Redactare: Cosmin Perga

Tehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius BadeaDesign copertl: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a pibliotecii Nalionale a RomlniciGEACAR,DIANACine locuiegte la subsol / Diana Geactrr. - Pitegti : Paralela 45,2078ISBN 978-973- 47 -2831-2821.135.7

DIANA GEACAR

Cine locuieste

lo subsol

Copyright @ Editura Paralela 45,2018Prez,entt lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iarconginutul este protejat de legislagia privind dreptul de proprietate intelectuald.www. editurapar alel a45 .r o Editura Paralela 45

Cuprins

Cdgeaua/ 7

Ce facem in oglindn / 15

Where is Jack? Where is my wife? / 27

Cum am devenit un om bun / 41

Doula/ 64

Nu gisegti gobolani pe cdmp iana / 79

Un so,t trisnet / 101

Spune-mi Drosophila / 111

Adormita / 722i-Impaci-te cu morlii / 136

Daci n-ar fifete / 146

in cazu,lin care a mzi rdmas vreo fantomd, / t57i Autoapilrare / 779

Pavilionul cu reptile / 200

Leul nu doarme in seara asta / 206

Cu urgii polari nu discutilm / 224

Cine locuiegte la subsol / 230

ilteaaa,

,,Sister, sister, oh so fair, why is there

blood all over your hair?"

Wltat ener hallened to BabyJane?

O urmiregte peste tot. Chiar gi noaptea, cdnd ii dI drumul dinlanf s[ se plimbe pe unde vrea, ea se intoarce 9i urll la ugi pdni oface si se ridice din pat. Cind se apropie cu langul de ea, amufegte.

Are spume laguri, plrulvdlvoi, plin de frunzegi de scaiegi. O leagiiar gi se duce si doarml.

intr-o dimineagi, pe cdnd igi bea cafeaua singurl, la fereastra

din dormitor, pe unde vin de obicei animalele sllbatice, a vilzutnigte tufiguri migcindu-se in faga casei.

Fiind o femeie zdravdnd,, AIbd. caZdpada nu s-a speriat. A lisatjos cana de cafea, a scos pugca de sub o scindurl din podea gi a iegit

Pe geam.

Se apropia de tufiguri calmi, cu pagi siguri. Cdnd mai avea vreo

doi pagi de fhcut, animalul a atarcat-o. Albe ca Z\pada t cdzut pe

spate, lindnd pugca strins, indreptati spre faEa animalului. Spera-t t -si-l oboseasci, sau si-i tragl una in cap.

Animalul s-a rostogolit in praf. Albi ca Zdpada a reugit si-i dea

la o parte pirul incdlcit de pe fagn 9i avilzutci este o cigea. ,,Foarte

bine", si-a spus. ,,Chiar aveam nevoie de cineva."

Cine locuiegte lo subsol 7

A tras-o de pIr - pirul cilelelor este lung gi negru, foarte rezis-

tent -, alegat-o de git cu o sfoari pin[ seara, cdnd unul dintre

pitici urma sl-i faci un lang gros, de fier.

Puternic si tare, ca un secret.

Dupn ce i-a pus jos farfwia cu apd, clleaua s-a lisat pe labele

dinfayd, gi AlbI caZilpadaavdzut ci are unghii scurte si pline de

pdmdnt, vinete sau date peste cap. ,,E o cigea bund de pazd", s-a

gdndit. ,Are picioare groase. Ca mine."

S-a mai gdndit sd-i scoatd hainele, pentru cil o clgea de pazil nu

ar trebui si stea imbricati, dar apoi i-a trecut prin minte cd, o cdlea

goald. ar putea si-i stdrneasci pe pitici.A lisat-o imbrlcatd, dar n-avea de gdnd si-i spele gi ei hainele.

Trebuia s[ se curele singuri. Aici nu se pierde timpul. Aici timpulse line in lan!.

Casa in care locuiegte Albe caZilpada se afli in mijlocul pndu-

rii. Cind a ajuns acolo, nu stia si faci nimic. De atunci, tot invall.Nu a plecat din ea niciodati.

Nu sunt multe lucruri de fhcut - se trezegte dimineala, spall pe

jos, scuturi patul, apoi i9i face o cafea tarc, s-o lini pirnd,La prdnz.

ii aruncl gi c[gelei ceva de mdncare pe geam, pe urmi o asculti

clefhind, ca si fie sigurl ci mininci.La inceput, a trebuit si-i faci un cotef destul de mare, pentru cI

era dolofanl. Acum, din ea au mai rimas doar mugchii -ie intindpe sub pielea arsi de soare ca frdnghiile pe care coborau piticii inminI. E pugin mai scundl ca AlbI ca Zilpada, care e gi ea destul

de micl gi de indesatX.

Nu mai triiegte nimeni altcineva in pldure si n-a mai tre-cut nimeni prin ea, in afafi, de cIgea. Nu a venit nimeni aici, nici

micar si intrebe de pitici.

8 Diono Geqcdr

in fiecare dimineali, Albi ca Zilpadaigi imbraci rochia lungl,

cu poale albe gi piept albastru, aga cum era imbricati cdnd au' : dmarede cafea. Citeauacunoscut-o prtlc11, 91 rese pe pnspa cu o can ,

sti la cdgiva metri distanli, intinsi pe burti in praf, la soare.

Agteapti.

Pidurea este un loc sigur.

in mijlocul pidurii, tilcerea e cleioasl, dar, uneori, cdnd nu egti

atent, se strecoarl ln tine. Cdnd rimdi cu gura clscati si admiri,

de exemplu, o floare albastri uriagd. $i, pentru cd tdcerea asta cle-

ioasl intrl in tine dintr-odat[, ili rimdne blocati in git. Te jenemd'

ugor la inceput, te zgdrie, te iritl, nu prea mai poli sn inghili nimic

rece sau fierbinte. in ceie din urmi, simli ci te sufoci.

Simli cn trebuie sI lipi, dar nu pogi.

Tiebuie si invefi s-o diluezi, altfel, vezi bine, poate provoca

nigte complicagii urdte. SI intre in tine cdte'pufin, sd alunece instomac 9i de acolo in miini gi in picioare.

Tlcerea asta adund creaturi, le ingrimidegte unele peste altele.

Broscoii se urci in copaci 9i apoi se aruncl unii pe al1ii, pAni cdnd

formeazdun corp viu care, daci-gi pune in cap si se rostogoleasci,

poate sI prindi o vitezd. uluitoare. Acest corp viu, format din

broscoi, este de mirimea unui arbust gi te poate trdnti la plmdnt.

Sau de mlrimea unui prin!.

Dimineaga era bine, pdni cdnd plecau piticii spre minl. Apoi,

pisirile incepeau s[ cdnte, iar corul lor matinal o scotea din min1i.

ii fb."u cafeauasi dea in foc.

Seara, cind se intorceau, piticii o gflseau aproape de sufo-

care. ,,E ca gi cum nu ocupirn acelagi spa1iu", le spunea Albi ca

Zepada.

Piticii o mdngiiau pe cap. Aga credeau ei ci o ajuti si rcziste.

Cine locuie;te lo subsol I

In fiecare zi, .FJbA ca Zilpada urmdregte cilleaua, si vadi cum -

reac+ione z|.latdcereacleioasi din mijloculpndurii. Se duce dupl ea

peste tot, prin curte, in spatele casei, cAnd igi face nevoile: A devenit

umbra ei. Ia uite, cdleauanu se ineacl, cifeaua nu se sufoci.

,,T[r egti dinaintea mea aici", ii spune Albl ca Zilpada.Mincinoaso. ,fie nu 1i-e fricl de rtimeni, pentru ci nu mai existinimeni aici de care sa-!i fie frici. I-ai mincat pe tofi."

irrtr-o zi, Albd" ca Zdpada s-a trezit cu podeaua casei plinl de

singe gi de haine sfdgiate. Nu a cerut explicalii. A spIlat, a sters.

Oricum, o legau de pitici prea multe secrete.

Seara lasi cdleaua si se urce pe prispd, ldngl ea, si-i linglpicioarele. Dar, cind gura ei biloasl incepe si urce, flpe la ea gi-i

trage un gut. Cileaua scheliliieUneori o ia cu blindele in brage, o curigi gi-o spali, ii piap-

tini plrul negru, lucios dupi gamponare, limpezire, uscare. igiingroapi miinile in el, apoi faga, trage aer in piept gi suspinl.

Apoi o machiazd,, ii dI cu ruj pe buzele groase, ii ridicd pnrulintr-un coc gi-o pune si stea in faga ei, pe podea. ,,Egti o ci,tea fru-moasi", se gdndegte Albn ca Z\pada.

Cigeaua igi ridici privirea intunecati spre ea, ochii de-un albas-

tru addnc, silbatic, cu gene lungi gi dese gi sprdncene groase.

Se uiti lung una la aIta., de parcl agteapti ceva. De parcd.

agteapti ca cealalti s[ loveascl prima.

Albi ca Zdpada ii arunci apoi o halci de carne gi, in timp ce

c[feaua trage cu dinlii de zgdrciuri, se-apuci sI gipe la ea gi s-o

loveasci, s-o tragi de pir pini cdnd i-l face iar o claie neagrd",

pini cdnd o scoate afard, din casi. Avea rujul intins pe toxd, faga.

Animalule.

l0 Diono Geocdr

Fiecare este ciinele cuiva. $i aga trebuie si fie.

Albl ca Zi'padratriiegte in mijlocul pldurii impreuni cu o cifea

9i nimeni n-a vrut ca voi si afa$ asta. Ctrgeaua i-a mincat pe piticigi l-ar fi mincat gi pe pring dacfl nu ar fi fost inventat, aga cum sunt

togi prinEii, de fapt.

Ce facem in oglindfl

What sball I say to the young on such a morning? -Mind is tl:e one sal,uation? - aho grammar?

W.D. Snodgrass, The Camfus on the,Hill

Nora opregte calculatorul, il scoate din prizd", apoi mai veri-ficE o datl dacd, a inchis geamul cabinetului. igi ia sacoul tocit incoate, geanta umflati, o fostd geantl pentru scule, deschide uga gi

se intoarce in pragr si mai arunce o privire prin sala micd 9i intune-cattr. Sigur a inchis geamul? Se mai duce o datdlafereastrl, o des-

chide 9i o inchide la loc, gi atunci ii vine in minte intrebarea care

ii dI in fiecare zi putercasl plece: cum ar fi si rlmdni blocatl aici?

Dupi ce incuii uga, apasi pe clanfX de citeva ori, chiar cu

putere. E incuiati. Apoi coboari la subsol, si lase cheia de la cabi-

netul de en$lezi, cheia de rezewipe care o foloseste femeia de ser-

viciu. Se ridici pe vArfuri 9i o agali intr-o caseti bdgatl in perete,

inchide gemuletul. Fire de pdnzd,de plianjen ii atdrnd de guvigele

de pir decolorate. in ultima vreme, igi uiti tot mai des cheile. infiecare zi se imbracl in grabl, se piaptinfl cu degetele, se machiazd

la volan. Si, oricum, are cine si-i deschidi cdnd se intoarce. Mateie tot timpul acasd.

Cine locuiegte lo subsol l5

Ninge. Ninge mult gi parci dintr- odatl, de parci cineva i s-a.vd..d

pus impotrivi. Tocmai azi. Tocmai azi cineva vrea si-i puni Pie-

dici, s-o orbeasci, si rimdnl blocati. Tocmai azi, cdnd iubitul ei

i-a spus s[ nu intirzie, cI o agteapti cu masa. Ba chiar a rugat-o.

Nora scoate din buzunarul sacoului cheia maginii, singura pe care

n-o uiti niciodati, pornegte motorul gi iese in stradi.

$i atunci il vede in lumina farurilor, stdnd pe trotuar.

Examenul pentru carnetul de goferi i s-a pirut cel mai greu exa-

men din viala ei. Dupi ce se chinuise sI linl drumul drept 9i acce-

lerase airrea, s-a trezit urcAnd cu magina pe o bordurl, moment in

care polilistul i-a spus s[ opreasci. N-a fost supirati pe el. Nu-gi

putuse controla corpul - miinile, picioarele si mintea trlgeau in

direclii diferite -, cum naiba si mai controleze gi animalul dsta de

fier, care trebuia si-i faci viafa mai ugoari?

Dar nu a renuntat. O agtepta magina tatilui ei, pe care el, ori-

cum, nu mai putea s-o conduci. Nora nu voia si o vindi, dar nici

nu-gi dorea si o lase si rugineasci acolo, infalablocului ei, trasl pe

trotuar cu nigte luni bune in urmi. A mai fhcut rost de bani pentru

nigte ore supliinentare, a mai condus prin orag - mai mult seara,

cdnd erau strilzile mai libere - 9i, in ziua examenului, 9i-a imagi-

nat cd.o persoani ca[md., senini ;i increzitoare conduce magina. inztua examenului gi-a imaginat cI e altcineva

Sigur ci a flcut asta pentru ea, si nu mai piardi timpul prin

stafii de autobuz, si ajungi mai ugor la 9coali, dar o fhcuse mai ales

pentru Matei. Plinuise sI{ plimbe prin afara oragului, si meargi

la un picnic, si trag["cu arcul, cine gtie, poate chiar si ajungi prin

alte orage, si-l ajute s6-gi chteasci ochii gi mintea cu peisaje, s[-gi

descopere un nou hobby, in fine, si-l ajute si vad[ lucrurile altfel.

16 Diono Geocdr

A trecut un an de atunci, 9i iubitul ei nu s-a urcat gi nici n-are de

gdnd si puni vreodati piciorul in magina aia.

E trecut de 5 9i e intuneric beznil. Be.iatul line un caiet in brate

gi pare ci dirdiie de frig pe trotuar, infalatrecerii de pietoni. Degi

are verde la semafor, nu traverseazi. Nora opregte in dreptul lui gi

coboarl geamul maginii. Fulgi mari dezdpadd,se inghesuie si intre

peste ea.

- Ce faci, Robert?

- Good night, teacher.

- Good evening,Robert.

- Good eoening, mI scuzafi.

Se gdndegte sd-l intrebe dacl vrea si-l ducl acasd., dar biiatul a

deschis deja portiera gi uite ci urci in spate. PicS.turi mari de apii se preling p9 fa;:d, gi cad apoi pe caietul pe care il $ne strdns inbrale, aga cum il ginea 9i cdnd st5.tea in banci.

- De ce n-ai mai venit la englezil?

Ultima dati cdnd l-avdzut la gcoali a fost inainte de vacanga

de iarni.in ziua aia,la inceputul orei, s-a trezit cu mama biiatului in

cabinet. A inchis uga 9i a intrebat-o pe Nora cum se descurcd

Robert Ia englezd. Foarte bine, i-a zis Nora, dar a;a le rispundea

tuturor piringilor. ,,La 9coala cealaltd, profesoara se ocupa numai

de elevii care veneau la eala rneditalie", i-azis femeia. ,,imi pare

riu, dar el se descurcd,foartebine, numai ci, in ultimul timp, a fost

cam obosit." ,,Sper cd nu vi face probleme", i-a spus mama. Nora

era surprinsi. ,,Probleme?" ,,$tigi, el e mai sensibil", i:a spus femeia.

,,A fost diagnosticat acum ceva timp cu leucemie, dar el nu gtie. Nui-am spus. $i, de atunci, il lislm sd"facd" ce Vr€a.c

- Am fost ricit, teacher.

Cine locuieste lo subsol 17

Ca si-si tini mintea gi corpul intr-un loc, Nora se concentra pe

trlsiturile femeii. $i-o amintegte uitdndu-se des spre ugX. ii tprr-

sese lui Robert si o agtepte pe hol.

- $i ce fi-a adus Mogul?

- O tableti. Dar m-a fraierit.

- Cum adicd?

- Pni am vrut si-l prind, dar m-a luat somnul.

in timpui orelor, Norei ii place si stea cu fundul pe prima banci

din rdndul din mijloc. Le-a cerut copiilor inci de la prima ori de

dirigenlie ca banca aia si fie mereu liberi. Poate c[ aga se simte mai

apropiatX de ei.

intr-o zi, in timp ce le citea elevilor cu voce tare notele din

catalog, ea se gdndea la consiliul in care se discutase despre ser-

barea de 8 martie, in care directoarea le spusese s[-gi preg[teasci

un grup de elevi pentru a-gi etala perforrnanpele gi reugitele, pen-

tru a se facevdzuEi in comunitate. De parcd profesorii din cancela-

rie erau nigte supereroi care, pentru c[ au stat prea mult in umbri,

s-au girbovit, se gindea Nora. intr-o zi, deci,la ora de dirigenpie,

in timp ce le comunica elevilor nigte informafii importante pentru

p[rinfi, Nora incerca sd-i glseasci fiecirui profesor puterea speci-

a1[: de exemplu, profesorul de muzici i9i inva![ elevii si urle atdt

de tare, incdt pot sparge orice geam in caz de pericol; profesoara de

sport isi invafi elevii si se indoaie gi si se alungeasci, corpurile 1or

se pot strecura prin orice crdpdturd; copiii de la opEionalul de tea-

tru se pot transforma oricdnd in stanl de piatri; in timpul orelor

de desen, se creeaz1 haos 9i mizerre in clasi, ldsdnd-o fArA puteri

pe femeia de serviciu.

Dar puterea ei speciall. care era? $i, dacd avea una, putea sischimbe cu ea realitateal

l8 Diano Goqc6r

Copiii se foiau in blnci, st6njenili. Iar a inceput diriga sL pldngX

din senin" intr-o orh de dirigengie a inceput sn pldngd in timp ce

le vorbea despre educalie sexuali. Despre metode de contracepfie,

despre sarcin6. De cdte ori o apucd, ei fac linigte, de parc[ s-au

trez\t cu o lucrare neanuntatd, dar uite c5., de data asta, au trecut

cinci minute gi ea tot plAnge cu fruntea lisati pe brage, cocofatl pe

prima bancd. Chiar nu se prinde ci e penibiln? Nu se mai opregte

odat[] Fetele se uiti una la alta, ridicAnd din sprincene, biiegii

pufnesc in rds, de parc[ i-ar putea vedea chilopii dirig[i, mari gi

a1bi. Chiloli de bab[. Gogogari, cum le zice mamaia.

Dup6 fiecare crizd, de pldns, viala are un miros proaspdt. Ca

dupi o ploaie devard, care se strecoar[ printre mugchi gi ridicini,le riscolegte si ridic[ in aer un miros de mucegai, odatI cu valurile

de cilduri care au ginut pdmdntul amorlit pdn[ atunci"

Iarna, mirosurile sunt numai in cas[. Nurnai iniuntru.

- Corpul unui copil nu gtie incd sd lupte, i*a spus Matei cind

a ajuns acasd.

il gerir. fumdnd in bucitdrie, pe intuneric. St[tea pe scaun,

picior peste picior, cu umerii goi aplecali usor, tigara ii atdrna intre

buzele pe care Nora le gtia pline si, mai nou, un pic cripate. Nu

voia sI-gi dea cu crema pe care i-o luase ea. Degetele lui subliri gi

reci erau risfirate pe masi. Cdteva guvige lungi de pdr ii cdzuseri

intr-o prte, acoperindu-i urechea. Era o poveste pe care babele o

spuneau fetigelor, jurind ci e adevir^td. Ca, daci noapteate agezi

dezbrdcatd, in faya oglinzh, cu o lumdnare in m6,nd., o si-fi vezi in

ea ursitul venind. Ea nu incercase niciodati. Nora s-a uitat o vreme

la silueta intunecatl conturati pe perdeaua luminati de luni, un

profi1 de berbat care pare cd se gdndegte 1a urmltorul atac asupra

Cine locuiesle lo subsol 19