pe o mină şi „a zbura“ în aer, de a fi înipuşcat de santinele sau să fiu arestat de autorităţile române din acea vreme şi condamnat la 5 ani de mqncă silnică. După ce am trecut graniţa, . sîrbii m-au prins, aşa c ă .. . nu am scăpat de lagărul de concentrare. Am avut „parte“ şi de muncă de ocnaş la minele de plumb (la 2000 m subteran). Şe.să vă mai spun?'Mi-a fost dat să treo prin multe pînă am . reuşit să ajung la Paris, unde romanii au fost primiţi ca şi cum ar fi fost francezi. Oriunde to duceai, .. la orice autoritate franceză, cînd auzea că eşti ' român erai primul
preferat. După ce mi-an» luat doctoratul în ştiinţe e- conomice la Universitatea din Paris,, la 10 mai 1951,
■ a mcrlcanii m-au ales lider politic „victima comunismului". în America mi-am,
■ făcut doctoratul în ştiinţa politice la Universitatea . Columbia din New York:, unde, de altfel, m-am şi stabilit' ’ . ;
Aşadar, domniile lîmlt Onaca, iată-vă din1 nfiu în Komânia. Vă adresăm rugămintea să ne . spuneţi
' cum aţi fost primit de autorităţile române şi, ' toto- uatâ, ce sentiment aţi nutrit la reîntîlnirea cu pă- niîntul natal? ' ■ •
— După 40 cle ani do exil este _ foarte greu să descrii. ceTsurpriză,- ce sentimente şi ce ■ emoţii poţi să ai. România este:- ţara cea inăi frumoasă din lume, iar Clujul . îmi esţe'cei mai drag oraş. în ceea co priveşte autorităţile, locale, mai .vales de - la Revoluţia
“încoace, ambasada > americană ; de la Bucureşti mi-a spus că {iste' o' plăcere ‘ a- 'curii.să negociezi şi.să-tratezi probleme - economice', politice şi diplomatice, Dealtfel, domnul preşedinta :
i Iliescu şi domnul prim-mt- nistru-Români sînt, după o- :
- pinii» mea, mai ;• cunoscuţi 'în .America decît este preşedintele Bush.-Şi. acest lucru nu : se datorează-doar faptului, că Revoluţia-romă» să a fost transmisă în d irect peşte Ocean. Pentrti a fi cinstiţi'cu-noi înşine,, vreau să spun că toate a- mericancele sînt îndrăgostite' de domnul Petre Ro-, man, căruia îi spun „Fru* niosul ei'ou din Romănia f
- — Sinteţi uh b\in cunoscător al fenomenelor economice. Cura vi se pâre situaţia economică din România? -
— Economia noastră este intr-un mare liapas, deşi ţara dispune de o industrie puternică. Iată de ca afirm că primul pas trebuie făcut in direcţia moi- dernizării industriei. N(t mă îndoiesc că stă în puterea românilor de a realiza accst lucru. ; ‘ .
■— Domnule Emil Onacă, desigur, dialogul nostru ar putea continua. Spaţiul tipografic restrîns. ne obligă, deocamdată, să ne re» zuraăm doar la atît. Cti promisiunea eă voni veni. Şi intruelt dumnea-, voastră aţi revenit de cu- rînd în România să • vă spunem şl * noi BUN SO- SIT .PE MELEAGURILE NATALEI "
— Mulţumesc din suflet. Ş i . . . pe curînd.
Aurel M. DRUŢA
U ' f t L H m s P R 3 R j L f e V B a c a R £ § T 3 j ^ * '
ţ . SCRIE TOATĂ LUMEA (II)
Şi scrie bine. Ziare şi ziorulc[e, fiţuici lipite pe ziduri, afişe su te prăpădeşti de ris, nu alta. Căci, să recunoaştem, era nacesnr să comunicăm. Atita doar că n-am inţclcs: Cum pol cei din Capitală să scoată ţeni fi zeci de ziare, in timp ce noi clnjanii abia ne tirim cu hirtia dc pe o zi pe alta. Asta tn condiţiile tn care, la noi, a apărut un singur ziar nou („Clujul Liber"). Dar să vedem ce sc serie: fn primul rlnd, toată lumea este independentă,
^dependentă ?i (In)depcndsntă. Nici cci dc la „Bună ziua“ nu fac excepţia, irintind un aforism din lîeffina Maria. Merită să-I citim împreună: Am învăţat un lucru —
omul are nevoie de' minciuni care să-i ţină legat de lanţuri pentru că n-ar şti să
.meargă- liber, şi de vis, pentru că realita-- tea nu-i este suficientă! Săptămînalul „CAŢAVENCU11 spicuieşte in cuprins:• îmblinzirea scorpiei • La muncă • Greva foamei! • Concursul secolului • Portocala mecanică • Test / Şi dumneavoastră puteţi deveni un lider poliţie • Destituirea demisiei • Revoluţia îri involuţie?! • Fii cuminte ca’nainte, onorabile! Apoi, in loc de „Prolc. . . uniţi-vă!" pune următorul moto mobilizator: „Staţi, măi, Iu un loc!“ Cristian Iscrulcscu ne propu- - ne . .. una scurtă din public: „ ... Un cctă- tcan strigă ctt il ţine gura: „Jos cu PETRE STOICA! JOS CU PE-THE STOICA!“Il întreb: Nu vă supăraţi, cine este PETRE STOICA? Nu cumva vă referi fi la
Petre Roman? tmi răspunde: Nu, clom-
nnle, lasă-l acum pc Roman. Cum adică cc-l CU PETRESTOICA? PETRE STOICA
e chestia aia da la ruşi ţi pc care vor să
na-o bage fi nouă pe gît. Lămurit, îl îm
brăţişez şt-i string mina". „Libertatea* {şi intrefine cititorii cu „Dosarul unui
ex-ministru — Jos Lupoi, Sus LvpoV. fn
rest, format mare, tendinţe in eponomie, că nu mai sînt copii şi, deci, sfi inccrcăm $ă gîndim cu capetele noastre. Mal lipseşte muzica, antrenul din antreu şl bu-s cătăreasa casei din vecini.
Aşa. Iată şi uii săptămînal (semi-inde- pendent: „OPUS". La umor cenzurat se spune că dacă eşti mai in virstă, eşti ramolit. Eşti tînăr? N-ai experienţă. Iar domnul Daniel Neguţ, inginer, propune
înfiinţarea Partidului Chel iaşilor şi Partidul Partidelor.- Motivaţia? I. Mdcrii partidelor vor putea fi mai uşor urmăriţi şi manevraţi. 2. Se va putea realiza consensul naţional, unitatea de opinie. 3. Formal, va fi pluralism, dar in fapt va exista un partid unic, atotstăpînltor.
‘ O revistă serioasă —. „MONDORAM A“. 48 de pagini, colorate pe ici pe colo, unde nu-i alb negru, teme de marc interes naţional şi internaţional. Iar pe ultima copertă ni se propune o călătorie cu Compania regală de aviaţie „ROYAL JORDA- NIAN". Minuriat. Cum mîine plec Ja aduvarea romilor din Ciuviăfaia şi cum tot nu există maşină la redacţie voi apela, bineînţeles, cu incredcre. Cti doar pare un zbor confortabili •
Pînă atunci, Mircea lehim, secretar ge-, neral de redacţie, ne trimite un m esaj... zincat . . - --
alături de cuvintele: „Redacţia noului cotidian „DIMINEAŢA" a primit cu multă bucurie salutul colegial venit din partea ziariştilor de la „Adevărul în libertate* şi transmite cu ocazia apariţiei primului
' nostru număr gîndurile noastre de solidaritate de breaslă, cu încrederea in misiunea pe care ne-am' asumat-o — aceea dc a developa conştiinţei publice oblectivelo
'de altitudine naţională, în.jurul cărora so poat<S Înfăptui consensul tuturor fiilor ţării!11
De mulţumim pentru mesaj. fn încheiere, o precizare: domnilor gazeluri şi ne din Capitală, ccologiştii sînt tari; Nu mat putem tăia pădurile aşa cum »c sau hi se tăia capul. Aşa că lăsaţi şi „provincici". să trăiască. Şi noi lot pe hirtic tipărim ziarul. Vă surprinde?
Dar despre asta, m î i n e . '. R adu V IU .V
ADEVARUL - FN LIBERTATE PAGINA 2
„OPERAŢIUNEA SATELE ROMANEŞTI"
UN MODEL DE AJUTOR, UN AJUTOR MODELBelgia este o ţară mică dar cu rezulta
te econqmice ş i' socio-culturale remarcabile. „Operation Vijlages Roumains" (O.V.R.) s-a născut aici şi a Impînzit Europa: dacă presiunea Occidentului a fost menţinută permanent asupra regimului de la Bucureşti In 1989, este, fără îndoială, graţie acestei acţiuni. De fapt, dezbătînd cu părinţii fondatori ai O.V.R. implicaţiile acestei acţiuni originale, am ajuns la concluzia că ele depăşesc toate calculele şi previziunile noastre, O acţiune reuşită se recunoaşte şi prin aceea că generează e- venimente similare printr-o reacţie In lanţ. Solidaritatea cu România s-a concretizat într-o serie de acţiuni:
■ O.V.R., cum am. spus mai sus este prima dintre aceste acţiuni. 500 de comune
■ din Belgia, dintr-un total de 2.700 de a- doptări, au lansat această mişcare transeuropeană. în paralel, o secţie „şcolară" funcţionează în cadrul O.V.R. Sint elevii şcolilor belgiene care au realizat expoziţia de căsuţe de la Floreffe In octombrie 1989.
Operation Agriculture Roumaine, realizează o înfrăţire Intre centrul Gembloux şi Institutul agronomic din Cluj, plus 10 licee agricole din Ardeal.
Aciion Ilopitaux Roumains, prin care 6. constelaţie de spitale belgiene îşi propune să ajute spitale din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa.■ Action Univcrsitaire, are scopul Infrăţi-r xii Intre Universitatea Liberă din Bru- jrelles şi Centrul Universitar Sluj.- De cîteva zile, aceste acţiuni s-au structurat şi acţionează de comun acord, înglo- bînd chiar şi „Medecins sans frontieresV ; secţia Nord (Belgia, Olanda, Luxemburg).. Coordonarea belgiană a. O.V.R. constituie în acelaşi timp şi Coordonarea Internaţională a Operaţiei. Un dosar complet a fost prezentat Guvernului român la începutul lui ianuarie. Cu sprijinul Guverr nului şi ,al~ ministerelor de resort, acţiunile se vor desfăşura pe etape şi cu regi
muri diverse. Este cert că extinderea lor depinde de eforturile întreprinse în ţară în vederea unei democratizări depline. De fapt, dincolo de ajutorul material imediat şi dezinteresat, se profilează atît contribuţia profesională, cît şi participarea morală, sufletească a milioane de europeni. Numai O.V.R. singură a mobilizat peste 30 de milioane de suflete. Aceste acţiuni
'realizează ceea ce ajutoare masive dar lente, necesare dar centralizate şi impersonale nu pot asigura singure: declanşarea spiritului de'Iniţiativa şi responsabilitate, recîştigarea încrederii de sine, elemente indispensabile pentru renaşterea tării, ,
Operaţiuni de acest fel sint, deocamdată, unice în Europa şi In lume. Şi, ca printr-o minune, dirijate practic exclusiv spre România. Caracterul lor paraguver-- namental pe de o parte, consecinţele lor directe asupra grupurilor de influenţă politică din Occident pe de alta (primari din comune adoptate sînt senatori, deputaţi, parlamentari europeni!), creează premisej ie — încă nesperate mai ieri — ale reintegrării de la sine a României în context tul european.
. Precizăm că principiul adoptării satelor a fost conceput în aşa fel încît comune din diverse ţări europene au adoptat sate învecinate dih România. . Acest mozaic european îşi asumă originala sarcină de a oferi satului românesc o sinteză de moduri de viaţă, de gîndire şi acţiune politică, altfel spus, o sinteză de democraţie.
Solidaritatea faţă de România a fost spontană şi pătimaşă. Meritul revoluţiei române este de a fi cristalizat şi revelat, într-un Apus blazat şi individualist, acest sentiment. Sperăm ca generozitatea şi disponibilitatea occidentală să-şi găsească In fiecare român un corespondent cu spirit deschis şi .senin. ~ ,
Ioan NEGRUŢIU, cercetător Ia Universitatea Liberă din Bruxelles
* *\
i
i
t4 •* Jf >> /• *
ii i
Secvenţă din spectacolele prezentate" de Ansamblul folcloric „Mioriţa" al sindicatului liber din I.C.S.M.A. Cluj, pe scena Casei studenţeşti din Cluj
IN .CUPA ROMÂNIEI" LA FOTBAL:
„DERMATA", SENZAŢIA ETAPEI: 1-0 (0-0) CU
S.C. BACAUI
Greu de crezut că u n . .. miting electoral ori revendicativ ar fi putut produce
. însufleţirea şi euforia cu care ieri suporterii „Der- matei“. au salutat. victoria favoritei lor In noua etapă a „Cupei României" într-o companie divizionară „A“! Se ştie că de la „judeţ" la „A“ nu-i o distanţă oarecare. Tocmai-cei din teren se pare că au ţinut seama cel mai puţin de prejudecata potrivit căreia galoanele impun ţinuta. . . Abia se intrase în min. 4 şi L. Pop, mijlocaşul ofensiv clujean s-a pomenit faţă-n faţă numai cu portarul oaspeţilor, Alexa, după ce-i piruetase pe toţi apărătorii Intîlniţi In cale. Scorul n-a putut fi deschis totuşi, dar doza de curaj a prins. Bacăul a trecut la un marcaj riguros încercînd să hăr- . ţuie şi să macine liniile clujene. Au apărut şi inexactităţile de preluare şi de plasament, dar meciul n-a trenat pentru că „Der- mata“ manifesta o dispoziţie de joc cum numai copiii la primul contact cu mingea adevărată o pot a- răta! Faza din min. 4 de la poarta Bacăului s-a repetat aidoma în min. 20 la cealaltă poartă, unde Scîn- teie a lobat prea înalt ba
lonul la care Olteanu nu mai avea, practic, nici o şansă. In min. 34, Şoiman
. a şutat puternic, plasat, însă în . . . transversală. Ca să • nu se cadă în monotonie, „Dermata“ a forţat pe ambele flancuri, iar Covaci a izbutit la un moment dat cîteva jonglerii in disputa cu Andrieş punîndu-1 pe Coroian în poziţie favorabilă. Era preludiul fazei
_din repriza secundă care a pecetluit soarta meciului. Să nu anticipăm totuşi. Antrenorul-jucător Mihai Pop şi-a încurajat fără încetare coechipierii, ţinîn- du-i în „priză" şi dirijîn- du-i pe cele mai bune poziţii. Şi dacă în repriza I tribuna doar a asistat la cele ce se petreceau sub privirile ei, din min. 46 ea şi-a intrat în rol înaripîn- du-şi, pur şi simplu, favoriţii. Drept urmare, la numai 8 minute de la reluare' s-a produs răsturnarea de scor dorită: Riţiu a trimis frontal o minge de angajament, un apărător băcăuan (Andrieş) a intervenit spre a proteja balonul către care venea şi co-
-legul său din poartă. Cei doi s-au invitat reciproc,
.prilejuindu-i lui COVACI să ţîşnească şi să împingă balonul în plasa porţii
goale: 1-0 în min. 53. Lupta s-a îndîrjit, S.G. Bacău s-a năpustit în jumătatea adversă mărind frecvenţa şuturilor, Insă Olteanu s-a dovedit imbatabil (intervenţiile sale au fost de-a dreptul extraordinare in unele situaţii). Turaţia meciu lu i a urcat la maxim. Spre lauda ei, „Dermata“ a avut resurse fizice ca să evite sufocarea în propriul careu, ba, mai mult, să şi pericliteze de încă 2—3 ori poarta adversă. Ultimele minute au fost infernale şi au scos In evidenţă un potenţial de luptă cu totul remarcabil la clujeni. Victoria lor ■ a fost de aceea nu numai meritată, ci şi de răsunet îh actuala ediţie a CUPEI. Sincere felicitări şi aceeaşi încredere în forţele proprii! Formaţiile: „DERMATA.": Olteanu — Dimeny, Câmpan (Moldovan), Riţiu, M. Pop, Coroi, Covaci, Coroian, Al- bori, I,. Pop (R. Pop),. Bo- dor: S.C. BACĂU: ' Alexa— Jereălău,' Andrieş, Ar- teni, Ursu, Ghioane,. Şoiman, Solomon,-Sandu (Tis- mănaru), Hodină (Fâşie), Scînteie. A arbitrat Vt Ciocan (Bistriţa). In celelalte partide ale „Cupei României", ieri, s-au înregistrat următoarele rezultate: Rapid —*■ F.C. Argeş2-1; Strungul Arad — Flacăra Moreni 2-1; Metalurgistul Cugir — Sportul studenţesc 1-0 (după prelungiri); Unirea Alba Iulia — Cor vinul 1-3; G.S.M. Bor- zeşti — Jiu l 0-1 (după prelungiri); Electroputere Graiova — „U“ Cluj 2-0.
Teodor MATEESCU
CARE VA FI SOARTA NOASTRA?„• Din partea Asociaţiei sportive „Victoria" Cluj, sub semnătura vicepreşedintelui Alexandru Nerişanu, la rc- dacţic am primit o scrisoare, în care, printre altele, se spune: - • '
„Asociaţia noastră s-a născut imediat după Revoluţia din decembrie, pro- punîndu-şi depistarea şi cizelarea micilor talente în patinajul artistic. Drumul spre performanţă este lung şi necesită; pe lîngă talent,. o laborioasă muncă de pregătire. Din. păcate', acest drum ne este îngrădit, de unele „puncte de vedere" ale celor care au în proprietate patinoarul artificial, A.P.S. Cele trei ore pe săptămînă plătite cu chirie sînt insuficiente unei temeinice pregătiri. Deşi iniţial A.P.S.-ul a fost de acord să închirieze sîmbă- ta şi duminica, între orele 16—18 patinoarul pentru pregătirea micilor sportivi, ulterior n-a mai fost de a- cord, deşi am fi dorit ca respectivele zile să le folo
sim şi pentru prezentarea de demonstraţii ale micilor protagonişti. Deoarece A.P.S.-ul este subordonat direct primăriei şi ţinînd cont de dorinţa noastră, de a creşte cadre de patinatori, îndrumîndu-le spre culmile măiestriei — această disciplină, bucurîndu-se în trecut de o mare popularitate în Cluj, am solicita ca accesul pe gheaţă al sportivilor noştri să fie gratis, să nu mai plătim chirie sau să fim îngrădiţi în pregătirea lor. N-am vrea ca în noile condiţii de libertate să ne simţim îngrădiţi ca în perioada de tristă amintire a „Epocii de aur“. Altfel, asociaţia noastră în loc să se dezvol
te şi să progreseze va a- junge să se desfiinţeze".
UN UNIVERS UMAN CARE TREBUIE
SA REINTRE ÎN . . . UMANITATE
Nu vă recomandăm să vizitaţi Căminul şcoală nr. 9 din Jucu. Pentru aceasta aveţi nevoie de inimă tare şi, în acelaşi timp, de ,o generozitate sufletească care depăşeşte limitele obişnuite. Aici trăiesc şi încearcă să-şi croiască un drum In viaţă, un loc util ln societate, copii infirmi motorii. Oamenii care lucrează cu ei, majoritatea de ani de zile, începînd cu daşcălii şi sfîrşind cu femeile de serviciu, fac dovada nu numai a unui mai mare grad de generozitate, dar şi a unei competenţe profesionale care depăşeşte sfera obişnuită. Fiindcă u- niversul acestei comunităţi este cu totul aparte. Aici toate problemele se pun acut. In fiecare zi apar altele noi.
formativ trebuie să spunem că 60 dintre aceştia nu au posibilitatea să se deplaseze singuri. _ Pur şi simplu, se Urăsc. Sînt totuşi fiinţe omeneşti. Şcoala are mîndria de a avea
dintre foştii lor elevi cadre
didactice universitare,. oa-
nalul unităţii a fost redus in mod constant. Şi este demn de menţionat că o astfel de şcoală are nevoie de un personal diversificat ca pregătire, competent şi, mai ales, cu aptitudini pentru această muncă dificilă. Este nevoie, la ora actuală, de un medic genera- list, de un stomatolog, de îngrijitoare, de infirmiere, de brancardieri, de reînca-
La Răscruci sînt internaţi 134 de copii între 6— 18 ani. Ani de zile însă a- ceştia au fost uitaţi, aruncaţi, practic, la periferia societăţii. Le lipseşte lenjeria de pat,' încălţămintea (cea primită în ultimul timp este de cea mai slabă calitate). Se fac eforturi mari pentru asigurarea hranei la nivel acceptabil. Anul acesta nu s-a primit
S.O.S. - ŞCOLILE SPECIALE
meni cu pregătire superioară, meseriaşi buni.
Un aspect esenţial care trebuie abordat acum se referă la condiţiile în care şcoala îşi desfăşoară In prezent activitatea.
In ultimii ani, baza materială a şcolii nu a cunoscut prea multe îmbunătăţiri.____ _ , luiuitin. Prin- reduceri
, " ? ^2 ’ ? Sro,1M tră- - substanţiale de fonduri, s-a . ai ' * pregătiţi creat un vid care nu poate
drarea cu norme întregi a femeilor de serviciu. Numeroase alte probleme sint comune şcolilor speciale.
Aşa este cazul Şcolii ajutătoare din Răscruci. In ţiViJe civilizate, procentul de deficienţi mintali se ridică la 1—2 la sută, la noi In ţară şi in judeţ procentul acestora a ajuns la 6—
nici un gram de carne. Noroc cu gospodăria anexă, care permite să se completeze meniul zilnic; Castelul de la Răscruci — important obiectiv al patrimoniului . nostru naţional — nu a beneficiat de ani de zile de reparaţii. Au lipsit bdnii. Fără; să intrăm In amănunte, trebuie
pentru a deveni utili socic ttţii 300 de copii. Ei sînt repartizaţi In 15 clase (ciclu primar, gimnazial si profesional). Cu titlu iij-
fi „umplut" cu uşurinţă. Trebuie să sensibilizăm Di- , recţia sanitară, alte organe competente asupra problemelor rare se pun, Pers.)-' adecvate).
7 la sută, poate chiar m a i. să spunem câ pentru a îm- mult. Cauzele situaţiei cri- piedica degradarea gravă tice In care nc aflăm sîntnumeroase (acestea presu- a «nobilului, se impun mă- pun un temeinic studiu so- suri urgente, ciologic şi, evident, măsuri Aproximativ 80—90 la
sută dintre copiii internaţi
aici sînt redaţi societăţii, pot efectua, . după terminarea şcolii, o muncă utilă Procentul poate fi sporit, dacă ar fi încadraţi aici defectologi şi psihologi care să desfăşoare o muncă sistematică de recuperare. Deocamdată, o asemenea activitate, absolut necesară, lipseşte.
Se pun apoi citeva probleme comune şcolilor speciale. Aproximativ 90 la sută dintre părinţii copiilor internaţi aici sau în alte şcoli se situează la limita de jos a sărăciei sau mizeriei morale. Ei nu pot suporta taxele şcolare impuse. Fireşte, va îi nevoie de o investigare sociologică temeinică pentru a stabili cauzele criterii numărului copiilor cu deficienţe mintale sau cu infirmităţi motorii pentru a putea reduce consecinţele unei triste moşteniri. Dar, deocamdată, trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra posibilităţilor apropiate de rgmediero a condiţiilor existente In aceste şcoli.
. Ion RUS.Gheorghe S. SUCIU
, Sediul Frontului Salvării Naţionale din localitatea Cimpia Turzii se află în strada 6 Martie nr. 4, telefon 6-80-01. înscrierile se fac zilnic între orele 10—18.
, COMITETULDE INIŢIATIVA
SPECTACOLETeatrul National — IA
ŞII IN CARNAVAL, ora 18.
Azi, la ora 18, sala Studio' a Conservatorului de
i muzică Cluj — RECITAL, de muzică contemporană, susţinut de Liviu Moga — contrabas şi Alexandru ~ Melac — pian. în program: Hans Peter Linde, Julier Francois Zbinden, Fran- fois Rabbath. Biletele se vînd la casa studioului.
UCşt.Azi, ora 18, în sala mică
a Casei universitarilor, prelegerea MITUL ŞI BASMUL IN FILM; expune Monica Gheţ, critic de film. Urmează un film artistic.
filme• FILIERA FRANCEZA
(9; l i ; 13; 15; 17; 19) — Republica • BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Victoria • MOARTE PE NIL. seriile I şi II (9; 12; 15; 18)• DESENE ANIMATE (10): FEMEIA NOROCOASA (U: 13; 15,30; 17.30) — Dacia • FLUVIU FARA ÎNTOARCERE (9; l i ; 13; 15; 17; 19)• DESENE ANIMATE (10); LINIŞTITA CA NOAPTEA (12; 14; lfi; 18) — Mărăşti • BUFONUL RE- GELUr (9; 11; 13; 15; 17);• POIANA ŞERBILOR (19)— Arta • REVANŞA (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Muncitoresc • AFRICA EXPRESS (9; II; 13; 15; 17; 19) — 23 August • COMISARUL CARDONE IN ACŢIUNE (11; 13; 15; 17; 19); NU TE SMIORCAI. VEVEU1TOI (9) - Timpuri noi • HERCULE €UCE-/ REŞTE ATLANTIDA (11; 13; 15; 17; 19) — steaua roşie.
PAGINA 3ADEVĂRUL =' M IIBERTATE
DIALOG CU AGRICULTORII
IN FRUNTE — CEI MAI BUNI GOSPODARI A I SATELOR, ALEŞI DEMOCRATIC! Prin multe dintre scrisorile primite lâ redacţie ni se sesizează că alegerile noilor conduceri, în multe unităţi agricole ale judeţului, nu s-au făcut în mod democratic. Iată doar' cîteva fragmente din astfel de scrisori: „Domnilor, ţinem să- vă anunţăm că-în comuna noas-, , tră, Geami Mare, totul merge bine, oame- -
. nii sînt conştiincioşi, activitatea se desfăşoară aproape normal, dar avem linele mari probleme cu care ne confruntăm. . . ”
> — ne scrie un grup de ţărani. Acele probleme se referă în primul rînd la alegerea liderilor la nivelul comunei, pe care grupul de ţărani din Ceanu Mare i-ar vrea cu adevărat de-ai lor, şi care să le ' reprezinte cu adevărat interesele. Poate, că, pînă la această dată, problema cena- nilor s-a soluţionat în mod favorabil.
„O pretinsă adunare generală, fără par-" ticipatea membrilor Consiliului de administraţie al Asociaţiei economice inter- cooperatiste pentru creşterea şi.îngrăşarea porcilor Luna şi a delegatului D.G.A.I.A." a avlit loc în ziua de 3 februarie 1990...“ Mai sîntem informaţi că în fruntea unităţii,(care, se ştie bine, dintotdeauna -s-a confruntat-cu probleme dintre cele. mai diverse), a fost ales un cadru economic, care cumulează acum funcţiile de director, contabil şef şi ec.onomist de feVmă! Este de aşteptat ca unităţile asociate,
Jmpreună cu angajaţii complexului de la Gligoreşti, să găsească îri cel mai scurt
; timp drumul cel bun. , . ; :
i Situaţii asemănătoare cu cele relatate mai sus ne sînt- semnalate de la Ploscoş, de la Izvorul Grişului etc. Aşa cum am constatat şi pe teren, la mai multe adunări generale ale gospodarilor satelor, ob-. ştea este mereu mai categorică, mai hotă- rîtă în a-şi soluţiona singură, aşa cum este bine, propriile probleme. Nu ne îndoim că, încet, încet, lucrurile vor intra pe făgaşul lor normal. ..
GREŞELILE TRECUTULUI TREBUIE INDEPARTATE! Din Dej ne scrie Andrei 'Buda, pensionar, care a predat, în condiţiile, de-acum bine cunoscute ale anilor
I I
> * «
i®i i
m
'A
Pămîntul este, îil sfîrşital ţăranului...
1959—1960, colectivului din Căşeiu mai mult de un hectar de teren. Prin abuzuri ale conducerii de atunci a colectivului, i- s-a luat apoi şi jumătate 'd in grădină. „Comuna Căşeiu este aproape de Dej, ne scrie cititorul nostru, şi aş ddri să intru iar îri posesia grădinii, să o lucrez şi să am şi eu o satisfacţie după munca mea deo viaţă. . Desigur, problema lui A.B. poate fi rezolvată numai în lumina reglementărilor legale In vigoare. Este necesar, prin urmare, ca cei în drept să analizeze cu toată răspunderea astfel de cazuri. Toate greşelile trecutului, şi nu au fost puţine, trebuie de-acum îndreptate!
Emil LUCA
Cum se fac pensionările?• Prevederile Decretultti- !Lege nr. 60; din 7 februarie 1990, cu privire la pensionarei cu reducere de vîrstă a unor salariaţi, suscită, desigur, un interes deosebit. Referitor la modul de aplicare a conţinutului acestui act normativ am solicitat detalii de la doamna Daf ina Samoilă, şefa Oficiului asigurări sociale şi pensii de stat.
— Potrivit articolului 1, salariaţii care au vechimea integrală în muncă pot cere pensionarea cu pînă la 2 ani înainte de împlinirea vîrstei prevăzute în lege. Precizăm că salariaţi, în înţelesul decretului Ia care ne referim, sînt consideraţi: cei încadraţi în muncă la data solicitării pensionării; alte persoane care au fost în muncă şi, în prezent, nu mai sînt, dacă îndeplinesc condiţiile; pensionarii de invaliditate, dc gradul III, aflaţi în activitate.
, Conform articolului . 2, salariaţii care au vechimea integrală în muncă pot cere pensionarea cu pînă la patru ani înainte de împlinirea vîrstei prevăzute în
lege în următoarele situa-
■tii: y . £ '■— pentru motive de. să
nătate, constatate cu certificat medical, fără a fi încadrabili într-un grad de invaliditate. Precizăm "că adeverinţele eliberate dc dispensare sînt valabile după ce au fost luate în considerare de comisia socială din unitate şi au fost menţionate în procesele verbale.
— în cazul 'în care conducerea unităţii', cu acordul colectivului de muncă, apreciază că cererea este întemeiată, deoarece salariatul desfăşoară, o activitate cu randament scăzut. Subliniem că, în acest caz, pensionarea poate avea Ioc numai la cererea salariatului. De reţinut că prevederile acestor două aliniate se aplică separat şi nu cumulativ. -
— In decret se stipulează, la ^articolul 3, că salariaţii care au o vechime în muncă mai mare decît vechimea minimă integrală prevăzută în lege pot cere pensionarea şi înainte de împlinirea vîrstei de 60 ani, bărbaţii, şi 55 ani, fe
meile. Ge ne puteţi spune în acest sens?
— In aceste cazuri, vîrs- ta de pensionare se reduce corespunzător cu numărul
-jde ani care depăşeşte vechimea minimă necesară, fără a putea fi mai mică de 55 arii, pentru bărbaţi, şi de 50 ani, pentru femeia Vechimea minimă necesară, la bărbaţi, este de 30 ani, iar la femei de 25 ani.
In virtutea articolului 4, salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin10 ani în cadrul asigurărilor sociale de stat pot fi pensionaţi, la cerere, ,1a împlinirea vîrstei de 60 de âni, bărbaţii, şi 55 ani, fe
meile. Prevederile acestui articol, ca de altfel a întregului <Jecret, se referă
la salariaţii care îndeplinesc condiţiile în perioada
1 martie — 31 august 1990.Menţionăm că dosarele
se depun la oficiile de pensii după- îndeplinirea condiţiilor de vîrstă şi de vechime. în final, se impune o subliniere: persoanele carc bcneficiazăi de prevederile prezentului decret nu pot continua activitatea după emiterea deciziei dc pensionare.
Aurel DRUŢA
De la Poliţia judeţului Cluj, Serviciul judiciarS-AU „CĂCIULIT"...
Ga de atîtea orî, consumul exagerat de alcool i-a „îndemnat" şi pe tinerii Mese Ioan,-de . 17 ani, şi Foitor Mircea, de 20 ani, ambii din municipiul Turda, fără ocupaţie, în seara zilei de. 19 ianuarie 1990 să-şi. asigure .. „traiul1* pentru ziua următoare prin mijloace necinstite.
Profitînd de întunericul nopţii, cei doi „viteji“ au atacat pe stradă pe F.V., în vîrstă de 70 ani şi P.D., în virstă de ]5 ani, ambii străini de localitate şi, prin folosirea de violenţe şi a- meninţări, i-au deposedat de căciulile purtate pe c&p în acel moment.
Nu _au ţinut seama nici de vîrstă victimelor; nici de faptul că acestea erau străine de localitate, nici de frigul' de afară ş i . . . nici de posibilitatea prinderii şi tragerii lor la răspundere penală, ceea ce s-a şi întîmplat după scurt timp.
Ca urmare, cei doi infractori urmează a fi • trimişi în judecată şi condamnaţi pentru infracţiunea de tîlhârie, pedepsită de legea penală cu închisoare de la 2—7 ani.
Să mai menţionăm - că Foitoş Mircea a mai fost condamnat pentru infracţiunea de. tîlhăne, iar u ltima dată s-a liberat din penitenciar cu numai, pite - va zile inainte de comiterea faptei, ca urmare a prevederilor Decretului (ie graţiere şi amnistie d"n4 ianuarie 1990.
Sperăm că pedepsele pe care le vor primi vor fi pe
măsura, faptelor lor, că vor determina pe oricare alţi tineri, să renunţe a Ie urma exemplul şi câ persoanele în vîrstă şi elevii vor
- putea circula pe străzile municipiului Turda fără teama şi riscul de a fi a- tacaţi şi jefuiţi..
„AJUTOR" PRIETENESC
Dorind să petreacă o zi agreabilă îiţ data de 19 ianuarie 1990, Emil Pop, din oraşul Gherla, îşi părăseşte soţia şi fiul plecînd să bea ceva la restaurantul «Transilvania" şi apoi la restaurantul „Parc" din locali- ta.e.
Ajuns în stare de ebrietate, cu mintea tulburată de efectele alcoolului, devine arţăgos căutînd motive de ceartă şi scandal cu proprii comeseni şi cu consumatorii de la mesele în- ' vecinate. Astfel, Ia un moment dat, vrea să îl. lovească pe Vasile-Ioan Mureşan, în vîrstă de 52 ani, care era la o masă vecină, pe motiv că acesta i-ar fi mişcat scaunul din loc, dar conflictul este aplanat..
‘ pentru moment de ceilalţi comeseni. „Neastîmpărul" şi setea de răzbunare alimentate de alcoolul consumat îl determină să
- iasă în faţa restaurantului, unde îl întîlneşte întîmplă- tor pe...prietenul" său Mir- cea Trifan, din comuna A- luniş, aflat şi el sub influenţa alcoolului. Cum prie- tenul la nevoie se cunoaşte, îi mărturiseşte acestuia „necazul" său,
Mircea Trifan, în vîrstă de 24 ani, căsătorit, fără ocupaţie, fost cc-idamnat
de trei ori Ia pedepse privative de libertate pentru furt calificat din avutul personal, ultraj contra bunelor moravuri şi lovire, şi ultima dată la 2 ani şi 4 luni pentru complicitate la delapidare, liberat din- penitenciar în data de 2- ianuarie 1990 în baza Decretului 'de' graţiere şi amnistie, neînţelegînd adevăratul sens al clemenţei legii, şansa de a se integra în rîndul oamenilor cinstiţi din societate şi a începe o viaţă nouă, se oferă să „tranşeze" afacerea.
In consecinţă, .11 cheamă pe M.V.I. afară din restaurant sub un pretext inventat de el, după care îl loveşte cu pumnul în faţă proiectîndu-1 cu capul pe betonul din curtea restaurantului. Ca urmare a le-
- ziunilor suferite, victima a decedat Ia scurt timp.
Deşi autorul faptei şi tinerii din anturajul său şi al lui Emil Pop părăsesc imediat locul comiterii faptei, sînt identificaţi în mai puţin de 12 Qre, iar Mircea Trifan este arestat şi trimis în judecată pentru infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte. Dd menţionat că la pedeapsa pe care i-o va stabili instanţa'de -judecată se vor adăuga 17 luni închisoare, cît i-au'rămas neexecutate ca urmare a beneficierii de prevederile Decretului de graţiere şi amnistie.
Şi astfel, un „pumn de ajutor" s-a soldat cu pier-
' derea vieţii unui om, ră- mînerea a două familii fără, soţ şi tată şi o pedeapsă aspră, dar- bine meritată, pentru Mircea-Trifan.
Din secretar P.C.R. - vicepreşedinte
Citim cu măre uimire articolul „ALEGERI LA MUNICIPIU", din data de 17 februarie 1990, în care domnul Gorneliu Cocheci, economist din (3.U.G. este ales vicepreşedinte în Biroul executiv al G.P.U.N. pe municipiul Gluj. ‘
Ne întrebăm cum a putut avea tupeul de a -ac— ceDta această fu n c ţie acela care în data de 21 decembrie 1989 a venit la Centrul de calcul electronic al C.U.G. să citească moţiunea de condamnare a evenimentelor din 16 decembrie de la -Timişoara, în calitate de secretar al b.o.b. la fosta organizaţie a p.c.r. nr. 9 Plan-finan- ciar-C.C.E., exprimîndu-şi
ia municipiufără echivoc, în faţa tuturor celor care semnăm aici, adeziunea la cele ordonate de Ceauşescu. ' ’
Deci, firesc ne întrebăm: dacă dumnealui a avut un asemenea tupeu îneît să accepte funcţia de vicepreşedinte al Biroului executiv al G.P.U.N. pe municipiu, ceilalţi ce fac? Gine l-a propus şi cine l-a ales pe acest tovarăş Cocheci? Spunem „tovarăş", pentru a-i numi pe cei care au susţinut activ politica ceau- şistă.
Nu credeţi că prea repede şi-a schimbat atitudinea, în 21 decembrie fiind contra revoluţiei, iar acum ajungînd chiar reprezentantul ei?
Cerem ca/ tovarăşul <5o- : checi să fie de urgenţă eli-. minat din. C.P.W.N. pe municipiu şi să nu mai deţină nici o funcţie de conducere. Considerăm că atitudinea actuală a tovarăşului Cocheci este o călcare în picioare a revoluţiei^ şi, a tuturor celor, ce cred în ea.
Nu sîntem sub nici o formă de acord ca acei care au slugărnicit zelos politicii ceauşiste, acum să ne reprezinte. .
Semnează Liviu St »ian.
Violeta Mureşan, - Ioan Papiu, AureP Doboş şi alţi
40 angajaţi ai Centrului de calcul electronic al G.lfl.G. «Iu;.
ANUNŢ IMPORTANT
Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, invită pe toţi ROmânii de pretutindeni, să participe la , Marea Adunare Populară, care va avea loc DUMINICA 6 MAI 1990, pe Cîmpia Libertăţii de la
Blaj, unde se vor dezbate probleme de interes naţional.
CONVOCARE
Partidul Democrat ■ cu sediul în str. Moţilor nr.’18, Cluj, convoacă ADUNAREA GENERALA tn data
de 26 februarie a.c. orel-17, pentru rezolvarea unor probleme organizatorice şi alegerea unui. nou comitet provizoriu. Rugăm asigurarea unei prezenţe plenare a membrilor şi simpatizanţilor partidului.
Comitetul Provizoriu
CiTEVA GlNDUR! DESPRE PLANIFICARE, PRIVATIZARE, AUTONOMIE (I)(Urmare din pag. I)
conomiei, s-a avansat ideea că ele vor deveni pe deplin autonome. Nu discutăm aici şi acum autonomia privată sau autonomia în cadrul proprietăţii sociale; (de stat). Ceea ce dorim să punem în discuţie sînt cîteva coordonate ale autonomiei depline. In primul rînd este vorba de creşterea răspunderii întreprinderii faţă de modul de valorificai*e a resurselor materiale', financiare şi u- mane atrase în circuitul propriu. Deoarece obiectivul final î l ' va reprezenta In toate activităţile eficien
ţa maximă, întreprinderile vor manifesta grijă deosebită faţă de dimensionarea factorilor de producţie. In- ■ vestiţiile vor fi aşezate, în mod exclusiv, pe criterii de eficienţă şi rentabilitate, conducînd la dimensionarea noilor capacităţi de
- producţie în strictă concordanţă cu nevoia socială faţă de respectiva utilitate. Fondurile circulante nil vor mai fi dimensionate pe baza unor normative fi- . nanciare transmise de cen-' tralâ (foruri cu rol econo- mico-financiar discutabil), normative construite prin metode pur administrative, şi deci fără o bază rea- .
lă. Practica ultimilor 2—13 ani a demonstrat că utilizarea acestor normative a încorsetat activitatea tn-- treprinderilor, generînd multe neajunsuri pentru situaţia lor financiară. Calculul necesarului de fonduri circulante va trebui să se bazeze pe metode a- nalitice, pe teoria stocurilor, pe calcule stocha^ti- ce şi pe cercetări operaţionale, Aceasta în condiţiile accentuării informatizării tuturor componentelor activităţii întreprinderii şi a
perfecţionării echipamente
lor de calcul aflate în do
tarea acestora. In finanţa
rea nemijlocită a activităţii curente de producţie iarăşi trebuie să stea pe primul plan criteriile de economicitate şi raţionalitate. Aceasta înseamnă, angajarea resurselor proprii numai pentru acoperirea nevoilor minime şi permanente. Nevoile temporare (sezoniere, speciale, suplimentare etc.) urmează a fi acoperite prin credit bancar. Referitor la această problemă apreciem că mă-1 şurile de limitare artili- cială a creditului, iniţiate şi practicate In ultimii ani, au fost păgubitoare nu numai pentru întreprinderi ci şi pentru întreaga economie. In condiţiile orientării economiei către mecanismele pieţii, creditul şi do- bînda trebuie să devină
pîrghii economice impor- 'tante în procesul dirijării— în sensul dorit — a conjuncturii economice. O dată cu formarea şi dezvoltarea unei pieţe financiare, cu activizarea operaţiunilor de bursă şi cu libera circulaţie a efectelor private (acţiuni) şi a celor publice (obligaţiuni) activita
tea bancară se va intensifica, se va diversifica şi va căpăta o importanţă' deosebită. In ,al doilea rinrl. contractele economice trebuie sâ 'capete o bază reală şi să-şi manifeste pe deplin caracteristicile de acte juridice de primă im portanţă în reglementarea activităţii tuturor subiecţilor economici. Afirmînd 4- ceasta ne referim atit la
importanţa şi avantajele a
coperirii întregii activităţi cu contracte cît şi la manifestarea răspunderii contractuale. Amenzile, penalizările, locaţiile şi alte- plăţi cu caracter sancţionai, generate de nerespe»- tarea clauzelor contractuale, urmează a se reflecta în situaţia financiară a întreprinderii vinovate. Bugetul de stat nu va mai fi alimentat cu asemenea venituri anormale.
In al treilea rînd, ne gîndim la crearea cadrului juridic de manifestare deplină a liberalismului economic, cadru. îp care vor avea prioritate raporturile financiare şl chiar fiscale între întreprinderi Şi stat, se va desfiinţa tutela măruntă împreună cu organele care au promovat-a
ADEVĂRUL' = IN LIBERTATE: P A G IN A I
antica'p u b l i c i t a t e
i- • F i binele, caută pacea şl aleargă după- ea. La mult» an il- taU L lv lu . Aurora şt Tt- tus. (47G8) .
. 9 Lx mulţi ani, dragă BOC* DAN, cu ocazia împliniri), a nouă anişocl. Mama şi lata.(4502)
l iV îr i^ ^ m p a F ş r » ^
0 Vlnd apartament central8 camcre cu îmbunătăţiri. Str, Mamaia nr. l î , ap. 12. tele- fon 0-09-08 tfttre orele 18—22. («581)
• v lnd . apartament cu S ca* mere, cartierul Grigorescu şl m aşin i de tricotat „Veri tas MO". Telefon 8-80-S5, zilnic 10—sr. («45)
• Cumpăr c /n i pe bază de pensie. Telefon 3-55-97. (4742)
• Vinii apartament trei ca* mere, îmbunătăţit,-: Grigorescu. Telelon 3-53-21, zilnic18—29. (4283)' ... *-
' ♦ v înd Dacia l .m 41.600 km. Telefon 5-16-88, după ora i l (4284) . '
{ Vlnd urgent , garsonieră. Telefon .G-13-01, după ora -16.
- (4281/A) —• Vlnd videorecorder ,,Pa-.
nasonlo NV ■ 49“ cu digital., Scanncr. Telefon 6-80-68.
(»Î14> . . • .• Vind mobilă bucătărie,:
puf, plapomâ lină, saltea t-o-■ pU, lenjerie ,pat,- îmbrăcăminte pentru femei şl copil, cămăşi bărbăteşti., . TelefonS-10-S6, orele . «-IO. (4275).♦ Vind canapea şl birou.
Telefon 3-73-19. Meditez ger- mană. (4271) '
ţ • • v înd covor persan de mînă, model - belucistan S,5X 2,5. Telefon 3-9J-W. (4267)• • Vînd Telecoior în garanţie, player cu telecomandă (sept. . 89) şî earfdelabru cristal „Bohemla*,' sigilat. Telefon 6-54-42. (4279)
• Vind cameră video Panasonic nou, la Arad. Telefon 3-33-18. (1188) ... -
0 V ind . convenabil apartament 3 camere, parter cu (fărâ preluări de rate) zona complex „BIG*. Telefon 8-91-80,
• orele 16—22. (4518), n • Vind apartament 4 came- ..
re, cartierul Aurel ''laicu. Telefon 1-47-54. > (4319)
• Vind apariamen.': două camere, etaj I, ca-Merul Grlgorescu. Telefon 8-51-33, seara. (4321) -
• Vind bufet sufragerie, h61 Şandina, birou, dormitor, obiecte de uz casnic. Telefon5-50-53. ’ (4293) ■
• Vînd sau schimb cu 2 camere, garsonieră,, confort. Telefon 2-78-02. ' (4295)
• Vind 500 l:g fin. Telefon - 1-50-58. (4191)
- • Vind pat copil. Telefon7-15-86. <4186)
• Vind amplituner „Delia*. motocicletă ,,îav,-a 250“, pui boxer 5 luni. Telefon 8-89-12.(4353)- • Vind, Renault 5, Dacia .1300 şi apartament 3 camere, parter, ştr. Pata sau schimb cu garsonieră central. Telefon ,3-03-56. ,1183)
• Vind Volkswagen 1300 şi piese schi.nb. Telefon 3-30-93, zilnic orele 16—19. (4179)
Vind . apartament două camere cu preluare de rate,, cartierul ■ Mănăştur. in form aţii zilnic la telefon 6-19-78, o- relo 16-21. (4178)\ •# Cumpăr cu plată în lei sau valută ceasuri simple sau cronograpti numai Patelc Pht- Ilpp. Vaceron Constantln.no- Ick, Movado, .Teaccr Le Coul- ' tre, Universal Geneve. Tele- • fon 2-80-92. (1627)
• Vînd casă do odihnă cu grădină în salul IIAşdate, comuna Săvădislâ. . Informaţii telefon 7-81-53. (4177) .
• Vind Oltcit club nou şt Plat 850. Telefon 5-62-32, in tre orele 15-20. (I51B/A)
• Cumpăr apartament cu două camere 3au garsonieră confort murit, zonă centrală. Telefon 1-80-13. (4355)
O Vind apartament cu trei camere. Telefon 2-33-23.(4570)• C iim p ir ' ceasuri dc m ină
mărcile: itok-x. Palclc-Phlllp. po, Audcmar-Plqiict, Ulysse- Norder Iiretlin,cr, - Universal- Geneve. Telefon 00/71-33-25. (1289)
• Vind piese F lit D50. Colea Turcii 122, bloc T 1, an j după masă. (IG21) ‘ ’ •
0 Cumpăr piîm scurt cu mecanică engleză. Telefon4-50-81. (4617)
* Vind fin . ş l. otavă. Podgoriei- 47, Cazner. (4603)
0 v înd covor persan 3X4 m, nou,' şi diferita lucruri. Telefon 5-33-07. (1654)
# Vind set piese pentru Re- ceivt-r. Telefon 4-06-69, după ora 18. (4634)
• Vind video Itecorder 111- . tacul, model 1989, nou,. Zilnic, între orele 18—20, telefon5-72-71. (1842) • ■ ' "
O Selilnib apartament 2 camere ICRAL, Hunedoara, cu
- similar Cluj.' Informaţii Cluj,. telefon 4-90-68. (1583)
<• Selilmb apartament î camele. cu ‘ doiifi; garsoniere, zona Mărăşti. şl Pata, : Intre orele 8—13. Olivia Repede, str. Trotuş 4, ap. 11. telefon5-95-80. (43l£)n .;
♦ Schimb locuinţă: ofer 4 camere confort I, Bistriţa cii3 sau 4 camera Cluj. Fam. Varga, Bistriţa, str. Sucevei, bloc p 2, sc. 8 , etaj I, ap. 3.
. (4277) 'j;
Schimb apartament î ea-, mere, ih Baia Mare, cu similar Cluj. Relaţii la telefon7-27-30, CltiJ. . 0026)
. # Selilmb i S Jcfimere confort, .proprietate personală, cu o cameră: confort I. Telefon 7-56-OÎ,''zllhio . întee o-
■ rele ;1C—20. (4606),:. ‘ l ■ . "
0 Selilmb' npartament -pro-'• prietat-e’i.g cainero; «taj HÎ, .' centrali' ' cu 3—4 camere,- a- . - ceeaşl zociă. Telefon 8-16-03. :
■ (4C3i)
Diverse
. ^ R e p a r a ţ i i magnetofoane, casetofoane, ■ • ■ amplificatoare video-TV, rebobinat. difuzoare. garanţie. Str. Republicii 22, ap. 2, orele 10—18, (3731)
;:0ecese-conişmorârLi# Nici lacrimile,- nici
tăcerea, nici timpul " nu ne va face să-I u ităm pe bunul şi dragu l. nostru soţ ş t ta-’ă ARPAD P A P ,1 la împlinirea a şase săptS-1 m ial de la trecerea ln e- ternitate. Soţia Paj» Susana, copiii Gabriel şi A rpad, («;;«)
<9 Prezent mereu în gînd şi-n sufletul meu, aduc un pios omagiu însoţit de lacrimi şi .flori - celui mal
iubit so( GHEORGHE COZMA, fost • revizor contabil Ij- Cooperativa Cons-, tractorul, la doi ani de la dureroasa despărţire, şî-i voi ^păstra . veşnic' vie a- , m intlrea.’ Ecaterina. (28S2)
• Eternă memorie, preţuire inginerului TRAIAN VUŞCAN, la im plinirea a t ani de la deces. Fam ilia. (3687) . _
0 Pios omagiu iub itu lu i sot IOSIF URBANOVSCHl CEItNAUŢEANUL, la 3 ani de la dcces. Helena. (3805)
• Azi, 22 februarie 1990, se hnplineţtc un an de la trista despărţire, p lină de durere, de cînd in im a nobilă dar bolnavă a Iubitei noastre soţii, mame, soa
cre şi bunici AXIS LV PĂCURAR, din Cătina (Cluj) a încetat să m ai bată, plecînd pe drum ul cel fără întoarcere, lăsind în urma el m u ltă am ărăciune şl un dor nestins. Amintirea el rămine veşnic vie in sufletele noastre nemîngiiate. Solul Teodor, copiii Ionel, Doiniţa, Lenuţa, Aurora, Ti(a, Marinei» cu familiile şl fiu l Toderică. Să-l fie ţărina uşoară. (1175)
# Iiidureralc gindurl în soţesc trecerea celor S ani de cînrl a plccat atit dc nedrept dintre noi dragul nostru soţ şi tată IOAN M im iîŞAN (M in ii), im a gini nestinse insoţeso chipul lu i drag in sufletele noastre. So|la Luci, copiii Angola ţi Angliei.. (332C)
• Cu accleaşl sentimente dc dragoste şi respect t»e gîndim la mama, soa
cra şl bunica ILEANAI.UCISEţlA ALBIT,, do la* cărui dcces au trecut l î ani. Tiţa, Silvia, şi Ady.(1317) .
0 Azi, 22 ftbruarie 1990, se împlinesc ( lun i de cind săgeata m orţii, a curmat firu l vieţii celei care a fost pentru noi m amă şl soţie
|- MAIER ANA, la numai 23 ani. Dragă mamă chipul tău va rămine veşnic viu în sufletele noastre. Fiice Ie: Andreea şl Cristina, so- ţul Nicu.
_> Lacrimi şi. regrete veşnice pentru dispariţia prematură, la m imai 2-t
."de ani, • fiicei ' noastre ANA MAÎEK, născută ;
POJAR. Ne-a răpus su fietul, Iar ochii noştri vor înceta s-o 'p lîngă tot
[ restul vieţii. Măicuţa .• Şl tătucu. (lSS3/\)
nu
_i Îndurerate gînduri . neşterse am intiri însoţesc scurgerea a « lun i d « (c$nd
buna noastră surio’â r i ' ANA MAIER, născută^
POJAR, a plecat pe dru- ! mul fără întoarcere. In I- nlm ile şl gindurilo noastre va f i mereu prezentă Fraţii Vasile, Viorel cu fam iliile şl Ncluţu. (4635)
_■ cu adincă durere a-I nunţăffi incetarea din via
ţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic VASILE
. LUCÂCI, In vîrstă de 58 ani. Inmormintarea va a-
| veâ ioc azi, 22 februarie 1990, ora 13 în\ satul TSuţi. v a răm îne veşnic în sufletul nostru , îndurerat. Fiica D o r in a ,g in e re le Ioan, nepoţii Adrian, Eu-
! gen şl Ioana. (4591)
0 S-au scurs « săptăm în i de lacrim i şl durere de cind ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră solie, m am ă şi
bunică dr. V IRGIN IA RODICA ONAC. Comemo-
- rar.că va avea loe dum inică, 25 februarie 1990, la catedrala ortodoxă după terminarea serviciului d ivin. N u 6 vom u ita niciodată. Soţul, copiii şl nepoţii. Odibnească-se in pace. (4519) _________ _
• A trecut un an de . durere şl dor de la stingerea fulgerătoare a col. rez. IL IE PUŞCAŞ, soţ şi tată Iubitor şi devotat; om de aleasă ţinută civică, generozitate şl bunătate sufletească. Soţia şl copiii. (452S)
9 Păstrind in in im i bl- riecuvîntatele am intiri, cu un gind pios ne* aducem
am inte de VILHELM MOLDOVAN, pastor al Bisericii Creştine Adventistei pe care l-am condus in speranţa învierii la lo cul de odihnă în ziua de 2î februarie 1989. Pentru fam ilie şl frăţietatea îndurerată cerem şi pe această cale m îngîlere de la bunul
| Dumnezeu. Comitetul Conferinţei C luj al Bisericii Creştine Adventiste. (4664)
^ • îm părtăşim durerea prietenului nostru- Lauro Grassl, de la Universitatea d in m ilano, pentru pierde
rea tatălui său Iubit PRIM O GRASS1, exprimln- du-ne întreaga noastră compasiunc. Prietenii diri C lu j. (4720)
Lacrim i şi flori pe m orm intu l bunicii noastre
dragi FLORICA CAPUŞAN. Nu o vom uita niciodată. Nepoţii Gabriel şl Aureiian. (4563/D)
• Coşulcţul cu cele nouă flori prim ii de ziua mea îl pun pe morm intul bu
nicii mele FLORICA CAPUŞAN, cca care mi-a vegheat copilăria. Nepoţelul Bogdan. (4563,’C)
9 Cu deosebită durere şi regrete eterne anunţăm stingerea fulgerătoare din viaţă a mamei noastre FLORICA CAPUŞAN. Lacrim i şl flori vor fl veşnic pe morm intul el. Dum nezeu s-o odihnească In pare. Fiul Clilinu şl nora Ani. (4563,'B)
• Sîntem alături dc colega noastră Aurelia
Voivod -In marca durere pricinuită de deccsul iu bitei sale mame. Slnccrc condoleanţe. , Colectivul Grădiniţei nr. 67. (1565)
9 Dragă Ani, sintem a- lăturl dc tine ln greaua încercare prin • caro treci prin pierderea iubitei tale mame JIA IlIA VLAICU. Primeşte sincercle noastre condoleanţe. Colectivul Magazinului „Select".(4572)
• 0 Sc-uiupa noastră mamă FLORICA CAPUŞAN,
n plecat pentru totdeauna dintre -noi şl » lăsat Ir urmă durere şl o am intire ce va rămine veşnic vie. Nu te vor u ita niciodată fiul Aurel şl nora Mărloara. (4563‘A)
._ Transmitem sincere condoleanţe colegei noas tre Miuodora Sima la tre cerea în nefiinţă n mamei sale dragi. Colectivul l a boratorului zonal de re*-
' taurare. (4129) _____
0 Dragă Jcn i şi Sorin, la dispariţia fulgerătoare a celui ce a fost soţ şl tată m inunat, sîntem alături de voi. Sincere condoleanţe. FamlUa Ghiol- ţan Sabin. (4623)
Împărtăşim durerea doamnei Eugenia Mari? Ia dispariţia : fulgerătoare a soţului M IT ICA .. Sincere condoleanţe. FamUia. Marcel Tarta. (4623/A)
• Dragă Jen i şi Sorin, înmărmuriţi d e incredibila dispariţie a soţului şl tatălui drag MITICA, cel ce a completat m intfnat triunghiul fam ilie i: voastre, sîntem alături de voi acum. şl totdeauna. Sincere condoleanţe. Fam ilia ing. Cornel Tarta. (4C23‘B)
9 Calde cuvinte de îm bărbătare Roxanel Petcu pănoiu şi familiei sale în marea durere • prin care trece. Fam iliile Lungu, Colccru. (4586)
-# I„ i dispariţia fulgerătoare a tatălui şl soţului vostru PAVEL, sîntem a- lături de voi. Nu-1. vom uita niciodată. FamlUa Vlas. (4=85) .
• Sintem. alături de colegul nostru ing. Ioan
Măierean în greaua pierdere suferită prin moartea tatălu i drag. Sincere condoleanţe : fam iliei. Colectivu l Liceului industrial nr.9, Cluj. (4C22/A)
0 Sincere condoleanţe dirigintelui nostru ing.
Ioan Măierean la pierderea tatălui său. Clasa 161, Liceul industrial nr. 9, Cluj. (4622) ________ _
9 U ltim omagiu celui care a fost prof. ÎON
MOINA; " Sincere condoleanţe fam iliei. Ing. Mircea pop şi ing. Ilarie Măgdaş. (1615) ■ . ■-
0 Sincere condoleanţe fam iliei Aurelia şi Aurel Voivod Ia pierderea mamei (soacrei) dragi. Asociaţia locatarilor Alveraa 59. (4614) ■■_______ _
0 Dragă Viorica, sintem alături de tine în aceste clipe' grele Ia pierderea mamei tale. Colectivul grădiniţei 58. (1647)
• Sintem alături de colegul nostru. Gheorghe'
Căpuşan în marea durere pricinuită de moartea soţiei dragi.. ' Colegii de la cărămidă, (4648)
0 Sintem alături de tine, Adr, .în dureroasele momente , provocate de trecerea în nefiinţă a scumpulu i tău tată. Condoleanţe familiei greu încercate. Dirigintele ţ i colegii de clasă. (4702)
• Sintem alături de Sabina Pal şi fam ilia sa în aceste momente grele pricinuite de moartea m amei dragi. Asociaţia de locatari V lahuţă 37, bloc C 6. (4705)
• Sintem alături de colegii noştri maistrul
Cornel Rusu şl Adrian Rusu Ia despărţirea do mama şi bunica lor dragă. Colcctivul Demontări dezmembrări electricieni
R.A. C luj. (4709)
_ Sintem alălurl dc tine, Adi, în aceste clipe grele. Diriginta şi colegii clasei a Xl-a seral, Liceul In dustrial 8. (1732)
0 Adio bunului nostruprieten MITICA MARIŞ.Familiile Florea - şl Dan Ionescu. (1710)
I Sintem alături de colega noastră Hoffcr
Maria in marea durere pricinuită dc moartea m amei dragi. Colectivul brigăzii D.P. Cluj. (1711)
0 Sintem alături de colocatarul nostru, K irâly Io a n 'ln aceste clipe grele pricinuite dc moartea ta tălui drag. Familiile Cos* tln . Rotar, Lu(al. (4655)
j^*poca nt„* **• Telefon l- JM lj teleroane interioarei «ecrcinrlat — 2231 teoţla culturala — 227 şltlln’if. In !„ «JLu ş1 eoon°roloe ~ tn, «8. 129î administraţia - 23li tipografie — 153, 225. Mica publlolUt* ia primeşti
tatf* orel« »»-»■ "nmal la tdmlautraţle. strada Napoca nr. II. parter, .
ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV A l C.P.U.N. 1Biroul Executiv al Consiliului Provizoriu de Uniuna
Naţională s-a întrunit miercuri după-amiază pentru « pregăti sesiunea Consiliului, programată pentru vineri, 23 februarie. La lucrări au participat şi membri ai guvernului.
(Rompres)
DISCUT» ASUPRA PROIECTULUI NOU LEGI ELECTORALE
Miercuri, 21 februarie, s-au încheiat • discuţiile. asupra Proiectului noii Legi electorale. ..«• ’
Participanţii -— reprezentanţi ai tuturor partidelor şi formaţiunilor politice — au ajuns la un consens asupra tuturor prevederilor noii Lesfi, documentul în actuala sa formă urmînd a fi supus dezbaterii şi aprobării Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, .r
’ ■ - - • . - .. .. : (Rompres)
. . '\v . ' r e c t if îc Ak b ■: “
Biroul de coordonare Cluj al Frontului Salvării Naţionale ne-a trimis următorul text, cu rugămintea de a-1 ~ publiea:;„Menţionăm faptul că sediul F.S.N. Cluj se află în Stracla Dr. jPeJ:ru Gresia nr. 2 şi nu nr. 4, cum a fost publicat iniţial. Vă raulţumim. , -
:V:. v. ' . "v".'. .ANUNŢ 'Cadrele didactice tinere, interesate de organizarea noi
lor concursuri, sînt invitate să participe la adunarea noastră de azi, ora 16,' ce se ţine la sala „Eminescu" a Facultăţii de Filologie. '.
Comitetul dc initiativă
Astăzi, 22 februarie, ora 17,30, va avea loc la hotelul „Stadion1 şedinţa de constituire a Comisiei judeţene de bridge; Sînt invitate să participe toate cluburile de profil.
• S-â- ‘ stins din viaţă buna şl înţeleapta noastră
. colegă CŞIPKES .... P IROSKA. Figura blindă şi dragostea ei vor răm îne în am intirea noastră. S intem alături de fam ilia în doliată. Colectivul Laboratorului C.P.I. „C lujana1*, (4663)
# Sîntem alături de co- ' legii noştri. Aurel şl
Maria Căpuşan la marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a mamei dragi, Colegii de muncă, secţia 301), S.A.5. (1SG6)
• Un ultim omagiu fos tu lu l nostru coleg
DIM ITRIE M ARIŞ, Faml liei greu încercate, sincere condoleanţe. 1 Foştii; colegi de serviciu. (4582)
• Fraţii bazilitani anunţă treccrea la domnul a , fratelui IRINEU '(IL IE SALCUDEAN) 0 S.B.M., în data de 29 februarie 1990.II însoţim cu rugăciunea şt cuvenita pomenire pe cel. ce ne-a fost îndemn la smerenie şl sărăcie de b u n ă , voie, într-un fel de pustnicie ln m ijlocul oraşului. Rîndulala înraormln- tării va avea loc jo i, 22 februarie 1990, ora 14, la cripta călugărilor din Mănăştur. Ordinul Sfîntului Vasile ,<~el Mare. (4721)
• Cu nemărginită durere anunţăm trecerca în nefiinţă a scumpei- noastre mame, soţii, bun ifl MARIA ARDELEAN, în vîrstă. de 60 ani. Intjior- m întarca va : avea loc joi, 22 februarie, Iii localitatea Geftca; judeju l C luj, ora 12. Nu o vom uita niciodată. Soţul Vasile,, copiii • Viorica şi Viorel, ginerele Augustin şl nepoţii Gabriel, Cristi şi Carmen. (4678)
. # Cu ochii scăldaţi tn lacrim i şi nemărginită du rere, anunţăm incetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei noastre soţii, mame, soacre şl bunici EVA URS, in yîrşlă de 57 ani. tn- mormîntarca va avea loe ln zina de Zi februarie 1990, ora 13, in cim itirul Mănăştur, capela I. Soţul Ghlţă, fiul Ncîu cu fam ilia şi Cornel cu familia. Chipul el blind şl bun va rămine veşnic în inimile noastre. (1737) .-_____
• Cu adincă durere in suflet anunţăm moartea fulgerătoare, după o lungă suferln|ă a dragului nostru soţ, tată, ginere, cum nat şi unchi IOAN SAV, in virstă de 60 ani, fost maistru tipograf, tnmor- mînlarca va avea loc sîm- bălă 24 februarie 1990, ora12 dc la capela I a ciml< tiru lu i Central. Familia Îndurerată. (1761)
• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a lui ALEXANDRU UDVARI, fost muncilor la „A rm ătura”. Inmormintarea va avea loc tn 24 februarie, ora 15, la cim itirul Central, îndurerata familie. (4671)
• Nici lacrim ile. nici tim pul şi n im ic d in frumuseţile lum ii nu vor putea stinge din . sufletele noastre dureroasa zl de
22 februarie 1989, cînd moartea nemiloasă ne-a despărţit de Iubitul nostru soţ, tată, socrii şl bunic IOAN OTVOS. Nu ii vom u ita niciodată. Soţia An- gela, copiii Violeta ţ i Călin , Puşicu, Rodica şi ns- potul Bogdan. (4253) >
• Cu. durere in suflet anunţăm încetarea din viată a scumpului nostru tată, socru şi bunic VASILE LUCACI, din T iu ţi. Fiica Dorina, ginerele Ioan, nepoţii Adrian, Eugen şi Ioana, Odiimească-se ltt pace. (4S74) ;' ,
• S-a stins fulgerător din viaţă buna şi scumpa noastră soţie, marnă şi
bunică VERGIN IA COROIAN, la virstă de SI ani. Inmorm intarea va a- vea loc în ziua de 22 fe bruarie 1990, ora 12, In localitatea Tiocdî de Jos. Nu o vom uita niciodată. Soţul Gavril, copiii Sabina, Rodica ş i . Petrică, ginerii Nelu ş i . Leontln, nepoţii Bogdan şi .Ovidiu, (4668) •' '
• Azi se împlinesc S. săptăm îni de lacrim i fierbinţi, durere-in suflet şl un dor nestins de cînd buna noastră soţie, mamă ş l bunică MARIA JIŞA , din comuna A ilon a plecat dintre noi pentru veşnicie. Chipul el b iiad , bun şl frumos 11 vom 7 păstra vcşnic viu in amintirea noastră. Dumnezeu ' s-o odihnească în pace. Soţul şl cel şase copil. (4773»
0 Prezent mereu in I- rUmlle şl gindurile noastre, cu dragostei şi respect aducem un pios şl trist omagiu la implinirea unui an de cînd a trecut în eternitate scumpul şl Iubitul nostru soţ, tată şl bunic lng, LATIŞ AUREL. Comemorarea, vineri, 23 februarie 1990, ora 16,39, la Biserica din str. Dr. P. Groza, fam ilia . (4S06)
0 Un ulttm omagiu fostului colocatar JOÂf* CAZAC. Fa-; tnlHei greu încercate, sincere
''condoleanţe, Asocluţla de locatari str. T inerelului nr. 65. (4373)
0 Sîntem alături de colega r.oastră Paifi Eva ln ace3te clipe dureroase pricinuite de moartea tatălui. Colegii din Centrul de librării.' (4625)
9 Mereu prezenţi in ln lm l-^ le noastre vor răm îne Iub iţii noştri părinţi ILI1Î ICH IM şl ELISABETA ICHIM , născută VAIDA. la 40 ani şt respectiv un an de la trecerea lor in eternitate. A :l, io aducem un dureros, pios omagiu. Irina fordăchoscu, Eugen I- chim cu familiile. (4507) .
0 Mutţumeso tuturor o?tor > care au fost linsă noi în c u
pele grele cu ocazia inmor- mlntărll tatălui n03tru. Fam ilia Triff. (4140)
Tiparnl executat la tntreprinderea po!!«raIlcâr/pM Cluj. Tirajul 70.090 ex. -
40.100