desfasurarea proiectului

3. Determinarea puterii motoarelor de acționare a mecanismelor

podului 3.1 Mecanismul de ridicare

Date inițiale suplimentare

-Q- productivitatea pe schimb, t

Tabelul 1Capacitatea nominală de ridicare a podului, t

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Productivitatea

Q, t

150 200 200 200 300 40

0

500 550 56

0

570 580 590 600 600 600 600 600 600

-Gor- greutatea dipozitivului de prindere a sarcini, Kg


3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Gor, Kg 23

0

240 260 280 300 320 400 430 480 53

0

560 60

0

640 68

0

710 76

0

780 800

-Rt- raza tobei pe care se înfășoară organul de tracțiune. Rt=0,25m.

Reductorul conține doua perechi de roți dințate, în baie de ulei, palanul are patru

ramuri de cablu.

-(GD2)r- momentul de volant al pieselor cuplate pe același arbore cu motorul (rotor, roți

de frina ect.), kgf∙m2.


3 4 5 6 7 8 9 10 1

1

12 13 14 15 16 17 18 19 20

(GD2)r,

kgfm2

2,5 2,8 3,2 4 4,2 4,8 5,2 5,7 6 6,4 6,9 7 7,5 8 8,5 9,5 10 10,5

Motorul de acționare a mecanismului unui pod rulant funcționează în regim intermitent.

Determinarea puterii lui se face pe baza graficului respectiv de încărcare.Pagina

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

Pentru mecanismul de ridicare este valabil graficul din figura de mai jos care

corespunde celor patru operații ale acestui mecanism: ridicarea sarcinii RS, coborîrea ei

CS, ridicarea dispozitivului de prindere a sarcinii, fără sarcină RC și coborîrea lui CS.

fig.3 Graficul de încărcare a mecanismului de ridicare

Fiecare din operațiile i indicate în grafic cuprinde perioada de pornire (tai) în timpul

căreia cuplul dezvoltat de motor Mai este egal cu cuplul rezistent Mi plus cel dinamic

Mji, perioada de funcționare în regim staționar (ti) cînd Mji este nul și perioada de oprire

(tfi) cînd cuplul dezvoltat de motor Mfi este egal cu cuplul static minus cel dinamic.

Preventiv vom accepta turația motorului n=960 rot/min.

Atunci raportul de transmisie

i=6,28 ·n· Rt

vr=107,6

unde:-n turația motorului rot/min;

Rt- raza tobei , m;

Vr- viteza de ridicare a sarcinii.

Pagina


i=¿ 107,6

Din [L1, tab. 5, p.13], pentru planul cu 4 ramuri raportul de transmisie ip= ,

randamentul planului ηp=094, randamentul tobei ηt=0,96-0,98, randamentul

reductorului cu roti dințate in ulei, ηr=0,97.

Randamentul total al transmisiei la ridicarea sarcinii:

η1=ηr2 · ηt · ηp=0,84

Randamentul la coborirea sarcinii

η2=2− 1η1

=¿ 0,81

Sarcina procentuală la ridicarea cîrligului gol

K=G¿

G+Goc=¿ 0,041

Din figura de mai jos determinăm randamentul η3 a trasmisiei, la ridicarea cîrligului

gol:

η3=0,25.

Vom determina puterea motorului, în prima aproximație, neglijînd procesele tranzitorii.

Determinăm cuplurile M1, M2, M3 cu relațiile:Pagina


M 1=G+G¿

i·η1· Rt=¿ 20,3

M 2=G+G¿

i· Rt · η2=¿ 13,73

M 3=G¿

i·η3· Rt=¿ 1,88

Pentru determinarea cuplului M4 de coborîre a cîrligului gol, se ține seamă ca greutatea

G0 a dispozitivelor de prindere produce (neglijîndu-se pierderile în transmisie) nu cuplu

static negativ (motor) de valoare:

M S 4=−G¿ ·R t

i[kg·m ] ,

iar pierderile în transmisie produc un cuplu pozitiv (rezistent) Mp4 a cărui valoare poate

fi considerată aproximativ egală cu valoarea cuplului de pierderi Mp3 la ridicarea in gol M p4 M p3=(1−η3 )· M 3 .

Cuplul rezultant la arborele motor la coborîrea cîrligului gol M 4=M S4+M p4 .

Înlocuind cu datele necesare, vom obține:M S 4=¿ 16.26M p4=¿ 2.51M 4=¿1.87

Determinăm cuplul echivalent Me.

Pentru o diagramă cu patru operații pe ciclu:

M e=√ M 12+M 2

2+M 32+M 4

2

4=¿ 40.98

Puterea nominală a motorului, în prima aproximație, se determină cu relația:

Pe=M e · n975

=¿ 40.98

Pagina


Determinăm numărul de cicluri pe schimb:

N=QG

=¿ 42.85

Durata unui ciclu:

T c=8·3600

n=¿ 672.15

unde 8- numărul de ore pe schimb.

Timpii activi într-o operație a ciclului:

T 1=T 2=T3=T 460 ·Hvr

=¿ 93.33

Durata relativă de lucru

DA=m·T x

T c=¿ 35%

Din catalog [L3,tab. П2-6p297] alegem un motor asincron cu rotor bobinat pentru

macarale de tipul МТH 512-6 cu DAM=40%, Pn 40%=38KW, λ 40%= 2.97 , (GD)2m= 3.23,

La durata activă DA= %, acest motor poate fi încărcat cu puterea :

P2n=P30 %=P40 %√ DAM

DA=¿ 79.5

Determinăm cuplul nominal al motorului la DAM= 40 %.

M n40 %=975 ·P40 %

n=¿ 76.97

Cuplul critic al motorului:M k=λ40 % ·M n40 %=¿ 265.54

Cuplul mediu de pornire maxim posibil M pm=0,6 · M k=¿ 978

Pagina


Vom alege accelerația liniară în regim tranzitoriu a=0,2m/s2 .

Atunci accelerația unghiulară va avea valoarea:dn

d t=30 · a·i

π· R t=¿ 827.69

Momentul de girație corespunzător ridicării sarcinii, se determină din relația

(GD)2=k·¿ 4.2

în care: k=1,15, coeficient de rezervă Gt=G+G¿=7300

(GD)M2 =(GD)r

2+(GD)m2 =132.77

(GD)2=¿249.79

Determinăm cuplurile produse de motor în regimurile tranzitorii (la porniri și opriri).

M ax=M x+GD2

375·dn

d t

Termenul GD2

375·dn

d t=¿

M a1=M 1+GD2

375·dn

d t =160.08

M a2=¿177.8M a3=¿ 192.58M a4=¿ 93.04M f 1=¿ -187.54M f 2=−¿ 187.54M f 3=¿ -169.82M f 4=¿ -155.04

Deoarece toate cuplurile sunt în valoare absolută mai mari decît cuplul mediu de pornire Pagina


Mpm=28.83, cu excepția lui Mf, și Ma2, rezultă că nu se vor putea realiza toate procesele

tranzitorii cu accelerația propusă a=0,2m/s2 (cu excepțiile menționate). Timpii în regim

tranzitoriu se determină din relașiile:

t ax=GD2

375· nM pm−M n

;

t fx=GD2

375· nM pm+M n

;

t ax=t fx=vr

60 · a;

t a1=¿ 1,2 (s)

Fiindcă Ma2˂Mpm:

t a2=vr

60· a=1,6(s)

t a3=t f 3=¿ 1,4 (s)

Fiindcă Mf1˂Mpm

t f 1=vr

60 · a=¿ 0,58 (s)

t f 2=¿ 1,3 (s)t a4=t f 4=¿ 1,55 (s)

Deoarece nici unul dintre timpii de mai sus nu depașesc 6s, nu este necesar sa se aleagă

un motor mai mare. Cuplurile la arborele motor, în regim tranzitoriu, sînt:M a1=M f 2=M a3=M f 3=M a4=M f 4=M pm=¿28,83

M f 1=−¿ M a2=¿

Timpii corespunzători deplasării cu viteză uniformă se determină cu relația:

Pagina


t x=T c · DA−∑

x=1

m

tax−∑x=1

m

t fx

m =64.4

deci: t 1=t 2=t3=t 4=¿64.4

cuplul echivalent pentru diagrama exactă, va fi:

M e=√∑x=1

m

M ax2 ·t ax+∑

x=1

m

M x2· t x+∑

x=1

m

M fx2 · t fx

∑x=1

m

t ax+∑x=1

m

t x+∑x=1

m

t fx

=13.52

Rezultă că:

Pe=M e · n975

=¿ 13.2

deci motorul ales corespunde și din punct de vedere al încălzirii.

3.2 Mecanismul de deplasare a podului rulant

Date inițiale suplimentare:

Gop- greutatea totală a podului


3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Got, t 6 7,8 9 11 13 15 17 19 20 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Rdp – raza roții de deplasare a podului pe calea de rulare, in m.

Admitem Rdp=30cm=0,3m.

rdp – raza fusului roții de deplasare a podului, in m.

Admitem rdp=7,5cm=0,075m.

f—coeficientul de frecare la rostogolire al roții pe calea de rulare, în m.

f= 0,1cm= 0,001m.

Pagina


μ- coeficientul de frecare între fusul roții de deplasare și lagăr, μ=0,01

c- coeficient care ține seamă de frecările suplimentare între bordura roților și calea de

rulare, c=1,4.

Se impune ca timpul de pornire să nu depășească aproximativ 6s.

(GD)2p—momentul devolant al pieselor cuplate la arborele motorului, kgf·m2.


3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

(GD)2p,kgf·m2 1 1,25 1,5 1,75 2 2,25 2,5 2,7

5

3 3,25 3,5 3,75 4,1 4,3 4,7 5,2 5,5 6

Provizoriu, admitem turația motorului n=960 rot/min.

Pentru mecanismul de deplasare a podului rulant este caracteristic diagrama de

încărcare cu două operații: deplasarea cu sarcină și deplasarea podului în gol.

fig.3.2 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a podului

Determinăm raportul de transmisie

i=6,28 ·n· Rdp

vdp=¿ 19.03

Pagina


Transmisia conține două perechi de roți dințate în ulei cu randamentul 0,9 al lagărilor

arborelui de transmisie, randamentul total la deplasarea cu sarcină este:η1=¿ 0.76

Pentru mersul în gol rapotul k este:

K=Gop

G+Gop=¿0.65

Folosindu-se de diagramele din [L1. fig.7,p.14] , rezultă randamentul la deplasarea

podului în gol η2=0,73.

Determinăm forța rezistentă cu sarcină la înaintare F, la periferia roții de deplasare și

F2- forța rezistentă la inaintare, la periferia roții de deplasare la mers in gol, in kgf

F1=c·G+Gop

Rdp· (μ· rdp+f )=¿163.3

F2=c·Gop

Rdp· (μ· rdp+f )=106.16

Cuplurile produse de motor pentru a înfrînge forțele rezistente, vor fi :

M 1=F1 ·Rdp

i· η1=¿ 3.38

M 2=F2 ·Rdp

i· η2=¿ 2.2

Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație

M e=√ M 12+M 2

2

2=¿ 2.85

Pe=M e · n975

=¿ 2.8

Deoarece s-au neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai mare.

Pagina


Din catalog [L3, tab. П2-5,p296] se allege motorul asincron cu inele pentru macarale de

tipul МТК211-6 cu Pn=7 kw; nn=920rot/min; DAM= 40 %; (GD)2m=2 kgf·m2; λ=2.7;

Cuplul nominal al motorului la DAM= 40%

M n40 %=Pn ·975

nn=¿ 7.4

Cuplul mediu de pornire :M pm=0,6 · λ·M n=¿11.98

O prima verificare arată că timpul de pornire în sarcină este mai mare decît 6s.

Întradevăr momentul de girație la pornirea în sarcină este:

(GD)2=k·(GD)M2 +0,101·

Gt · vdp2

nn2 · η1

=¿31.64

Deci:

t a1=GD2

375·

nn

M pm−M n=¿8.55

Se alege un motor mai mare Pn=7.5 kw, nn=930 rot/min; DAM=40 %; (GD)2m=4.51

kgf·m2; λ= 2.4 , pentru care: M n40 %=¿7.8M pm=¿ 11.2

Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:

(GD)a2=¿ 37.64

(GD)f2=¿ 25.31

Momentul de girație la pornire și frînare iin gol:

(GD)oa2 =¿ 27.72

(GD)of2 =¿ 19.71

Admițînd ca motorul va lua în regim tranzitoriu cu cuplul mediu maxim posibil, timpii

de pornire și frînare sunt:Pagina


t a1=(GD)a

2

375·

nnM pm−M 1

=10.81

t f 1=(GD)f

2

375·

nnM pm+M1

=¿ 3.93

t a2=(GD)oa

2

375·

nn

M pm−M2=¿ 7.5

t f 2=(GD)of

2

375·

nn

M pm+M 2=¿ 3.2

Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depașesc valorile admise.

aa1=vd

60 · t a1=¿ 0.1

Accelerația maximă are loc la frînarea in gol,

a f 2=Vd

60 ·tf 2=0.49

ceea ce poate fi considerat admisibil în cazul greutății aderente de 100%[L1, tab.6 ,p17].

Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:

t 1=t 2=T c · DA−(t a1+t f 1+t a2+t f 2)

m=104.89

Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare:

M e=√ M pm2 · (t a1+t f 1+t a2+t f 2 )+(M 1

2+M22)· t 1

T c ·D A=¿ 4.5

ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.

Graficul de încărcare a mecanismului de deplasare a podului rulant este identic cu cel al

mecanismului de deplasare a căruciorului.

3.3 Mecanismul de deplasare a cărucioruluiPagina


Date inițiale suplimentare:

Goc—greutatea totală a căruciorului, t ;


3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Goc,t 1 1,6 2,

2

2,8 3,

4

4,0 4,6 5,2 5,6 6,2 6,8 7,4 8 8,6 9,3 9,7 9,8 10

Rdc—raza roții de deplasare a căruciorului pe calea de rulare, în m.

Acceptăm Rdc=15cm=0,15m;

rdc—raza fusului roții de deplasare a caruciorului, in m.

Acceptăm rdc=3,6cm=0,036m.

Se impune ca timpul de pornire să nu depășeasca aproximatix 6s.

(GD)2c—momentul devolant al pieselor cuplate la arborele motorului, kgf·m2.


3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

(GD)2c,kgf

m2

0,5 0,65 0,8 0,95 1,1 1,25 1,4 1,55 1,7 1,85 2 2,15 2,3 2,45 2,6 2,75 2,9 3

Provizoriu, acceptăm viteza motorului n= 960 rot/min.

Pagina


fig.3.3 diagrama de sarcină pentru mecanismul de deplasare a căruciorului

Determinăm raportul de transmisie

i=6,28 ·n· Rdc

vdc=22.60

Transmisia conține doua prechi de roți dințate, in ulei cu randamentul 0,9 al legărilor

arborelui de trasmisie, randamentul total la deplasarea cu sarcină este :η1=¿ 0.76

Pentru mersul în gol raportul k este:

K=Goc

G+Goc=0.32

Folodindu-se diagramele din [L1, fig.7, p.14], rezultă randamentul la deplasarea podului

in gol η2=0,63.

Determinăm forța rezistentă cu sarcină la înaintare F1, la periferia roții de deplasare a

căruciorului și F2- forța rezistentă la înaintare, la periferia roții de deplasare a

căruciorului la mers în gol, kgf.

F1=c·G+Goc

Rdc· (μ·r dc+ f )=132.01

Pagina


F2=c·G oc

Rdc· (μ·r dc+ f )=¿ 43.15

Cuplurile produse de motor pentru a învinge forțele rezistente, vot fi:

M 1=F1 ·Rdc

i·η1=¿ 1.15

M 2=F2 ·Rdc

i·η2=0.45

Cuplul echivalent și puterea echivalentă în prima aproximație

M e=√ M 12+M 2

2

2=¿ 1.12

Pe=M e · n975

=1.10

Deoarece sau neglijat sarcinile dinamice se va alege un motor de putere mai mare.

Din catalog [L2. Vol.2, p 341] se alege motorul asincron cu rotor bobinat pentru

macarale de tipul МТН112-6 cu Pn=5 kw, nn=930 rot/min, DAM=40 %, (GD)m2=1.1

kgf·m2,λ=2.66 . j=0.065

Cuplul nominal al motorului la DAM=40 %,

M n40 %=Pn ·975nn

=¿ 5.24

Cuplul mediu de pornire:M pm=0,6 · λ·M n=¿ 8.36

Determinăm momentul de girație la pornirea în sarcină

(GD)2=k·(GD)M2 +0,101·

Gt · vdc2

nn2 · η1

=¿ 6.91

Timpul de pornire în prima aproximație

t a1=(GD)2

375·

nn

M pm−M n=¿ 1.2 (s)

Pagina


Motorul ales întrunează condiția de pornire în sarcină intr-un timp mai scurt de 6s.

Momentul de girație la pornire și frînare în sarcină:

(GD)a2=¿ 6.91

(GD)f2=¿ 5.52

Momentul de girație la pornire și frînare iin gol:

(GD)oa2 =¿ 5.72

(GD)of2 =¿ 5.25

Admițînd că motorul va lucre în regim tranzitoriu cu cuplul mediu maxim posibil,

timpii de pornire și frînare sînt:

t a1=(GD )a

2

375·

nn

M pm−M1=¿2.98 (s)

t f 1=(GD)f

2

375·

nnM pm+M1

=¿ 0.97 (s)

t a2=(GD)oa

2

375·

nn

M pm−M2=¿ 1.17 (s)

t f 2=(GD)of

2

375·

nn

M pm+M 2=¿ 1.05 (s)

Trebuie verificat dacă accelerațiile nu depășesc valorile admise.

Accelerațiile maxime vor avea loc la frînarea în sarcină, pornire și frînarea în gol.

a f 2=Ud

60 ·tf 2=0.63

ceea ce poate fi considerat admisibil în cazul greutății aderente de 100%[L1, tab.6 ,p17].Pagina


Timpul de funcționare cu viteză de regim se determină din relația:

t 1=t 2=T c · DA−(t a1+t f 1+t a2+t f 2)

m=¿ 64.53

Cuplul echivalent al motorului pentru diagrama de încărcare exactă:

M e=√ M pm2 · (t a1+t f 1+t a2+t f 2 )+(M 1

2+M22)· t 1

T c ·D A=¿ 1.48

ceea ce este mai mic decît cuplul nominal al motorului ales.

4.Instalația de alimentare cu energie electrică a podului 4.1Calculul coloanei de alimentare cu energie electrică

4.1.1Calculul colanei de alimentare la încălzire

În practică deseori de la aceeași coloană se alimentează un pod rulant. Vom examina

acest caz luînd arbitrar datele penru un alt pod Nr.2 cu DA2….. %. Datele nominle

pentru podul Nr.1 proiectat sic el suplimentar sint prezentate în tabelul de mai jos.

Motor pentru Pod Nr.1 cu DA1=40% Pod Nr.2 cu DA2=25%

Pod Pn=15 In1=38A Pn=21 In1=45A

Cîrlig Pn=7 In2=22,5A Pn=16.5 In2=35A

Cărucior Pn=5 In3=14,4A Pn=5 In3=12A

Tabelul

Tensiunea de alimentare 3x380V, 50 Hz lungimea cablului de alimentare 105m.Linia

principală de contact, avînd o lungime totală de 80m, este alimentată la mijloc.

Lungimea liniei de contact pentru carucior 25m. Determinăm curentul de calcul la

încălzire. În calculul conductorilor la încălzire, se ține seamă atît de regimul de

funcționare cît și de numărul motoarelor, care se pot afla simultan în funcțiune.

Curentul de calcul se determină din relațiaPagina


I c=Ss ·∑1

n

I nom =

în care: Inom este curentul nominal al diferitelor motoare (1……n)din instalație;

Ss=coeficientul de simultanietate

∑1

n

I nom=I n1+ I n2+ I n3+ I n1, + I n2

, + I n3, =¿166.9

Determinăm durata medie relative de lucru DAmed.

DAmed=DA1 ·∑

1· I n+DA2 ·∑

2· I n+¿…+DA p ·∑

p· I n

∑ I n¿ =31.7

În care ∑1· I n ,∑

2· I n ,…,∑

p· I n reprezintă suma curenților nominali corespunzători

motoarelor cu duratele de acționare DA1, DA2,…,DA p iar ∑ I n –suma curenților nominali

ai tuturor motoarelor instalației

DAmed=DA1 · ( I n1+ I n2+ I n3 )+DA2 ·( I n1

, + I n2, + In3

, )

∑1

n

I n

=¿ 31.7

Determinăm numărul efectiv de motoare. Prin număr efectiv de motoare se înțelege

numărul Nef. al motoarelor de putere egală care, funcționînd cu durata relativă de lucru

medie DAmed, produc aceeași încălzire ca și numărul real de motoare funcționînd cu

duratele relative de lucru DA respective.

N ef=DAmed ·(100−DAmed) ·(∑ I n)

2

DA1 ·(100−DA1)·∑1

In2+DA2 ·(100−DA2) ·∑

2I n

2 =1.1

Din curba Ss=f(Nef.) pentru DA=40% și Nef.=1.1., [L1, fig.59 ,p78] se găsește

Ss=0.81Pagina


Determinăm curentul de calcul

I c=Ss ·∑1

n

I nom=¿ 135.18 (A)

A doua metoda, curentul de calcul se determină din relația I c=Imed · p·K 2=¿

În care Imed · p, este curentul mediu pătratic.

Imed · p=1

100 √DA 1 · (100−DA1 ) ·∑1In

2+DA2 · ( 100−DA2 ) ·∑2I n

2+…+(∑ I n· DA )2=50.80A

Am obținut aproximativ aceeași valoare a curentului de calcul.

Din catalog alegem un cablu de tipul AБ cu secțiunea 3x10mm2+1x6mm2

4.1.2Verificarea pierderii de tensiune în coloana de alimentare

Se consideră momentul cel mai nefavorabil cînd motoarele cele mai mari sunt în

perioada de pornire și un motor este în funcționarea de regim permanent. Pentru o

instalație cu două poduri funcționînd simultan, curentul maxim se va calcula cu relația

Imax= λ´ · I I 1n+ I I 2n+λ´ ´ · I II 1n ,

În care:λ ´ este raportul dintre curentul de pornire și curentul nominal;I I 1n și I I 2n sunt curenții nominali absorbiți de două sin motoarele podului, cu puterea cea

mai mare, instalată pe primul pod, iar I II 1n reprezintă curentul nominal absorbit de cel

mai mare motor al podului al doilea.

λ ´ =3.02; λ ´´=2.5Imax=¿ 249.76A

Pagina


Se adaugă 98A, curentul absorbit de electromagneții frînelor, contactoare și relee(valori

luate din catalog) și rezultă curentul maxim absorbit:

Imax´ =347.76

Se admite ca pierderea de tensiune în coloana de alimentare sa fie de 5%, din

următoarea relație se deduce sectiunea cablului

S=173 · Imax

´ · l·ρ·cosφU·∆U %

=70.96

În care:

l—lungimea conductei de alimentare,m;ρ—rezistivitatea materialului, Ω·mm2/m;cosφ~0,65;U—tensiunea de linie a rețelei, în V.

S=70.96

Rezultă că secțiunea de 10mm2 adoptată din punctul de vedere al încălzirii nu este

suficientă și că trebuie adoptat un cablu de 3x50mm2 pentru a nu depăși pierderea

admisibilă de tensiune.

4.2.1 Linia principală de contact

Se consideră partea cea mai încărcată a liniei de contact, corespunzătoare podului Mr.2

Rezultă ∑II

¿=I n1´ ´ + I n2

´ ´ + I n3´ ´ =¿92A

N ef=DA2 · (100−DA2 ) ·¿¿ 2.4

Din diagrama Ss=f(Nef.) pentru DA=25% și Nef.=2.4, [L1 ,p78], pentu DA=25%și

Pagina


Nef=…., rezultă Ss=….

Curentul de calcul are valoarea

I c=Ss ·∑II

¿=¿ 46

Se allege o linie de contact din oțel cornier de 60x60x8 [L1,tab.24 ,p81].

Curentul maxim absorbit de podul Nr.2 are valoarea

Imax´ ´=λ ´´ · I 1n

´ ´+ I 2n´´=¿ 187

Se adaugă 52A, curentul absorbit de electromagneții frînelor, contactoare și relee ale

acestui pod, și rezultă curentul maxim

Imax´ ´=¿ 239A

Din [L1,tab.19 ,p80] pentru conductoeul din oțel cornier de 60x60x8, la un current de

350A, rezultă o pierdere de tensiune de 56,2V pentru 100m lungime.

l=802

−8=¿ 32

(8m zona moartă, capetele liniei și distanța dintre ambele poduri)

Pentu 321A rezultă o pierdere de tensiune

∆U= 321 A·32m350 A·100m

·56,2V=¿ 13.38V

Sau ∆U %=16,5V380

·100 %=¿3.5%

Cum pierderea de tensiune este prea mare, se va lua un oțel cornier de 75x75x10mm2

În acest caz pierderea de tensiune în linia de contact va fi

∆U= 321 A·32m350 A·100m

·47V=¿ 12.72V

Sau ∆U %=13,5V380

·100 %=¿3.3%

Pagina


4.2.2 Linia secundară de contactI c=277.3A

Se alege din punctual de vedere al încălzirii, conductor masivi de cupru cu secțiunea de

25mm2.

Pentru determinarea pierderii de tensiune se calculează curentul maxim la pornire,

Imax´ ´=λ ´´ · I 2n´ ´+ I 3n

´ ´=¿ 45.6

Se adaugă ( 95-58=37A ), curentul absorbit de electromagneți și contactoareImax=¿ 82.6

Pierderea de tensiune în linia secundară de contact a podului Nr.2, va fi :

∆U=173 · Imax

´ ·l·ρ·cosφS·U

=¿ 2.88V

Pierderea totală de tensiune în cablu și liniile de contact.∆U %tot=¿ 0.7%

Pagina


6. Calculul iluminatului electric Ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumină corespunzătoare,

amplasate după o dispunere logică într-o încăpere, dependentă de considerente

funcționale și/sau estetic, în scopul realizării mediului luminos confortabil capabil să

asigure desfășurarea unei activități umane(impuse) sau realizării unei anumite funcțiuni,

definește noțiunea de sistem de iluminat.

Sistemele de iluminat se clasifică din punct de vedere funcțional in două categorii:

sistemul de iluminat normal, sistemul de iluminat de siguranță.

Sistemul de iluminat normal asigură desfășurarea normală a unei activități umane

într-o incintă, conform destinației acesteia în condițiile în care iluminatul natural nu este

satisfăcător.

Sistemul de iluminat de siguranță asigură fie continuitatea activității ,fie evacuarea

incintei sau alte funcțiuni în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică a

iluminatului normal.

Sistemul de iluminat normal se clasifică în sisteme de iluminat în funcție de distribuția

spațială a fluxului luminos, și în funcție de distribuția fluxului luminos/ iluminări în

planul util.

Pagina


Sistemul de iluminat general uniform distribuit se caracterizează printr-o repartiție

uniformă a fluxului luminos în planul util respectiv printr-o uniformitate mare a

iluminării.

Sistemul de realizează printr-o amplasare simetrică a aparatelor de iluminat punctuale

sau liniare în planul plafonului

Se impune ca pentru o distribuție relativ uniformă, distanțele marginale să fie de regulă

jumătate din echidistanța dintre corpurile de iluminat. De asemenea din aceleași

considerente, în cazul șirurilor luminoase cu discontinuități se recomandă d≤1,5h, în

care h reprezintă înălțimea de montaj a surselor deasupra planului util, iar d distanța

dintre șiruri.

Pentru a realiza mediul luminos confortabil, funcțional și estetic, sistemul de iluminat

trebuie dimensionat corespunzător din punct de vedere cantitativ și evaluat corect din

punct de vedere calitativ.

Există două tipuri de metode de calcul: metode globale și metode punctuale.

Metodele globale au la bază fenomenul interrefelxiei și au avantajul utilizării lor rapide,

eficiente la proiectarea curentă prin faptul că oferă posibilitatea, fie a dimensionării

Pagina


sistemului în funcție de valoarea medie normală (Emed), fie determină iluminarea medie

pe un sistem dat (Emed).

Metoda factorului de utilizare permite determinarea iluminării medii(totale) Emed pe un

anumit pan al încăperii(plan util,perete, plafon) iar în metoda interreflexiei se poate

separa iluminarea medie directă Emed.d. de iluminarea medie reflectată Emed.r. în planul

pardoselii.

De fapt, fenomenul interreflexiei stă la baza tuturor metodelor globale.

(MFU,MCIE ș.a.) care reprezintă o apicare practică a teoriei.

Metodele punctuale reprezintă avantajul că permite calculul unor valori precise în orice

punct al încăperii, respectiv al planului util, pentru componența directă Ed . Pentru a

cunoaște complet valoarea iluminării punctuale într-o incintă, la valoarea componenței

directe trebuie cumulată valoarea iluminării mediic reflectate Emr , ajungînd astfel la o

metodă mixtă (Ed+ Emr).

Utilizînd metoda punctelor vom calcula iluminarea în secția unde este instalat podul

rulant. Încăperea are dimensiunile 18x80m. Pentru iluminat vom alege corpuri de

iluminat de tipul УПD DРЛ, cu următoarele condiții de calcul: înălțimea de montare a

corpurilor va fi de 6m, iluminarea normală 150lx, coeficientul de rezervă 1,5, tavanul

văruit, pereți vopsiți în verde, pardoseala din beton( coeficientul de reflexie a tavanului,

pereților și pardoselii respectiv 50,3 și 10%). Coeficienții sunt indicați pentru estimarea

coeficientului μ și pentru posibilitatea verificării calculului prin metoda factorului de

utilizare.

Determinăm numărul de corpuri de iluminat a=18m, b=80m, h=6m

Fiindcă corpul nostru de iluminat are distribuția luminii mai mult concentrată decît

cosinusoidală, adică m¿ 1, vom reeși din valoarea optimală λ=1,2, în corespundere cu ce

vom monta 27 corpuri de iluminat în vîrfurile dreptunghiului cu laturile de 7x8m. Vom

alege în calitate de puncte pentru verificare, punctele Ași B. Distanța dintre aceste

puncte pînă la corpurile de iluminat, în m, sunt indicate în figura următoare.

Pagina


Din graficul izoluxelor spațiale a iluminării orizontale pentru corpul de iluminat УПD

DРЛ, determinăm iluminarea produsă de corpurile de iluminat vecine în punctele de

control A și B.

Rezultatele obținute le introducem întabelul de mai jos

Nr. de corpuri

De iluminat

Distanța

D,m

iluminarea

l, lm

Nr. de corpuri

De iluminat

Distanța

D,m

iluminarea

l, lm

Pentru punctul A

9,2

0,44

0,26

Pentru puctul B

7,6

1,4

0,15

4 5,25 2 4

2 11,3 2 8,06

2

12,9

1

12

∑e

¿9,90 ∑e

¿9,15

Fiindcă ∑e

❑este mai mare pentru punctul A, vom folosi acestă valoare la determinarea

fluxului luminos :

μ=1,15 ; ∑e

¿9,9 lx

Φ=100· En · kμ·∑

e❑

=¿ 1975.41

Luînd în calcul că se acceptă 10% de iluminare, vom alege lampa de 400w, 19000 lm.Pagina


Aici noi am determinat puterea lămpii cunoscînd numaărul de corpuri de iluminat și

amplasarea lor.

Acestă problemă poate fi rezolvată și invers.

Presupunem că trebuie să determinăm care va fi latura pătratului, dacă corpurile de

iluminat de tipul УПD DРЛ cu lămpile de 400w (19000lm) se vor monta la înălțimea

6m și trebuie sa producă în centrul cimpului pătrat 200 lx la k=1,5 și μ= 1,1

Obținem:

∑e

¿1000 ·En · k

μ·Φ=¿ 103.5

Cunoscînd ca la colțurile pătratukui vor fi 4 corpuri de iluminat, obținem:

e= 14,3 /4= 3,6 lx

Din [L3,fig.3,7 ,p.113]( graficul izoluxelor spațiale pentru УПD DРЛ ), determinăm

d=4,2 adică L=4,2√2=5,9m.

Pagina


1.Introducere

Pagina


2.Descrierea parții mecanice

Pagina


5.Alegerea schemei de comandă a mecanismelor podului rulant

Pagina


7.Tehnica securității

Pagina


8.Concluzii

Pagina


9.Bibliografie

Pagina


Pagina


desfasurarea proiectului

Documents