Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Program de studiu: Economie Generala si Comunicare Economica, an II

Despre Milton Friedman

(31 iulie 1912 - 16 noiembrie 2006)

Student: Chibici Diana

Disciplina : Doctrine economice contemporane

Cadrul didactic: lect. dr. Hurjui Marcela

Despre Milton Friedman

Milton Friedman, nascut la data de 31 iulie 1912 in Brooklyn, New York si decedat la

data de 16 noiembrie 2006 in San Francisco, a fost un economist evreu - american, profesor de

economie la Universitatea Chicago. . El este considerat reprezentantul principal al școlii din

Chicago, al economiei de dreapta, de piață liberă.

Milton Friedman s-a născut în familia unor emigranți evrei din Beregszász, din Rutenia

transcarpatică, pe atunci parte a Ungariei, în zilele noastre parte a Ucrainei. Tatăl său se numea

Jenő Saul Friedman, iar mama sa Sara Ester născută Landau. A petrecut copilăria la Rahway,

New Jersey, unde a terminat liceul în anul 1928. Tatal sau a murit cand el avea doar 15 ani, iar la

varsta de 16 ani a primit o bursa in cadrul Universitatii Rutgers din New Jersey. Cu planuri

concrete de a deveni actuar1, Friedman a studiat initial intens matematica, insa a renuntat la

acest domeniu ca urmare a unor examene pe care nu le promovase.

Ulterior a devenit tot mai interesat de stiintele economice, si dupa absolvire, in 1932, a ales

sa studieze mai profund economia in cadrul Universitatii din Chicago, loc in care a intalnit-o

apoi pe viitoarea lui sotie, Rose Director. “Ne-am casatorit dupa sase ani atunci cand am eliminat

orice temere cauzata de Marea Depresiune care ne-ar fi putut influenta in mod negativ casnicia,”

scria Friedman in autobiografia sa. In 1946 isi sustine teza de doctorat in cadrul Universitatii

Columbia.

Inca din 1930 devine membru in cadru unor organizatii de cercetare , dintre care se remarca

Biroul National de Cercetare Economica, in care activeaza pana in 1981. Cu ajutorul acestei

entitati, reuseste sa-si publice cele mai importante lucrari.

1. actuar = specialist în calcule statistice privitoare la asigurări și, în general, la probleme

financiare

2

În 1976, Milton Friedman a câștigat Premiul Nobel pentru Economie, pentru realizările sale

în domeniul analizei teoriei consumului, teoria și istoria monetară si pentru demonstrațiile sale în

ceea ce privește complexitatea politicii de stabilizare. Fiind consilier prezidenţial al lui Ronald

Reagan si autor a numeroase cărţi ca „A Theory of the Consumption Function”, „Tyranny of the

Status Quo”( Tirania Status-ului Quo) şi „Capitalism and Freedom2”, Milton Friedman nu a

rămas la ariditatea studiilor şi formulelor economice, ci s-a implicat activ în explicarea publicului

larg a unor probleme complexe precum inflaţia, comerţul internaţional şi, în general, a

mecanismelor economiei de piaţă. În anul 1980 a realizat un serial de televiziune în zece

episoade, prezentat pe canalul Public Broadcasting Service, intitulat „Liber să alegi” („Free to

choose”). Ideile conţinute în serialul de televiziune au fost reluate, în formă scrisă, în lucrarea

„Liber să alegi. Un punct de vedere personal 3” (Editura All, 1999).

In opinia profesorului Friedman, statul ar avea obligatia de a nu interveni in economie si de

a lasa piata libera sa functioneze. A fost mostenitorul spiritual al lui Adam Smith, fondatorul din

secolul al XVII- lea al stiintelor economice si adept al teoriei "laissez-faire": guvernul care

conduce cel mai bine este acela care conduce cel mai putin. Pentru Milton Friedman societatea

este doar o colecție de indivizi care își urmăresc fiecare destinele pe care și le-au ales. Cum

societatea este constituită organic și funcționează după reguli variate, aceasta are capacitatea de a

se autoregla permanent. Cele mai multe dintre ideile sale au fost respinse de cei mai mulți

economiști ai vremii, dar unele dintre ideile sale bazate pe ideea de laissez-faire în ceea ce

privește politica monetară, fiscală, de privatizare și de dereglementare au fost folosite de guverne

în special în anii 1980. Întreaga sa actvitate a fost cel mai bine descrisă chiar de Milton Friedman

în persoană prin următoarele cuvinte: „Aş vrea ca lumea să îşi amintească de mine ca de un

prieten al libertăţii. Dacă analizezi istoria vezi că oriunde există creştere economică şi unde

capitalismul înfloreşte, oamenii trăiesc mai mult şi mai bine.”

2 Milton Friedman – Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995

3 Milton Friedman, Rose Friedman – Liber să alegi. Un punct de vedere personal, Editura All, Bucureşti, 1998

3

Printre scrierele sale se numara „Capitalism și Libertate” care, publicată în 1962,este un

produs al epocii în care s-a născut: aproape două decenii după cel de-al doilea război mondial, o

perioadă în care Marea Depresiune se mai afla încă în memoria colectivă, iar Războiul Rece

abia începea.Cartea este împărțită în 12 capitole, fiecare abordând un subiect distinct din

perspectiva Statelor Unite și al unui economist liberal de la 1960, la un moment la care

colectivismul și protecționismul câștigau putere. „Capitalism și Libertate”, tratează rolul

capitalismului economic intr-o societate liberală. Printr-un limbaj simplu și accesibil, Friedman

explică de ce libertatea economică este o precondiție a libertății politice. El definește liberalismul

așa cum este el înțeles în Europa dar și cum este perceput în Statele Unite. Mulți Nord-

Americani conservatori sau liberali au adoptat unele dintre punctele sale de vedere. Cartea

găsește mai multe locuri reale în care o piață liberă poate fi promovată atât din motive filosofice

cât și practice cu mai multe concluzii surprinzătoare. Printre alte concepte, Friedman susține

desființarea acordării de licențe obligatorii medicilor, și implementarea unui sistem de vouchere

în învățământul școlar.

Prezentand mai in amanunt observam ca in primul capitol din cartea „Capitalism si

Libertate”, intitulat „Relația dintre libertatea economică si liberatea politica”, Friedman

promovează libertatea economică, atât ca o libertate necesară în sine și de asemenea, ca un

mijloc esențial prin care se ajunge la libertatea politică. „Rânduielile economice joacă un dublu

rol în promovarea unei societăți libere.Căci pe de o parte, libertatea în materie de rânduieli

economice este ea însăși o componentă a libertății, înțeleasă în sens larg, ceea ce face ca

libertatea economică să fie un scop în sine. Iar pe de altă parte, libertatea economică este,

totodată un mijloc indipensabil de a realiza libertatea politică.”4. Friedman consideră că

libertatea politică nu poate să existe fără libertate economică. Pentru el, democrația adevărată

este imposibilă fără capitalism.

In capitolul II, intitulat „Rolul guvernului într-o societate liberă”, autorul pledează pentru

un guvern central cu puteri limitate, dar admite de asemenea că guvernul unei societăți

libere ar trebui să pună în aplicare legea, ordinea și drepturile de proprietate, precum și să ia

măsuri cu privire la anumite monopoluri tehnice și să diminueze ceea ce el numește „efectele de

4 Milton Friedman – Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995 , pag 21

4

vecinătate” negative, deoarece fără o astfel de reglementare, comerțul liber ar fi imposibil .

„Funcțiile de bază ale guvernului într-o societate liberă sunt: să asigure mijloacele pin care se

pot modifica regulile; să medieze la divergențele dintre noi cu privire la înțelesul

regulilor și să impună respectarea regulilor de către acei puțini la număr, care, altfel, nu

s-ar conforma jocului.” 5.

Cartea continua cu urmatoarele capitole si anume: capitolul III – „Controlul monetar” in

care vorbește despre evoluția banilor în Statele Unite în cadrul Sistemului Rezervelor Federale

de la 1913 si capitolul IV – „ Aranjamente financiare” in care autorul sustine o rata de schimb

flotanta, dorind sfârșitul tuturor controalelor monedelor și a barierelor comerciale.

Capitolul V si anume “Politica fiscală” prezinta critica lui Milton Friedman cu privire la

utilizarea politicii fisale Keynesiste a guvernului pentru a atenua șomajul. El susține că se

bazează pe ipoteze susținute prin argumente, deoarece banii pe care guvernul îi cheltuie trebuie

împrumutați de la populație, acest lucru va crește ratele dobânzilor, și asta va duce la scăderea

valorii cheltuielilor și a investițiilor. „...o creșterea cheltuielilor guvernamentale raportate la

venit nu generează avânt în cadrul economiei în vre-un sens relevant. Ea poate duce la creșterea

veniturilor bănești,dar toată această creștere este absorbită de cheltuielile guvernamentale.

Cheltuielile private rămân nemodificate.”6. Cartea continua cu urmatoarele capitole in care

Friedman isi exprima parerea cu privire la: finantarea invatamantului primar si secundar,

anularea legislatiei cu privirela practicile corecte de angajare si legislatia privind dreptul la

muncă deoarece acestea inhibă libertatea angajatorilor de a angaja anumite persoane pe baza

oricăror calificări pe care acesta le consideră pertinente, existenta a trei tipuri de monopol

(monopolul privat nereglementat, monopolul de stat și monopolul reglementat de stat), cel

privat fiind cel mai puțin dăunător deoarece în cele din urmă presiunile pieței tind să erodeze.

Totodata analizează impozitul progresiv pe venit, iar in ultimul său capitol, Friedman

pledează pentru alinarea sărăciei printr-un program de ajutorare a săracilor. El susține un

5 Milton Friedman – Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995, pag 41

6 Milton Friedman – Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995, pag 102

5

impozit negativ pe venit pentru a remedia problema sărăciei, oferind tuturor un venit minim

garantat, în defavoarea actualului sistem pe care îl consideră greșit și ineficient.

„Reglementarea care se recomandă pe baze pur mecanice este impozitul negativ pe venit.”7.

Ceremonia de decernare din 1976 a premiului Nobel din Stockholm a condus la o mare

demonstatie, participantii criticandu-l pe Friedman pentru sfaturile economice pe care acesta le-a

acordat guvernului lui Augusto Pinochet, care timp de 17 ani a condus statul Chile, in urma

dictaturii militare impuse de acesta pierzandu-si viata aproximativ trei mii de militanti socialisti.

Economistul John Kenneth Galbraith a fost marele său adversar ideologic, cu care a avut

dese dispute publice.

Dar Milton Friedman a fost mai întâi de toate un mare apărător al libertăţii, un libertarian

cum spun americanii.Deşi ideile sale au fost promovate de politicienii de dreapta, el nu

împărtăşea convingerile lor sociale, fiind de exemplu în favoarea liberalizării drogurilor sau a

desfiinţării recrutării obligatorii în armată. Alături de alţi doi gânditori, întâmplător tot evrei de

origine central europeană - Friderich Von Hayek şi Karl Popper - Milton Friedman a fost unul

dintre cei mai implacabili adversari ai teoriei marxiste după 1945.Teoriile economice ale lui

Milton Friedman au fost extrem de populare în Europa de est după căderea comunismului, fiind

aplicate în Polonia de Leszek Balcerowicz, fost ministru de finanţe, actualmente guvernator al

Băncii Naţionale sau Vaclav Klaus, fost premier, actualmente preşedinte al Republicii Cehe.

In concluzie, Milton Friedman ramane un model pentru orice economist, dar si pentru orice

liberal. Munca lui, transpusa in lucrarile scrise, exercita fascinatie, iar operele sale raman

indicatori de referinta pentru orice student, viitor economist.

7 Milton Friedman – Capitalism si libertate (Capitalism and Freedom), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995, pag 214

6

Webografie:

https://vicuslusorum.wordpress.com/2014/01/10/capitalismul-si-friedman/

http://mises.ro/282/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Milton_Friedman

libertateaeconomica.wikispaces.com/file/view/MILTON+FRIEDMAN.doc

http://documents.tips/documents/recenzie-capitalism-si-libertate-de-milton-friedman.html

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/11/061116_friedman_deces.shtml

7

Cuprins:

1. Biografia lui Milton Friedman.......................................................... 2

2. Activitatea sa economica.................................................................. 3

3. Operele lui Milton Friedman............................................................ 4

4. “Capitalism si libertate” – prezentare pe scurt................................. 4-5

5. Concluzie.......................................................................................... 6

8