denumirea investitiei: infrastructura … local/hcl/sed20nov2012/hot408_1… · economica directa...

S. C. T A F F O S. R. L.

Piata Pacii nr. 2, RO-430404 Baia Mare, Maramures,

tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,

[email protected], www.taffo.ro

DENUMIREA INVESTITIEI:

„ INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII

AFACERILOR”

B-DUL UNIRII COLT CU STR. GRANICERILOR, NR. FN, MUN. BAIA MARE, JUD. MARAMURES

ETAPA: STUDIU DE PREFEZABILITATE

elaborat conform H.G. 28/2008

octombrie 2012

2



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,


Titlul lucrării: INFRASTRUCTURA DESTINATA AFACERILOR Beneficiar: MUNICIPIULUI BAIA MARE, Jud. Maramures

Faza: Studiu de prefezabilitate conform HG28/2008

STUDIU DE PREFEZABILITATE

elaborat conform H.G. 28/2008

octombrie 2012

3



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




FIŞA PROIECTULUI

Denumirea lucrării: „INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII AFACERILOR”

Faza: STUDIU DE PREFEZABILITATE conform HG28/2008

Beneficiar: MUNICIPIUL BAIA MARE

Amplasament: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL BAIA MARE

Proiectant general: S.C. TAFFO S.R.L. , BAIA MARE,


tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90

octombrie 2012

4



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




FIŞA CU RESPONSABILITĂŢI

Proiectant general: S.C. TAFFO S.R.L. , BAIA MARE

Şef proiect: ing. Filip Mihai

5



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE

A. PIESE SCRISE

CUPRINSFIŞA PROIECTULUI ........................................................................................................................................................ 3

FIŞA CU RESPONSABILITĂŢI ...................................................................................................................................... 4

BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE ......................................................................................................... 5

CUPRINS ............................................................................................................................................................................ 5

STUDIU DE PREFEZABILITATE ................................................................................................................................. 6

I. DATE GENERALE ......................................................................................................................................................... 6

II. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI .......................................................................................... 7

III. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiTii pot fi atinse ..... 32

IV. Date privind amplasamentul si terenul pe care urmează să se amplaseze obiectivul de

investiTie ....................................................................................................................................................................... 39

V. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI ............................................................................................................... 43

VI. Avize si acorduri de principiu .......................................................................................................................... 45

PIESE DESENATE ......................................................................................................................................................... 46

B. PIESE DESENATE

SITUAŢIA PROPUSĂ

1. plan de amplasare în zonă (1:25.000 - 1:5.000);

2. plan general (1:2.000 - 1:500).

6



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




STUDIU DE PREFEZABILITATE

conform HG28/2008

privind

„INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII AFACERILOR”

Locatie posibila:

B-dul Unirii colt cu str. Granicerilor, Nr. FN, Mun. Baia Mare,Jud. Maramures

I. DATE GENERALE

I.1. Denumirea obiectivului de investiţ ii:

„INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII AFACERILOR”

I.2. Amplasament:

Judeţ ul: MARAMURES

Localitatea: Mun. Baia Mare,Jud. Maramures B-dul Unirii colt cu str. Granicerilor, Nr. FN Conform: planşa A-0.001 – Plan de încadrare în zonă planşa A-0.01– Plan de situaţ ie

I.3. Titularul investiţ iei: MUNICIPIUL BAIA MARE

I.4. Beneficiarul investiţ iei: MUNICIPIUL BAIA MARE

I.5. Elaboratorul documentaţ iei: S.C. TAFFO S.R.L. , BAIA MARE

7



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




II. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

II.1. NECESITATEA INVESTITIEI

II.1.A. Scurta prezentare privind necesitatea generala a realizarii investitiei

Având în vedere obiectivele de dezvoltare economică stabilite în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Baia Mare – Baia Mare 2020, respectiv stimularea mediului de afaceri prin dezvoltarea infrastructurii

destinată afacerilor, obiectiv care ,

Naţ ional de Dezvoltare 2007 – :

(CNSR), ,

, se impune realizarea unui

studiu de oportunitate care să vizeze necesitatea realizării unei infrastructuri destinată afacerilor în municipiul Baia Mare.

Această infrastructură realizată din fonduri publice poate conduce la realizarea unor venituri proprii directe (care să recupereze într-un interval de timp costurile publice alocate realizării investiţ iei), precum şi la venituri indirecte cuantificate în locuri de muncă nou create, impozite şi taxe la bugetul local, etc.

În urma unor Scrisori de Intenţ ie a unor companii interesate de realizarea unor afaceri în zona Baia Mare, infrastructura de afaceri solicitată şi adecvata pentru proiectele economice private, în condiţ iile de piaţ ă actuale, este constituită din spaţ ii de producţ ie racordate la utilităţ i şi accesibilitate rutieră, care pot fi închiriate prin contracte ferme pe o perioadă de timp clar definită.

Acest nou model de susţ inere a dezvoltării mediului de afaceri se aplică si în alte state ale Uniunii Europene, în România fiind utilizată dezvoltarea infrastructurii de bază din fonduri publice (teren, accesibilitate, utilităţ i) spaţ iile de producţ ie fiind ulterior realizate din fonduri private.

În acest context, realizarea unor spaţ ii de producţ ie din fonduri publice pot fi atractive, daca exista solicitările de piaţ ă din partea unor companii private sunt pentru acest tip de infrastructură.

Ulterior realizării infrastructurii, prin licitaţ ie publică, aceste spaţ ii pot fi închiriate către companii interesate, în condiţ iile unor preţ uri care să asigure recuperarea investiţ iei într-o perioadă de timp stabilită prin analize de cost-beneficiu specifice documentatiilor

tehnico-economice ulterioare.

Obiectivele tematice ale Uniunii Europene pentru perioada de programare

2014-2020 presupun urmatoarele domenii de interventie:

a. Creştere inteligentă

Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării Sporirea utilizării, calităţ ii şi accesului la tehnologiile informaţ iei

8



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




şi comunicaţ iilor Îmbunătăţ irea competitivităţ ii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a celui de pescuit şi acvacultură b. Creştere durabilă Sprijinirea tranziţ iei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor Protecţ ia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţ elelor majore c. Creştere favorabilă incluziunii Promovarea ocupării forţ ei de muncă şi sprijinirea mobilităţ ii forţ ei de muncă Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Investiţ iile în educaţ ie, competenţ e şi învăţ are pe tot parcursul vieţ ii d. Prioritate orizontală Consolidarea capacităţ ii instituţ ionale şi o administraţ ie publică

eficientă

Prioritatile absolute ale Uniunii Europene, confruntate cu actuala criza

socio-economica a unor State Membre, sunt definite ca fiind:

crestere economica pentru redresarea bugetelor nationale, acoperirea deficitelor si crearea premiselor necesare pentru stabilitatea

macro-economica;

crearea locurilor de munca pentru realizarea premiselor de

stabilitate sociala si eliminarea disparitatilor;

In plus, pe langa problemele interne ale Uniunii Euroepene in ceea ce

priveste situatia economica si sociala, pietele externe ale Uniunii

creaza presiuni pentru accesul la consumurile europene, atat din

perspectiva dezvoltarii acestora pe fondul unor investitii din partea

Orientului, cat si din perspectiva intentiilor de redresare economica a

zonei Americii, in detrimentul scaderii sustenabilitatii mediului de

afaceri cu valoare adaugata din interiorul Uniunii Europene. Acest tip de

presiuni, considerat ca fiind sustinator al liberei concurente globale,

poate fi sustinut pentru crearea unei valori adaugate mai ridicate, prin

dezvoltarea de infrastructuri proprii, puse la dispozitia investitorilor

strategici, care sa minimalizeze posibilele fluctuatii ale indicatorilor

macro-economici datorita unor piete in continua schimbare.

Toate abordarile legate de posibilele investitii in infrastructura de

afaceri, trebuie sa detina o componenta de analiza a sustenabilitatii

investitiei, o componenta de analiza a senzitivitatii si a riscurilor

asociate, astfel incat, investitiile realizate sa conduca la crestere

economica directa sau indirecta, termenul vizat fiind un termen mediu (5-

10 ani).

II.1.B. Analiza de ansamblu a potentialelor zone de regenerare urbana si

dezvoltarea infrastructurii mediului de afaceri

Baia Mare reprezinta centrul administrativ al Judeţ ului Maramureş, avand un număr de locuitori de 140.591 şi un număr total de 14 cartiere. Baia Mare se află în vestul judeţ ului Maramureş, pe cursul Râului Săsar. Cu o

http://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Maramureș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Râul_Săsar

9



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




suprafaţ ă a totală de 23.900 ha (din care: 3218 ha – intravilan, 20682 ha- extravilan), municipiul cuprinde administrativ şi localităţ ile Blidari, Firiza, Valea Neagră şi Valea Borcutului, constituite ca şi cartiere ale acestuia.

Prin valenţ ele sale actuale, municipiul Baia Mare se dovedeşte a fi un centru urban important din aceasta parte a ţ ării, având o dezvoltare dinamica specifică. Activităţ ile economice tradiţ ionale deşfăşurate până nu de mult, mineritul, prelucrarea minereurilor şi activităţ ile ce derivă din acest profil economic, au fost înlocuite cu altele noi, care se doresc integrate în economia zonei.

Datorită poziţ iei sale geografice avantajoase, Baia Mare întruneşte atributele unui însemnat nod rutier şi feroviar, constituind punctul de convergenţ ă pentru localităţ ile din împrejurimi.

Accesul în zonă este realizabil pe cai rutiere, feroviare si aeriane, astfel:

Baia Mare este situată pe drumul european E58, respectiv DN1C. De aici porneşte drumul naţ ional DN18 spre municipiul Sighetul Marmaţ iei;

Gara Baia Mare este un nod feroviar situat pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române, fiind deschisă atât traficului intern cât şi internaţ ional;

Aeroportul Baia Mare, care a fost înfiinţ at în anul 1964. Actualmente, de pe acest aeroport se efectuează zboruri doar spre Bucureşti.

B.1. Limitarea creşterii oraşului în cadrul natural şi densificarea structurii interne

La nivel teritorial un concept esenţ ial pentru implementarea durabilităţ ii este regenerarea şi revitalizarea urbană: susţ inerea dezvoltării intensive cu evitarea ocupării de terenuri noi; gestionarea expansiunii urbane necontrolate, stoparea dezvoltării extensive prin expansiunea în teritoriu prin oferte alternative de spaţ ii sau terenuri în intravilanul existent; corelarea funcţ iunilor mixte; gestionarea inteligentă şi precaută a resurselor ecosistemului urban; accesibilitatea ameliorată prin mijloace de transport eficace şi nepoluante; salvarea elementelor de patrimoniu natural şi cultural; combaterea poluării.

În Baia Mare, în condiţ iile unei suprafeţ e intravilan extinse cu mult peste necesităţ ile oraşului şi peste capacitatea acestuia de extindere raţ ională, apare riscul unei evoluţ ii necontrolate a formei urbane, cu implicaţ ii dezavantajoase pe termen lung (peisaj fragmentat, reţ ele ineficiente, imagine incoerentă). Dezvoltarea teritorială trebuie să asigure extinderea controlată, etapizată cu limite spaţ iale clare a oraşului, prin restricţ ionarea oricărei forme de dezvoltare neplanificată urbanistic la periferii. Interdicţ iile de construire pe suprafeţ ele agricole aflate astăzi în intravilan vor asigura rezerve importante de teren pentru dezvoltarea echilibrată a oraşului pe termen lung. Limitarea extinderii în teritoriu va fi compensată prin măsuri de densificare a zonelor intraurbane cu infrastructură existentă, care sunt astăzi neutilizate: platforme industriale sau suprafeţ e feroviare dezafectate, areale rezidenţ iale de densitate minimă, locuri virane în structura urbană care ar putea fi utilizate pentru investiţ ii (locuire, dezvoltarea activităţ ilor etc.).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Blidari,_Maramureș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Firiza,_Maramureș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Neagră,_Maramureș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Borcutului,_Maramureș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetul_Marmației

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetul_Marmației

http://ro.wikipedia.org/wiki/1964

10



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Evoluţ ia necontrolată a formei oraşului în lungul arterelor de acces şi extinderea disproporţ ionată a suprafeţ ei intravilan ar fi o amenintare pentru peisajul oraşului, si din acest punct de vedere o canalizare a creşterii corpului urban în lungul culoarului Săsarului apare ca benefică.

Dezvoltarea de la centru spre periferii vizează arealele interne abandonate, în timp ce o mare parte a investiţ iilor ocupă terenuri libere la periferii sau chiar în afara oraşului. Se impune reconsiderarea suprafeţ elor siturilor industriale dezafectate, a terenurilor virane şi revitalizarea cartierelor rezidenţ iale. Consolidarea imaginii unui „oraş verde” presupune prezenţ a naturii în interiorul oraşului şi asigurarea suprafeţ ei minime de zonă verde pe locuitor impusă de normele legale. Anchetele de consultare a populaţ iei, precum şi dezbaterile asupra Strategiei de dezvoltare durabila a Municipiului Baia Mare şi a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană au permis identificarea tematicilor relevante pentru cetăţ eni în ceea ce priveşte utilizarea spatiului urban, de exemplu: i) rezolvarea situaţ iei amplasamentului abuziv în zona Craica; ii) îmbunătăţ irea facilităţ ilor sportive în cadrul municipiului, de exemplu prin noi amplasamente şi mărirea suprafeţ ei dedicate zonelor sportive; iii) identificarea unui areal potrivit pentru a desfăşura în fiecare an activităţ i legate de Sărbătoarea Castanelor, arealul care în alte perioade ale anului este utilizat ca spaţ iu public pentru alte destinaţ ii; iv) reamenajarea zonei actual ocupate de garaje, asigurând atât funcţ ionalitatea, cât si estetica spaţ iului urban; v) reglementarea unitară a modului de amenajare a magazinelor sau a altor afaceri cu acces publicului la parter; vi) impunerea demolării clădirilor abandonate (de ex. Mina Sasar şi alte clădiri industrial-comerciale dezafectate, care poluează oraşul şi strică imaginea acestuia; vii) planificarea corectă a amplasamentelor pentru cimitire, având în vedere că amplasamentele actuale au devenit insuficiente. De remarcat ca, in ceea ce priveste infrastructura, anchetele HIS (a se vedea anexa 3) au calificat ca “foarte slaba” calitatea apei, aerului si terenului urmat de alte probleme pentru care rezolvarea lor a fost considerata prioritara, prin care se enumera drumuri, managementul deseurilor menajere, servicii de sanatate si epurarea apelor uzate (etapa I din ancheta de consultare a populatiei). Foarte interesant este si faptul ca “planurile urbanistice” au fost notate cu calificativ “foarte slab” si de asemenea “spirit comunitar” a primit acelasi calificativ (foarte slab), cu posibilitatea ca intre cele doua elemente sa existe o corelatia pozitiva. B.2. Zona de intervenţ ie prioritară

B.2.1. CRITERII DE SELECŢIE

Identificarea zonelor de interventia prioritara s-a bazat pe o analiza multi-criteriala care a considerat datele statistice disponibile pe cartiere precum si anumite elemente calitative foarte relevante (poluare, localizarea cu impact pentru dezvoltarea turismului). Indicatori considerati au fost urmatorii:

11



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Populatia Ponderea cartierului in totalul populatiei orasului

Punctaj acordat

Peste 10% 3

Intre 4,99% si 9,99% 2

Intre 3% si 4,99% 1

<3 0

Excluziunea Sociala Ponderea somerilor pe cartier in totalul somerilor din oras

Punctaj acordat

Peste 15% 3

Intre 10% si 14,99% 2

Intre 5% si 9,99% 1

<5 0

Ponderea asistatilor sociali in totalul asistatilor sociali din oras

Punctaj acordat

Peste 15% 3

Intre 10% si 14,99% 2

Intre 5% si 9,99% 1

<5 0

Rata dependentei demografice

Cel mai scazut/ridicat %

Punctaj acordat

Sub 20% 3

Intre 19,99% si 24,99%

2

Intre 25 si 34,99% 1

<35 0

Poluare Cele mai mari concentratii de metalele grele (in special plumb) in

soluri

Punctaj acordat

Foarte mari 3

Mari 2

Medie 1

Relativ Scazute 0

Valorile imobiliare Cele mai mari/scazute Punctaj acordat

12



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




valori imobiliare

500 euro mp 3

550-600 euro mp 2

650-700 euro mp 1

750-800 euro mp 0

A mai fost considerat inportant pentru anumite cartiere, turismul cultural si de recreere, avand in vedere faptul ca Ferneziu este un cartier de transit catre zonele turistice din Cavnic-Sighet, si cartierul Firiza are proximitate cu zona de agrement din lacul Firizei.

Matricea multi-criteriala rezultata din analiza de mai sus:

Cartiere Populatia

Rata dep.

Excluziunea

Poluare

Importanta

Valorile

Punctaj

Demogr. sociala

Pt. turism

Imobiliare

total

1 Valea Borcutului 0 1 0 1 0 0 2

2 Sasar 3 0 3 2 0 1 9

3 Valea Rosie 1 0 0 1 0 0 2

4 Grivita 0 1 0 2 0 0 3

5 Ferneziu 1 1 0 4 3 2 11

6 Firiza 0 1 0 0 3 2 6

7 Orasul Vechi 2 1 2 3 3 1 12

8 Vasile Alecsandri 3 3 6 2 0 3 17

9 Progresul 2 1 2 1 0 0 6

10 Republicii 2 1 3 1 0 1 8

11 Traian 3 3 4 0 0 0 10

12 Garii 3 3 4 1 0 1 12

13 Depozitelor 2 2 2 3 0 2 11

Analiza multi-criteriala a confirmat diagnosticul celorlalte analize, anchete si dezbateri, ducand la identificarea a cinci zone de interventie prioritara, prezentate pe scurt mai jos.

13



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




B.2.2. ZONELE DE REGENERARE URBANĂ IDENTIFICATE

2.2.2.1 Zona de Regenerare Urbana 1 – Baia Mare Centru - Malurile Râului Săsar (în cartierele 01-02-03-04-05-07-09-10-13)

Râul Săsar, cărui se datorează numele originar al oraşului Baia Mare, Rivulus Dominarum, în baza primelor atestării documentare din perioada medievală (1329) asupra existenţ ei acestui aşezământ, are, astăzi, şansa de a deveni axa structurală a oraşului şi a viitoarei zone metropolitane, precum şi element de identitate urbană. Transformarea râului Săsar în axă spaţ ială, ecologică şi economică de dezvoltare, atît la nivel local cît şi zonal în cadrul Sistemului Urban Baia Mare recomandă în mod firesc o creştere a suprafeţ ei edificate în lungul albiei sale majore, in

perspectiva conturării unei zone metropolitane Sistemului Urban Baia Mare. La scara oraşului, avantajele dezvoltării unei fâşii paralele cu Săsarul sunt date de:

– conectivitatea bună cu centrul şi cu viitoarea centură ocolitoare – asigurand astfel „coridorul de conectare” a orasului impreuna cu viitoarea centura si cu calea ferata industriala (intre Gara si zonele industriale Cuprom si Romplumb)

– oportunitatea conectării noilor cartiere la spaţ iul natural al raului Săsar

– existenţ a unor suprafeţ e aflate în proprietate publică, puncte de plecare pentru stabilirea unor centre de dotări şi activităţ i precum şi a unor ansambluri rezidenţ iale

– scoaterea din izolare a cartierelor periferice

– creşterea atractivităţ ii cursului râului prin amplasarea de

obiective de interes public

– creşterea atractivităţ ii cursului râului şi a oraşului prin includerea râului intr-un circuit turistic urban care leaga orizontal portile de intrare in oras (aeroport, viitoarea centura ocolitoare, vecinatatea cu Baia Sprie) cu punctele importante transversale ale orasului (zona Gold Plaza, Zona Universitate-Biblioteca „Petre Dulfu”, zona Centrului istoric) si cu coridorul turistic potential reprezentat de catre cartierele Ferneziu si Firiza.

– descongestionarea traficului din zona centrala

– instituirea unei limite spaţ iale ferme a oraşului pe direcţ ia est – vest.

Primaria Municipiului Baia Mare are in curs de elaborare un PUZ pentru intregul areal intravilan Raul Săsar.

Primaria Municipiului Baia Mare are in curs de elaborare un PUZ pentru intregul areal intravilan Raul Săsar.

2.2.2.2 Zona de Regenerare Urbana 2 – Baia Mare Nord

Cartierul Ferneziu Romplumb (cartierul 05)

14



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Cu o populaţ ie de 5.797 locuitori1, Ferneziu este un cartier situat în

extremitatea nord-estică a Municipiului Baia Mare. Aici este situată şi uzina Romplumb, a cărei activitate a cauzat poluarea intensă a zonei cu compuşi de plumb timp de mai multe decenii. La ora actuală, datorită investiţ iilor în instalaţ ii de filtrare, s-a redus mult poluarea zonei

2.

Acest cartier face legătura către staţ iunea Izvoare şi către zona turistică şi de agrement Firiza, putând astfel să fie declarat „coridorul turistic” al oraşului.

Aria urbană din Ferneziu reprezinta expansiunea urbană a localităţ ii Baia Mare în lungul câmpiei aluvionare a râulului Firiza, conectând aşezările urbane din Firiza cu zona industriala din nord-est.

Cartierul este caracterizat printr-o densitate urbană scăzută, tipică pentru zonele de tranziţ ie între oraş şi zone rurale. Se dezvoltă cu precădere în partea dreaptă a câmpiei aluvionare şi aproape de râu, unde există un risc înalt al inundaţ iilor. Ţesutul urban este mixt şi fragmentat, dezvoltându-se în principal în jurul arterei stradale principale şi paralele cu râul, prin drumuri ortogonale care se orientează către dealul localizat la nord-vest de strada principala. O zonă în mod firesc rezidenţ ială, şi care este sfâşiată în plin centrul său de prezenţ a unei zone vaste industriale reprezentată de sediul Romplumb. Fabrica este localizată în amonte de majoritatea caselor individuale situate de-a lungul drumurilor de acces spre minele de plumb, care sunt închise în prezent. Prezenţ a ariei industriale a determinat în trecut construcţ ia unui bloc de patru etaje pentru locuinţ e sociale pentru minerii şi muncitorii în metalurgie. Acest bloc se află imediat lângă zona limitrofă a Romplumb unde sunt depozitate deşeurile unei producţ ii foarte poluante, şi fără nici o protecţ ie. Condiţ iile igienico-sanitare în zona respectivă pun la mare risc sănătatea locuitorilor, şi favorizează compromiterea mediului: materialele poluante sunt depozitate la foarte mică distanţ ă de râu şi pe terenul unde se alimenta falda acviferă.

Cartierul prezintă mari probleme datorate degradării întrucât a fost construit un combinat minier într-o zonă de mare valoare peisagistică fără a se lua în considerare riscurile naturale şi de mediu. În plus localizarea unei instalaţ ii industriale în spatele unui coridor ecologic natural (bazinul râului Firiza) care alimenta principalul curs de apă (Săsar) şi care apoi traversează oraşul Baia Mare, la care se adaugă blocurile care s-au proiectat şi construit doar pentru a optimiza procesul de producţ ie Romplumb – mine, au constituit şi vor continua să rămână o lovitură grea pentru zona şi pentru calitatea vieţ ii localnicilor.

În prezent, regenerarea urbană în cartierul Ferneziu este studiată în cadrul unui proiect european cu parteneriat internaţ ional, finanţ at prin programul URBACT (“Lumasec”).

1 În 2008 2 Cu toate acestea în cursul anului 2008 a fost depăşită concentraţia admisă de plumb

15



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




2.2.2.3 Zona de Regenerare Urbana 3 – Baia Mare Est

Oraşul Vechi si Phoenix Baia Sprie (cartierul 07)

Valoarea istorică, urbanistică, arhitecturală, ambientală sunt calităţ i deţ inute de Centrul Istoric, cartierul Oraşul Vechi locuit de 10.529 ceteteni (2008).

În acest spaţ iu sunt concentrate 44 monumente. Reţ eaua stradală tipic medievală organizată în sistem morişcă în interiorul sistemului de fortificaţ ie al oraşului menţ inut în cea mai mare parte constituie o componentă ce conferă valoare ansamblului istoric. Cele 3 pieţ e principale, P-ţ a Libertăţ ii, P-ţ a Cetăţ ii şi P-ţ a Păcii la care se adaugă şi P-ţ a Izvoarelor sunt spaţ ii urbane de mare valoare care împreună cu clădirile care le delimitează se constituie în ansambluri ce definesc caracterul specific al oraşului istoric Baia Mare. Numeroase sunt clădirile cu valoare istorică, arhitecturală sau ambientală, în procent de 80% cu front continuu la stradă, un alt element caracteristic ce conferă valoare ansamblului.

Diminuarea circulaţ iei rutiere din zonă precum si consolidarea, conservarea şi reabilitarea clădirilor este o prioritate urmată de strategia pentru centrul istoric. Aceasta zonă face legătura între Baia Mare şi Baia Sprie şi este, în principal, caracterizată de nivelul ridicat al poluării şi contaminarea solului. Un proiect cheie pentru aceasta zonă este completarea şoselei de centură ocolitoare din Baia Mare în vederea stabilirii unei conexiunii directe spre Baia Sprie şi în vederea îmbunătăţ irii accesului spre zona turistică la nord (Cavnic-Sighetu).

Între companiile importante localizate în această zonă:

CUPROM, fost denumită „Phoenix”, un gigant real al întreprinderilor care operează în sectorul cuprului, cu investiţ ii importante în România înclusiv în alte sectoare (de exemplu apele minerale) dar având investiţ ii importante şi în străinătate. In 2007 compania a încheiat un protocol de colaborare cu Primăria Baia Mare referitor la regenerarea zonei industriale din est şi a transformării sale într-o zonă modernă de producţ ie şi servicii. Cuprom este singura instalatie in judetul Maramures cuprinsa in Planul National de Alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră care are atribuite certificate pentru emisiile de gaze cu efet de seră.

MOBAM, firmă de mobilă cotată la Bursa de Valori Bucureşti, exportă 98% din producţ ie.

Firma CUPROM a elaborat un proiect de sistematizare a zonei industriale pe care o ocupa, prin care activitatea Cuprom se va concentra fizic intr-un spatiu mai redus iar restul amplasamentului va fi pregatit pentru noi activitati industriale.

Zona de regenerare urbană 3 este amplasată în arealul de centru-est al municipiului Baia Mare şi include zona industrială de est, în direcţ ia oraşului Baia Sprie.

16



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




2.2.2.4 Zona de Regenerare Urbana 4 – Baia Mare Sud

Cartierul Vasile Alecsandri (cartierul 08)

Boxa 1: Date generale privind Zona de Regenerare Urbană 4

Datele generale:

Populaţ ie (2008): 28.659 locuitori

Suprafaţ a totală: 231,47 ha.

Suprafaţ a estimată construită: 0,85 kmp

Suprafaţ a estimată spaţ ii verzi şi zone sportive: 0,20 kmp

Suprafaţ a estimată zona industrială: 0,30 kmp

Elementele de caracterizare:

Un „cartier dormitor” cu o mare densitate a zonei construite şi cu o densitate relativ scăzută a serviciilor publice vis-a-vis de alte zone ale oraşului. Preţ ul "imobiliar" este mai scăzut în această zonă în comparaţ ie cu locaţ iile din centru sau din zona Râul Săsar.

Nivel înalt al problemelor sociale, după evidenţ ele din Primărie.

Toate locuinţ ele sociale din oraş sunt în acest cartier.

Traficul greoi traversează zona dat fiind lipsa unui drum de centură: aceasta contribuie la poluarea suplimentară a aerului şi fonică.

Nivel înalt al poluării solului provenind de la operaţ iunile Cuprom şi din perioada istorică de peste 100 de ani de activităţ i miniere şi metalurgice din zonă.

Districtul Craica (care preia numele râului Craica) unde aşezările etnice Rroma sunt înfiinţ ate în condiţ ii improprii şi care nu se conformează la standardele minime urbane.

Educaţ ie civică redusă: nu doar că nu se face încă o colectare selectivă a deşeurilor (care funcţ ionează în alte zone din oraş), dar deşeurile sunt depozitate într-un mod impropriu în zonele verzi.

Luând în considerare cele de mai sus, totuşi există un mare potenţ ial de regenerare urbană socio-economică:

Zona este localizată de-a lungul axei de dezvoltare sud-est, unde este disponibil un spaţ iu adecvat pentru activităţ i productive şi unde oraşul este în expansiune către localităţ i limitrofe din sistemul urban, fiind aproape de Italsofa/operaţ iune Natuzzi, cel mai mare furnizor de mobilă din zonă (peste 1000 de angajaţ i).

17



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




De o mare importanţ ă este de asemenea activitatea socială a unui număr important de organizaţ ii non-guvernamentale, în special CARITAS şi Fundaţ ia Crucea Alb-Galbenă, care oferă servicii socio-medicale la domiciliu în special pentru populaţ ia de vârsta a III-a.

Infrastructura publică şi/sau de interes public din zonă este:

1 Complex sportiv în Parcul Mara (zona verde)

Parcul Craica (zona verde)

1 Complex agro-alimentar

Şcoli: 6 gradiniţ e şi două şcoli primare (Scoala nr. 5 si nr. 10). Şcoala nr. 5 are cel mai mare număr de copii înscrişi la nivelul

municipiului. În cartier nu sunt licee.

Infrastructura de sănătate: o policlinică având 11 cabinete medicale, 6 farmacii, 1 cabinet de stomatologie, 1 cabinet de pneumatologie-fizioterapie şi 1 cabinet de ginecologie.

3 Centre de zi: Centrul Social Necesar, Centrul de Zi pentru Copiii Străzii al Fundaţ iei de Voluntari Somaschi, Centrul Sf. Francisc de Assisi Caritas.

3 Biserici (Catedrala Episcopala Sf. Treime, Biserica Sf. Arhangeli Mihai şi Gavril şi Biserica Cuvioasa Paraschieva)

În cartier nu există nici un element al infrastructurii culturale urbane.

2.2.2.5 Zona de Regenerare Urbana 5 – Baia Mare Vest

Cartierele Garii/Depozitelor (cartierele 12-13)

Formata din două cartiere limitrofe, unul dens populat (Cartierul Gării), celălalt (Cartierul Depozitelor) mai puţ in populat fiind ocupat de sedii ale numeroase firme, între care Italsofa (firma de mobile italiană Natuzzi), investiţ ie străină importantă în cadrul Municipiului, această zonă are un mare potenţ ial de dezvoltare inclusiv pentru localizarea sa în proximitatea viitoarei centuri a Municipiului Baia Mare, care va conecta oraşul şi cu Baia Sprie.

Acesta zona va găzdui prima zonă industrială certificata EMAS din Baia Mare (şi probabil din România), proiect în curs de elaborare cu sprijinul Programului European Sud-Est, printr-un proiect internaţ ional condus de Primăria Baia Mare în calitate de lider al unui larg parteneriat

internaţ ional.

Zona de regenerare urbana 5 Baia Mare Vest

Cartierul Gării (12)

Cartierul Depozitelor (13)

Suprafaţ a (ha.) 112.02 446.14

Populaţ ie (nr.) 21.532 10.596

Densitate populaţ ie 192.22 23.75

18



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Cartierul Depozitelor este la granita cu localitatea Sat Nou de Jos, unde este localizat depozitul de deseuri menajere care deserveste Baia Mare si Baia Sprie, depozit declarat neconform, si care trebuie inchis pana in anul 2017. In acelasi cartier se afla si zona Pirita, zona unde sunt localizate: o comunitate de Romi, statia de epurare a apelor uzate din Baia Mare, un teren de circa 20 ha unde a fost localizat iazul de steril „Meda” expoatat de firma Transgold, in prezent, sistat (terenul respectiv este obiect unui program de decontaminare prin instalarea de filtre speciale si inlocuirea solului contaminat pe o profunzime de 3 metri).

II.1.C. Zona propusa pentru dezvoltarea investitiei

Obiectivul de investiţ ii „INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII AFACERILOR” propus este situat in cadrul Zonei de Regenerare Urbană 4 – Baia Mare Sud, Cartierul Vasile Alecsandri, pe urmatoarele considerente: la adresa: B-dul

Unirii colt cu Str. Granicerilor, nr. FN, Mun. Baia Mare, Jud. Maramures.

Date generale privind Zona de Regenerare Urbană 4 - Baia Mare Sud, Cartierul Vasile Alecsandri:

Datele generale:

Populaţ ie (2008): 28.659 locuitori;

19



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Suprafaţ a totală: 231,47 ha;

Suprafaţ a estimată construită: 0,85 kmp;

Suprafaţ a estimată spaţ ii verzi şi zone sportive: 0,20 kmp;

Suprafaţ a estimată zona industrială: 0,30 kmp.

Elementele de caracterizare:

Un „cartier dormitor” cu o mare densitate a zonei construite şi cu o densitate relativ scăzută a serviciilor publice vis-a-vis de alte zone ale oraşului. Preţ ul "imobiliar" este mai scăzut în această zonă în comparaţ ie cu locaţ iile din centru sau din zona Râul Săsar;

Nivel înalt al problemelor sociale, după evidenţ ele din Primărie;

Toate locuinţ ele sociale din oraş sunt în acest cartier;

Traficul greoi traversează zona dat fiind lipsa unui drum de centură: aceasta contribuie la poluarea suplimentară a aerului şi la poluarea fonică;

Nivel înalt al poluării solului provenind de la operaţ iunile Cuprom şi din perioada istorică de peste 100 de ani de activităţ i miniere şi metalurgice din zonă;

Districtul Craica (care preia numele râului Craica) unde aşezările etnice Rroma sunt înfiinţ ate în condiţ ii improprii şi care nu se conformează la standardele minime urbane;

Educaţ ie civică redusă: nu doar că nu se face încă o colectare selectivă a deşeurilor (care funcţ ionează în alte zone din oraş), dar deşeurile sunt depozitate într-un mod impropriu în zonele verzi.

Luând în considerare cele de mai sus, totuşi există un mare potenţ ial de regenerare urbană socio-economică. Zona este localizată de-a lungul axei de dezvoltare sud-est, unde este disponibil un spaţ iu adecvat pentru activităţ i productive şi unde oraşul este în expansiune către localităţ i limitrofe din sistemul urban, fiind aproape de Italsofa/operaţ iune Natuzzi, cel mai mare furnizor de mobilă din zonă (peste 1000 de angajaţ i).

Infrastructura publică şi/sau de interes public din zonă este: 1 Complex sportiv în Parcul Mara (zona verde); Parcul Craica (zona verde); 1

Complex agro-alimentar; Şcoli: 6 gradiniţ e şi două şcoli primare;

Infrastructura de sănătate: o policlinică, 6 farmacii, 1 cabinet de

stomatologie, 1 cabinet de pneumatologie-fizioterapie şi 1 cabinet de

ginecologie; 3 Centre de zi; 3 Biserici.

20



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




După cum arată harta, cu peste 317 locuitori / ha, cartierul cel mai dens populat din cadrul Municipiului Baia Mare este cartierul Traian, urmat de cartierele Republicii (193,42 locuitori / ha), Gării (192,22 locuitori / ha) şi Vasile Alecsandri (123,81 locuitori / ha).

Tabel : Populaţ ia şi densitatea populaţ iei pe cartiere (2008)

Suprafata

ha. Nr.

locuitori

Ponderea locuitorilor pe cartiere

(%)

Densitatea

populaţ iei

1 Valea Borcutului 543,36 3.289 2,11 6,05

2 Săsar 239,29 20.700 13,26 86,51

3 Valea Rosie 215,02 5.725 3,67 26,63

4 Griviţ a 124,02 2.112 1,35 17,03

5 Ferneziu 434,33 5.797 3,71 13,35

6 Firiza 301,39 1.914 1,23 6,35

7 Oraşul Vechi 544,17 10.529 6,75 19,35

8 Vasile Alecsandri

231,47 28.659 18,36 123,81

9 Progresului 97,32 10.325 6,62 106,09

10 Republicii 75,20 14.545 9,32 193,42

11 Traian 64,15 20.360 13,04 317,38

12 Gării 112,02 21.532 13,80 192,22

13 Depozitelor 446,14 10.596 6,79 23,75

Total 3.427,88 156.083 100,00 45,53

Sursa: Primăria Baia Mare

Din datele furnizate de Direcţ ia Evidenţ a populaţ iei din cadrul Primăriei pe baza plăţ ii impozitelor, reiese: În ceea ce priveşte distribuţ ia populaţ iei pe grupe de vârstă, se remarcă faptul că populaţ ia de tineri (0-15 ani) şi ceea cu vârsta de muncă (15-64 ani) se concentrează în acelaşi cartier, Vasile Alecsandri, unde locuieşte 24% din totalul populaţ iei (0-15 ani) din municipiul Baia Mare şi 19,43% din ceea de-a

21



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




două grupă, în timp ce în acelaşi cartier, populaţ ia peste 65 de ani deţ ine o pondere de numai 6,56% din totalul populaţ iei în vârstă din oraş.

Rata dependenţ ei demografice este, aşadar, printre cele mai scăzute în cadrul cartierului Vasile Alecsandri (17,70%) şi este, în principal, determinată de incidenţ a persoanelor sub 15 ani.

Tabel : Populaţ ia pe grupe de vârstă pe cartiere în anul 2008

Cartier /

Indicator

Populaţ ie 0-15

Populaţ ie peste 65

Total (0-15)+peste65

Popula- ţ ie 15-64

Rata de

depend.

demograf.

Ponderea

populaţ iei tinere pe cartiere (%)

Ponderea populaţ iei peste 65 de ani pe

cartiere (%)

Ponderea

populaţ iei 15-64 pe

cartiere (%)

1 Valea Borcutului 250 487 737

2.552 28,88 1,90 2,76 2,04

2 Săsar 1.515 3.858 5.373

15.327 35,06 11,53 21,90 12,23

3 Valea Roşie 349 1.359 1.708

4.017 42,52 2,66 7,71 3,21

4 Griviţ a 138 388 526

1.586 33,17 1,05 2,20 1,27

5 Ferneziu 744 690 1.434

4.363 32,87 5,66 3,92 3,48

6 Firiza 178 285 463

1.451 31,91 1,36 1,62 1,16

7 Orasul Vechi 955 1.606 2.561

7.968 32,14 7,27 9,12 6,36

8 Vasile Alecsandri 3.154 1.155 4.309

24.350 17,70 24,01 6,56 19,43

9 Progresului 608 1.491 2.099

8.226 25,52 4,63 8,46 6,56

10

Republicii 1.050 2.346 3.396

11.149 30,46 7,99 13,32 8,90

11

Traian 1.259 1.782 3.041

17.319 17,56 9,59 10,11 13,82

12

Gării 1.935 1.338 3.273

18.259 17,93 14,73 7,59 14,57

13

Depozitelor 1.000 834 1.834

8.76

2 20,93 7,61 4,73 6,99

Total 13.13

5 17.61

9 30.75

4 125.329 24,54

100,00

100,00 100,00

Sursa: Primăria Baia Mare

Date furnizate de Direcţ ia Evidenţ a populaţ iei din cadrul Primăriei pe baza plăţ ii impozitelor.

22



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




II.1.C. Deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei

In cartierul Vasile Alecsandri, există o pondere mai ridicată a populaţ iei rrome faţ ă de alte zone rezidenţ iale urbane, datorită accesibilităţ ii imobiliare şi existenţ ei unor suprafeţ e libere de sarcini în proximitate. Din studiile sociologice specifice există estimat un număr total de 1.500-2.000 persoane de etnie rromă rezidente în acest cartier, din care un număr de 700-900 persoane locuiesc în zona “Craica” în condiţ ii improprii.

Din punct de vedere comparativ, dacă la nivelul zonei Vasile Alecsandri există un procent de 5,0% etnie rromă, la nivelul celorlalte zone rezidenţ iale procentul este de 2,9%, fiind evidenţ iată o diferenţ ă semnificativă între acest areal şi restul mediului urban al Municipiului Baia Mare.

Persoanele angajate

În baza datelor furnizate de Casa de Pensii în legătură cu plata contribuţ iilor angajaţ ilor din partea angajatorilor, numărul de angajaţ i, în anul 2008, a fost, în Municipiul Baia Mare, de 40.372 de persoane (o valoare mai scăzută decât numărul mediu de salariaţ i înregistraţ i de

către Direcţ ia Judeţ eană de Statistică Maramureş). Din numărul total de angajaţ i, cartierul Vasile Alecsandri deţ ine ponderea cea mai ridicată, însumând 18,66%.

Grafic: Numărul de angajaţ i – Ponderea pe cartiere (2008)

2,02% 12,35%

5,89%

18,66%6,92%

9,86%

14,42%

13,74%6,45%

0,86%

1,66%

3,61%

3,56%

Valea Borcutului Sasar Valea Rosie Grivita Ferneziu

Firiza Orasul Vechi Vasile Alecsandri Progresului Republici

Traian Garii Depozitelor

Se remarcă câteva date relevante privind angajaţ i pe principalele sectoare economice: numărul cel mai însemnat de angajaţ i în industria

extractivă şi prelucrătoare (peste 1.200 de persoane) se regăsesc în cartierul Vasile Alecsandri; de asemenea, numărul cel mai relevant (circa 900 de persoane) al persoanelor angajate în domeniul industriei de echipamente electrice şi optice se regăseşte în cadrul cartierului Vasile Alecsandri; valori de peste 1.000 de angajaţ i în sectorul comerţ ului se înregistrează în cartierele Vasile Alecsandri, Traian şi Gării.

Somajul

În baza datelor furnizate de către AJOFM Maramureş, în anul 2008, în

Municipiul Baia Mare au fost înregistraţ i 1.796 de şomeri. Ponderea cea

23



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




mai însemnată (25,17%) a numărului de şomeri a fost înregistrată în cadrul cartierului Vasile Alecsandri, urmat de cartierele Gării (13,92%), Traian (10,63%), Săsar (9,52%) şi Oraşul Vechi (8,13%). Cartierele care concentrează numărul cel mai scăzut de şomeri sunt: Firiza (1%), Griviţ a (1,34%), Valea Borcutului (2,56%) şi Valea Roşie (2,84%).

Grafic: Ponderea numărului de şomeri pe cartiere (2008)

2,56% 9,52%

8,13%

25,17%6,74%

7,29%

10,63%

13,92%

6,63%

4,23%

1,00%

1,34%2,84%




Numărul de şomeri pe grupe de vârstă arată că ponderea cea mai mare o deţ ine grupa cuprinsă între 25 şi 49 de ani (60,02%), urmată de tineri (15-24 de ani, cu 21,88%) şi persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani (17,43%).

Grafic: Şomeri pe grupe de vârstă (2008)

21,88%

60,02%

17,43%0,67%

15-24 25-49 50-60 peste 60

Se remarcă faptul că ponderea şomerilor tineri cea mai însemnată se înregistrează în cartierul Vasile Alecsandri (27,48%), care, de altfel, concentrează o pondere relativ scăzută (19,81%) a şomerilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani.

Grafic: Ponderea şomerilor tineri pe cartiere (2008)

24



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




27,48%

8,91%9,92%

14,76%

13,49%

1,53%4,83% 6,62% 2,54%

1,53%

2,54%

0,51%

5,34%




Tabelul detaliază distribuţ ia şomerilor pe grupe de vârstă, pe cartiere.

Tabel: Numărul şomerilor pe grupe de vârstă în anul 2008

Cartiere / grupe de vârstă

total

15-24

25-49

50-60

peste 60

Ponderea

şomerilor

tineri, pe cartiere (%)

Ponderea

şomerilor 25-49 ani, pe

cartiere (%)

Ponderea

şomerilor 50-60 ani, pe

cartiere (%)

1 Valea Borcutului 46 6 24 14 2 1,53 2,23 4,47

2 Săsar 171 26 119 26 6,62 11,04 8,31

3 Valea Roşie 51 10 33 8 2,54 3,06 2,56

4 Griviţ a 24 6 11 7 1,53 1,02 2,24

5 Ferneziu 76 10 58 7 1 2,54 5,38 2,24

6 Firiza 18 2 12 3 1 0,51 1,11 0,96

7 Oraşul Vechi 146 21 92 32 1 5,34 8,53 10,22

8 Vasile Alecsandri 452 108 279 62 3 27,48 25,88 19,81

9 Progresului 121 35 60 25 1 8,91 5,57 7,99

10 Republici 131 39 75 15 2 9,92 6,96 4,79

11 Traian 191 58 89 43 1 14,76 8,26 13,74

12 Gării 250 53 154 43 13,49 14,29 13,74

13 Depozitelor 119 19 72 28 4,83 6,68 8,95

Total

1.796 393

1.078 313 12 100,00 100,00 100,00

Sursa: AJOFM Maramureş

La nivel de municipiu, ca şi indicator al ratei de şomaj, numărul de şomeri înregistraţ i se raportează la populaţ ia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 62 de ani, ceea ce pentru Municipiul Baia Mare conduce la un

25



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




indicator al şomajului de 1,42%. Cartierul Vasile Alecsandri deţ ine rata cea mai mare (1,85%).

Harta: Numărul de şomeri pe cartier (2008)

Sursa: Primăria Baia Mare, prelucrare INDECO

Harta: Estimarea ratei de şomaj (înregistrat) pe cartiere (2008)


Dezvoltarea şi potenţ ialul economic

26



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Localizarea operatorilor economici pe zone ale oraşului este greu de realizat deoarece firmele îşi înregistrează sediul social dar nu şi sediul de lucru / operare

3. Aşadar, ca indicator al dezvoltării economice,

relevând nivelul de bunăstare / capacitatea economică a populaţ iei, precum şi nivelul general de marginalizare sau centralizate a unui areal, s-a folosit valoarea impozitelor, raportat la numărul locuitorilor pe cartiere. Tabelul 10 arată faptul că valorile cele mai scăzute ale impozitelor pe cap de locuitor se regăsesc la nivelul cartierelor Depozitelor (37,84 Ron / cap de locuitor), Ferneziu (42,98 Ron / cap de

locuitor), Vasile Alecsandri (43,16 Ron / cap de locuitor) şi Gării (46,17 Ron / cap de locuitor).

Cartierul cotat la preţ urile cele mai scăzute, fiind cele mai puţ in atractiv / valoros dar şi cel mai convenabil din punct de vedere a persoanelor sau operatorilor cu resurse financiare limitate, este

cartierul Vasile Alecsandri (500 euro / mp).

Harta : Nivel de impozitare pe cartiere (2008)


Harta: Valoarea imobiliară a cartierelor


3

27



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Din analiza diagnostică pentru cartierul Vasile Alecsandri s-au evidenţ iat următoarele nevoi şi potenţ ial de dezvoltare, remarcându-se o situaţ ie generalizată de risc ridicat de marginalizare socială, precum şi condiţ ii de locuit şi de mediu improprii pentru o parte importantă a populaţ iei:

Cea mai importantă rezervă de populaţ ie şi forţ ă de muncă a oraşului Baia Mare;

Grad ridicat de şomaj şi marginalizare socială;

Forţ a de muncă cu nevoi de calificare / recalificare în domeniile noi / cu avantaje comparative ale economiei;

Accesibilitate redusă la infrastructura socială;

Mobilitatea redusă a populaţ iei datorită lipsurilor legate de infrastructura de transport;

Condiţ ii de locuire improprii şi dotarea cu infrastructura deficitară;

Calitatea factorilor de mediu scăzută şi lipsa zonelor verzi.

Nevoile şi potenţ ialul de dezvoltare a zonei de intervenţ ie prioritară:

Cartierului Vasile Alecsandri

Grad ridicat de şomaj şi marginalizare socială:

Cartierul Vasile Alecsandri concentrează peste 25% din numărul de şomeri înregistraţ i de către Agenţ ia Judeţ eană pentru Ocuparea Forţ ei de Muncă Maramureş la nivelul municipiului Baia Mare, precum şi peste 27% din numărul total de şomeri tineri, ceea ce sugerează o nevoie accentuată de calificare/recalificare a acestora în viziunea integrării pe piaţ a muncii. Cu toate că populaţ ia de tineri este, în general, mai flexibilă decât populaţ ia adultă în ceea ce priveşte capacitatea de dobândire a unei calificării profesionale, se remarcă o dificultate de fond, în plus, existentă la nivelul cartierului Vasile Alecsandri în condiţ iile în care aceasta zonă este caracterizată de o pondere relativ de ridicată (5%) a populaţ iei de rromi, şcolarizarea în rândul acesteia fiind în general scăzută din multe motive complexe, incluzând probleme de locuire, situaţ ia socio-economică şi sanitară a părinţ iilor, precum şi nivelul redus de accesibilitate la infrastructurile sociale. În special, se remarcă faptul că, în general, comunităţ ile de rromi sunt caracterizate de familii numeroase, cu o incidenţ ă ridicată a şomajului feminin şi a persoanelor cu probleme de sănătate (care afectează 15% din populaţ ia existentă în cadrul celor şapte comunităţ i de rromi din cadrul municipiului Baia Mare). Cartierul Vasile Alecsandri concentrează peste 20% din numărul total de persoane asistate social (ajutor de încălzire).

Forţ a de muncă cu nevoi de calificare / recalificare în domeniile noi / cu avantaje comparative ale economiei:

Peste 1.200 de persoane rezidente în cartierul Vasile Alecsandri sunt angajate în industria extractivă şi prelucrătoare, ceea ce, în contextul restructurării economice încă în curs de realizare şi al

28



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




crizei economice mondiale (care poate afecta, în viitorul apropriat, sectoarele tradiţ ionale, cum ar fi metalurgia şi industria lemnului), sugerează faptul că nivelul şomajului din aceste sectoare ar putea să crească în perioada următoare determinând nevoia de recalificare a forţ ei de muncă. Totuşi, se remarcă faptul că peste 900 de persoane sunt angajate în domeniul industriei de echipamente electronice, reprezentând un sector cu înaltă valoare adăugată şi posibilitatea de dezvoltare ulterioară. Totuşi, şi în cazul industriei de echipamente electronice, se remarcă necesitatea adaptării permanente a calificărilor profesionale, în acest caz, mai ales, la progresul tehnologic în contextul dezvoltării societăţ ii bazate pe cunoaştere.

Accesibilitate redusă la infrastructura socială:

Infrastructura educaţ ională, spaţ iile de joacă pentru copiii şi structurile pentru socializarea şi agrement destinate tinerilor din cadrul cartierului Vasile Alecsandri sunt sub-dimensionate faţ ă de nevoile populaţ iei tinere. Cu toate astea, se remarcă faptul că toate locuinţ ele sociale din cadrul Municipiului Baia Mare sunt localizate în cadrul Cartierului Vasile Alecsandri.

Mobilitatea redusă a populaţ iei datorită lipsurilor legate de infrastructura de transport

În domeniul infrastructurii de transport, situaţ ia se prezintă astfel:

- străzile interioare sunt nemodernizate;

- trafic greu din zonele limitrofe cartierului generează probleme de poluare fonică şi a solului şi înrăutăţ esc condiţ iile de accesibilitate în cartier (în ciuda intervenţ iilor de modernizare realizate la arterele de penetrare în cartier);

- infrastructura de transport pietonal şi a eco-transportului (ex. biciclete) este extrem de slab dezvoltată.

Condiţ ii de locuire improprii şi dotarea cu infrastructura deficitară:

Condiţ iile de locuire şi dotarea cu infrastructura sunt deficitare, cu mult sub situaţ ia medie existentă la nivelul oraşului: construcţ iile prefabricate din beton sunt predominante iar locaţ ia aşezământului Craica este ilegală; 100 de gospodării nu sunt conectate la nici o reţ ea a utilităţ ilor publice.

Managementul deşeurilor este deficitar: nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor, iar depozitarea acestora se face, deseori, în mod ilegal, pe spaţ iile verzi. Unul din motivele care generează aceasta situaţ ie este faptul că educaţ ia ecologică la nivelul populaţ iei este absolut deficitară.

Cu toate astea, nivelul scăzut de impozitare / cap de locuitor (43,16 lei / persoana) faţ ă de media oraşului (58,51 lei / persoana) şi valoarea imobiliară scăzută (500 euro / mp) favorizează stabilirea unor noi locuinţ e şi mutarea populaţ iei (mai ales tineri şi persoane marginalizate social) în cartier.

29



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Calitatea factorilor de mediu scăzută şi lipsa zonelor verzi

Din cauza proximităţ ii cu operatorii economici care reprezintă principala cauză de poluare a mediului înconjurător din întregul oraş Baia Mare (respectiv SC Romplumb, SC Cuprom şi SC Flotaţ ia Centrală şi SC Phoenix) zona Vasile Alecsandri este caracterizată de un nivel ridicat de poluare a tuturor factorilor de mediu. Un element critic, în aceasta privinţ ă, deoarece funcţ ionează ca vehicul natural de transfer al morbidităţ ii în rândul populaţ iei, este nivelul de poluare a pârâului Craica cauzat din proximitatea firmelor SC Phoenix şi Flotata Centrală, la care se adăugă deversările apelor menajere direct în apele de suprafaţ ă din zonele rezidenţ iale fără sisteme de colectare a apelor uzate.

Mai mult, deşeurile sunt deseori depozitate, în mod ilegal, pe spaţ iile verzi, care prezintă, de altfel, nevoi de întreţ inere / extindere, precum şi de reabilitare.

II.1.D. Prognoze pe termen mediu si lung

În ultimul deceniu, în dinamica salariaţ ilor se remarcă o scădere semnificativă, cauzată de disponibilizări de personal, migraţ ia forţ ei de muncă, pensionările şi orientarea către iniţ iativa privată.

Alte fenomene remarcate la nivelul municipiului sunt: scăderea veniturilor în urma crizei sectoarelor economice tradiţ ionale, diminuarea ofertei locurilor de muncă, rata şomajului în creştere în ultimii ani, pe fondul crizei economice, infrastructura de afaceri, în general, slab dezvoltată, ponderea scăzută a investiţ iilor străine (4,25 %) sub media regională (5,53 %), lipsa formatorilor pregătiţ i în domeniile relevante pentru recalificarea forţ ei de muncă, decăderea industriei extractive, lipsa unei pieţ e de desfacere a produselor agricole, costuri ridicate de producţ ie ale societăţ ilor cu profil agricol, concurenţ a unor produse similare din import pe piaţ ă, diminuarea circulaţ iei turistice în perioada 2007-2009, accesarea pachetelor turistice externe de către populaţ ia locală şi regională, slaba diversificare a produsului turistic din municipiul Baia Mare.

Nu în ultimul rând, este de amintit imaginea urbană necorespunzatoare a imobilelor degradate, a instalaţ iilor şi traseelor aeriene cu reţ ele de distribuţ ie, străzi neamenajate sau amenajate necorespunzător.

30



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




De asemenea nu este de neglijat, în contextul dorinţ ei de refuncţ ionalizare a zonei, poluarea remanentă a solului datorită activităţ ilor metalurgice şi miniere din zonă, desfăşurate pe o perioadă îndelungată de timp şi de activităţ ile sociale desfăşurate, în condiţ iile meteorologice şi geografice specifice care defavorizează dispersia poluanţ ilor.

În acest context, liniile strategice urmărite de primăria Baia Mare atunci când planifică investiţ iile de capital sunt pe deplin în conformitate cu strategia pentru dezvoltarea sustenabilă a municipiului, având scopul de a răspunde nevoilor populaţ iei.

Investiţ iile de capital susţ inute de autorităţ ile locale din Baia Mare au urmărit în principal satisfacerea nevoilor primare ale comunităţ ii locale, prin îmbunătăţ irea mediului construit şi modernizarea infrastructurilor de bază.

Direcţ iile de acţ iune prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor strategice sunt:

Crearea căilor de comunicare moderne, îmbunătăţ ind accesibilitatea, conectivitatea şi circulaţ ia;

Promovarea municipiului ca „motor al dezvoltării” răspunzând presiunilor investitorilor;

Promovarea asumării şi îndeplinirii rolului de dispecer în turism, având în vedere potenţ ialul zonei;

Protejarea valorilor culturale şi arhitecturale urbanistice, precum şi revitalizarea siturilor istorice;

Ameliorarea calităţ ii vieţ ii;

Creşterea calităţ ii zonei urbane, a infrastructurilor şi serviciilor publice.

De remarcat este faptul că proiectele integrate multisectoriale lansate de primărie urmăresc dezvoltarea mediului de afaceri, atragerea investiţ iilor străine, creşterea PIB, transformarea, deci, a municipiului într-un pol urban de creştere economică, atât la nivelul judeţ ului, cât şi la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

Strategia primăriei mizează pe regenerare urbană şi acordă o atenţ ie deosebită spaţ iului public de bună calitate. Sunt identificate în prezent zone prioritare pentru regenerarea urbană.

Facilitarea procesului de restructurare economică şi întărirea rolului cartierelor V. Alecsandri şi Oraşul Vechi în economia municipală, prin dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri, promovarea inovării şi utilizării durabile a resurselor.

Cartierul Vasile Alecsandri este zonă de intervenţ ie prioritară pentru depunerea de proiecte în cadrul Programul Operaţ ional Regional 2007-2013.

II.2. OPORTUNITATEA INVESTITIEI

Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Baia Mare până în anul 2020 direcţ ii:

Viziunea răspunde dezideratelor comune de dezvoltare ale tuturor cetăţ enilor municipiului, dar şi celor specifice definite teritorial şi sectorial în scopul asigurării creşterii economice a zonei pe termen

31



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




mediu şi lung, combaterii disparităţ ilor sociale şi teritoriale şi conformării progresive cu standardele de mediu pe care România va trebui să le atingă în totalitate până în anul 2020.

Municipiul Baia Mare conduce şi preia dezvoltarea zonei sale de influenţ ă şi integrează relaţ iile urban-rural. Baia Mare constituie un exemplu de bune practici prin propriul proces de planificare strategică urbană.

Potrivit datelor statistice, la nivelul municipiului există o rezervă însemnată de forţ ă de muncă, la care se adaugă şi surplusul de forţ ă de muncă din comunele învecinate.

Se are în vedere:

dezvoltarea activităţ ilor productive în cadrul platformelor industriale existente; sunt de preferat activităţ i din domenii de vârf, cu grad înalt de prelucrare şi nivel scăzut de poluare a mediului şi, deci, este necesară crearea unui mecanism de stimulare selectivă a investiţ iilor;

dezvoltarea producţ iei mici, inclusiv artizanale, care utilizează de regulă materiale locale, are impact nesemnificativ asupra mediului, poate fi diseminată în teritoriu şi să ocupe resurse însemnate de muncă;

dezvoltarea agrementului bazat pe potenţ ialul natural şi antropic

dezvoltarea producţ iei de energie termică şi electrică şi stimularea utilizării surselor regenerabile; se are în vedere extinderea utilizării panourilor solare, valorificarea energiei eoliene.

Ca pondere a activităţ ilor se va urmări creşterea ponderii activităţ ilor din producţ ie, transporturi, servicii comerciale (inclusiv turistice).

Cea mai importanţ ă rezervă de populaţ ie şi forţ ă de muncă a oraşului Baia Mare: Cartierul Vasile Alecsandri reprezintă cartierul cel mai populat din Municipiul Baia Mare (18% din populaţ ia totală), dar cu o densitate relativ redusă (123,81 locuitori / ha) faţ ă de alte zone din oraş (cum ar fi Traian, cu 317,38 locuitori / ha), ceea ce sugerează existenţ a unor spaţ ii disponibile sau de reabilitat pentru dezvoltarea ulterioară a cartierului. Aici, se concentrează şi 24% din populaţ ia de tineri şi 19,43% din totalul populaţ iei cuprinse între 15 şi 64 de ani, reprezentând o rezervă esenţ ială pentru piaţ a muncii din oraş, în viitor şi, respectiv, în prezent, iar rata dependenţ ei demografice (17,7%) este printre cele mai scăzută din oraş. Ponderea de 18,66% a populaţ iei ocupate pe totalul persoanelor în evidenţ a Casei de Pensie, sugerează, însă, că resursele de muncă din cadrul cartierului nu sunt valorificate pe deplin.

Municipiul Baia Mare are nevoie de o astfel de infrastructură destinată mediului de afaceri, întrucât economia se bazează, în prezent pe sectorul serviciilor (mai ales celor din zona lohn), sectorul construcţ iilor destinate dezvoltării proiectelor imobiliare şi infrastructurii serviciilor publice şi sectorul economiei financiare destinat dezvoltării pieţ ei bancare.

Parcurile industriale, prezintă pentru economiile locale o serie de avantaje dintre care amintim: diversitatea locurilor de muncă, flexibilitatea activităţ ii companiilor din cadrul parcurilor adaptată la nevoile consumatorilor, conţ inutul ridicat de valoare adăugată al produselor şi serviciilor realizate în cadrul parcului industrial şi de aici salarii ridicate pentru forţ a de muncă angajată în cadrul parcului etc.

32



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Administrarea parcului industrial va fi asigurată de către o societate comercială, principală misiunea acesteia fiind de a asigura încheierea contractelor de concesiune, vânzare-cumpărare sau a altor contracte de această natură destinate realizării investiţ iilor mediului de afaceri în clădiri şi a desfăşurării activităţ ii de către aceştia. Asocierea se dovedeşte prin contractul de asociere sau prin actul constitutiv al societăţ ii ce administrează parcul industrial şi care are în proprietate sau folosinţ ă, pe cel putin 30 de ani, terenul şi clădirile aferente parcului industrial, situaţ ie în care societatea administrator depune cererea şi obţ ine titlul de parc industrial.

Potenţ ialul de dezvoltare a cartierului Vasile Alecsandri este dat de cumularea dezideratelor precum: cea mai importanţ ă rezervă de populaţ ie şi forţ ă de muncă a oraşului Baia Mare; grad ridicat de somaj si marginalizare sociala si totdata forţ a de muncă cu nevoi de calificare / recalificare în domeniile noi. Toate acestea constituie premizele pentru

realizarea aici a unei „INFRASTRUCTURI DESTINATE SPRIJINIRII AFACERILOR”.

Analiza impactului în comunitate

La analiza impactului în comunitatea Baia Mare s-au luat în calcul veniturile nete ale angajaț ilor precum și veniturile bugetelor locale (Consiliul Local Baia Mare, respectiv Consiliul Județ ean Maramureș). Datele se găsesc în tabelele de mai jos.

Venituri directe ale angajaț ilor

Categorie Lunar Anual

RON EUR RON EUR

Număr angajaț i 680

Fond salarii brut 1,550,000 348,315 18,600,0

00 4,179,7

75

Salarii nete 883,500 198,539 10,602,0

00 2,382,4

72

Bonuri de masa 128,520 28,881 1,542,24

0 346,571

Total venituri nete angajaț i 1,012,020 227,420

12,144,240

2,729,043

Venituri la bugetele publice

Taxe virate la bugetele locale

Impozit pe venit 16%

144,336.0

0 Lei/luna

Lunar Lei

Lunar EUR

Anual EUR

Buget local 41.75% 60,260.28 13,541.6

162,499.6

Consiliul Judetean 11.25% 16,237.80 3,648.9

43,787.3

Consiliul Judetean -Trezorerie resedinta

Judet 18.50%

26,702.16 6,000.5

72,005.8

TOTAL

103,200.2 23,191.1

278,292.8

33



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




4

34



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




II.2.A. Încadrarea obiectivului în politicile de investitii generale, sectoriale sau regionale

Aspecte financiare

Pentru ca investiț ia să poată să fie recuperată în 7 ani și să se plătească la bugetul local contravaloarea concesiunii terenului se

recomandă investirea în condiț iii medii, adică maximum 500.000EUR total cheltuieli investiț ionale pentru realizarea obiectivului Infrastructură destinată sprijinirii afacerilor.

Aspecte juridice

Modalitatea prin care se poate realiza investiț ia este demararea unui

proiect pentru realizarea unui obiectiv public Infrastructură destinată sprijinirii afacerilor și închirierea spaț iului pe bază de licitaț ie firmelor interesate.

Consiliul Local Baia Mare, în nume propriu, poate să solicite autorizaț ie de construcț ie în acest sens. La finalizarea obiectivului administrarea se poate face direct de către un serviciu al Primăriei sau de către una dintre firmele din subordinea CL Baia Mare care va lua în administrare investiț ia.

Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Baia Mare până în anul 2020 direcţ ii

Oportunităţ ile de transformare a municipiului Baia Mare într-un pol de dezvoltare au fundamentul cunoaşterii: Oraşul care învaţ ă! este logo-ul pe care Municipiul Baia Mare l-a adoptat în urmă implementării proiectului CityNet (2001) şi are la bază conceptele moderne de management al cunoşterii şi informaţ iei, a schimbării şi a calităţ ii. În acest context, administraţ ia publică locală a dezvoltat o abordare inovativă pentru planificarea oraşului, aceasta fiind considerată un proces continuu, participativ şi integrat, care să aibă în vedere obiectivele regenerării şi dezvoltării economice, creării de locuri de muncă, ameliorării condiţ iilor de educaţ ie, de sănătate şi a calităţ ii vieţ ii.

Această abordare deschide posibilitatea creării unor coaliţ ii bazate pe o viziune comună, pe nevoia de a lucra şi realiza proiecte împreună. Oraşul care învaţ ă a creat baza acestor coaliţ ii, în care, după ce învăţ ăm împreună, suntem deschişi către acceptarea unei varietăţ i de stiluri de lucru, de viaţ ă şi culturale.

Viziunea de dezvoltare a municipiului Baia Mare se fundamentează pe principiile şi orientările pe care Uniunea Europeană le promovează în cadrul politicilor şi strategiilor sale, în contextul globlizării economiei şi societăţ ii bazate pe cunoaştere, incluzând: Perspectiva europenă pentru dezvoltare teritorială (ESPD), politica de coeziune economică şi socială, politica de dezvoltare regională şi principiile dezvoltării urbane sustenabile, Strategia de la Lisabona şi Strategia privind dezvoltarea sustenabilă de la Goteborg.

Scopul viziunii de dezvoltare este acela de a agrega obiectivele socio-economice formulate la nivelul local cu priorităţ ile europene, naţ ionale şi regionale şi cu schimbările care au loc în prezent în dinamica

35



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




spaţ ială, economică şi socială la nivelul judeţ ului şi al Regiunii Nord-Vest, în contextul globalizării şi crizei economice mondiale.

II.2.B. Actele legislative care reglementează domeniul investitiei, după caz

În vederea constituirii unui parc industrial, O.G. nr. 65/2001, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 490/2002 a prevăzut ca terenul aferent parcului industrial împreună cu clădirile şi infrastructura privind utilităţ ile existente la momentul constituirii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţ ii:

terenul are acces la un drum naţ ional sau european şi este racordat la infrastructura utilităţ ilor publice;

terenul are o suprafaţ ă de cel puţ in 10 ha;

terenul se află în proprietatea sau în folosinţ a, pe cel putin 30 de ani, a asocierii care solicită titlul de parc industrial;

sunt libere de orice sarcini;

nu fac obiectul unor litigii în curs de soluţ ionare la instanţ ele judecătoreşti cu privire la situaţ ia juridică.

Principalele domenii de specializare ale parcurilor industriale sunt următoarele:

industărie prelucratoare, în care predomină activităţ ile de prelucrare şi/sau restabilire a valorilor de întrebuinţ are pentru bunuri, cu posibilitatea concentrarii pe diverse industrii de vârf;

afaceri, în care predomină activităţ ile financiar-bancare, de consultanţ ă, proiectare, cercetare-dezvoltare, precum şi activităţ i de administrare a afacerilor;

distribuţ ie, în care predomină activităţ ile de depozitare mărfuri şi logistică, desfăşurate în apropierea terminalelor de containere, a infrastructurii de transport (şosele, căi ferate, aeriene, maritime, fluviale) şi a punctelor vamale;

servicii, în care predomină industriile producătoare de servicii, astfel cum sunt definite de Clasificarea Activităţ ilor din Economia Naţ ională.

În cadrul parcului industrial, pe lângă activităţ ile care predomină şi care conferă domeniul de specializare al parcului industrial, în vederea sprijinirii dezvoltării acestor activităţ i, se pot desfăşura o serie de servicii conexe: furnizare de utilităţ i, curăţ enie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţ ie publică, activităţ i hoteliere, servicii de evidenţ ă contabilă, asistenţ ă în afaceri, servicii de asigurare şi altele similare acestora sau în legătură directă cu acestea.

Societatea-administrator are următoarele obligaţ ii:

să furnizeze/presteze utilităţ ile şi serviciile necesare activităţ ilor desfăţ urate în parcul industrial;

să asigure şi să garanteze nediscriminatoriu dreptul de folosinţ ă asupra infrastructurii şi utilităţ ilor, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarii acestora;

36



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




să repare, să întreţ ină, să modernizeze şi să dezvolte, după caz, infrastructura şi utilităţ ile din interiorul parcului industrial;

să asigure accesul la utilizarea spaţ iilor din parcul industrial destinate folosinţ ei comune;

să asigure administrarea spaţ iilor şi clădirilor parcului industrial;

să gestioneze sursele financiare proprii şi atrase, în conformitate cu strategia de funcţ ionare şi dezvoltare a parcului industrial;

să atragă investitori pentru dezvoltarea de activităţ i productive şi servicii;

să elaboreze strategia de funcţ ionare şi dezvoltare a parcului industrial;

să asigure sprijin pentru dezvoltarea parteneriatelor interne şi internaţ ionale, consultanţ ă pentru afaceri, consultanţ ă tehnologică;

să asigure relaţ iile de colaborare cu autorităţ ile guvernamentale şi cu autorităţ ile administraţ iei publice locale şi centrale.

Alte obligaţ ii specifice ale societăţ ii-administrator şi ale agenţ ilor economici pot fi prevăzute în contractele încheiate între aceştia.

Aspecte juridice

În conformitate cu legislaț ia în vigoare la data referatului, Consiliul Local are următoarele atribuț ii conform Legii 215/2001 a administraţ iei publice locale, republicată - extras:

”………………..

Art. 36 alin. (1)

5)În exercitarea atribuţ iilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

a. hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţ iile legii;

b. hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţ iile legii;

7)În exercitarea atribuţ iilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

a. hotărăşte, în condiţ iile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţ ării şi realizării în comun a unor acţ iuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

…………………………..”

În baza acestor atribuț ii Consiliul Local poate să aibă iniț iativa realizării unor obiective de interes public local, în acest caz realizarea proiectului Infrastructură destinată sprijinirii afacerilor în nume propriu și închirierea/concesionarea ulterioară a acesteia în scopul pentru care a fost realizată.

../../Downloads/C:/Documents%20and%20Settings/achizitii10/sintact%203.0/cache/Legislatie/temp/00100465.HTM#%23



37



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




II.2.C. Acorduri internationale ale statului care obligă partea română la realizarea investitiei, după caz

Municipiul Baia Mare este “partner leader” în Proiectul SEPA (Sustainable and Equipped Productive Areas) - Zone productive sustenabile şi utilate, Program de finanţ are: “Europa de Sud-est” (South-East Europe), Axa Prioritară 4 “Dezvoltarea de sinergii transfrontaliere pentru zonele de creştere sustenabilă”.

Scopul proiectului este de a promova conceptul de zona de producţ ie durabilă definită ca şi “Comunitate a firmelor de producţ ie şi servicii” care, în interiorul unei zone funcţ ionale şi prin cooperare, doreşte să îmbunătăţ ească performanţ ele economice şi sociale, achiziţ ionarea de instrumente specifice de organizare, de management şi infrastructură” – crearea unei zone de susţ inere a afacerilor.

Proiectul are ca scop facilitarea regenerării unui număr de zone de producţ ie în conformitate cu criteriile de durabilitate, crescând astfel atractivitatea acestor zone pentru investitorii români şi străini. Proiectul este inovator de vreme ce se concentrează pe planificarea durabilităţ ii de mediu a producţ iei încă din stadiul de proiectare a organizării sit-urilor de producţ ie, mai degrabă decât la momentul stabilirii fiecărei întreprinderi individuale într-o locaţ ie specifică. Această abordare se poate dovedi extrem de benefică pentru IMM-uri, care nu au în general amploarea necesară pentru a-şi organiza ele însele sit-uri de producţ ie durabile într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Fundamentat pe bune practici şi schimburi de experienţ ă, proiectul va testa un model de „locaţ ie de producţ ie durabilă pentru IMM-uri”, aplicabil în orice domeniu de producţ ie şi bazat pe protecţ ia mediului şi pe utilizarea resuselor regenerabile, precum şi pe circumstanţ e locale specifice. Va fi, de asemenea, dezvoltat profilul profesional al managerilor de sit.

Proiectul trebuie să realizeze obiectivul de a genera zone de producţ ie prin creşterea atractivităţ ii acestora pentru companiile străine, în conformitate cu criteriile de durabilitate în cadrul strategiei europene specifice pentru IMM-uri. Cel mai inovator aspect al proiectului este concentrarea asupra zonelor de producţ ie în care activează IMM-urile şi nu asupra acestora în mod individual. Proiectul, care începe de la obiectivele de durabilitate şi conformare cu politicile de mediu declarate la nivel european şi care se bazează pe Bunele Practici, doreşte să contureze şi să testeze un model de aglomerare de IMM-uri, durabilă din punct de vedere social şi al mediului în orice domeniu de producţ ie şi care să ia in considerare specificitatea actorilor locali.

38



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




III. SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE INVESTITII POT FI ATINSE

III.1. SCENARII PROPUSE (minimum două, conf. H.G.R. 28/2008)

În prezentul studiu de prefezabilitate s-au studiat soluț iile tehnice și economice de realizare a obietivului de investiț ii, considerând mai multe scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse.

Scenariul tehnico-economic 1:

Scenariul 1 – Proiectarea unei hale industriale, care respectă prevederile standardelor europene şi normativelor interne de proiectare, în cadrul căreia într-un spaț iu controlat, se vor acoperi necesităț ile de spaț iu, se vor asigura toate condiţ iile igienico-sanitare pentru desfăşurarea unei activităţ i de productie în cele mai bune condiţ ii şi se vor proiecta suprafeţ ele necesare pentru desfăşurarea fluxurilor

specifice unui astfel de spaţ iu industrial. Sistemul constructiv: zidarie portanta cu stalpisori din beton armat, pereti de compartimentare din

zidarie si sarpanta clasica din lemn si invelitoare din placi ondulate.

S-a luat in calcul realizarea acestei variante. Acest sistem constructiv este folosit la scara larga pentru costruirea caselor si reprezinta sistemul dominant de construire pentru clima si materialele existente la noi.

Se considera nefavorabil acest scenariu din urmatoarele motive: costuri ridicate pentru realizarea structurii halei industriale; timpul indelungat de realizare; inadecvare in raport cu functiunea propusa; lipsa eficienț ei pe perioadă lungă de timp; risipa de resurse avand in vedere dinamica specifica programului propus si necesarul de flexibilitate spatiala; imposibilitatea realizarii deschiderilor structurale necesare unei hale industriale pentru buna desfasurare a activitatilor. Un alt dezavantaj il constituie dimensiunile structurale mari ale elementelor si rigiditatea acestora – ca si pozitionare, in cazul realizarii structurii din zidarie.

Scenariul tehnico-economic 2:

Scenariul 2 – Proiectarea unei noi hale industriale, care respectă prevederile standardelor europene şi normativelor interne de proiectare, în cadrul căreia într-un spaț iu controlat, se vor acoperi necesităț ile de spaț iu, se vor asigura toate condiţ iile igienico-sanitare pentru

39



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




desfăşurarea unei activităţ i de productie în cele mai bune condiţ ii şi se vor proiecta suprafeţ ele necesare pentru desfăşurarea fluxurilor

specifice unui astfel de spaţ iu industrial. Sistemul constructiv:

structura mixta cu stalpi din beton prefabricat si grinzi metalice cu

zabrele si inchideri realizate cu panouri sandwich din tabla si panouri

de acoperis termoizolante.

Clădirea propusă este de tip hală cu regimul de înălţ ime P-parter, având spaţ iile proiectate şi compartimentate în funcţ ie de necesitate,

respectiv de normele de siguranţ ă în exploatare şi igienico-sanitare.

Acest scenariu implica realizarea halei folosind elemente prefabricate atat pentru partea structurala cat si pentru inchideri. Astfel timpul de realizare este redus, la fel si costurile ce reies in mod normal din faza de executie. Structurile prefabricate se utilizeaza la constructiile de tip industrial, acolo unde procesele tehnologice o impun cu precădere.

SISTEMUL CONSTRUCTIV:

Structura propusa in acest scenariu, este mixta, cu stalpi din beton prefabricat si grinzi metalice cu zabrele. Structura planseului este formata din grinzi prefabricate din beton, si elemente de planseu din profile laminate- peste care se va executa o placa de beton armata cu plase sudate. Placa de beton se va turna pe tabla cutata de cofraj colaborant de 60mm. Suprabetonarea va avea 80mm peste tabla cutata.

Inchiderile se vor realiza cu panouri sandwich din tabla.

Sistemul de fundare se va realiza din fundatii izolate, legate perimetral de grinzi de fundare, realizandu-se astfel o cutie rigida.Pe grinzile de fundare vor rezema si peretii, alcatuiti din panouri.

INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE:

Inchiderile exterioare se va realiza din panouri sandwich de 80 mm, respectiv:

panouri de perete termoizolante cu spuma poliuretanica de grosime 80 mm;

panouri de acoperis termoizolante cu spuma poliuretanica de grosime 100 mm.

Compartimentarea interioara se va realiza cu placi rigips (normal si sanitar) pe structura metalica cu vata minerala, conform urmatoarelor tipuri.

FINISAJE EXTERIOARE:

nu este cazul.

FINISAJE INTERIOARE:

Tamplaria exterioara se va realiza din PVC, culoare alba, tamplaria interioara se va realiza din PVC, culoare alb. In grupurile sanitare se vor realiza placarea peretilor cu faianta pana la inaltimea tavanului.

Pardoseala in hala si depozit va fii sclivisita antiderapant, in grupurile sanitare, vestiare, sala de evenimente si hol se va face cu placare de gresie.

40



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




ACOPERISUL SI INVELITOAREA:

acoperis de tip sarpanta cu panou sandwich 100 mm.

pentru colectarea si scurgerea apei pluviale de pe acoperisul cladirii se vor realiza cu ajutorul burlanelor si jgheaburilor din tabla , vopsite electrostatic.

Din punct de vedere FUNCTIONAL, cladirea cuprinde urmatoarele spatii si

functiuni:

Accese pentru personal tehnic si personal muncitori

Zona andocare

2 porti de descarcare/incarcare ingropate (cu burduf de etansare tip HAFA), prevazute cu actionare automata si o usa pentru acces pietonal

Docuri: electrice de tip Crawford Hafa sau egal cu capacitatea de incarcare dinamica de 6 tone avand lungimea muchiilor de 405 mm, latime punte 2m si lungime de 2,5-2,6m din construcţ ie de oţ el si inaltime de 600 mm.

Etansare doc: de tip burduf. Protectie doc: Doua roti pe usa ghidate pentru a proteja docul de incarcare (cu lift, cu rampa egalizare, groapa andocare la -1.00m, cate camioane simultan, usa cu burduf tip sectional etc).

Date tehnice

Suprafaț ă teren afectată: 6500mp.

Suprafaț ă construită: Parter 2515mp.

Zona Suprafata mp

Incarcare

kg/mp

inaltime libera

m

tip finisaj pereti tavan

productie 2515 3500 5,5 Pardoseala sclivisita

Panou sandwic

h

casetat depozitare 3500 5,5

Etaj 300mp

Zona Suprafata mp

Incarcare

kg/mp

inaltime libera

m

tip finisa

j

pereti tavan

vestiare/dus 300 200 3,5 Pardosea

sclivi

sita

Panou sandwich /

rigips

casetat grupuri

sociale 200 3,5

circulatii 200 3,5

sala de luat masa

200 3,5

PARTER:

Hol acces: 18.90 m2;

Casa scarii : 30.72 m2;

Server, IT, Camera tehnica: 15.95 m2;

41



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Camera tehnica: 25.00 m2;

Depozit: 29.37 m2;

Depozit: 21.40 m2;

Depozit: 780.14 m2;

Camera tehnica: 25.10 m2;

Spatiu de productie: 1306.92 m2;

Birou: 21.96 m2;

Birou: 21.27 m2;

Birou: 15.15 m2;

Birou: 58.55 m2;

CT: 38.13 m2;

Grup sanitar femei: 12.51 m2;

Grup sanitar barbati: 24.94 m2.

ETAJ:

Hol: 19.36 m2;

Casa scarii : 14.58 m2;

Sala de mese : 51.80 m2;

Vestiar femei: 53.66 m2;

Vestiar barbati: 96.09 m2;

Grup sanitar femei: 41.90 m2;

Grup sanitar barbati: 52.85 m2.

Din punct de vedere constructiv, cladirea are urmatoarele caracteristici:

Suprafata construita: 2515 mp;

Suprafata desfasurata: 2860.1 mp;

Suprafata utila parter: 2446.10 mp;

Suprafata utila etaj: 330.24mp;

Suprafata utila totala: 2776.34mp;

Regim de inaltime: Parter + Etaj;

Inaltime maxima: 11.02 m.

Infrastructura: Sistemul de fundare se va realiza din

fundatii izolate, legate perimetral de

grinzi de fundare, realizandu-se astfel o cutie

rigida. Pe grinzile de fundare vor rezema si peretii,

alcatuiti din panouri;

Suprastructura: structura mixta cu stalpi din beton prefabricat si grinzi metalice cu zabrele. Structura planseului este formata din grinzi prefabricate din beton si elemente de planseu din profile

42



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




laminate, peste care se va executa o placa de beton armata cu plase sudate. Placa de beton se va turna pe tabla cutata de cofraj colaborant de 60mm. Suprabetonarea va avea 80mm peste tabla cutata;

Inchideri exterioare: Inchiderile se vor realiza cu panouri sandwich din tabla (panouri de perete termoizolante cu spuma poliuretanica de grosime 80 mm si panouri de acoperis termoizolante cu spuma poliuretanica de grosime 100 mm);

Compartimentari interioare: placi gips carton (normal si sanitar) pe structura metalica cu vata minerala;

Tamplarie exterioara: Profile PVC cu geam termoizolant, culoare

alba;

Tamplarie interioara: Profile PVC culoare alba;

Finisaje interioare: grupurile sanitare se vor realiza placarea peretilor cu faianta pana la inaltimea tavanului;

Pardoseli: in hala si depozit va fii pardoseala sclivisita, antiderapanta; in grupurile sanitare, vestiare, sala de mese si hol se va face cu placare de gresie antiderapanta;

Acoperis si invelitoare: acoperis de tip sarpanta cu panou sandwich 100 mm.

Pentru colectarea si scurgerea apei pluviale de pe acoperisul cladirii, se vor realiza

burlane si jgheaburi din tabla , vopsite electrostatic.

Lucrările de instalaţ ii propuse sunt următoarele:

Instalatii sanitare: Apa potabila se va alimenta de la reteaua locala existenta in zona, iar canalizarea se va racorda la reteaua locala a orasului, existenta in zona. Se vor mai realiza: instalatii pluviale; dotare cu obiecte sanitare; instalaţ ii sanitare de colectare a apelor uzate si ape menajere; hidrant interior si hidrant exterior.

Instalatii termice Cu radiatoare de otel ( in vestiare, birouri, sala de mese).

si de ventilatie: Sursa de producere a agentului termic: centrala

termica functionand pe combustibil gazos.

In zona halei, centrala de ventilare va fi montata la exterior si va fi echipata cu recuperator de energie, baterie de racire/incalzire, ventilator pentru intrducere aer proaspat, ventilator extractie aer viciat, atenuatoare de zgomot, filtre si automatizare cu controllere liber programabile,

43



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




pentru ca intreg sistemul sa fie modificat/implementat in functie de cerintele beneficiarului. Agentul termic necesar centralelor de ventilare va fi asigurat de punctul termic propus (centrala termica pe combustibil gazos). Distributia agentului termic va fi asigurat de o pompa montata pe distribuitorul aflat in centrala termica.

Pentru asigurarea agentului de racire se va monta un chiller cu o putere aferenta necesarului centralelor de ventilare si va fi echipat cu: grup de pompare, vas de stocare apa racita, vas de expansiune. Sistemul de filtrare cu carbon activ a aerului degajat spre exterior are in vedere limitarea la final, la exhaustare, a emisiilor de compusi volatili organici, la max. 50 mgC/Nm3,

precum si realizarea unui sistem de recuperare de energie.

In incaperile destinate personalului se va realiza climatizare cu aport de aer proaspat, centralele de climatizare avand racordul agentului termic la centrala si chiller-ul propus.

Canalizare pluviala: cu scurgeri prin jgheaburi si burlane preluate in reteaua locala de canalizare .

Instalatii electrice: instalatia electrica necesara iluminatului interior si prize precum si cel exterior este posibila prin racordarea constructiei la sistemul de energie existent in zona ;

Instalatii electrice exterioare:

post de transformare;

curent trifazic;

iluminator exterior montat pe stalp metalic si pe

fatada cladirii;

Instalatia electrica de protectie impotriva

supratensiunilor atmosferice – paratrasnet;

Instalatii electrice interioare:

Instalatia electrica de iluminat de siguranta;

Instalatia electrica de iluminat si prize;

Instalatia electrica de sesizare si semnalizare a

incendiilor;

Instalatia electrica de curenti slabi;

Instalatia de protectie prin legare la pamant –

impamantare;

44



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




III.2. SCENARIUL RECOMANDAT DE CĂTRE ELABORATOR

Deoarece scenariul 1 este nefavorabil din urmatoarele motive: costuri ridicate pentru realizarea structurii halei industriale; timpul indelungat de realizare; inadecvare in raport cu functiunea propusa; lipsa eficienț ei pe perioadă lungă de timp; risipa de resurse avand in vedere dinamica specifica programului propus si necesarul de flexibilitate spatiala; imposibilitatea realizarii deschiderilor structurale necesare unei hale industriale pentru buna desfasurare a activitatilor; dimensiunile structurale mari ale elementelor si

rigiditatea acestora, recomandarea elaboratorului este varianta 2, reprezentând varianta optimă atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct de vedere economic.

III.3. AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT

Solutia aleasa este mai avantajoasa din punct de vedere tehnic deoarece :

Solutia propusa este simpla asigurand in acelasi timp spatiile functionale necesare functionarii in bune conditii ale halei industriale.

Soluţ ia aleasă este mai avantajoasă din punct de vedere economic din

următoarele considerente:

Costul de realizare al investitiei este scazut, fiind redus timpul de executie;

Costul de intretinere se realizeaza cu niste cheltuielei minime.

AVANTAJE:

Rezistenta prefabricatelor din beton creste gradual in timp. Acest avantaj se dovedeste important atunci cand se calculeaza costurile ciclului de viata ale unui proiect.

Data fiind natura modulara a multor prefabricate din beton, structuri sau sisteme de aproape orice dimensiune pot fi ajustate. Variabile care pot afecta calitatea si care se fac simtite de obicei pe santier (temperatura, umiditatea, calitatea materialului, experienta fortei de munca) sunt eliminate aproape in totalitate intr-un mediu de fabrica.

Prefabricatele din beton sunt realizate in avans si pot fi stocate in fabrica. Mai mult, conditiile meteorologice de pe santier nu afecteaza in mod semnificativ programul. Prefabricatele din beton pot fi instalate la cerere si armate imediat, fara a fi nevoie sa se astepte intarirea betonului. Mai mult, prefabricatele din beton pot fi expuse oricarei forme climaterice. In regiuni caracterizate de ciclicitatea inghet - dezghet, amestecul de beton este fabricat astfel incat sa reziste deteriorarilor.

Prefabricatele din beton sunt rezistente la incendiu. De asemenea, nu isi pierd capacitatile structurale la fel de repede ca otelul. Cu exceptia

45



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




betonului si otelului, alte materiale sunt inflamabile si nu se comporta bine la temperaturi ridicate.

Dupa apa, betonul este cel mai frecvent folosit material de pe planeta, deoarece este nontoxic, nu afecteaza mediul inconjurator si este compus din materiale naturale.

Mai mult, prefabricatele din beton necesita putina sau chiar niciun fel de mentenanta, ceea ce le transforma in alegeri ideale pentru constructii industriale.

Grinzile metalice cu zăbrele sunt sisteme economice din punct de vedere al consumului de material. In general, din metal se execută construcţ iile supuse unor condiţ ii grele de lucru în exploatare sau care au dimensiuni mari. Adaptarea costrucţ iilor la cerinţ e pe parcursul exploatării este o calitate care dă multă elasticitate în folosirea construcţ iilor metalice.

Elementele metalice au un grad înalt de prefabricare în uzine şi se montează rapid pe santiere.

Avantaje: sunt rezistente şi sigure datorită structurii omogene şi izotrope a oţ elului; au modul de elastricitate ridicat şi rezistenţ e mecanice mari şi relative constante indiferent de încărcări comportându-se la fel la solicitările de întindere şi compresiune; se pot realiza elemente şi structuri uşoare comparativ cu zidăria, iar datorită calităţ ilor tehnice ale oţ elului ce permit utilizarea integrală a materialului se pot obţ ine secţ iuni mici, economice; prezintă un grad înalt de prefabricare în uzine şi se montează rapid pe şantiere; permit o largă tipizare; pot lucra la încărcările din exploatare imediat după montaj; calitatea materialului şi execuţ ia conduc la abordarea în calcule a unor coeficienţ i de siguranţ ă mai mici decât la alte material; lucrările de montaj pot fi executate în orice perioadă a anului, fără masuri speciale pe timp friguros.

Inchideri panourilor sandwich (panouri de perete termoizolante cu spuma poliuretanica de grosime 80 mm; panouri de acoperis termoizolante cu spuma poliuretanica de grosime 100 mm).

Printre avantajele folosirii panourilor sandwich pot fi enumerate: montaj simplu si rapid; utilizarea lor pentru diferite tipuri de constructii industriale; acopera diverse nevoi; durata lunga de viata; bun material termoizolator.

Panoul sandwich este: ieftin, cald, rapid, uşor, multisezonier, transportabil, sigur, impermeabil, igienic, esthetic, expresiv, geometric regulat şi drept, fonoizolant, ecologic, curaţ enie pe şantierul de constructive.

Compartimentarea interioara se va realiza cu placi gips carton (normal si sanitar) pe structura metalica cu vata minerala.

Avantaje: performanţ e acustice deosebite; pierderi minime de material; montare mai ușoară; raport excelent performanţ ă / preţ ; rezistenţ ă la foc

46



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




IV. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL SI TERENUL PE CARE URMEAZĂ SĂ SE AMPLASEZE OBIECTIVUL DE INVESTITIE

IV.1. SITUATIA JURIDICĂ PRIVIND PROPRIETATEA ASUPRA TERENULUI CARE URMEAZĂ A FI OCUPAT – DEFINITIV SI/SAU TEMPORAR - DE OBIECTIVUL DE

INVESTITII

Terenul pe care se propune contructia „INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII AFACERILOR” se afla situat in partea sudica a localitatii Baia Mare.

Suprafaţ a terenului propus pentru constructia „INFRASTRUCTURA DESTINATA SPRIJINIRII AFACERILOR” este de 6500 mp aproximativ din CF nr. ___________, Baia Mare, nr. cadastral ______________ si este proprietatea

_____________________________.

IV.2. SUPRAFATA ESTIMATĂ A TERENULUI

Suprafaţ a terenului este de: aproximativ 6500 mp;

47



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




Suprafata construita parter: 2515 mp;

Suprafata desfasurata parter si etaj: 2860.1 mp;

Suprafata utila totala: 2776.34 mp;

Regim de inaltime: Parter + Etaj;

Inaltime maxima: 11.02 m.

Terenul se invecineaza cu Bulevardul Unirii pe latura vestica si Strada Granicerilor la nord, nord-est. In partea sudica si sud-estica terenul e delimitat de Raul Craica.

IV.3. CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT DETERMINATE ÎN BAZA STUDIULUI GEOTEHNIC REALIZAT SPECIAL PENTRU

OBIECTIVUL DE INVESTITII

IV.3.A. Zona seismică de calcul si perioada de colt:

Zona seismica, conform P100-1-92: E având ks = 0,12 şi Tc = 0,7 sec;

Perioada de colt, conform P100-1-2006: Tc=0,7 sec, ag = 0,08g.

IV.3.B. Datele preliminare asupra naturii terenului de fundare si presiunea conventională

S-a elaborat studiu geotehnic cu scopul de a furniza datelor geotehnice necesare stabilirii condiţ iilor de fundare.

CONSIDERATII GEOLOGICE GENERALE (Conform Studiului Geotehnic)

Amplasamentul cercetat din punct de vedere geologic apartine bazinului

baimarean care face parte dintr-un golf de sedimentare tertiara. Acest golf de sedimentare se dezvolta dinspre Marea Panonica si se insira intre cristalinul Carpatilor Orientali si cel al Muntilor Apuseni.

Sub actiunea agentilor externi rocile andezitice au fost alterate si erodate si s-au format depozite aluviale si deluviale,care fac trecerea la depozite de terase superioare ale raurilor.

Sedimentarul din depresiunea Baia Mare este reprezentat prin marne ce

nusii-vinete,argile marnoase si nisipuri cu orizonturi gresificate. Ca varsta aceste formatiuni apartin pontianului. Deasupra acestui sedimentar

48



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




apare pachetul de bolovanisuri si pietrisuri cu interspatiile umplute cu nisip ( argile pe alocuri ) cu o grosime de 4-6 m.

Peste acest pachet aluvionar mocro-granular urmeaza stratele de :

argila prafoasa;

argila grasa galben-cenusie slab nisipoasa,vartoasa sau plastica provenita din spalarea si depunerea materialului rezultat din alterarea masivelor andezitice.

In ceea ce priveste hidrologia bazinului Baia Mare se poate mentiona ca panza de apa freatica este cantonata in formatiunile macro-granulare de terasa raurilor (bolovanisuri cu pietrisuri si nisipuri sau argila). Este in legatura directa cu raurile, avand fluctuatii de nivel in functie de fluctuatiile nivelului raurilor,care la randul ei depinde de regimul precipitatiilor.

Apele de provenienta meteorica baltesc la suprafata sau se infiltreaza in umpluturile situate deasupra stratului de argila.

DATE DE PROIECTARE (Conform Studiului Geotehnic)

Terenul bun de fundare îl constitue formaţ iunea de bolovanis cu pietris in masa de argila nisipoasa.Adâncimea de îngheţ în zonă ,conform STAS este de - 0,80 m de la cota terenului natural considerată în mod arbitrar 0,00 m.

Din punct de vedere seismic amplasamentul cercetat conform P100- 92 se încadrează în zona E având ks = 0,12 şi Tc = 0,7 sec.

CONCLUZII, MENTIUNI SI RECOMANDARI, Conform Studiului Geotehnic:

Terenul bun de fundare îl constitue formaţ iunea de bolovanis cu pietris in masa de argila nisipoasa.

Proiectantul constructor va alege latimea fundatiilor cat si adancimea de fundare in asa fel incat p ef < p conv . Se recomanda fundarea la adancimea de minim 1,50 m, cu urmarirea formatiunii de bolovanis in toata sapatura pentru fundatii.

In jurul constructiilor se vor prevedea drenuri de colectare a apelor de precipitatii cu dirijare in afara amplasamentului, evitandu-se infiltrarea apei in terenul de fundare .

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la 2,50 m, acesta fiind fluctuabil si care in anotimpurile bogate in precipitatii poate ajunge pana aproape la suprafata terenului. Se recomanda epuismente in timpul sapaturii pentru fundatii.

Se recomanda prevederea de centuri armate in sistemul de fundare atat la partea inferioara cat si la partea superioara in cazul fundarii prin

fundatii continui.

Adancimea definitiva de fundare va fi stabilita de proiectantul de rezistenta in functie de necesitatile constructive.

IV.3.C. Nivelul maxim al apelor freatice

In ceea ce priveste hidrologia bazinului Baia Mare, se poate mentiona ca panza de apa freatica este cantonata in formatiunile macro-granulare de terasa raurilor (bolovanisuri cu pietrisuri si nisipuri sau argila). Este in legatura directa cu raurile, avand fluctuatii de nivel in functie de

49



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




fluctuatiile nivelului raurilor,care la randul ei depinde de regimul precipitatiilor.

Apele de provenienta meteorica baltesc la suprafata sau se infiltreaza in umpluturile situate deasupra stratului de argila.

Nivelul hidrostatic s-a interceptat la 2,50 m, acesta fiind fluctuabil si care in anotimpurile bogate in precipitatii poate ajunge pana aproape la suprafata terenului. Se recomanda epuismente in timpul sapaturii pentru fundatii.

In jurul constructiilor se vor prevedea drenuri de colectare a apelor de precipitatii cu dirijare in afara amplasamentului, evitandu-se infiltrarea apei in terenul de fundare .

IV.4. STUDIILE TOPOGRAFICE PRELIMINARE

Configuratia fizica a terenului nu implica realizarea de amenajari sau

constructii speciale pentru consolidare.

IV.5. DATELE CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL

Clasa de importanta conform P100-1-2006 : III - Clădire de tip

curent;

Categoria de importanta conform HG766/1997 : - construcţ ii de importanţ ă normală (C);

Zonare zapada: s0,k= 2.0 kN/m2 – CR1-1-3-2005;

Zonare vant: presiunea de referinta a vantului =0,5 kPa (anexa A –

NP082 – 04) pentru zona Baia Mare;

Zona climatica, conf. C107/97 - zona III;

Temperatura exterioara de calcul conf. . C107/97: -18 0C;

Adancimea zonei de inghet confrom STAS 6054-77 este de -0,8 m – 0,9

m fata de cota terenului natural considerată în mod arbitrar 0,00 m.

50



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




V. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI

V.1. CHELTUIELI PENTRU ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICO-ECONOMICE

V.1.A. Cheltuieli pentru elaborarea documentatiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiză tehnică,

proiect tehnic si detalii de executie), după caz:

Valoarea estimativa a serviciilor de proiectare este de 25.740,00 € la

care se adauga T.V.A.

V.1.B. Cheltuieli pentru activitatea de consultantă si asistentă tehnică:

Valoarea estimativa a serviciilor de consultanta si asistenta tehnica

este de 7.580,00 € la care se adauga T.V.A.

V.1.C. Cheltuieli pentru obtinerea avizelor si acordurilor de principiu necesare elaborării studiului de prefezabilitate:

Valoarea cheltuielilor pentru obtinere avize si acorduri de principiu

este de 2.000,00 € la care se adauga T.V.A.

V.1.D. Cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrări si a

contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instructiuni pentru ofertanti, publicitate, onorarii si cheltuieli de deplasare etc.):

Valoarea cheltuielilor este de 1.000,00 € la care se adauga T.V.A.

V.2. VALOAREA TOTALĂ ESTIMATĂ A INVESTITIEI

Valoarea totala estimativa a investitiei este de 894.320,00 € fara TVA,

respectiv 1.108.956,80 € cu TVA (24%).

Analiza impactului în comunitate

51



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




La analiza impactului în comunitatea Baia Mare s-au luat în calcul veniturile nete ale angajaț ilor precum și veniturile bugetelor locale (Consiliul Local Baia Mare, respectiv Consiliul Județ ean Maramureș). Datele se găsesc în tabelele de mai jos.

Venituri directe ale angajaț ilor

Categorie Lunar Anual

RON EUR RON EUR

Număr angajaț i 680

Fond salarii brut 1,550,000 348,315 18,600,0

00 4,179,7

75

Salarii nete 883,500 198,539 10,602,0

00 2,382,4

72

Bonuri de masa 128,520 28,881 1,542,24

0 346,571

Total venituri nete angajaț i 1,012,020 227,420

12,144,240

2,729,043

Venituri la bugetele publice

Taxe virate la bugetele locale

Impozit pe venit 16% 144,336.0

0 Lei/luna

Lunar Lei

Lunar EUR

Anual EUR

Buget local 41.75% 60,260.28 13,541.6

162,499.6

Consiliul Judetean 11.25% 16,237.80 3,648.9

43,787.3

Consiliul Judetean -Trezorerie resedinta

Judet 18.50%

26,702.16 6,000.5

72,005.8

TOTAL

103,200.2

4 23,191.1

278,292.8

52



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




VI. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

Certificatul de urbanism;

Avize de principiu privind asigurarea utilităţ ilor (energie

electrică);

Acordul de mediu;

Aviz/acord de la Direcț ia de sănătate publică;

Alte avize şi acorduri de principiu specifice tipului de

investiţ ie.

53



tel./fax 0362-56.11.11, tel. 0730-11.30.90,




PIESE DESENATE