REDACŢIUNEA,AiministraţiMea $i TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.

TELEFON N r 226.Scrisori nefrancate nn se

primeso.Manuscripte nn se retrimit.

I n s e r a t e■o primeso la Admlnintraţlane In Braşov şi la următoarele

BIROURI de ANUMJURI:In Vlena la M. Dukes Naehf., Nnx. Augenf'eld & Emeric Les- ner, Heinrioh Schalek, A. Op- pelik Naehf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Golber- ger, Ekstein Bemat, Inliu Le* opold (V n Erzsdbet-kdrut).

Preţul Inserţlunllor: o serie gsrmond pe o coloană 10 bani , pentrn o publicare. Publicări nai dese după tarifă şi învo- , ială. — RECLAME pe pagina 3-a o serie 20 bani.

Nr. 96.

■

Braşov, Lmu-larţ! 1 (14) flaiii.

„GAZETA“ iese în flecare zi

Aiuuumuiite pentru Anstro-Ungarii:Pe un an 21 cor., pe şase lum

12 cor., pe trei luni 6 cor. M-rti de Duminecă 4 cor. pe an.Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şase

luni 20 fr., pe trei luni lu fr. R*rti de Dumineca 8 fir. pe an.

Se prenuzneră 2a toate ofi­ciile poştale din intra şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşov;Admlnlstraţtunea, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 38. stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase lord 10 cor., pe trei luni 5 cor. Ou dusul acasă: Pe un au 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi ioserţitmiie sunt a se plăti înainte.

1907.Sinoadele şi situaţiunea.%

Eri, în Dumineca Tomii, s ’a inau­gurat sesiunea anuală a sinoadelor diecezane gr. or. la Sibiiu, Arad şi Caransebeş. Până acuma avem ştire numai despre decursul primei şedinţe a sinodului din Sibiiu. Raportul asupra acestei şedinţe de deschidere îl pu­blicăm mai jos.

Era de prevăzut că obiectul prin­cipal ce va ocupa de astă-dată sinoa­dele, va fi noua lege şcolară votată de ambele camere ungare, şi chestiu­nea ce poziţie vor lua sinoadele faţă cn această lege.

I. P. Sa Mitropolitul a accentuat în cuvântul său de deschidere pro­blema ce se impune sinodului zicând, că este problema grea a salvărei şi conservărei şcoalelor noastre confe­sionale.

După-ce paşii întreprinşi de epi­scopat, pe cari îi indică cu de-amă- nuntul, n ’au putut împiedeca aducerea amintitei legi, urmează ca legea pri­mită de ambele corpuri legiuitoare să fie sancţionată. Şi acum se naşte che­stiunea ce atitudine să ia biserica pentru de a-şi putea susţinea auto­nomia ?

La întrebarea aceasta Metropo­litul răspunde zicând, că situaţiunea dificilă ce-o crează legea lui Apponyi bisericei şi şcoalelor, se poate uşura numai prin mari jertfe materiale. Aceasta o înţelege aşa, ca clerul şi poporul să aducă toate jertfele pentru ca să poată susţinea şcoalele fără acele întregiri ale salariilor învăţăto- reşti dela stat.

Nu mai trebue să spunem eă aceasta ar fi cea mai bună solu- ţiune a problemei şi nu e pentru prima oară că se indică acest mijloc de salvare. Dintre toţi, Saşii ardeleni au ştiut să se folosească de acest mijloc al propriului ajutor pănă acu­ma, mai ales faţă cu legea de la 1893 relativă la salarizarea învăţătorilor, care urmează a fi abrogată prin in­trarea în vigoare a nouei legi. Saşii, earţ trăesc în împrejurări mai favo­rabile materiale, au luptat corn au luptat pănă acum ca să-şi ajute cu propriile mijloace, dar astăzi şi ei sunt îngrijaţi că nn vor putea să în­vingă toate greutăţile ce le va crea proiectul şcolar dacă va deveni lege. Şi dacă Saşii stau la îndoială că oare de astă dată vor putea să se lipsească ca In trecut de ajutorul din partea statului pe toată linia, pentrn-ca să nu fie constrânşi a primi amestecul direct al ministrului în afacerile şcoa­lelor, ce ar fi ajutorate de cătră stat, atunci cum am putea noi să nu ne temem, că la rândul nostru ne va fi imposibil de a satisface tuturor ce­rinţelor ?

De aceea discursul de deschidere amintit accentuează că în cazul când nu s’ar putea procura mijloacele ne­cesare şi pentru susţinerea şcoalelor din parochiile mai mici, să se caute şi să se afle calea şi modalitatea de a li-se ajuta în alt mod. Asta e ma­rea greutate. Şi nu putem decât să dorim ca comisiunea şcolară a si­nodului să poată afla calea şi mij­

locul de a ajunge la rezultate măcar în parte îndestulitoare în privinţa a- ceasta. Dar însărcinarea ce a primit’o comisiunea şcolară dela sinod nu se restrânge numai la eruarea mijloa­celor amintite, ci se estiude asupra tuturor chestiunilor ce stau Sn legă­tură cu proiectul şcolar al lui A p ­ponyi. S’a zis că va avea să se ocupe mai deaproape cu acest proiect şi în fine să prezinte sinodului propune­rile ei.

Logic şi consecuent ar fi ca, în­locuind încâtva congresul naţional bi­sericesc, care nu s’a întrunit în ches­tiunea şcolară, sinoadele eparchiale să se pronunţe şi ele asupra proiec­tului şcolar manifestând în contra lui.

Cu privire la aceasta nu aflăm însă nici o indicare în cuvântul de deschidere, care prezentă lucrul ast­fel, că s’au făcut deja toţi paşii posi­bili pentru împiedecarea votărei pro­iectului de lege şcolar, dar fără re­zultat şi că de acum numai rămâne alta de făcut decât de-a se pregăti pentru eventualitatea, că proiectul va deveni lege.

Cu încordare se aşteaptă rezul­tatul lucrărei comisiunei şcolare a si­nodului archidiecesan. Din propune­rile” ei şi din hotărârile, ce se vor lua pe baza lor, se va vedea cum este privită şi judecată situaţiunea de că- trâ părinţii sinodului.

Probabil că şi celelalte sinoade se vor pronunţa paralel întocmai pe baza unui program ce se va fi stabilit poate mai nainte.

De la modul cum se vor pro­nunţa sinoadele, se va putea conchide asupra gradului de energie ce va fi desfăşurată de aici încolo în contra tendinţelor proiectului de lege ame­ninţător.

Vorbirea Metropolitului Dr. Victor Mihalyi.

— rostită în şedinţa de la 10 Mai n. a.Camerei Magnaţilor. —

D om n u le p reşed in te , d o m n ilo r M a g ­naţi. P ro iec tu l de le g e r e fe r it o r la ra p o rtu ­r ile de d rep t şi sa la riza rea în v ă ţă to r ilo r de la ş co lile con fes ion a le ş i com unale , în red a c ta rea adm isă de cam era d ep u ta ţilo r eu nu-1 pot p r im i d rep t bază pen tru d is­cu ţia în specia l.

A c e s t p ro iee t de le g e re s trâ n g e în m ăsură m are d rep tu l b iserice i ga ran ta t prin a rtico lu l 11 a l ie g e i 38 d in 1868 şi ş tirb eş te lib e r ta tea ce i-s ’a g a ra n ta t prin această le g e b iseric ii în ce p r iv e ş te şco lile ei popora le. A c e s t p ro iec t î i c o n fe ră g u ­vernu lu i un d rep t de d isp o z iţ ie d e m are im portan ţă asupra tu tu ro r şco lilo r, p e cari su sţiito r ii de şcoa le d u le p o t apăra con ­fo rm d isp o z iţ iilo r p ro iec tu lu i de le g e în chestiune. D e ja de pe acum zădărn iceşte susţin erea şco lilo r sau în v iito ru l ce l mai

i aprop ia t îi va aduce pe su s ţiito r ii ş co lilo r în tr ’o s itu aţie a tâ t de precară , în câ t v o r fi n evo iţi să abzică de şcoli, sau — în ca­zul când ar prim i a ju to ru l ce-1 p rom ite sta tu i — v o r fi n e vo ite ca dreptu l lo r de pănă acum de a cârm u i şi susţine şco lile să-l îm p artă cu a u to r ită ţ ile supuse d iscre- ţiu n ii sta tu lu i sau m ai b ine să-l îm p artă cu o rgan e le de con tro l a le gu vern u lu i.

Soartea aceasta de a îm p ărţi d rep ­tu r ile lo r de pănă acum , va a ju n ge în m od fa ta l com unele b isericeş ti şi p o lit ic e cu lo ­cu ito r i puţini. In rându l în tâ iu ş i în m od d irec t a t in g e com unele, ca ri în u rm a po ­

z iţ ie i lo r g e o g ra fic e ş i a t ra d iţ i i lo r urba- ria le n’au pu tu t d even i com une m ai îm p op o ra te ; în « rân du l în tâ iu com u nele cari în u rm a d ism em b rării lo r con fes io ­na le nu su n t In s ta re să lu p te şi cu des- a va n ta g iile a ces te i sţ&ri.

P resupunând ch iar, că a ceste com u n e m ărun te a r fi în p o z iţ ia d e a corăspunde c e r in ţe lo r acestu i p ro ie c t, — e le t o t nu a r pu tea să a p e le ze la sp r ijin u l tu tu ro r con ­tr ib u a b ililo r d in com ună pen tru su s ţin erea in s t itu ţ iilo r d e în vă ţă m ân t; d a r fiind -că m ai m a re p a rte nu sun t în s ta re s’o fa că fiind-că şi d i8m em brarea con fes iona lă le aduce în tr ’o p o z iţ ie g r a v ă îm p reu n a tă cu m u lte şi m ari d esavan tag ii, p es te t o t nu v o r fi Sn s ta re să corăspundă c e r in ţe lo r a ceste i leg i.

A c e s t rău a v o i t să -l rem ed ie ze a r­tico lu l 26 a l le g ii 38 din 1868, ca re d is­pune ca în com une cu lo cu ito r i d e con ­fes iun i d eoseb ite , în cazu l când — deşi s in gu ra tic ile con fes iu n i a r fi în s ta re să susţină o şcoa lă con fo rm c e r in ţe lo r le g ii — co n v in g e rea a r f i că cu pu teri u n ite ar pu tea să se susţină o şcoa lă m ai bună, ca re a r pu tea să re cu rgă lâ s p r iji­nul com u nei în tr e g i p recum şi la un e v e n ­tual a ju to r d in partea sta tu lu i, — deose­b ite le şco li con fes ion a le se po t sch im ba in - t r ’o şcoa lă com ună.

A c e s t fa v o r Insă ce-1 aco rd ă a r t ic o ­lul 26 a l le g i i 38 d in 1868 nu se poa te re a liza decât pe lâ n gă ren u n ţa rea la ca­ra c te ru l con fesiona l, pen tru -că aceeaşi le g e spune că noua şcoa lă com ună d ev in e în tru to a te şcoa lă com unală.

Cu to a te aceste, e x p e r ien ţe le n e do­ved esc că acest fa v o r d e ca re sunt îm p ăr­tă ş ite ş co lile com u n a le p r in a rtico lu l ace­sta şi a lte a rtico le , m a re p a rte num ai co ­m u n elo r m ai îm p op ora te le-au adus fo loa se — pen tru -că în expu n erea d e m o tiv e a p ro iec tu lu i ac tu a l la pag in a 16, se spune că şco lile com unale nu rep rez in tă d ecâ t 10 la su tă din num ăru l to ta l al ş co lilo r com unale şi con fes iona le . D a r ch ia r şi d in ­t r e aceste 10 p rocen te num ai o fra c ţiu n e d isparen tă p oa te să se r e fe r e la com unele m ărunte, pen tru -că ia 1449 de şco li c o ­m unale sun t ap licaţi 3751 de în vă ţă to r i, adecă la ce le m ai m u lte şco li com unale sunt ap lica ţi doi, tre i, sau ch ia r şi m ai m u lţi în vă ţă to r i.

In tre ş co lile com unale sun t în ş ira te şi ş co lile g ră n iţă re ş tî, ca r i s’au în fiin ţa t pe baza con fes iona lă în tr ’ un tim p, când le g ea nu cu noştea în că în ţa ra aceasta şco li con ­fes ion a le . A c e s te şco li s ’au d e s vo lta t şi au în flo r it p e baze con fes ion a le şi sunt sus­ţ in u te şi as igu ra te , în m are pa rte prin fon d u r i c rea te prin dărn ic ia c red in c ioş ilo r noştri. D ar p rin aceste şco li com u nale g ră - n iţă re ş t i nu se dă n ic i un im b o ld d e p ro ­m o va re a ş co lilo r p op o ra le din com unele m ărun te, ca r i nu sun t g ră n iţe reş t i.

ia tă unul d in tre m o tiv e le , ca r i m ă op resc să ad m it acest p ro ie c t de le g e , eu ca re a tâ t în m e trop o lia m ea câ t ş i în ep i­scop iile su fragan e treb u ie să p o r t g r i jă de n easăm ănat d e m u lte com une b ise riceş ti m ărunte, cu pu ţin i lo cu ito r i, ca ri în cea m ai m a re p a rte nu su n t de d eo seb ite con fesiun i, ci num ai g r . cato lic i.

A l d o ilea m o tiv , ca re m ă în d eam n ă să nu prim esc acest p ro iec t, n ic i d rep t bază la d iscuţia specia lă, e s ta rea ed if ic iilo r şco ­la re . Ed ific iu l şco la r co ră sp u n ză to r e de m are im p ortau ţă pen tru o şcoa lă bună. In chestiunea aceasta a rtico lu l 28 ai le g i i 38 din 1868 dispune... (c ite ş te tex tu l le g ii, p rin ca re se ce re c lăd irea de ed ific ii co ­răspunzătoare ).

L ipsu rile în p r iv in ţa aceasta şi a stăzi sunt încă a tâ t de m ari, în câ t p o t să a firm lin iş tit, că în m u lte lo cu ri a lip s it c o o p e ­ra rea fa c to r ilo r în ş ira ţi în le g e şi din cauza aceasta a lip s it şi resu lta tu l dorit. Să nu ne m irăm , dacă în com une m ărun te şi să­ra ce ed ific iile şco la re nu sunt încă pe to a tă lin ia co ră sp u n ză to a re ; să nu ne m irăm că nu sunt încă p retu tin den ea c lăd ite ed ific ii co răspu n ză toare c e r in ţe lo r le g i i m a i nouă pen tru -că doar în aceste

com une, ca ri ce le mai m u lte n’au n ic i pa tron , n ic i ch ia r b ise r ic ile nu coră- spund num ăru lu i c red in c ioş ilo r , în m u lte lo cu ri nu ex is tă n ic i case paroch ia le , ba — ce e şi m ai t r is t — in fo a r te m u lte lo ­cu ri nu ex is tă n ic i p rim ăriă , n ic i lo cu in ţă p en tru n ota r, în unele lo cu ri com una a lu a t în arendă, pe sam a o fic iu lu i n o ta ria l can ce la rie ch ia r în ed ific iu ) ş c o la r !

(Va urma.)

Deschiderea sinoduluiarcbidiecezei gr. or. române-

Sibiiu, D um ineca T o m e i 1907.

D epu ta ţii s inodu lu i arch id iecezan s’au în tru n it şi anu l acesta la D um ineca T o m ii în S ibiiu , p en tru ca să lu creze îm preu n ă şi să se sfă tu iască asupra a tace r ilo r arch i- d ie c eze i g r . or. rom ân e.

îm preju rările^ actu a le a le v ie ţ ii n oas tre b ise riceş ti-cu ltu ra le Im prim ă acestu i s inod o în sem n ă ta te deoseb ită , căci am in tirea lui se le a gă d e un fa ln ic m on u m en t is to r ic — Catedrala gr. or. — undo acum pen tru p r im a oară s ’a im p lo ra t b in ecu vân tarea ceriu lu i asupra lu c ră r ilo r acestu i sinod.

S erv ic iu l d iv in s’a în cepu t la 9 dim . Pom pa , cu ca re s’a săvârş it, răspunsu rile prec ise şi a rm on ioase a le coru lu i, a z is ten ţa cea m are a publicu lu i cred incios, au da t o în fă ţişa re ca ad evă ra t sărbătorească lăca­şului d ivin .

A o fic ia t I. P. S. D om nul A rch iep iscop ş i M itro p o lit loan Meţianu, a z is ta t de P. C. S. D om n u l Dr. II. Puşcariu, A rch im an - d r it şi V ica ru l a rch iep is cop esc ; P . C. S. D om n u l D r. E useb ie Roşea, p ro to s in ce l şi d irec t, sem in. C. S. D om nul D r. M iron Cristea a sesor co n s is t .; D om n ii p ro top res - b i t e r i : Droc, Stroia, Qhiaja, precum şi d ia ­c o n ii: D r. Crăciulescu şi D r. Stan.

L a o re le 11 D om n ii depu ta ţi s inoda li s ’au în tru n it în sala fe s tiv ă a > M uzeu lu i e tn o g ra fic « . P e g a le r ie asista un publis d istin s şi num eros. în so ţ it de d-n ii pp. D a- m iau, d ir. O n iţiu , adv. C irlea , soseşte şi LP . S. M etrop o litu l în sa la de şed in ţe — în tâm p in a t cu s tr ig ă te d e să tră iască . E x ­ce len ţa Sa ocupă scaunul p rez iden ţia l.

D upă a le g e rea b irou lu i, com pus d in d - n i i : aseso r M. V o ilean , secret, conz. D r. G. P roca , as. L. T r itean , p rof. D r. N . Bălan, p rof. Dr. V . Păca lă , I. P . S. M e trop o litu l ro s te ş te u rm ătoa rea cu vân ta re de desch i­d e re p r im ită cu ap lauze p re lu ng ite .

Christos a înviat!

Domnilor deputaţii In senzu l s ta tu tu lu i nostru o rga n ic V ’am

in v ita t. D om n ilo r deputaţi, la această în ­tru n ire în sinod arch id iecezan , la în tru n ire în ju ru l s fin te i m a ice i n oas tre b ise ric i, p en tru a lu cra îm preu nă la opul ce l m a re al v iito ru lu i nostru , la b in ele şi fe r ic ire a n o a s t ră ; deci sa lu tân du -V ă co rd ia l de buna ven ire , im p lo r şi din acest lo c b inecuvân ­ta rea ceru lu i asupra noastră şi asupra lu ­c ră r ilo r noastre.

Când fe r ic iţ ii n oştr i s trăm oş i au îm ­b ră ţişa t re lig iu n ea c reş tin ă o rtod ox ă a D om nu lu i n ostru Isus Christos, pe ca re au în tem e ia t b iserica n oastră naţională , au fă cu t aceasta nu num ai pen tru m ân tu irea su fletu lu i, ci şi pen tru ca cu a ju to ru l ace le i sfin te re lig iu n i să con lucre şi la d esvo l- ta rea fa cu ltă ţilo r su fleteşti şi prin aceasta şi la în tem e ia rea unui v i ito r to t m ai bun şi m a i fe r ic e şi în aceasta lume.

Spre acest scop acei fe r ic iţ i străbun i s’au în tru n it în soc ie tă ţi re lig io a s e b in e o rga n iza te , în paroh ii, p ro top resb ite ra te , eparch ii şi m e trop o lii naţiona le , au z id it b iseric i şi şcoa le con fes iona le , ca to t a tâ tea cen tre cu ltura le, pen tru d esvo lta rea fa cu l­tă ţ ilo r su fleteşti şi pen tru apărarea sfin tei b iseric i de fu rtu n oase le va lu ri a le tim pu ­rilo r.

U rm ând şi noi fe r ic iţ i lo r n oştr i s tră ­buni ne-am în tru n it în a cest s inod a rh î- d iecezan , ca să lu crăm îm preună la d e «-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr 96.— 1907.

Y o lta rea fa cu ltă ţilo r 'su fle teş ti şi prin a- ceasta la m ân tu irea su fletu lu i ş i la în te ­m e ie rea unui v iito r m ai bun şi în aceasta lum e.

D in ce l m a i d ep ă rta t tre cu t al nostru ne-am convins, D om n ilor, că la asem enea lu crare , b iserica străbună d im preună cu şeoa la con fes iona lă n e o fe ră şi nouă cel m a i m ănos teren , ce Ta o fe r it şi p ă r in ţilo r noştr i. Căci dela e le au em an at to tdeau n a id e ile m ari şi sa lu tare, şi com u n ita tea de in te rese şi sen tim en te , cari p roduc n izu in- ţe le cu ltu ra le , din ca ri re zu ltă v i it o r to t m ai bun şi m ai fe r ice .

D e aceea pen tru a ne bucura şi fo ­los i câ t m a i m u lt de a ce l m ănos teren , treb u e să n e con servăm b iserica şi şcoala, pen tru ca să n e con se rve şi e le pe noi, p recum a co n se rva t şi pe fe r ic iţ ii n oştr i p ă r in ţ i ; apo i să le apărăm şi în tă r im con tra cu re n te lo r tim pu lu i, ca să ne apere şi să n e în tărească şi e le pe noi fa ţă de ase­m enea curente.

A ceasta treb u e să o facem , d om n ilo r , a s tă z i îq m ai m are m ăsură, ca o ri şi când a ltădată , căci pe lân gă m u lte a lte le , e de p revă zu t, că în curând va urm a şi noua l e g e d e s p r e sa larizarea ş i referin ţele în ­vă ţă torilor con fesiona li vo ta tă de co rpu rile le g iu ito a re , care prin anu m ite d ispoziţiu n i a t in g e în m od s im ţito r şi au ton om ia bi- se r ice i noastre, p r iv ito a re la şcoa ie le con ­fes ion a le .

Pen tru a îm pedeca aducerea aceste i le g i, eu, în dată -ce p ro iec tu l e i s’a publicat în ju rn a le , am in v ita t pe P rea s fln ţiţ ii n o ­ş tr i dom n i ep iscop i şi pe ven era tu l con- z is to r m e trop o litan la con zu lta re , asupra c e lo r de u rm at şi în co n ţe le g e re unanim ă am a fla t de b ine p r in tr ’o rem on stra ţiu n e , înm anuată prin Episcopatu l nostru dom nu­lu i m in istru reg . ung. de cu lte şi in s tru c­ţiu ne publică, a rec lam a con tra acelu i p ro ­iec t, enum erând gra vam in e le , ce le con ­ţ in e fa ţă de b iserica n oastră au ton om ă şi cerând o ri r e tr a g e r e a p ro iec tu lu i, o ri m o­d ifica rea lu i in senzu l rem on stra ţiu n e i noastre .

P e lângă aceasta noi a rch ie re ii ara com b ă tu t p ro iec tu l şi ia p ertra c ta rea lu i în casa m agn a ţilo r , arătând şi aco lo, că acel p ro iec t va tăm ă g reu au ton om ia n oa ­s tră b isericească şi susţinând rem on s tra - ţiu nea n oastră ; da r du rere, to a te fă ră do ­ritu l rezu lta t, căci prim indu-se ’ p ro iec tu l şi de acea casă, în curând va d even i lege , că re ia vom avea a ne con form a.

A m făcu t-o aceasta, dom n ilor, căci d eş i p roiectu l are şi unele d ispoziţiu n i m ul­ţu m itoa re , precum es te am e lio ra rea do ta - ţ iu nei în v ă ţă to r ilo r con fes iona li şi prin în ; t r e g ir e de la stat, unde n ’a r putea paro - ch iiie p resta a m e lio ra rea s ta to r ită prin p ro iec t, dar a re şi d ispoziţiu n i prea în g r i ­j ito a r e , precum sunt şi ace lea de cari se lea gă în tre g ire a de la s ta t, când aceea ar tre c e peste câ te 200 co roan e anual, d is ­poziţiu n i prin cari se va tăm ă greu au to ­n om ia b iseric ii, ceea-ce num ai în acel caz s’a r m ai pu tea ev ita , dacă am putea p re ­s ta noi acele în tre g ir i.

P recu m b in evo iţ i a v ed ea şi din a ce ­stea şi a lte asem enea d ispoziţiu n i a le p ro ­iectu lu i, cunoscut de ja şi d -voastră , şcoa- le lo r noastre li-sa crează o situaţi m ie d in ­tre cele m a i grele, care n u m a i cu m a ri je r t fe m ateriale d in pa rtea noastră să m ai poa te uşura .

D a că veţi cunoaşte m a i de aproape acel proiect dom nilor, veţi afla şi d -v o a ­stră , că p e v iito r n u m a i în acel caz ne vo m pu tea susţinea autonom ia bisericească ş i în şcoaiele noastre, dacă de o pa rte vom aduce toate je rtfe le la susţinerea lor fă ră în treg ire de la stat; şi dacă de altă parte vo m stă ru i tot m a i mult, ca în vă ţă torii n o - ştrii con fesiona li să -ş i potenţeze silinţa în ­tru satisfacerea d ispoziţiunilor legii, p en tru - ca n u cum va d in v in a u n o ra sa u altora să n i-se pericliteze şcoaiele, în ca ri in stru - ia ză ei.

C h iar şi num ai din acestea v e ţ i în ­ţe le g e dom n ilor, că de când avem sinoda- Uitate în b iserică n’a m s ta t în fa ţa unei p ro ­b lem e mai g re le , decum este acea a sa l­vă r ii şi con servă r ii ş coa le lo r n oas tre con ­fes ion a le . D e aceea n ici c leru l şi poporu l nostru n’a aştep ta t cu a tâ ta n erăbdare re ­zu lta tu l lu c ră r ilo r n oas tre de la această în tru n ire , ca şi de astâdata

D eşi cauza aceasta p r iv e ş te pe în ­tre a g a noastră M etropo lie , de unde a em a­nat şi rernonstra ţiunea că tră gu ve rn şi deşi m e trop o lia va com bina la tim pu l său m odul, cum s’a r putea ap lica le g ea fă ră vă tăm area au ton om ie i b iserice i n oastre ; to tu ş i, du pă 'ce aceasta num ai prin m ari j e r t f e să va pu tea a ju nge, va fi fo a r te b ine să va ocupaţi şi d -voas tră şi cu cău tarea ş i p rocu rarea n ecesa r iilo r m ijloa ce , rece- ru te prin le g ea de sub în treba re , p en tru - ca să putem conserva şi susţinea şcoa ie le n oas tre şi fa ţă de acea iege .

D e cum va însă, pe lângă to a te s ilin ­

ţe le noastre , n ’am pu tea p rocu ra m ijlo a ­ce le de lipsă pen tru su sţin erea tu tu ro r şcoa le lo r şi din p a rocb iile m a i m ici, ni-se im pune o m are da tor in ţă , de a afla ca lea şi m ijloace le , prin cari s ’a r pu tea suplin i a ltcum lipsa acelora .

Să nu p ie rd em d in v e d e re dom n ilo r nici când, că o r i câ t de m u lte şi fe lu r ite sunt cond iţiun ile , prin ca ri în a in tea ză po­poare le , to a te ace lea au uu s in gu r is vo r : » C u ltu ra relig ioasă m ora lă « , ca re să in i­ţia ză şi în tem e ia ză mai a les în şcoa la con ­fes iona lă . D e aceea ş i rep e t ru gân du -vă să facem to t posib ilu l pen tru susţin erea şcoa­le lo r n oas tre con fes ion a le în co n fo rm ita te cu d isp oz iţiu n ile le g ii, ca să ne putem în ­suşi şi noi, în m ăsură to t m a i m are acea cu ltu ră şi să n e ap rop iem to t m ai m u it de b in e le ş i fe r ic irea , după ca re o ftăm .

R u gân d şi pe bunul D um nezeu să n e a ju te şi în a ceste cercă ri g r e le a afla ade­vă ra ta ca le a m ân tu ir ii: d ec la r sesiunea sinodu lu i nostru arcb id iecezan o rd in a r pe anul 1907 de deschisă.

■f*

U rm ează ce t irea apelu lu i n o m in a l; p re zen ţi 41 dep.

Se p rocedează apoi la con s titu irea com is iu n ilor. L a p ropu nerea d-lu i N . Ivan — cu pu ţine m od ificări — sunt r e a le ş lto t m em brii d in anii tre cu t!

Se iau la cu noştin ţă a le g e r ile nouă de dep u ta ţi s in oda li iu ce rcu rile A lba -Iu lia a les D. F u lea şi T u rd a a les I. Murăşanu şi se ver ifică .

D -l P. Cozm a propune, ca com isiunea şcola ră să se ocupe m a i de aproape cu proiectu l m in is tru lu i de culte A p p o n y şi apoi să fa că cunoscute s in od u lu i eventua ­lele ei p ropu n eri. M ai iau pa rte la această d iscu ţie d-n ii Dam ian, Fu rdu i,Şpan , V ia icu , B ogdan . Ş ed in ţa se te rm in ă la 12V2 anun- ţându-se p rox im a pe M ie rc u r i la 10 dim.

*

După şed in ţă dom n ii d ep u ta ţi s ino­da li s ’au p re zen ta t acasă la I. P. S. M etro - po litu l, unde prin g ra iu l Iiustr. S. D-n II. Puşcariu , i-s ’a adus E xce len ţe i Sa le ce le m ai v ii m u lţu m iri pen tru paşii în trep r in ş i şi a titu d in ea deam nă, ce a a vu t 'o în casa m agna ţilor fa ţă de proiectu l cunoscut al m in istru lu i de culte, apărând in te re se le şi au ton om ia b iserice i n oastre d rep tcred in - cioase. I. P. S. e apoi şi cu ocaziunea a- ceasta din nou a s igu ra t de d ragos tea d e ­p lină şi de sp r ijinu l m em b rilo r s in od a li in ca lea cea g rea , ce se a ş te rn e în a in tea noastră .

La aceste cu v in te I. P . S. adânc em o­ţ ion a t m u lţum eşte pen tru fe lic ită r i, răspun­zând, că nu şi-a fă cu t decâ t da to r ia pen ­tru poporu l său şi b ise rica sa. A ccen tu ea ză apoi în deoseb i s ta rea în g r ij ito a re şi îm ­p re ju ră r ile e x trem de g r e le a le v ie ţ i i n oa ­s tre cu ltura le. R o a gă dec i cu aceasta oca- ziune pe d-n ii d ep u ta ţi sinodali, să fie cu deoseb ită a ten ţie şi d ra gos te că tră sf. n oa­stră b iserică, m ân tu itoa rea şi o c ro t ito a rea noastră . Să fie s trâns u n iţi şi h o tă râ ţi în păstra rea şi con serva rea cred in ţe i n oastre s trăm oşeşti, adăpostită în b iserică » ş i pă­strând această com oară n ep re ţu ită să în ­frun tăm cu bărbăţie per ico le le , ce se abat asupra m u lt în cerca tu lu i nostru popor. Pu- nându-ne nădejdea în A to tp u te rn icu l c r e ­a to r şi în p u terile n oastre p rop r ii să spe­răm , că vom eşi b iru ito ri şi o ţe i iţ i din a- ceastă g rea lu p tă «.

D om n ii d epu ta ţi au ţin u t să a ră te recu noştin ţa şi d ragos tea lo r şi fa ţă deP. C. Sa dom nu l Dr. 11. Puşcariu , presen- tându-se în fru n te cu d l pp resb ite r D im i- t r ie M o ldovan la P. C. Sa acasă. I-s ’au a* d resa t fru m oase cu v in te de d ragos te şi îm b ărb ă ta re în n işte îm p re ju ră r i a tâ t de g re le , ca ce le ce n i-sunt da te să tră im . A c e s to r cu v in te p lin e de un m â n gă ito r ba lzam su fletesc, P . C. Sa răspunde cu ace iaş i d ragos te şi bunăvoin ţă , a s igu rân - d iM de d evo tam en tu l ş i s trădu in ţa sa şi de aci în co lo în ceeace p r iv e ş te p rob lem ele cap ita le , ca p rog resu l şi cu ltu ra poporu lu i nostru .

R aportoru l.

Partidul poporal german din Ungaria,d rep t răspuns la discursul de la L o v r in al con te lu i A p p on y i, publică p rin presid iu l său o d ec lara re , in ca re se z ice în tr e a ite le :

După ce adunările p opora le conctae- m ate la B iiled şi la Bu lkes au fo s t op rite , cpnducerei partidu lu i popora l ge rm an nu L a răm as alta, d ecâ t a-şi publica p ro g ra ­m ul său prin ziare. D u rere însă, în fiin ţa rea şi n izu in ţe le acestu i partid au fo s t a p re ­c ia te în m od o b ie c t iv num ai de o parte a pressei din patrie. N u m eroase o rga n e a le pressei însă ne-au a tr ib u it in m od ră u tă ­cios scopuri ce nu le a vem şi ne susp iţio - nează, că m işcarea n oastră n aţiona lă a r fi pan germ ană şi că am fi c o n tra r ii sta tu i ui. F ă ră de a resp in ge s im patiile , ce le-au m a­

n ifes ta t G erm an ii din U ngaria , A u s tr ia şi G erm an ia , partidu l dec lară , că s’ a consti­tu it fă ră de n ic i un a ju to r s tră in d in p ropria n eces ita te de aşi apăra n a ţiona lita tea .

Lţppă ce şi a t r e ia adunare eonche- m ată de partid a fo s t op rită şi după ce d in cauza p ropagande i lega le , m em brii par­tidu lu i au fo s t p ersecu ta ţi şi pedepsiţi, conducerea partidu lu i popora l g e rm an din U n ga ria se v ed e n eces ita tă de a com bate to t pe ca lea pressei su sp iţionariie şi ca­lom n iile , ce se rep e ţesc şi de a m o tiva în ­d rep tă ţirea şi le g a lita tea n izu in ţe lo r pa rti­dului, până ce in stan ţe le su perioare, la care au recu rs, v o r p e rm ite şi G erm an ilo r d in U n ga ria de a-şi m an ifes ta n a ţion a lita ­tea şi de a-şi enuncia p rin c ip iile p a r t i­dulu i lor.

M ai d ep arte dec lara rea p ro tes tea ză con tra tonu lu i a rogan t, de ca re se fo losesc z ia re le u ngu reşti, când vo rb esc despre ce ­tă ţen ii de lim ba ge rm an ă din U ngaria . A ceş t ia în m ân ia tu tu ro r su sp iţion ă rilo r şi a ta cu r ilo r îşi v o r con tinua n izu in ţe le l e ­ga le pe ca le le ga lă şi nu se v o r lăsa a fi in tim ida ţi, ci v o r doved i, că m işcarea lo r iese din su fletu l poporu lu i de lim bă g e r ­m ană şi că nu d er ivă din a fară.

A p e lu l e sem nat în num ele c o m ite ­tu lu i partidu lu i popora l g e rm an de Dr. K r e m iin g şi Johann R ose r jun.

Discursul Episcopului Vasilie Hossuţinut în şedinţa dela 8 Maiu a camerei

Magnaţilor.

(F in e.)

A l tre ile a d rep t a l b iseric ii, g a ran ta t prin a rtico lu l 18 al le g i i 38 d in 1868, se re fe ră la s tab ilirea salaru lu i. G uvernu l, fixând m in im u l de sa lar, aduce b iseric ile in fa ţa unei fo r ţe m a jore , pen tru că dacă nu sun t în s ta re să-şi susţină şco lile pe ch e ltu ia la lo r, e firesc că v o r treb u i să r e ­cu rgă la a ju toru l statu lu i, in ce p r iv eş te această chestiune — r o g fo a r te m u lt pe E xce len ţa Sa să nu-m i ia în num e de rău d ec la ra ţia — treb u e să declar, că deşi m ă num ăr în tre ce i m ai s in ceri s t im â to r i a i E xce len ţe i Sale, nu p o t să adm it, nu po t să m ă id en tific cu punctu l de ved ere , că sta tu l a re d rep tu l să fix e ze un anum it m in im re la t iv la sa la r şi re zu lta tu l in ­strucţiun ii.

N u m ă p o t îm păca cu aceasta p en tru ­că sunt con v in s că sta tu i e în d rep t a p re t in d e ca fieca re in d iv id ca re t ra g e lea fă din v is te r ia sta tu lu i să a ibă ca lifica ţia s ta ­b ilită după vo in ţa statu lu i. D esp re această ca lifica ţîe s ta tu l îş i poa te câ ş tiga in fo rm a ţii cum ii p lace: sau prin exam en e sau prin a lte d isp oz iţ ii — dar că unul sau a ltu l undo şi-a câ ş tiga t ca lifica ţîe , pe ce p reţ, la ce şcoală, — asta cred că pen tru s ta t t r e ­bue să fie abso lu t in d iferen t.

A l pa tru lea punct vă tă m ă to r al p ro ­iec tu lu i a r fi în to cm irea m an u a le lor de şcoa lă şi s tab ilirea orariu lu i. D a r fiindcă asupra a cesto ra gu ve rn u l îş i r e ze rv ă sieşi num ai drep tu l de ap robare — nu vo iesc să m ă m ai ex tind şi asupra lo r şi nu vo iesc să m ă p lân g îm p o tr iv a lor. Căci d oa r s ta ­tu l, în v ir tu te a d rep tu lu i său de con tro l, îş i poa te a ro ga in g e r in ţe de a-şi câştiga in fo rm a ţii d espre cuprinsu l m an u a le lor şco lare, d in punctu l de v ed e re a l sta tu lu i şi de a se în g r i j i ca n ici în o şcoală din ţa ră să nu se în treb u in ţe ze decâ t m anua­le le şi re ch is ite le statu lu i. A su p ra aces to r chestiun i nu vo iesc să m ă ex tind m ai pe la rg , cu a tâ t m ai puţin , că acestea au fo s t şi până acum s tab ilite pe ca le de ord ina- ţiun i şi şi până acum m in iş trii au a vu t d rep tu l şi pu tin ţa de a in te rz ic e m anuale le cari din punctu l de v ed e re al s ta tu lu i nu plăceau.

Pu n ctu l al c in ce lea se re fe ră la in ­s tru c ţia în lim ba m aternă. E departe de m in e in ten ţiu n ea — o dec la r d in a in te cum au fâcu t-o şi ce ila lţi o ra to r i — de-a pune p ied ec i îm p o tr iv a răspând irii ce le i m ai in ­ten s iv e a lim b ii o fic ia le a statu lu i, accen tuez cu stă ru in ţă , că acest gând e d ep arte de m ine, nu num ai în urm a sen tim en te lo r şi a ju d ecă ţ ii m ele, ci şi in u rm a p o z iţie i m ele. D im p o tr ivă , nu ţin g ra vam in os pen tru n i­m en i fap tu l că t o t mai m u lt se răspândeşte lim ba statu lu i, că co p iilo r li-se dă p r ile j să poa tă în vă ţa lim ba statu lu i şi să a ibă astfe l pu tin ţa de a com unica cu to ţ i fii n aţiu n ii m a gh ia re p o lit ic e u n ita re ca în ţe - legându -se, să se poată aprop ia şi să poa tă ro tu n z i un ita tea . (A p la u ze ).

In p r iv in ţa aceasta, repet, nu vo rb esc de g ra vam in u l că prin acest p ro ie c t se cere o in stru a re m ai in tens ivă a lim b ii statu lu i, — ci do resc să accen tu ez un s in gu r lucru, anum e ca aceasta să nu se facă în d e tr im en tu l lim b ii m a tern e şi a c e lo r la lte ob iec te de fo lo s obştesc, de cu­n oş tin ţa că ro ra cop iii au n evo ie în via ţă .

D ar dacă cu ocazia p re z in tă r ii acestu i p ro iec t s’a pu tu t observa în s inu l naţiona­

l ită ţ i lo r un m are resen s tocm a i p en tru că îş i tem lim ba, asta vă r o g să nu o a tr i­bu iţi v re -u n e i an tipa tii fa ţă de lim ba m a­gh ia ră , ci num ai şi num ai ace le i iubiri în ­d rep tă ţ ite pe ca re o au şi n a ţion a lită ţile fa ţă de lim ba lor.

D acă m ai adaugem la asta şi îm p re -e ju ra re a că d. e. în b iserica n oastră ro m â -r nească lim b a v ie rom ânească e si limba' l itu rg ic ă în ca re se îndep lin esc to a te ser-; v ic iile , c red c& dom n ii m a gn a ţi v o r re cu ­noaşte p rea g ra ţ io s , că team a b ise r ic ilo r şi a o am en ilo r lo r că cred in c ioş ii în stră inân - du -sede lim ba lor, m aternă se v o r în s tră in a cu tim pu l şi d e b iserică , — z ic că team a aceasta e c t l pu ţin în d rep tă ţită , în tem e ia tă sau cel puţin m o t iv a tă şi nu pu rcede n ici decum din a n tip a tia fa ţă de în vă ţa rea , propunerea şi ră sp ân d irea lim b e i m agh iare .

A m arătat, p e scu rt, d rep tu rile g a ­ran ta te p rin le g i a le b ise rice i n oas tre p re ­cum şi gravam in e le , pe ca ri fa ţă cu. aceste d rep tu ri le descopăr în p ro iec tu l de ieg e , pen tru ca să dovedesc, ’ că m ă las condus în păş irea m ea num ai de m o t iv e p a tr io t ic e şi n ici decum de a lte con s id era ţii la te ra le ; şi num ai de co n s id era ţiile o b ie c t iv ită ţ iî; în treb : e s te s ta tu l în d rep t a m ă rg in i şi. a re s trâ n g e în fe lu l acesta d rep tu rile b i­s e r ic e i? G răbesc a răspunde im ed ia t şi sincer, că da, s ta tu l este în d rep t să facă^ această m ă rg in ire şi re s trâ n g e re , fiind sta tu l o s o c ie ta te p e r fe c tă si prin u rm are vo ln ică a lua to a te d isp oz iţiile , p rin ca ri va pu tea să-şi apere ex is ten ţa sa.

O bserv numai, că fiind şi b iserica o so c ie ta te p er fec tă şi fiind scopul s ta tu lu i şi al b iserice i acelaş: fe r ic ire a c red in c ioş i­lor, b iserica nu poa te să fie sp re paguba statu lu i şi dacă a r fi în b iserică o r i in con fesiu n i ceva, ce a r în dem n a sau a r in-, s t iga pen tru o ten d in ţă con tra ră sta tu lu i,t s ta tu l e s te în d rep t a se apăra îm p o tr iv a a ces to r ten d in ţe .

V ă în treb num ai, că sunt o a re mo-? tive , sunt fap te d oved ite , date, cari să fie m ai presus de o r ic e în do ia lă şi cari să ju s tifice ş t irb irea d rep tu r ilo r b is e r ic e i?

D om n ilo r M agn a ţi!

P ro iec tu l de lege , d e pildă § 26 pen ­tru căzu !, când s ’a r afla o a u to r ita te b ise­ricească , din partea că re ia s’a r da ord in pen tru ca să nu se în v e ţe lim ba m agh ia ră în m ăsura dorită , ii dă gu ve rn u lu i d rep tu l d e a dispune să se viziteze to a te şco lile d e sub ju r isd ic ţ ia a ce le i au to r ită ţi, să z ic em a unui ep iscop şi să le în ch idă pe to a te .

D aca se a flă un p reo t, un în vă ţă to r , un episcop, ca re în m od conştien t, p rin in stitu ţii şi o rd in a ţiu n i îm pedecă în vă ţa rea lim b e i s ta tu lu i şi răspândeşte în şcoa lă u n e ltir i şi sen tim en te con tra re statu lu i, eu îl r o g pe d-l m in istru să-i pedepsească pe aceştia . D ar pen tru ce să su fere din cauza păca te lo r u nor n evred n ic i însăşi b iserica , însuşi princip iu l, p en tru ca să se ş tirb ească in stitu ţia aceea, la care b ise ric ile sunt da­toa re să ţ in ă ?

F ap tu l e, că pro iec tu l acesta a p ro ­v o ca t am ărăciune în tr e n aţiona lită ţi. B in e ­vo iţ i a vedea , a auzi şi a ceti, că se p ro te ­s tea ză p retu tin den i c on tra lui. D ar fen o ­m enul cel m ai su rp rin ză to r este, că n ic i în vă ţă to r ii nu s ’au în su fle ţ it a tâta , pe cât s’ ar fi pu tu t aştepta . D o a r ’ p ro iec tu l acesta ie aduce o în sem n ată îm b u n ă tă ţire şi p ro ­m o va re a so rţ ii lo r , în câ t — V ă spun s in cer — m ’am m ira t, că în vă ţă to r ii nu au în tâm p in a t p ro iec tu l cu m ai m u ltă bucurie.

M i-am spus ob se rva ţiile aşa după-cum le s im ţesc şi după ce le ce le-am exp er ia t, îm pins de n edu m erirea că — de v rem e ce acest p ro ie c t a re o in g e r in ţă a tâ t de m are asupra şco lilo r, pe în vă ţă to r i îi scoate, aproape, de sub ju r isd ic ţ ia a u to r ită ţ ilo r lo r b ise riceş ti şi în re zu lta tu l d in u rm ă ne v a aduce s ta tifica rea trep ta tă — cum zic, n e ­du m erirea , că p ro iec tu l actual nu va se rv i scopu rile n ob ile a le d-lu i m in istru cu a tâ ta e fe c t şi cu a tâ ta succes, după-cum a in ­ten ţio n a t d-l m in istru .

D -lo r m agnaţi, V ă d ec lar cu to a tă s in cer ita tea in im ei m ele, că un scop am în v ia ţa m ea, pen trucă o c o n v in g e re m ă că­lău zeşte, conv ingerea , că nu su n t a lte două popoare pe în tre g ro to g o lu l păm ântu lu i care să fie a tâ t de a v iza te u nc ie la a lte le ca poporu l m agh iar şi poporu l rom ân. In în tre a ga m ea viaţă, în în tru n ir i publice ca şi în v ia ţa mea particu lară , s inguru l scop care-m i flu tu ră în a in tea och ilo r m e i su­fle teş ti era să aprop iu aceste două popoare cât m ai ta re unu l de a ltu l.

T o t ce nu se rveş te acest scop, fie a rtico ! de ziar, fie carte , fie ţhscurs, fie m an ifest, am condam nat to tdeau n a şi aşa vo iu face, câ t îm i va sta în pu tin ţă şi de a ic i în co lo . Eu nu p rivesc lu cru r ile d in , a lte puncte de ved ere , ci to td eau n a când e v o rb a de cerce ta rea unui fap t sau a unui fenom en , caut clacă aceasta o se rveş te spre rea liza rea scopulu i sau nu!

Nr. 96.— 1907 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

N u zic , căc i se p oa te să greşesc , se p o a te să e x a g e r e z In pesim ism ul m eu , dar d in c e le e x p e r ia te se desface p en tru m ine © d a to r ie d e a spune totuşi, că eu ob se rv d in d isp o z iţ ia pe ca re a p rovo ca t, că acest p ro ie c t nu s e r v e ş te scopul ca re -m i e id ea ­lu l m eu. T o cm a i pentru aceasta , deşi d ec la r l i că od a tă că am cea m a i n em ărg in ită s t im ă ş i cons idera ţie fa ţă d e persoană ş i fa ţă de in ten ţiu n ile d-lu i m in is tru şi că su n t co n v in s de absoluta cu ră ţen ie a in ­te n ţiilo r E xce len ţe i sale, ţin to tu ş i d e da­to r ie a m ea să-m i exp rim team a, că nu — ▼a a ju n g e acele scopuri p e ca ri le in ten ­ţ ion ea ză .

D e aceea din pa rte -m i nu p o t p r im i p ro ie c tu l.

Un discurs al deputatului Mihail Polit.L a com em ora rea an iversă r ii a 50-a a ju ­r iş tilo r , c a r i au te rm in a t la 1857 cu rsu rile de d rep t d in V iena, d epu ta tu l M ih a il P o lit a ţin u t un d iscurs, în ca re a z is în tr e a l t e l e :

»N u pu tem O prea m u lt supăraţi pe înaghi&ri că se s ilesc d in to a te p u ter ile să d e s vo lte şi să v a lo re z e cu ltu ra lo r ungu- rescă , în să ş i noi, p op oa re le de a lta lim bă d in U n ga ria , cari ne num ărăm cu m ilio an e şi ia r m ilioane, ne dăm s ilin ţa să d esvo l- tăm cu ltu ra n oas tră p rop r ie , ca re nu e a ltc eva decât e x is ten ţa n oas tră sp ir itu a lă şi s 'o va lo răm în v ia ţa s ta tu lu i. D in cauza acestor n izu in ţe s ’a dat o m a re lup tă pa r­lam en tară pe ch estia ş co a le lo r din U n ­garia...

>în v r em ea asta, pe în tre a ga p en in ­sulă ba lcan ică se în tă reş te tem e rea d esp re în a in ta rea G erm a n ilo r spre ră să r it, in p r i­v in ţa aceste i tem e r i nu m ai e n ic i o d eo ­seb ire în tr e M agh ia ri şi noi, p recu m şi p o ­poa re le P en in su le i balcanice. In tru câ t aceasta în a in ta re a G erm an ilo r în seam n ă o cu ce r ire a p o p o a re lo r O rien tu lu i eu ro ­pean, ne v o m un i cu to ţii pen tru a lup ta con tra aceste i în a in tă r i germ ane. Eu cred însă, că în a in ta rea G erm an ilo r nu înseam nă de ioc d is tru g e re a cu ltu re i p rop r ii a d ife ­r ite lo r popoare din orien tu l eu ropean , ci num ai fe r t i liz a re a şi îm b og ă ţirea a ceste i cu ltu r ii.

Tratative în vederea aplanărei con- lictnlui greco-român. »N eu e F r. P re s s e « anunţă, că s ’au în cepu t t ra ta t iv e pen tru ap lanarea con flic tu lu i greco -rom ân . In spri- jinul aceste i a firm ări z ia ru l v ien ez rem arcă faptu l, că cu ocaziunea s fin te lo r să rb ăto ri a le paştilo r, P a tr ia rh u l a ad resa t rugăc iun i pen tru săn ăta tea tu tu ro r S u veran ilo r ţă ­r i lo r o r to d o x e , în tr e ca re a m en ţion a t şi n u m ele R eg e lu i Carol. A n u l trecu t, cu aceeaşi o cas iu n e n u m ele R eg e lu i C aro l a fo s t om is.

C ron ica din afară.P r im -m in is t ru l e n g l e z d esp re ch es tia

d e z a n n â re i. L a d e ju n u l d e Sâm bătă o r ­ga n iza t de fed e ra ţiu n ea lib era lă din M an­chester, p r im u l m in is tru , C am pbell-B anner­m an a ţ in u t un d iscurs de m are im p or­tan ţă in ch estia d eza rm ăre i. D -sa s ’a ocu ­pat în p rim u l rând de expu nerea cance­la ru lu i g e rm a n B iilo w p r iv ito a re ia această chestiune, şi a făcu t u rm ătoa re le declara- ţiuni : N e -am în c red in ţa t acum, că vom fi s iliţi să tra tă m noi s in gu ri p rob lem a d e ­zarm ărei. L u cru l acesta n ’a produs n ic i­decum am ărăc iu n e în rân du rile acelora , cari u rm ăresc acest scop. S ’a a firm at că prin a titu d in ea fă ţişă a A n g lie i în această chestiune, ea a r fi cău tat să pue în în cu r­cătură gu ve rn u l ge rm an . Or, lucru l acesta fi cu to tu l absurd. N o i am crezu t, că ne

'facem o d a to r ie că tră um an ita te, ca acum cu p r ile ju l con fe ren ţe i dela H aga să facem a p ropu nere pen tru lim ita rea în arm ărilo r. Sun tem conv in ş i, că a vem d rep ta te punând la o rd in ea z ile o asem enea chestiune. P oa te să creadă p rin ţu l B u low şi gu ve rn u l g e r ­man, că un asem enea s istem e fă ră de scop şi ilu zo r iu , noi vom con tinu a să ne facem datoria , deşi G erm an ia a renu n ţa t să ia parte la con s fă tu irea dela H aga în chestia d eza rm ăre i. In to t cazu l gu vern u l englez pune m u lt tem e i pe dec lara ţiu n ile prinţului B iilow p r iv ito a re la p o lit ica e x ­ternă şi p reţu eşte s in ce r ita tea şi p rietin ia , ce se desprind din expu n erea sa.

T u r b u r ă r i s â n g e ro a s e în B o sn ia . D in Sara jevo se anunţă, că ia P r ied o r lân gă Banjaluka au avu t loc m ari tu rb u ră r i ia o serbare o rga n iza tă do C roaţi. C roa ţii au ’o s t a tacaţi de sârbi, cari au Jovit şi pe jandarm i cu p ie tre . Jandarm eria a da t o salvă şi şe fu l S â rb ilo r S to ian P o p o v ic i a ost ucis. D in B an ja lu k a s ’au tr im es la fa ţa ocu lu i n um eroşi jan d arm i şi o com isiune ie anchetă.

U n nou p a r t id în R u s ia . D epu ta tu l Ş ild ew sk i a crea t un nou partid , care poartă lum ele de »P a rt id u l pen tru b in e le p op o ­

ru lu i.c Pănă acum au In tra t în nou l p a rtid 40 depu ta ţi in depen den ţi. P ro g ra m u l p a r­tidu lu i p reved e în tr e a lte le şi aduce la cu­n oştin ţa Ţ a ru lu i to a te p rocedeu rile , m i­n iş tr ilo r p r iv ite ca n edrep te. S e p revede că partidu l va a vea un ro i im p o rta n t în Dumă.

R e v o lu ţ ia în In d ia . Cu p r iv ir e la s i­tu a ţia d in Ind ia , z ia ru l »D a i ly E x p re s « p ri­m eşte u rm ătoa re le ş tir i. D in to a te p ă rţile B enga lu lu i se anunţă, că răscoa le le in d ig e ­n ilo r iau p rop o rţ ii t o t m a i m ari. C e te m ari d e m ii şi m ii d e band iţi m ahom edan i şi in d ien i s tră b a t ţa ra în lu n g şi la t, pustiind sa te le şi je fu in d şi to rtu rân d popu laţiunea ind igenă. A c e l ca re cearcă să se îm p o tr i­vească e ucis. Faptu l, că p r in tre bandiţi se a flă şi m ahom edan i, d o ved eş te , că m iş­ca rea re v o lu ţ io n a ră e în d rep ta tă In co o tra gu ve rn u lu i b ritan ic .

R e la ţ i i le d in t r e F r a n ţa ş i G erm an ia . A m basadoru l fran cez la B erlin a d ec la ra t în tim pu l unei con vo rb ir i, că es te d a to r ia fiecăru ia să lu creze pen tru o aprop iere în tre F ra n ţa ş i G e rm a n ia , ca re treb u e să se silească a im pedeca un even tu a l răsboi în tr e a ceste două naţiun i, pen tru că e le suh t m en ite a răspândi c iv iliza ţia . La în ­treb a rea dacă cercu rile conducătoare din B erliu au aceaşi părere, am basadoru l fra n ­cez a răspuns, că în Europa o r i-c e om gâ n ­deşte astfe l în adâncu l in im ei sale.ŞTIRILE ZILEI.

— 30 Aprilie y.

Maialul şcoalelor centrale române din Braşov se va ţinea, în caz de tim p fa v o ra ­bil m âne, M arţi, 1 Mai s t v.

Intematul-Orfelinat al »R eu n iu n e i f e ­m e ilo r rom ân e din B raşov a a ra n ja t eri după am ia z i în sa la R ed u te i oraşu lu i o p rodu cţiu n e de tea tru şi cân tări, ca re a a vu t în to a te p r iv in ţe le un re zu lta t sa tis­făcător. P re s ta ţiu n iie exce len te a le e le v e ­lo r au fo s t v iu şi cu că ldură aplaudate. In unul din n u m erile v iito a re vom aduce un ra p o rt mai deta lia t.

Logodnă. In S inaia a a vu t lo c Jo ia trecu tă lo god n a d -re i L ív ia G roza , fiica d-lu i gen era l M. G ro za , cu d-1 G eorge S. lo a n iţ iu advoca t în Brăila. S in cerile noa­s tre f e l i c i t ă r i !

— D -re V ic to r ia Lobon tiu şi d-1 Pau l N od is , teo l. abs. fidan ţaţi. T .-S ilvaş. — Co- sten i. 1907. 11 Maiu.

Din Făgăraş ni se scrie : Cu pu rtarea a gen d e io r fişpanului com ita tu lu i G. Bausz- nern , p leca t în conced iu pe tim p de tre i luni, a fo s t în cred in ţa t de m in is tru l reg . de in tern e, v ic e -com ite le A lexan d ru Belle.— A d u n area gen era lă a com ita tu lu i va fi con voca tă pe ziua de 22 Maiu n.

Naşterea prinţului moştenitor al Spa~Iliéi. R eg in a Spaniei a dat V in eri naştere unui copil. E ven im en tu l acesta a fo s t anun­ţa t popu la ţiu n ei cap ita le i M adrid prin a r­borarea drapelu lu i spaniol pe palatu l re ga l şi prin 21 focu ri de tun. M u lţim ea ca re s ta ţion a in fa ţa palatu lu i a ac lam at în m od că lduros pe re g e le A lfon so . N ou născutu l va prim i în botez, probabil, num ele A lfon so . R eg e le A lfo n s a co n fe r it d in acest in c id en t n u m e­roase decora ţiu n i fu n c ţion a rilo r înalţi.

Comunitatea de avere din Caransebeşşi-a ţin u t în 30 A p r il ie adunarea g en era lă de p rim ăvară . A v e r e a acestu i aşezăm ân t a crescu t în 1906 cu ceva peste 88 m ii cor. V en ite au fo s t la fondu l pădu rilo r aproape 384 m ii de cor., ch e ltu ie li 352 de m i i ; la fondu l case lo r : v en ite 7 m ii, ch e ltu ie li 32 m ii (s ’au z id it câ teva nouă locu in ţe ). F o n ­dul de penzie se aprop ie de 99 m ii cor.— S’au re gu la t şi sa la re le personalu lu i ap licat la com un itate. D in tre ob iec te le de la o rd in ea z ile i m ai am in tim , că s ’a porn it o lu crare bună pentru re în o irea v ii lo r pu ­stiite de filo x e ră în ţinu tu l M ehadiei.

In afacerea alegerei dietale din Cehul- Silvaniei, cu ca re ocaziune a legă to r ii v en e ­ratu lu i preşed in te al partidu lu i naţiona l G eo rge Pop de Băseşti au fo s t bătu ţi şi candidatu l însuşi s ’a ales cu capul spart, se va ţinea p ertra c ta rea finală în 21 Mai st. n. V o r fi ascu lta te 55 persoane.

Din Poiana-Sibiiului ni se scrie că m i­n istru l reg . u ngar a aprobat s ta tu te le reu ­n iunei de înm orm ân tare, în fiin ţa tă de cu­rând în această com ună frun taşă ro m â ­nească. P reşed in te le reun iunei este d-1 pa- ro c li N ico la e D obrota , ia r sec re ta r d-1 R o ­m ul V raciu .

Nou advocat român, d -i adv. D r . V a - sile P o p p ne înctmoşfciinţează, că şi-a de­schis cancelaria advoca ţia la în D ej (D es ) S trada C zako Nr. 13. >

Candidatura Ini' Dr. Lneger la nonelealegeri. Prim aru l V ie n e i Dr. L u e g e r candi­dează la nouete a le g e r i p en tru pa rlam en t în 4 c ircu m scrip ţii e le c to ra le şi anu m e: în c irc. I. şi X I I I d in V ien a , în K a rlsbad în B oem ia şi R ădău ţi In Bucovina.

Judecarea unui* proces politic. L a 15M aiu se v a ju d eca în S o fia procesu l asasi­n ilo r p rim u lu i m in istru bu lga r P e tco v , d e că tră tribu na lu l m ilita r, in s t itu it acum câ ­te v a z ile . L a p roces v a az is ta ca m a r to r şi gen era lu l S avov , actualu l m in istru de r&sboiu ca m arto r . Ju decă toru l d e in struc­ţ ie S ilv e lico v , ca re a in s tru it în trea ga a fa ­cere se v a în to a rce z ile le acestea din V i- din, sp re a p reda dosaru l a facere !, p rocu ­ro ru lu i m ilita r.

Urcarea preţului grâului, ş t ir i le te le ­g ra fic e d in A m er ic a spun că la Bursa de cerea le d in N e w -Y o r k şi Ch icago , preţu l grâu lu i a fo s t r id ica t s im ţito r în u rm a pu- b lieăre i u n o r s ta tis t ic e o fic ia le , d in ca re re iese că re co lta anulu i acesta a A m er ic e i v a fi cu 90 m ilio an e d e buşeti in fe r io a ră re c o lte lo r a n ilo r p receden ţi. A c e s te ş t ir i au produs şi p e p ie ţe le rom ân eşti u rcări de p re ţu r i pen tru grâu . L a B ră ila şi C on ­stan ţa s ’au în ch e ia t tran sacţiun i în sem n a te cu p re ţu ri bune.

Călare din Bucureşti la Roma. M ercu -r ia trecu tă la o ra 4 d im in ea ţa d-1 lo c o te ­n en t K rau se , a taşa t pe lâ o g ă iega ţiu n ea ge rm an ă d in B ucureşti a p lecat pen tru a pa rcu rge că la re d istan ţa d in tre Bucureşti şi R om a (2100 km .). L a o ra 4 d im ineaţa p recis lo co ten en tu l K rau se a sos it cu ca ­lu l său la s ta r t (b a r ie ra R ah ove i). Se a flau aco lo m in is tru l austriac con te le Schdnburg, d-1 m a jo r M iron Costin , v icecon zu lu l au ­striac C zurcziu , d-1 A . D răgh ic i şi m u lţi a lţii, to ţ i că lare. N u m iţii d -n i l’au în so ţit că la re pe o d is tan ţă de 30 k lm . în d irec ţia R o ş io r ii de V ede . D-1 D răgh ic i l ’a în so ţit ch iar până ia R oş io ri. Calul şi că lăreţu l erau în ex ce len tă ţinu tă. Calul a fost cum părat de lo co t. K rau se de la d-nu l m a jo r M iron Costin şi e un ex c e len t cal ju m ă ta te pur sânge. D-1 m a jo r Costin a da t d-lui K rau se şi to a te lă m u rir ile şi s fa tu ­r ile ce ie-a putut cu lege de când făcuse d-sa cursa B u cureşti-S trassbu rg .

Concertul cântăreţului de operă Dr. Hans Copony. M u lt ap rec ia tu l ten o r is t şi cân tă re ţ de operă d-1 Dr. H ans C opon y va da m âne, M arţi seara, cu concursu l d-lu i d ire c to r de m usică R u d o lf L a sse l un con ­ce r t în sala redu te i oraşu lu i cu un p ro ­g ram b oga t şi va ria t. în cepu tu l la oa re le 8 seara.

Preşedintele Statelor-Unite Roosewelta renunţat, după cum se dopeşează d in N e w -Y o rk , cu d esăvâ rş ire de a m ai can­dida la v iito a rea a le g e re de p reşed in te . In sch im b R o o s ew e lt lucră din răspu teri, pen­tru a asigu ra reuş ita m in istru lu i de răz- boiu Ta ft.

Mulţumită publică. D om nul Ioan D i- m itrescu , com ersan t de pescărie în G alaţi, Rom ân ia, a b in evo it a dăru i prin d-nul I. Bădiţo iu , pentru b iserica n oastră rom ân ă ort. or. a Si. T re im i din B raşov, suburb iu l T oc ile , suma de 20 lei, sau 19 coroane, anum e la fondu l pen tru ren o va rea pictu- rei. P en tru acest dar se aduce generosu lu i b in e făcă to r cea mai p ro fu ndă m u lţu m ită din pa rtea com itetu lu i paroch ia l al b iseri- cei. B raşov, în 22 A p r il ie 1907. C om ite tu l paroh ia l prin Vasilie iSfetea, paroch ort. or. ca preşed.

La fondul »Victor şi Eugenia Tordă~Şîanu pentru în zes tra rea fe te lo r să ra ce «, din p r ile ju l sărbării botezu lu i fiice i aseso­ru lu i conzist. V ic to r Tordăşianu , s’au făcu t u rm ătoa re le d a r u r i : naşul Pan ta leon Lu- cuţa şi naşa E lena Lucuţa am bii câ te 1 cor., p reotu l ce leb ran t Dr. E. R . Roşea, dir. sem . 2 cor., adm in istra toru l pa roh ie i S ib iiu -ce- ta te , p ro f. sem . D. Cunţanu 1 cor. 30 bani, p ro f. N ic. B ogdan şi d-na Ţ in ea , (B ra şo v ) am bii 1 cor., d -şoarele R om a Şuluţu, ofic. de posta şi E u gen ia D erleanu , am bele câ te 50 bani, părin ţii V ic t o r şi E u gen ia T o rd ă ­şianu, am bii câ te 60 bani şi m itit ica M ioara V io r ica T o rdăş ian u 30 bani.

Luptă între Turci şi o bandă gre­cească. D in A th en a se com un ică că în sa­tu l E lian io în M acedon ia a avu t loc o luptă sângeroasă în tre Tu rc i şi o bandă g r e ­cească sub com anda lu i Scotak is. Din banda grecească au căzu t com andantu l şi 7 oa ­m eni, ia r d in tre T u rc i 20. R es tu l s’a îm ­prăştiat.

0 sinucidere fioroasă. Un m u n citor în vâ rs tă de 25 de am, anum e P inquet, s ’a a runcat Sâm bătă de pe arcu l de tr iu m f din P a ris şi a căzu t m o rt pe tro tu a r . Cau­za s inu ciderei es te fap tu l că era în d ră g o ­s tit de o fa tă , cu ca re nu se pu tea însă căsă tori din cauză de boală.

EmptiS vulcanice. O b serva to ru l din C atana com un ică că V in e r i seara la o re le 7*40 vu lcanul S trom b o li a avu t o înspă i­m ân tă toa re erup ţiu n e aruncând m u lte m a­te r ii în d irecţiu nea de ră să r it a insu lei, ca re es te locu ită , p roducând in cend ii şi m u ltă spaim ă. E rup ţiu nea a fo s t p reced a tă de un pu tern ic s g om o t subteran . E tna d e asem enea aruncă m u lt fu m şi cenuşe.

350 ofiţeri şl mateloţi englezi pieriţi In apele americane. După o te le g ra m a s o ­s ită d in N e w -Y o rk am ira lu l H am ilton din B erm uda a com un icat, că flo ta b r itan ică din Y a m es -to w n a sos it aco lo cu ech ipa- g iu l cons iderab il m icşora t pentru că în t im pu l tre c e re i p rin apele am ericane au p ie r it 850 o fiţe r i ş i m a te lo ţi.

Lieitaţlune. Suntem ru ga ţi a anunţa că astăzi s’a în cepu t lic ita rea m ob ile lo r ş i a g iu va e r ica le io r , p rop r ie ta tea d-lui T a k e Stănescu. F iin d sp re vâ n za re m ob ile şi g iu va e r ica le p re ţioase se a tra ge a ten ţiu nea c e lo r in te resa ţi. L ic ita ţiu n ea se în cepe în fieca re z i la o a re le 9 d im ineaţa .

B i b l i o g r a f i e .

In ed itu ra institu tu lu i de a r te g ra fic e Ion St. Rasidescu , Bucu reşti a apăru t o nouă pub licaţie d e „D o cu m en te s la v o -ro - m â n eu şi o nouă n ara ţiu n e a „ L u p t e lo r d in tr e M o v i l e ş t i 1606— 1607, precum şi „ S i g i l i i l e R o m a n u lu i ş i C â m p u lu n g u lu i m u n tea n “ , to a te tre i s c r ie r ile de A le x a n ­d ru L ă p ă d a t , ca estras din »C o n vo rb ir i L ite ra r e « .

— Romanul „ R o b ia B an u lu i“ de S o fia Nădejde a apărut în o nouă ediţie şi se află la tipografia şi librăria A . Mureşianu în preţ de 2 Lei plus 30 bani porto.U L T I M E Ş T I R I .

Budapesta, 13 Mai. Liga pentru sufragiul universal a ţinut eri o şe­dinţă furtunoasă. Advocatul Fenyes a atacat vehement fostul partid li- beral şi actualul partid koşutist, care duce ţara la peire. O scăpare din si­tuaţia gravă, în care se află ţara, o poate aduce numai grabnica intro­ducere a votului universal.

LllfiOŞ* 13 Maiu Eri s ’a consti­tuit aici partidul constituţional al co­mitatului Caraş-Severin. Au luat cu­vântul deputaţii Nagy Ferencz şi Szi- vak. Ultimul a apelat la Românii din comitat să se alăture partidului con­stituţional. D iv e r s e .

U n c o p i l ca re su ge ţâ ţă ş i fu m ea ză d in lu lea . Să fu m ezi d in lu lea m ai în a in te de a fi în ţă rca t, ia tă o treab ă pe ca re n ’a r fi în s ta re s ’o facă pruncii pe cari îi p lim bă d o ice le n oastre pe s trade şi p rin g ră d in i. Şi to tuşi, această s ’a văzu t, aceasta e x is t ă ! C elebru l ex p lo ra to r n o rveg ia n , căp itanu l Am undsen , a p o ves t it cu p r ile ju i c o n fe ­ren ţe i pe ca re a ţ in u t ’o la S orbona , că a vă zu t pe v rem ea şed ere i Iu i în tre esch i­m oşi un bă ia t de zece ani, ca re îşi lăsă lu leaua la o p a rte ca să sugă ţâ ţă d e la m am a lui. După ce isp răv i op era ţia aceasta, e i se în d rep tă lin iş t it sp re ex p lo ra to r şi.... îi ceru fo c ca să şi aprindă lu leaua. Fap tu l acesta m erită exp lica ţie . In aspre le c lim e arctice , h rana om ulu i e aşa de n es igu ră jş i p roastă — carn e de foca, peşte să ra t şi ia r ca rn e de toca, în to tdeau na — că s’a lua t ob iceiu l de a se în ţe rca cop iii câ t m a i tâ rziu , m ai a les când e i su n t de o con s ti­tu ţie m ai delicată . N u e lucru ra r ca să v e z i p r in tre esch im oşi cop ii ca ri su g ţâţăr pănă ia vâ rs ta de zece şi de d o isp rezece ani. C ât p r iv eş te ob ice iu l de a fum a, — e i fu m ează un tu tu n fo a r te m oa ie şi parfu ­m at, — el e s in gu ra d istracţ.e a re g iu ­n ilo r p o la re , e l e g en era i la bărbaţi, fem e i şi copii.

P r o p r ie t a r : Dr. Aurel Mureşianu. R ed ac to r respons. in te r im.: Victor Branisce

D e vânzare :O v i l ă în É lőp a tak , care constă d in

trei co rpu ri, pe un te re n de peste 5000 m e tr i p ă tra ţi cu pădure de s te ja r i şi b razi.

A m a to r ii se v o r adresa la subsem ­natu l în Bucureşti, ia r dela Iu lie— S ep tem ­v r ie la É lőpatak .

V. N. Orgidan,Strada pânzari 9.

Pagina 4. K i. 96— 1907.* .-v ■ -■ '

GAZ T A T R A N S I L V A N I E IB a n c a N a ţio n a lă a R o m â n ie i,§ i t i a a t i n n e s a m a r a .

1 S 0 6%--- »)O0O(»' " 1 © 0 *7

22 Aprilie. - A . c t i ’V 14 Martie. 21 Aprilie.

104.533,825 174025825 Reser. metal, aur 80605032( 130507500 „ Trate aur 33596000[ 114.320,604 114.000,032

1.777,810 A rg in t şi diverse monede . . . . 1.457,475 1.439,74545.662,769 Portofoliu Rom ân şi străin. . . . 66.056,661 68.157,909

24.446,047 *im pr. contra efec. publice 105802001 „ „ „ în cont-corent 19198901)

29.481,196 29.779,101

11.999,924 Fonduri p u b l i c e ............................... 11.999,924 11.999,92414 983,507 Efectele fondului de reservă . . . 15.931,524 15.931,5702.914,292 Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 3.265,121 3.265,1215.768,197 I m o b i l e ............................................... 5.872,627 5.872,645

602,371 M obilier şi Maşini de Im prim erie . 639,261 639,482607,754 Cbeltueli de Administraţiune . . . 626,290 641,409

83.249,680 Depozite l ib e r e ..................................... 97.557,897 101.863,317— „ „ & provizorii . . . 79,000 70,000

25.941,851 Compturî-curente . ........................... 25.949,298 26.218,42218.703,830 Comptnrî de v a l o r i .......................... 22.474.202 21.162756

341.191,3572 ? a , a i r r ■

C a p i t a l ...............................................

395.711,080 401.241,433

12.000,000 1 2 .0 0 0 ,0 0 0 12.000,00021.073,386 Fond de r e z e r v ă ................................ 22.726,229 22.726,229

3.140,124 Fondul amortis. imob. şi material 3.373,692 3.373,692220.889,660 Bilete de Bancă în circulaţiune . . 258.984,100 260.145,240

838,507 Dobânzi şi beneficii diverse . . . ’ 990,162 1.062,95586.249,680 Depozite de r e t r a s .......................... 97.557,897 101.868,817

— „ „ „ & p rovizorii. . 79,000 70,000“ Compturi cu ren te ................................ '•'Irr

641 1 9 ) 3 5 7 Soornptu l 5*/#* Dobânda 6*/*.

395.711,080 401.241,433

P a « # *n prăvăliă de Spe- n p a l f £ UttUI cerie (băcănie) U u d l ldSe recere şi cnnoaşterea limbei maghiare. Postul se poate ocupanumai decât. F O M P E IU B O TE -ZAff, comerciant» Nagy-Sârmâs.

(2849,2-3.)

2 3 0

Tuburi de cigarete„Ântinicotin“

- fa catil de ţigarete.

Pentru m o r b u r i d e s t o m a c !C e lo r ce prin ré c é iă, înbu ibare, m âncări greu de m istu it, fe rb in ţe ll,

p rea rec i, seu v ia ţă n eregu lată şi’ au tras un m orb de stom ac şi anum e:

C a t a r d e s to m a c , c â r c e i , d u r e r i , m is tu ir e r e a ,se recom andă un m ijlo c bun de casă, p rob a t de m ai m u lţi ani cu e fe c t bunVinul de burueni (Krăuterwein) a lui Haherth Ulirich

Vinul de buruieni este preparat din buruieni excelente şi Ivindecătdre cu vin bun, fntăresce stomacul şi organismul de mistuire al omului. Vinul de buruieni delătură mistuirea rea, şi ajută la formarea de sânge sănătos.

F o lo s irea v in u lu i de buru ien i delătnră m orbu rile de stom ac d e ja la în cepu t. D e aceea sö se fo loséscá de tim puriu . S im p to m eca : dureri de Cap, râgăială, grâţă, slăbiciune, vomare, dispare adese-ori după fo los irea a câ teva stic le de v in de buruieni.

C f t U S i l f t â l i i . ? ' u rm ările ca: neastimpër, colică, bătaie de inimă, icsomniă, congestiune la ficat, splină, hemoroide, se

delătură în trebu iţând v inu l de buruenl. A sem enea curăţă d in stom ac m aterii stricăcibse prin eşirea uşoră la scaun.Slăbiciunea, paliditatea feţei, anemia, debilitateaprovin adeseori d in m istu ire re a şi d in d isposiţie b o ln ă v ic io ş i a ficatu lu i. P ersón e cari pătim esc de lipsa de apetit, nervositate, durere de cap, insom­nie, tăngeso cu în cetu l V in u l de buruenl dă im puls pu terii de v ia ţă .

V in u l de buru ien i exc ită apetitu l, a ju tă m istu irea şi hrănesoe, m işcă p re fa cerea substanţelor, a lină n e rv ii ex c ita t! şi produce v io ic iu n e de v ia ţă .

M u lţim e de scrisori de m u lţum ire con firm ă acestea.

T i u d e b u r u i e n i s e c a p e t & In sticlo â 3 c o r . şi 4 c o r .In farmaciile d in : Braşov, Săceie, Cristian, Râşnov, Codlea, ŢiDţarI, Helchia, Bod, Feldióra, Ilyefalva, Uzon, Magyaros Nagypatak, Papolcz, Zágon, Kovászna, Beresnyó, Sepsi-Szt.-György, Bölön, Nagyajta, Baroth, Miklosvár, N.-Baczon Zsombor, Darocz, Homorod, Kőhalom, Ugra, Kacza, Zsiberk, Lemnek, Báránykut, Boldogváros, Bobolcz, Szásztyukos, Bethlen, Sárkány, Almásmező, Zemest, Törcsvár, Vajdarecse, Voila, N.- Sink, Aind, Panticeu, Kézdivasárbely, Erzsébetváros, Segesvár, Nagyszeben şi ín tóté farmaciile din oraşele mici şi mari din Ardeal şi din ţările străine. — Farmaciile din Braşov: a d-lor Heinrich G. Obert, Victor Rotb, Eugen Neustâdter la „îngerul păzitor“, Ferdinand Jekelius la „Speranţa“. — Trim ite S séu mai multe sticle cu preţurile originale în ori şi ce localitate din Austro Ungaria.

Se se fercscă de imitaţie.Cereţi znume Vin de buruieni aloi Hubert Ullrich.

Vinul de buruieni al meu este mijloc secret. E compus din vin malaga 4500, spirt de vin 100.0, Glicerin 1000, Vin roşu 240*0, sirop de fragi 1500, sirop de cireşe 820 0, fincen, anason, rădăcina helen, rădăcini americane, rădăcini de inzian, rădăcini calmusa a. 10*0. Aceste părţi constitutive să se amestece.

La esposiţiile hygieniece din Cairo în anul 1895 şi în Londra la anul 1896 a fost premiat

S p ir tu l l t e u m a a Ini Viddereu diploma de onoare şi eu medaiie de aur.

P ro b a t d e capac ită ţi m ed ica le şi în tre ­

b u in ţa t cu succes în sp ita le

S p m m - itE m â .ş i F L U I D d e P U T E R E ,

are e fe c t s igu r la to a te p ă rţ ile corpu lu i şi anu m e: contra reumatismului durere de nervi, şoidină, işchiaş, asthmă ş. a.

în multe cazuri efectul este atât de mare, că după o fricţiune încetează durerile.

P ă re r i de dinţi şi eap vindecă In 5 minutePreţul unei sticle ou instrucţie 1 coreană,

sticle mai mari cu 2 cor. 40 bani.Depou principal fn Budapesta t

la farmacia d-lni J oa lf T8r5kKlrâly-utcza nr. 12 şi Andrassy korst nr. 26,

şi la d-l Or. A. Eşpger, Vâczi korut 17. asemenea în toate farmaciile din provinţă, precum şi la proprietarul

W I D D E R G Y I J L Afarm acist tn Sâtoralya-UJhely.

Comande din provincie se efectueză prompt.D e p o u in B raşov t la Victor Rotb far­

macia la Ur8u, Alexina Jekelius, Franz Kelemeo, Friedrich Stenner, Ed. Kogler. 23—20,2719.

Deschiderede Grădini

A m onoarea a aduce la cunoş­tinţa On. public, că începând cn I Maia St. n. s’a deschis grădina apar­ţinătoare R estaurantu lu i to i T ergu l Cailor N r . 15 (lângă băile cel9 nouă).

Zilnic se serveşte bere proaspătă, vinuri naturale de Transilvania.

Piept de miel, fleică la grătar şiîn genere m âncări bune şi alese.

U n dejun bun cald ori rece cu

un păbar de bere sau un „spritzer*

costă 40 fileri.In cas de timp nefavorabil stau

la disposiţia publicului 3 odăi.Cu toa tă stim aConstantin Jianu,

(5— 8). reetaurateur.

X X X X X X X X X X X X X X X X

N o r o c u l la T Ö R Ö K este statornic!Neîntrecut es e norocu^ care fav01*i8&5ă colectară ndstrăprincipală. A m plătit On. noştri clienţi în scurt timp câştiguri mai mult de 30 milidne corone. între cari cele mai mari câştiguri, şi anum e:de 2-orI premiul cel mare de 600,000 Cor.Câştigul cel mai mare de 400,000 Cor.6 â. 1 0 0 ,0 0 0 , 3 â, 9 0 ,0 0 0 , 3 â 8 0 ,0 0 0 , 3 â 7 0 ,0 0 0 » * â 6 0 , 0 0 0 , m a i m u lte â 50,000, 40 000, 3 0 ,0 0 0 , 2 5 0 0 0 , 2 0 ,0 0 0 . 1 5 ,0 0 0şi afară de acestea multe alte câştiguri de 10?000? 5 "0 0 0 j S>0002 ,0 0 0 , 1 ,0 0 0 , 5 0 0 etc.

Recom andăm a participa la loteria de clase, care are cele mai mari şanse de câştiguri din lume şi a comanda ia noi un los norocos.

L a următdrea loterie de clasă a 20, se vor sorta erăşî din

1 2 5 . 0 0 0 l o s u r î 6 2 . 5 0 0cu câştiguri, în total cu suma enormă de 1 6 m il id n e 457,000 COT.

Cel mai mare câştig event. 1.000,000 Cor.Special 1 premiu cu 6004)00» 1 câştig â, 400»000i 1 â 200,000,2 â, m o o o , 2 k IMMMK), 2 k 80,000, 2 70,000, 2 â 60,000, i â 50,000, 3 â40,000, 3 îi 30,(MX), 6 k 25,000, 9 â 20,000,

13 â 15 )0009 44 â lOyOOOf Şi încă mai multe altele.

Preţul original al losuriior stabilit după plan, C lasa I. este:V8 1°3 orîg- A*— 75» seu cor. 1.50, I V4 los orig. fi. .1.50, seu cor 3.—V 2 î* f> » 3. , ri v 6- » I Vi » rt , 6 , v rt f 2.şi se trimit cu rambnrsă sâu pe lângă trimiterea suinei înainte. Liste oficidse se espedeză după tragere. — Planuri oficibse gratis.

N e rugăm ca comandele pentru losurile norocdse de su3 se se trimită până în

şg* 23 M a iu a. c. “D iCU îucredere direct la noi, de-6re-ce numerile norocoase se pot uşor epuisa „ mu

A. TOROK & Co.C A S S Â D E B A N C Ă A . G .

Cea mai mare întreprindere de loterie de clasă în Ungaria.S l l ' I b A I * K N T . Secţiile loteriei de clasă a colecturei nostre principale sunt:

T9legram-Adre8Sfl :?7öxö3eélc-S'U.cLst£>eet. Centrala: Servitenplafz 3/a în palatul propriu.I . F i l ia lă : Theresienring 4 G / a . — I I . F ilia lă : W citzneiTing 4/a.

I I I . F i lia lă : H useum ring fifl/a.

A r t i c o l e d e t o a l e t a :

Săpunuri da toaletă, Parfumerie, Eau de cologne, Pudră, Pomadă, Cremă, Pastă pentru dinţi, Apa de gură, precum şi articoli pentru cultivarea pielei, fabricat strein şi indigen. Asortiment bogat, se capătă cu preţ foarte ieftin la G. E IT E L ,

Strada Vămei 18.T ipografia A Mureşianu, B raşo v.