denumirea disciplinei - universitatea din...

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN FILOSOFIE

Codul disciplinei 1.1.1 Semestrul I Numărul de credite 4

Facultatea ISTORIE, FILOSOFIE, GEOGRAFIE Numărul orelor pe semestru/activităţi

Profilul ŞTIINŢE UMANISTEŞTIINŢE SOCIALE Total SI TC AT AA

Specializarea FILOSOFIE-SOCIOLOGIE 42 28 8 6 -

Categoria formativă a disciplineiDF– fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI

Discipline anterioareObligatorii(condiţionate)

-

Recomandate -

Obiective 1. Realizarea unei înţelegeri cuprinzătoare a statutului şi destinului filosofiei2. Familiarizarea studenţilor cu marile şi perenele teme ale filosofiei3. Clasificarea structurii conceptuale a discursului filosofic şi dezvăluirea mecanismului

general a edificării lui4. Formarea unei reacţii axiologice responsabile faţă de valoarea şi rostul filosofiei 5. Prezentarea unor criterii de evaluare a creaţiei şi reflecţiei filosofice6. Formarea deprinderilor de studiu academic

Conţinut(descriptori)

Cultură şi filosofiea. Cultură şi cunoaştereb. Destinul culturii şi al filsofiei; legitimitatea filosofieic. Conceptul de filosofie şi evoluţia luid. Geneza filosofieie. Specificul reflecţiei filosoficef. Domeniile filosofiei: unitatea şi diversitatea lorg. Misiunea filosofiei şi sensul fiinţării umaneh. Criza filosofiei şi culturaStatututul filosofiei1. Ce este filosofia: antropologie sau ontologie?2. Filosofia şi întemeierea ei cognitivă; filosofia şi ştiinţele socio-umane3. Cunoaşterea filosofică şi obsesia absolutului4. Problemele fundamentale ale filosofiei5. Metoda filosofiei6. Filosofia ca ştiinţă pură sau cunoaştere riguroasă - un ideal iluzoriu?Sistemul categorial al filosofiei1. Fiinţa şi modurile ei2. Existenţă şi realitate3. Materie şi spirit4. Spaţiu şi timp5. Structură şi sens6. Omul şi lumea

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) EStabilirea notei finale (procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului 10%- teme de control 10%

Bibliografia 1. Aristotel - Metafizica, Ed. Academiei, Buc., 19652. Aubenque, P. - Problema fiinţei la Aristotel, Teora, Buc., 1998

3. Baciu, M. - Introducere în filosofie, Neuron, 19954. Beaufret, J - Lecţii de filosofie, Amarcord, Timişoara, 19995. Blaga, L. - Despre conştiinţa filosofică, Facla, 19746. Dumitriu, A. - Philosophia Mirabilis, Ed. Enciclopedică, 19747. Druţă, Fl. - Dialectică şi hermeneutică, Ed. Şt. Şi Enc., 19908. Erdei, G. - Reflectare şi conştiinţă, Facla, 19859. Florian, M - Îndrumare în filosofie, Ed. Ştiinţifică, Buc., 199210. Florian, M - Reconstrucţie filosofică, Casa Şcoalelor, Buc., 199511. Florian, M - Filosofie generală, Garamond International, 199512. Florian, R. - Eclipsa filosofiei, Ed. Diogene, 199513. Francis, P. - Termenii filsofiei, Humanitas, Buc., 199314. Gasset, J. O. y - Ce este filosofia. Ce este cunoaşterea, Humanitas, Buc., 199915. Gasset, J. O. y - Cateva lecţii de metafizică, Humanitas, Buc., 199916. Hegel, G.W.F. - Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Ed. Academiei, 196217. Hegel, G.W.F. - Fenomenologia spiritului, Ed. Academiei, 196518. Hegel, G.W.F. - Ştiinţa logicii, Ed. Academiei, 196319. Heidegger, M. - “Ce este metafizica?”, în Repere pe drumul gandirii, Ed. Politică, 1988 20. Heidegger, M. - Introducere în metafizică, Humanitas, Buc., 199921. Husserl, E. - Filosofia ca ştiinţă riguroasă, IRI, 199422. Ionescu, N. - Curs de metafizică, Humanitas, Buc., 199523. Jaspers, K. - Texte filosofice alese, Ed.politică, 198624. Kant, I. - Prolegomena, Ed.Şt. şi Enc., 1987 25. Marga, A. - Metodologie şi argumentare filosofică, 1993 26. Miroiu, A. - Ce nu este existenţa?, Şansa, 199427. Nietzshe, Fr. - Naşterea filosofiei în epoca tragediei greceşti, Dacia, Cluj, 199828. Noica, C. - Devenirea întru fiinţă, Ed. Şt. şi Enc., 198529. Noica, C. - Sentimentul romanesc al fiintei, Ed. Eminescu, 197830. Pîrvu, I. - Arhitectura existenţei, Humanitas, 199031. Platon - Dialoguri, EPLU, Buc., 196832. Russell, B. - Problemele filosofiei, ALL, 199533. Stroe, Gh. - Filosofie, cunoaştere, cultură, comunicare, Ed. Lumina, Lex, 200034. Fűrst, M., Trinks, J. -35. Vergez, A., Huisman, D. - Curs de filosofie, Humanitas, Buc., 199536. Schnädelbach, H.,Martens, Ekk. - Filosofie. Curs de bază, Ed. Ştiinţifică, 1999

Lista materialelor didactice necesare

Suport curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Niculae Mătăsaru

Legenda: SI-studiu individual, TC-teme de control, AT-activităţi tutoriale, AA-activităţi aplicative aplicate

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN FILOSOFIE

Codul disciplinei 1.1.1 Semestrul II Numărul de credite 5







-

Recomandate Introducere în filosofie – sem. I

Obiective 1. Realizarea unei înţelegeri cuprinzătoare a statutului şi destinului filosofiei2. Familiarizarea studenţilor cu marile şi perenele teme ale filosofiei3. Clasificarea structurii conceptuale a discursului filosofic şi dezvăluirea mecanismului

general a edificării lui4. Formarea unei reacţii axiologice responsabile faţă de valoarea şi rostul filosofiei 5. Prezentarea unor criterii de evaluare a creaţiei şi reflecţiei filosofice6. Formarea deprinderilor de studiu academic


Teme fundamentale ale filosofiei1. Libertatea2. Raţiunea şi temeiul lumii3. Viaţă şi moarte4. Divinitate şi transcendenţă5. Cunoaştere şi adevăr6. Binele şi viaţa morală7. Frumosul şi valorile estetice8. Omul şi destinul său ontologicFilosofia şi conştiinţa vieţii1. Determinisn şi devenire2. Categoriile determinismului3. Trăirea responsabilă a vieţii şi vocaţia umanistă a filosofiei


- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului 10%- teme de control 10%

Bibliografia 1. Aristotel - Metafizica, Ed. Academiei, Buc., 19652. Aubenque, P. - Problema fiinţei la Aristotel, Teora, Buc., 19983. Baciu, M. - Introducere în filosofie, Neuron, 19954. Beaufret, J - Lecţii de filosofie, Amarcord, Timişoara, 19995. Blaga, L. - Despre conştiinţa filosofică, Facla, 19746. Dumitriu, A. - Philosophia Mirabilis, Ed. Enciclopedică, 19747. Druţă, Fl. - Dialectică şi hermeneutică, Ed. Şt. Şi Enc., 19908. Erdei, G. - Reflectare şi conştiinţă, Facla, 19859. Florian, M - Îndrumare în filosofie, Ed. Ştiinţifică, Buc., 199210. Florian, M - Reconstrucţie filosofică, Casa Şcoalelor, Buc., 199511. Florian, M - Filosofie generală, Garamond International, 199512. Florian, R. - Eclipsa filosofiei, Ed. Diogene, 1995

13. Francis, P. - Termenii filsofiei, Humanitas, Buc., 199314. Gasset, J. O. y - Ce este filosofia. Ce este cunoaşterea, Humanitas, Buc., 199915. Gasset, J. O. y - Cateva lecţii de metafizică, Humanitas, Buc., 199916. Hegel, G.W.F. - Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Ed. Academiei, 196217. Hegel, G.W.F. - Fenomenologia spiritului, Ed. Academiei, 196518. Hegel, G.W.F. - Ştiinţa logicii, Ed. Academiei, 196319. Heidegger, M. - “Ce este metafizica?”, în Repere pe drumul gandirii, Ed. Politică, 1988 20. Heidegger, M. - Introducere în metafizică, Humanitas, Buc., 199921. Husserl, E. - Filosofia ca ştiinţă riguroasă, IRI, 199422. Ionescu, N. - Curs de metafizică, Humanitas, Buc., 199523. Jaspers, K. - Texte filosofice alese, Ed.politică, 198624. Kant, I. - Prolegomena, Ed.Şt. şi Enc., 1987 25. Marga, A. - Metodologie şi argumentare filosofică, 1993 26. Miroiu, A. - Ce nu este existenţa?, Şansa, 199427. Nietzshe, Fr. - Naşterea filosofiei în epoca tragediei greceşti, Dacia, Cluj, 199828. Noica, C. - Devenirea întru fiinţă, Ed. Şt. şi Enc., 198529. Noica, C. - Sentimentul romanesc al fiintei, Ed. Eminescu, 197830. Pîrvu, I. - Arhitectura existenţei, Humanitas, 199031. Platon - Dialoguri, EPLU, Buc., 196832. Russell, B. - Problemele filosofiei, ALL, 199533. Stroe, Gh. - Filosofie, cunoaştere, cultură, comunicare, Ed. Lumina, Lex, 200034. Fűrst, M., Trinks, J. -35. Vergez, A., Huisman, D. - Curs de filosofie, Humanitas, Buc., 199536. Schnädelbach, H.,Martens, Ekk. - Filosofie. Curs de bază, Ed. Ştiinţifică, 1999


Suport curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIE GENERALĂ


Facultatea ISTORIE, FILOSOFIE, GEOGRAFIE Numărul orelor pe semestru/activităţiProfilul ŞTIINŢE UMANISTE

ŞTIINŢE SOCIALETotal SI TC AT AA





-

Recomandate -

Obiective 1. Însuşirea de către studenţi a temelor, conceptelor şi teoriilor specifice sociologiei generale, necesare pregătirii lor în specialitate;2. Asimilarea perspectivei sociologice de înţelegere şi explicare a condiţiei socio-umane, a problemelor evoluţieisocietăţii omeneşti.


Obiectul şi problematica sociologiei1. Definiţia şi specificul sociologiei ca ştiinţă socială2. Obiectul de studiu al sociologiei. Sociologia generală şi sociologiile de ramură3. Problematica şi funcţiile sociologiei4. Sociologia şi practica socială; sociologia ca ştiinţă a problemelor sociale5. Geneza, delimitarea şi clasificarea problemelor sociale7. Raporturile dintre sociologie şi ideologieGeneza şi evoluţia sociologiei1. Originile gândirii sociologice2. Constituirea sociologiei ca ştiinţă3. Criterii de clasificare a concepţiilor sociologice. Interpretările teoretico-deterministe4. Orientările fundamentale în sociologia generală: individualismul şi integralismulPersonalitatea umană şi socializarea1. Conceptul sociologic de “personalitate umană”2. Perspectiva sociologică de clasificare a personalităţii umane4. Noţiunea de “personalitate de bază”5. Conţinutul, factorii şi formele socializăriiFactorii şi condiţiile vieţii sociale1. Conceptele de “societate” şi “viaţă socială”2. Conţinutul vieţii social-umane; modele teoretice de analiză a societăţii omeneşti3. Condiţiile necesare şi factorii fundamentali ai vieţii sociale4. Clasificarea societăţilor umane; diferitele tipuri de societăţiSocietatea umană ca sistem1. Noţiunea de “sistem”2. Tipuri de sisteme3. Caracteristicile şi componentele sistemului4. Tipuri de societate globală5. Principalele unităţi de viaţă socialăGrupurile social-umane1. Noţiunea de “grup social”2. Criterii de clasificare a grupurilor sociale3. Grupurile etnice4. Mulţimea, publicul şi reuniunea ocazională4. Categorii de populaţie umanăRelaţiile interumane şi interacţiunea socială1. Contactele spaţiale, psihice şi sociale dintre oameni2. Relaţiile interpersonale şi relaţiile sociale3. Natura interacţiunii sociale şi rolul ei în procesul construcţiei realităţii sociale4. Perspective teoretice de explicare a interacţiunii sociale5. Structura interacţiunii sociale şi reţelele sociale


- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului 20%

- teme de control -Bibliografia 1. Traian Herseni-Sociologie. Teoria generală a vieţii sociale, Ed.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19822. Charles Wright Mills-Imaginaţia sociologică, Ed. Politică, Bucureşti, 19753. Ion Ungureanu, Ştefan Costea- Introducere în sociologia contemporană, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19854. Nicolae Petrescu-Principiile sociologiei comparate, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19945. David B. Brinkerhoff, Lynn K. White -Sociology, Second Edition, West Publishing Company, University of Nebraska, New York, Los Angeles, San Francisco, 19886. Daniel Chirot-Societăţi în schimbare, Ed. ATHENA, Bucureşti, 19967. Dumitru Otovescu -Probleme fundamentale ale sociologiei, Ed. “Scrisul Românesc”, Craiova, 19978. Raymond Boudon (coord.) -Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 19979. Reid Luhman (coord.)-The Sociological Outlook: A Text With Readings, Third Edition, Collegiate Press, San Diego, California, 199210. Norman Goodman-Introducere în sociologie, Ed. Lider, Bucureşti, 199811. Cătălin Zamfir-Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Ed. Cantes, Iaşi, 199912. Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu -Dicţionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 199313. Ralf Dahrendorf-Reflecţii asupra revoluţiei din Europa, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaProf.univ.dr. Dumitru Otovescu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIE GENERALĂ








-

Recomandate Sociologie generală – sem.I

Obiective 1. Însuşirea de către studenţi a temelor, conceptelor şi teoriilor specifice sociologiei generale, necesare pregătirii lor în specialitate;2. Asimilarea perspectivei sociologice de înţelegere şi explicare a condiţiei socio-umane, a problemelor evoluţieisocietăţii omeneşti.


Structura socială1. organizaţie, organizare şi structură socială2. Reproducerea şi dinamica structurii sociale

3. Structura socială a societăţii româneşti postbelice4

Clasele sociale şi stratificarea societăţii umane1. Conceptul de “clasă socială” şi “stratificare socială”2. Forme şi criterii ale stratificării sociale3. Mobilitatea socială: definiţie, tipuri şi condiţii de realizare

4. Reuşita socială şi factorii de care depinde aceasta4

Dinamica societăţii omeneşti1. Fapte, fenomene şi procese sociale2. Factorii şi agenţii schimbărilor sociale3. Caracteristicile acţiunilor umane şi tipurile manifestării lor

4. Mişcările sociale; specificul mişcărilor revoluţionare4

Ordinea socială şi controlul social1. Raportul dintre normal şi patologic în evoluţia societăţii umane2. Criterii de diferenţiere a fenomenelor sociale normale de fenomenele sociale patologice3. Factori, forme şi mijloace de control social4. Specificul şi rolul instituţiilor sociale

5. Perspectiva juridică şi cea sociologică de interpretare a legitimităţii, autorităţii şi dominaţiei4

Devianţa socială şi sistemul juridic penal1.Conceptul de “devianţă”2. Modalităţi ştiinţifice de explicare a devianţei

a) interpretările biologice şi psihologiceb) interpretările sociologice

3. Tipuri de devianţă socială4. Tipuri de infracţiuni criminale; varietatea şi frecvenţa crimei5. Sistemul juridic penal şi rolul său în combaterea crimelor6. Controverse asupra pedepsei capitale

7. Implicaţiile sociale ale devianţei4

Modernizarea şi dezvoltarea1. Modernizarea ca proces social2. Teoria modernizării3. Conceptul sociologic de inovaţie; raporturile dintre tradiţie şi inovaţie în viaţa socială4. Rolul ştiinţei şi al tehnologiei în societatea modernă5. Valori şi principii ale puterii economico-sociale şi ale succesului în lumea occidentală şi cea asiatică6. Sisteme de nevoi, trebuinţe şi aspiraţii sociale7. Motivaţiile personalităţii umane şi rolul idealului

8. Rezultate ale tranziţiei societăţilor est-europene de la totalitarism la democraţie5

Legile sociologiei1. Legile ştiinţei şi legile dezvoltării sociale2. Specificul şi condiţiile formulării legilor sociologice

3. Clasificarea legilor sociologice4. Diferite exemple de legi sociologice:

4.1 legea sociabilităţii4.2 legea diviziunii sociale a muncii4.3 legea comunităţii şi paradoxul societăţii4.4 legea integrării şi diferenţierii societăţilor4.5 legea paralelismului sociologic4.6 legea creşterii fondului intelectual al societăţii4.7 legea necesarului de ierarhie4.8 legile imitaţiei sociale4.9 legea celor trei stări4.10 legea orbitării4.11 legea sincronismului4.12 legea decalajului cultural4.13 legea etichetării sociale

4.14 legea mobilităţii sociale3


- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului 20%- teme de control -

Bibliografia 1. Traian Herseni-Sociologie. Teoria generală a vieţii sociale, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19822. Charles Wright Mills-Imaginaţia sociologică, Ed. Politică, Bucureşti, 19753. Ion Ungureanu, Ştefan Costea- Introducere în sociologia contemporană, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19854. Nicolae Petrescu-Principiile sociologiei comparate, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19945. David B. Brinkerhoff, Lynn K. White -Sociology, Second Edition, West Publishing Company, University of Nebraska, New York, Los Angeles, San Francisco, 19886. Daniel Chirot-Societăţi în schimbare, Ed. ATHENA, Bucureşti, 19967. Dumitru Otovescu -Probleme fundamentale ale sociologiei, Ed. “Scrisul Românesc”, Craiova, 19978. Raymond Boudon (coord.) -Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 19979. Reid Luhman (coord.)-The Sociological Outlook: A Text With Readings, Third Edition, Collegiate Press, San Diego, California, 199210. Norman Goodman-Introducere în sociologie, Ed. Lider, Bucureşti, 199811. Cătălin Zamfir-Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Ed. Cantes, Iaşi, 199912. Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu -Dicţionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 199313. Ralf Dahrendorf-Reflecţii asupra revoluţiei din Europa, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993


Suport curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei LOGICĂ CLASICĂ ŞI MODERNĂ








-

Recomandate -

Obiective - Cunoaşterea de către studenţi a ideilor fundamentale ale logicii clasice şi moderne.- Formarea la studenţi a capacităţii de a rezolva exerciţii de logică clasică şi modernă pentru a putea distinge argumentările valide de cele nevalide.- Folosirea cunoştinţelor şi metodelor logicii la analiza teoriilor şi propoziţiilor filosofice.


1. Obiectul logicii. Harta logicii contemporane. Raportul dintre logică şi gramatică. Adevăr şi validitate.12. Logica clasică a termenilor: Criterii de clasificare a trermenilor. Raportul dintre extensiune şi intensiune. Relaţiile extensionale dintre termeni. Diagramele Euler şi Venn 2 3. Teoria definiţiei. Procedee de definiţie. Regulile definiţiei. Clasificări ale definiţiilor. Raportul dintre semnificaţia şi definirea termenilor. Rolul definiţiilor în cunoaşterea ştiinţifică.

Propoziţiile categorice: clasificarea propoziţiilor categorice. Relaţiile din pătratul logic.2 4. Inferenţele imediate: Caracterul distribuit şi nedistribuit al termenilor în propoziţiile A, E, I, O.

Conversiunea, obversiunea, contrapoziţia şi inversiunea - Aplicaţii ale inferenţelor imediate la analiza limbajului.2 5. Teoria silogismului. Definiţia silogismului. Regulile generale ale unui silogism valid. Figurile silogismului. Regulile speciale pentru figurile I, II, III, IV ale silogismului. Deducerea regulilor speciale din regulile generale ale silogismului.Metoda de testare a validităţii unui silogism:- Diagramele Venn- Metoda reducerii directe- Metoda reducerii la absurd

- Antilogismul 3 6. Forme silogistice eliptice şi compuse:- entimema- epicherema- polisilogismul- soritul - regulile soritului aristotelic şi goclenian

Limite ale silogisticii.2 7. Inducţie şi probabilitate.

- Diferenţa între inducţie şi deducţie- Tipuri de argumente inductive- Metodele lui Mill- Tipuri de probabilităţi

- Aspecte logice ale confirmării3 8. Analiza logică a erorilor

- clasificarea erorilor1


- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului -- teme de control 20%

Bibliografia 1 Enescu Gheorghe - Logică simbolică, Ed. Ştiinţifică, Buc., 19712 Botezatu Petre - Introducere în logică, Ed. Polirom, Iaşi, 19973 Enescu Gheorghe - Dicţionar de logică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19854 Blanché Robert - Introduction à la logique contemporaine, Armand Colin/Masson, Paris 19965 L.T.F. Gamut - Logic, Language and meaning, vol.I şi II, The University of Chicago Press, Chicago and London, 19916 Marie-Dominique Papeland, Denis Vernant

Éléments de logique, Editions du Seuil, 19987 Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga

Logică generală, Editura didactică şi pedagogică, Buc., 19918 W.H. Newton Smith - Logic. An introductory Course, Routledge & Kegan Paul, London 19859 Philippe Thiry - Notions de Logique, De Boeck Université10 W.V.O.Quine - Methods of Logic, Halt Reinehart and Winston, New York11 Irving M. Copi - Simbolic Logic, Second Edition, University of Michigan12 Bernard Ruyer - Logique, Press Universitaires de France, 199813 Gheorghe Enescu - Tratat de logică, Ed. Lider, Buc., 199714 Gheorghiu, D. - Logică generală, Ed. Fundaţia de Româ mâine, 200114 Antony Flew - Dicţionar de filosofie şi logică, Humanitas, Buc., 199915 Jean Largeault - La logique, Presses Universitaires de France, 199316 P. Botezatu, I.Didilescu - Silogistica. Teoria clasică şi interpretările moderne, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197617 P.S. Novikov - Elemente de logică matematică, Ed. Ştiinţifică, Buc., 196618 E.J.Lemmon - Beginning Logic, Huckett Publishing Companz, Indianopolis, Cambridge, 197819 J.Slupecki and L.Borkowski - Elements of Mathematical Logic and Set Theory, Pergamon Press, 196720 Benson Mates - Elementary Logic, Oxford University Press, 196521 William Knale and Martha Kneale -Napoca, 1974 şi 197522 Cornel Popa - Teoria definiţiei, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1972


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaProf.univ.dr. Ion Ceapraz


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei LOGICĂ CLASICĂ ŞI MODERNĂ



ŞTIINŢE SOCIALE Total SI TC AT AA





-

Recomandate Logica clasică şi modernă – sem. I

Obiective - Cunoaşterea de către studenţi a ideilor fundamentale ale logicii clasice şi moderne.- Formarea la studenţi a capacităţii de a rezolva exerciţii de logică clasică şi modernă pentru a putea distinge argumentările valide de cele nevalide.- Folosirea cunoştinţelor şi metodelor logicii la analiza teoriilor şi propoziţiilor filosofice.


1 Logica propoziţiilor compuse1. Propoziţii atomare şi compuse2. Funcţii de adevăr şi tabele de adevăr3. Tautologii, contradicţii şi propoziţii contingente4. Argumente şi forme argumentative5. Testarea validităţii. Metoda semantică6. Reguli ale deducţiei naturale 2 Logica predicatelor1. Necesitatea logicii predicatelor2. Referinţă şi predicaţie3. Cuantori universali şi existenţiali4. Reguli de deducţie naturală pentru cuantorul universal5. Reguli de deducţie naturală pentru cuantorul existenţial 3 Logica predicatelor cu identitate1. Identitate2. Cuantori numerali3. Nume şi descripţii4. Relaţia dintre silogistică şi logica predicatelor5. Limitele logicii predicatelor 4 Teoria relaţiilor1. Ce este o relaţie2. Proprietăţile formale ale relaţiilor3. Operaţii cu relaţii4. Clasificarea relaţiilor 5 Elemente de logică modală

1. Simboluri şi expresii2. Implicaţia strictă3. Axiome şi teoreme modale 6 Elemente de logică epistemică1. Logica credinţei2. Logica întrebărilor 7 Elemente de logică deontic1. Operatori deontici2. Sisteme deontice3. Logica imperativelor 8 Specificul propoziţiilor logice1. Propoziţi logice2. Propoziţii analitice3. Propoziţii sintetice



Bibliografia 1 Enescu Gheorghe - Logică simbolică, Ed. Ştiinţifică, Buc., 19712 Botezatu Petre - Introducere în logică, Ed. Polirom, Iaşi, 19973 Enescu Gheorghe - Dicţionar de logică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19854 Blanché Robert - Introduction à la logique contemporaine, Armand Colin/Masson, Paris 19965 L.T.F. Gamut - Logic, Language and meaning, vol.I şi II, The University of Chicago Press, Chicago and London, 19916 Marie-Dominique Papeland, Denis Vernant

Éléments de logique, Editions du Seuil, 19987 Dragan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga

Logică generală, Editura didactică şi pedagogică, Buc., 19918 W.H. Newton Smith - Logic. An introductory Course, Routledge & Kegan Paul, London 19859 Philippe Thiry - Notions de Logique, De Boeck Université10 W.V.O.Quine - Methods of Logic, Halt Reinehart and Winston, New York11 Irving M. Copi - Simbolic Logic, Second Edition, University of Michigan12 Bernard Ruyer - Logique, Press Universitaires de France, 199813 Gheorghe Enescu - Tratat de logică, Ed. Lider, Buc., 199714 Gheorghiu, D. - Logică generală, Ed. Fundaţia de Româ mâine, 200114 Antony Flew - Dicţionar de filosofie şi logică, Humanitas, Buc., 199915 Jean Largeault - La logique, Presses Universitaires de France, 199316 P. Botezatu, I.Didilescu - Silogistica. Teoria clasică şi interpretările moderne, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197617 P.S. Novikov - Elemente de logică matematică, Ed.

Ştiinţifică, Buc., 196618 E.J.Lemmon - Beginning Logic, Huckett Publishing Companz, Indianopolis, Cambridge, 197819 J.Slupecki and L.Borkowski - Elements of Mathematical Logic and Set Theory, Pergamon Press, 196720 Benson Mates - Elementary Logic, Oxford University Press, 196521 William Knale and Martha Kneale

Dezvoltarea logicii, vol. I şi II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1974 şi 197522 Cornel Popa - Teoria definiţiei, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1972


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI ANTICE



ŞTIINŢE SOCIALE Total SI TC AT AA





-

Recomandate -

Obiective 1. Ca disciplină fundamentală a procesului instructiv - educativ al studenţilor acestei secţii, Istoria filosofiei urmăreşte, ca prim obiectiv, cunoaşterea direcţiilo fundamentale ale dezvoltării gandirii filosofice precum şi a celor mai de seamă creatori de filosofie.

2. Istoria filosofiei antice urmăreşte înţelegere condiţionărilor complexe ale procesului de geneză a gandirii filosofice, ca formă de cunoaştere teoretico-raţională de sine stătătoare.

3. Înţelegerea caracterului problematic şi recurent al discursului filosofic în raport cu forma de cunoaştere oferită de ştiinţele particulare.

4. Dezvoltarea abilităţii de interpretare a creaţiei filosofice a trecutului din perspectiva cerinţelor vieţii spirituale contemporane.


Introducere:Un punct de vedere conducător: istoria filosofiei ca preocupare filosofică. Procedee şi metode de investigaţie. Delimitări geografice şi culturale. Critica europocentrismului. PeriodizarePrima parte: Înţelepciunea şi ştiinţa OrientuluiCap. I Creaţia spirituală a civilizaţiilor “Cornului de aur”: Mesopotamia, Egipt, Fenicia. Structura noetică a mitului: elemente de gandire prefilosofică şi elemente de etică. Cap. II Filosofia vechilor indieni1. Civilizaţia preariană de pe Valea Indului. Importanţa descoperirilor arheologice de la Mohengeo Daro şi Harappa. Moştenirea culturală preariană. 2. Timpul Vedelor. Cultura şi religia epocii imnurilor. Brahmanele şi mistica sacrificială. Apariţia castelor.3. Criza ritualismului brahmanic şi apariţia Upanişadelor. Atman şi Brahman.

Karma şi doctrina eliberării sufletului. Semnificaţia filosofică a Upanişadelor. 4. Sistemele ortodoxe ale filosofiei indiene. Nyaya şi Vaisesika. Samkhya şi Yoga. Mimamsa şi Vedanta.5. Sistemele neortodoxe ale filosofiei indiene. Materialismul şcolii Charvaca: Mahavira şi Jainismul. Budismul. Învăţătura lui Buda. Istoria şi răspandire budismuluui. Şcolile filosofice Hinaiana şi Mahayana. Cap. III Filosofia chineză antică 1. Aspecte generale şi particularităţi. Perioada Regatelor Combatante (sec. V - III înainte Hr). Tratatele anonine: Marea normă (Hong fan) şi Cartea schimbărilor (Yi şi jing).2. Şcolile filosofice chineze.3. Confucius şi confucianismul.4. Lao Tse şi Daoismul. Dao ca principiu. Dao ca drum al intelectului. Statul şi Societatea. Dezvoltarea Daoismului. 5. Caracterul general şi importanţa filosofiei chineze.Cap. I Filosofia presocratică pană la sofişti 1. Filosofia naturii la milesieni: Thales, Anaximene, Anaximandru.2. Pitagora şi vechii pitagoricieni. Pitagoricienii tineri. Neopitagoreismul Romei antice.3. Şcoala filosofică eleată. Xenophon şi Parmenide. Zenon şi Melissos. 4. Heraclit şi filosofia naturii în secolul V: Empedocle şi Anaxagoras. Teoria atomistă a lui Leucip şi Democrit.



Bibliografia 1. P. Aubenque, Problema fiinţei la Aristotel, Teora, 19982. N. Balca, Istoria filosofiei antice, Ed. Instit. Biblic şi de Misiune

a Bisericii Ortodexe Romane, 199823. I. Banu, Filosofia antică europeană şi occidentală, Tipografia

Universităţii Bucureşti, 19974. I. Banu, Platon şi platonismul, Studiul introductiv la Platon,

Opere, vol. I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19845. I. Banu, Filosofia elenismului ca etică, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 19806. J. Barnes, Aristotel, Humanitas, 19967. Em. Brehier, Histoire générale de la Philosophie, Vol. I, Partea I,

Ediţia 19678. L. Campbel, Platon, articol în Enciclopedia Britanică 9. P. Deussen, Filosofia upanişadelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 199410. A. Dumitriu, Istoria logicii, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1975,

cap. II11. M. Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Chişinău,

Universitas, 1994, vol. I, cap. I, paragrafele 12, 16 - 25< cap. IV, paragrafele 25, 33, cap V, paragrafele 38-39

12. Eliade&Culianu, Dicţionar al religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1993

13. M. Florian, Cosmologia elenă, Editura Paidea, 199314. Th. Gomperz, Grechische Denker (trad. Franceză de Aug.

Reymond, Les Penseures de le Grece, 1909)15. W. K. C. Guthrie, O istorie a filosofiei greceşti, vol I şi II, Teora,

Buc., 199916. *** Filosofia indiană în texte, Studiu introductiv şi comentarii de

Sergiu Al. George, Bucureşti, Ed. :tiinţifică, 197117. *** Istoria filosofiei universale, vol. I, Bucureşti, 193718. P. Hadot, Ce este filosofia antică?, Polirom, 199719. P. Hadot, Plotin sau simplitatea privirii, Polirom, 199820. G. W. F. Hegel, Prelegeri de istoria filosofiei, vol. I, Ed.

Academiei Romane, 196321. M. Heidegger, Hegel şi grecii (1959, în “Repere pe drumul

gandirii), trad. şi note introductive Th. Kleininger şi G. Liiceanu, Ed. Politică, Bucureşti, 1988, pp 203-273

22. M. Heidegger, Despre esenţa şi conceptul lui I (Aristotel, Fizica, B. 1 (1939), în “Repere pe drumul gandirii”, trad şi note introductive Th. Kleininger şi G. Liiceanu, Ed. Politică, Bucureşti, 1988

23. J. Hersche, Mirarea filosofică (Istoria filosofiei europene), Humanitas, 1994

24. M. Kaltenmark, Filosofia chineză, Humanitas, 199525. Simone Petrement, Eseu asupra dualismului la Platon, la gnostici

şi maniheeni, Symposion, 1996, Partea întai, pp. 21-15626. V. Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 199427. H. Nakamura, Orient şi occident. O istorie comparată a ideilor,

Humanitas, 199728. Al. Posescu, Platon. Filosofia dialogurilor, Ed. :t., 197129. Fr. Peters, Termenii filosofiei greceşti, Humanitas, 199330. Jacqueline Russ, Istoria filosofiei I, Gandirile fondatoare,

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 200031. L. Robin, Platon, Teora, 199632. J.-Pierre Vernant, Mit şi gţndire în Grecia antică, Ed. Meridiane,

199533. Gh. Vlăduţescu, Filosofia în Grecia antică, Albatros, 198434. Gh. Vlăduţescu, O istorie a ideilor filosofice, Ed. Şt., Bucureşti,

199035. Gh. Vlăduţescu, I. Bănşoiu, Filosofia greacă. Teme, texte,

interpretări, Paidea, Bucureşti, 199236. Gh. Vlăduţescu, Modernitatea ontologiei aristotelice.

Aristotelismulu ca filosofie a individualului, Ed. Dacia, 198337. Gh. Vlăduţescu, Deschideri către o posibilă ontologie.

Interpretări la presocratici, Ed. Şt. şi Enc., Bucureşti, 1987î38. W. Windelband, Istoria filosofiei greceşti, trad. T. Ştefănescu,

ediţie îngrijită de A. Adămuţ, Ed. Moldova, Iaşi, 199539. Ed. Zeller, Die Philosophie der Griechen in ihrer geschichtlichen

Entwicklung, 6 Bände Nachdruck Hildenscheim, 196340. H. Zimmer, Filosofiile Indiei, Humanitas, Buc., 1994


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Aurelia Iorgu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI ANTICE








-

Recomandate Istoria filosofiei antice - sem. I

Obiective 1. Ca disciplină fundamentală a procesului instructiv - educativ al studenţilor acestei secţii, Istoria filosofiei urmăreşte, ca prim obiectiv, cunoaşterea direcţiilo fundamentale ale dezvoltării gandirii filosofice precum şi a celor mai de seamă creatori de filosofie.

2. Istoria filosofiei antice urmăreşte înţelegere condiţionărilor complexe ale procesului de geneză a gandirii filosofice, ca formă de cunoaştere teoretico-raţională de sine stătătoare.

3. Înţelegerea caracterului problematic şi recurent al discursului filosofic în raport cu forma de cunoaştere oferită de ştiinţele particulare.

4. Dezvoltarea abilităţii de interpretare a creaţiei filosofice a trecutului din perspectiva cerinţelor vieţii spirituale contemporane.


Cap. II Sofiştii1. Pătrunderea relativismului în teoria dreptului, filosofia moralei, religie şi teoria cunoaşterii.2. Protagoras şi Gorgias. Însemnătatea sofiştilor.Cap. III Perioada clasică a filosofiei greceşti1. Socrate. Filosofia ca maeutică. Conceptele filosofiei socratice. 2. Şcolile socratice: megaricii, cinicii şi cirenaicii.3. Platon. Viaţa şi opera. Observaţii metodologice preliminare. Dialectica speculativă şi Teoria ideilor. Idee şi fenomen. Antropologie şi etică. Teoria statului. Critică şi evaluare. Platon şi posteritatea.4. Aristotel. Viaţa şi opera. Teoria logicii. Metafizica. Materie şi formă. Cauzele mişcării. Substanţa. Antropologie şi etică. Politica. Critică şi evaluare. Peripateticii.

Cap. IV Elenismul. Şcolile etico-religioase1. Caracterizarea perioadei eleniste.2. Şcoala lui Epicur: logica, fizica, morala. Dezvoltarea filosofiei epicuriene de către Lucretius Carus. 3. Filosofia stoicilor: fizica, logica, morala. 4. Scepticii. Pyrrhon din Elisos. Filosofia Noii Academii: Arcesilaos şi Carneades. Scepticismul nou: Enesidemos. Cap. V Perioada teologică a filosofiei antice1. Sinteze greco-iudaice: Filon din Alexandria. 2. Neoplatonicii. Plotin: Viţa şi opera. Teoria fiinţei ca Unitate absolută şi ca Bine suprem. Teoria cunoaşterii şi etica.3. Şcoala neoplatonică siriană: Iamblicos. Şcoala neoplatonică ateniană: Proclus. Finele neoplatonismului şi sfarşitul filosofiei antice.



Bibliografia 1. P. Aubenque, Problema fiinţei la Aristotel, Teora, 19982. N. Balca, Istoria filosofiei antice, Ed. Instit. Biblic şi de Misiune

a Bisericii Ortodexe Romane, 199823. I. Banu, Filosofia antică europeană şi occidentală, Tipografia

Universităţii Bucureşti, 19974. I. Banu, Platon şi platonismul, Studiul introductiv la Platon,

Opere, vol. I, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19845. I. Banu, Filosofia elenismului ca etică, Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 19806. J. Barnes, Aristotel, Humanitas, 19967. Em. Brehier, Histoire générale de la Philosophie, Vol. I, Partea I,

Ediţia 19678. L. Campbel, Platon, articol în Enciclopedia Britanică 9. P. Deussen, Filosofia upanişadelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 199410. A. Dumitriu, Istoria logicii, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1975,

cap. II11. M. Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Chişinău,

Universitas, 1994, vol. I, cap. I, paragrafele 12, 16 - 25< cap. IV, paragrafele 25, 33, cap V, paragrafele 38-39

12. Eliade&Culianu, Dicţionar al religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1993

13. M. Florian, Cosmologia elenă, Editura Paidea, 199314. Th. Gomperz, Grechische Denker (trad. Franceză de Aug.

Reymond, Les Penseures de le Grece, 1909)15. W. K. C. Guthrie, O istorie a filosofiei greceşti, vol I şi II, Teora,

Buc., 199916. *** Filosofia indiană în texte, Studiu introductiv şi comentarii de

Sergiu Al. George, Bucureşti, Ed. :tiinţifică, 197117. *** Istoria filosofiei universale, vol. I, Bucureşti, 193718. P. Hadot, Ce este filosofia antică?, Polirom, 199719. P. Hadot, Plotin sau simplitatea privirii, Polirom, 199820. G. W. F. Hegel, Prelegeri de istoria filosofiei, vol. I, Ed.

Academiei Romane, 196321. M. Heidegger, Hegel şi grecii (1959, în “Repere pe drumul

gandirii), trad. şi note introductive Th. Kleininger şi G. Liiceanu, Ed. Politică, Bucureşti, 1988, pp 203-273

22. M. Heidegger, Despre esenţa şi conceptul lui I (Aristotel, Fizica, B. 1 (1939), în “Repere pe drumul gandirii”, trad şi note introductive Th. Kleininger şi G. Liiceanu, Ed. Politică, Bucureşti, 1988

23. J. Hersche, Mirarea filosofică (Istoria filosofiei europene), Humanitas, 1994

24. M. Kaltenmark, Filosofia chineză, Humanitas, 199525. Simone Petrement, Eseu asupra dualismului la Platon, la gnostici

şi maniheeni, Symposion, 1996, Partea întai, pp. 21-15626. V. Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 199427. H. Nakamura, Orient şi occident. O istorie comparată a ideilor,

Humanitas, 199728. Al. Posescu, Platon. Filosofia dialogurilor, Ed. :t., 197129. Fr. Peters, Termenii filosofiei greceşti, Humanitas, 199330. Jacqueline Russ, Istoria filosofiei I, Gandirile fondatoare,

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 200031. L. Robin, Platon, Teora, 199632. J.-Pierre Vernant, Mit şi gţndire în Grecia antică, Ed. Meridiane,

199533. Gh. Vlăduţescu, Filosofia în Grecia antică, Albatros, 198434. Gh. Vlăduţescu, O istorie a ideilor filosofice, Ed. Şt., Bucureşti,

199035. Gh. Vlăduţescu, I. Bănşoiu, Filosofia greacă. Teme, texte,

interpretări, Paidea, Bucureşti, 199236. Gh. Vlăduţescu, Modernitatea ontologiei aristotelice.

Aristotelismulu ca filosofie a individualului, Ed. Dacia, 198337. Gh. Vlăduţescu, Deschideri către o posibilă ontologie.

Interpretări la presocratici, Ed. Şt. şi Enc., Bucureşti, 1987î38. W. Windelband, Istoria filosofiei greceşti, trad. T. Ştefănescu,

ediţie îngrijită de A. Adămuţ, Ed. Moldova, Iaşi, 199539. Ed. Zeller, Die Philosophie der Griechen in ihrer geschichtlichen

Entwicklung, 6 Bände Nachdruck Hildenscheim, 196340. H. Zimmer, Filosofiile Indiei, Humanitas, Buc., 1994


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ETICA





Categoria formativă a disciplineiDF– fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DS



-

Recomandate Istoria filosofiei antice - sem. I

Obiective Asimilarea cunoştinţelor de etică şi doctrine etice şi formarea unei concepţii şi atitudini morale elevate în viaţă, şcoală şi societate.


1 OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA ETICIICe este etica, ce este moralaRaportul dintre etică şi moralăEtica filosofie sau ştiinţă?Relaţia dintre etică şi deontologieDeontologia medicală, deontologia juridică şi deontologia sportului 2 GENEZA ETICII ŞI EVOLUŢIA EI ÎN ISTORIA FILOSOFIEIConcepţia lui Socrate despre etică. Metoda inductivă în eticăConcepţia antică despre etică: Platon, Aristotel, EpicurFilosofia modernă despre etică: Descartes, Spinoza, Helvetius, Diderot, Kant, Schopenhauer, NietzescheGândirea contemporană despre etică: neotomismul, existenţialismul 3 TIPOLOGIA ETICIIEtica materialistă şi etica idealistăEtica spiritualist religioasă – trăsături generaleSpecificul eticii creştineOptimismul şi pesimismul eticPurismul şi dogmatismul eticEtica tranziţiei

4 METODOLOGIA ŞI FUNCŢIILE ETICII- 5 TEORII DESPRE GENEZA MORALEIStructura moraleiFaptele morale. Normele moralePrincipiile morale. Calităţi moraleIdealul moral. Tipuri de ideal

6 CATEGORII ETICE FUNDAMENTALEBINE – RĂUDefiniţia şi sfera binelui şi răuluiConcepţia antică despre bine şi rău: Confucius, Socrate, Aristotel, EpicurGândirea modernă despre bine şi rău 7 VIRTUTE ŞI VICIUDefinirea conceptelorGândirea antică despre virtute şi viciu: Platon, Aristotel, PradicosConcepţia modernă despre virtute şi viciu 8 FERICIRE – NEFERICIREDefinirea fericirii. Sursele fericirii. Tipuri de fericireConcepţia gânditorilor antici despre fericire: Socrate, Platon, Aristotel, EpicurConcepţia modernă şi contemporană despre fericire: Spinoza, Kant, Hegel, Schopenhauer, Nietzesche, Al. CamusConcepţia gânditorilor români despre fericire: T. Maiorescu, Eminescu, Brâncuşi, C. Noica 9 DOCTRINE ETICE FUNDAMENTALEETICA HEDONISTĂ A LUI ARISTIPEtica hedonistă ca etică a plăceriiConcepte etice fundamentale: plăcere şi durere, fericire, prietenie, libertateContinuatorii hedonismului: HEGESIAS, ANNICERIS şi THEODOR – AteulHedonismul în timp. Hedonismul societăţii de consum10 ETICA EUDEMICĂ A LUI EPICURRelaţia dintre concepţia filosofică şi concepţia eticăTriadele şi tetradele eticii lui EpicurConcepte etice fundamentale: fericire, virtute, înţelepciune. Demnitate, libertate, dreptateDespre prietenieInfluenţa lui Epicur asupra gândirii etice moderne şi contemporane11 ETICA LUI KANTImperativul categoric – ca lege universală a moraleiCategorii etice: libertatea, datoria, bunăvoinţaContradicţia dintre structura personalităţii şi morala eternăProgresul social şi progresul moral12 ETICA LUI SCHOPENHAUERDefinirea şi fundamentul moraleiCritica eticii kantiene şi a imperativului categoricConcepte etice fundamentale: MILĂ, DREPTATE, CARITATE, EGOISM, FERICIRE, BINE, RĂU, SUFERINŢĂ

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) CStabilirea notei finale (procentaje)


Bibliografia 1 Aristotel - Etica nicomahică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19882 Confucius - Perceptele lui Confucius, Ed. Zalmoxis, Cluj-Napoca,19943 Alasdair Macintyre - Tratat de morală, cap. Virtuţile la Atena, Dreptatea ca virtute, Ed. Humanitas, Bucureşti, 19984 Gilles Lipovetsky - Amurgul datoriei, Ed. Babel, Bucureşti, 19965 Platon - Lysis, p.13-65, Ed. pentru Literatură Universală, Bucureşti, 19696 Gheorghe Vlăduţescu - Etica lui Epicur, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19727 Ion Banu - Filosofia elenismului ca etică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19808 Constantin Noica - Mathesis sau bucuriile simple, Ed. Humanitas, Bucureşti, 19929 Marcel Simion - Primii creştini, Ed. Polimark, Bucureşti, 1993

10 Nicolae Bellu - Etica lui Kant, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198111 Tudor Cătineanu - Etica, vol.1 şi 2, Ed. Dacia, Cluj, 19812 Arthur Schopenhauer - Fundamentele moralei, Ed. Antet, 199413 I. Kant - Critica raţiunii practice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197214 Spinoza- Etica, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198115 Petre Ţuţea - Omul – tratat de antropologie, Ed. Timpul, Iaşi, 199216 Pascal - Cugetări alese, cap.I, II şi VI, Ed. Univers, Bucureşti, 197817 Kar Jaspers - Texte filosofice, Conştiinţa culpei, Ed. Politică, Bucureşti, 198618 Emil Cioran - Antropologie filosofică, cap. Omul fără destin, Ed. Pentagon Dionysos, Craiova, 199119 Alvin Toffler - Şocul viitorului, Oameni; omul modular, Ed. Politică, Bucureşti, 197720 Herbert Marcuse - Scrieri filosofice, Ed. Politică, Bucureşti, 199721 Erich Fromm - Texte alese, Ed. Politică, Bucureşti, 198322 Albert Camus - Mitul lui Sisif, Ed. pentru Literatură Universală, Bucureşti, 196923 Nietzesche - Genealogia moralei, Ed. Mediafax, Humanitas, Bucureşti, 199224 Septimiu Chelcea - Raţiune şi credinţă, Aspiraţia spre demnitate în faţa morţii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198325 Gheorghe Dănişor - Metafizica devenirii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1992


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect. univ. Ion Gîfu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ








-

Recomandate -

Obiective 1. prezentarea caracteristicilor, a virtuţilor şi a defectelor diferitelor metode şi tehnici utilizate în investigaţiile sociologice;

2. deprinderea studenţilor de a opera efectiv şi eficient cu respectivele metode de culegere, prelucrare şi interpretare a informaţiilor;

3. elaborarea de către studenţi a instrumentelor de investigaţie circumscrise utilizării diferitelor metode (chestionar, îndrumător de interviu, tabele de corelaţie, fişe de observaţie etc.).


1. Conceptele de teorie, metodă şi tehnici ale investigaţiei socialeConceptul de teorie. Ipoteză şi concept. Operaţionalizarea conceptuală: indicatori, indici. Funcţiile teoriei în general şi în raport cu cercetarea în particular.Conceptul de metodă. Clasificări ale metodelorRaportul dintre teorie şi metodăRaportul dintre metode şi tehnici2. Investigaţia sociologică. Etape ale desfăşurării investigaţiei3. Metoda observaţieiCaracteristici generale ale observaţieiClasificarea observaţiilor4. Metoda experimentalăCaracteristici ale experimentului în general şi ale experimentului social în particularRaportul dintre observaţie şi experimentul socialClasificări ale experimentelor socialeNecesitatea grupelor de control5. Metode statistice (cantitative)Calitate şi cantitateNumărare, măsurare, evaluare. Scalarea. Tipuri de scaleCaracteristici generale ale metodelor statistice

Sondaj, anchetă, recensământ6. Metoda studiului de caz



Bibliografia 1 Septimiu Chelcea,Ioan Mărginean, Ion Cauc - Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura “DESTIN”, 19982 Septimiu Chelcea - Chestionarul în investigaţia sociologică, Ed. ştiinţifică şi enciclope-dică, Bucureşti, 19753 Oscar Hoffman - Sisteme conceptuale operaţionale în sociologie, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 19774 Petru Iluţ - Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte şi metode, Ed. POLIROM, Iaşi, 19975 Ioan Mărginean - Măsurarea în sociologie, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 19826 Achim Mihu - Sociometria. Eseu critic, Ed. politică, Bucureşti, 19677 C.A. Moser - Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1967 (traducere Survey Methodos in Social Investigation, Heinemann, London, 1958, republicat 1959, 1961, 1963)8 Traian Rotariu - Curs de metode şi tehnici de cercetare sociologică, ediţia a III-a, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 19949 Traian Rotariu, Petre Iluţ - Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Ed. POLIROM, Iaşi, 199710 François de Singly,Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann - Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Ed. POLIROM, Iaşi, 199811 Henri H. Stahl - Teoria şi practica investigaţiilor sociale, vol.1 (Metode şi tehnici), Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 197412 Lazăr Vlăsceanu - Metodologia cercetării sociologice, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ. Miron Roman


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞI SOCIOLOGIA POLITICII








-

Recomandate -

Obiective a) Formarea unei temeinice culturi filosofice, a unor convingeri, atitudini şi comportamente democratice la studenţi.

b) Clarificarea conceptelor de bază ale filosofiei şi sociologiei politice.c) Crearea deprinderilor de studiu academic.


1 Obiectul de studiu, funcţiile şi metodele de cercetare ale filosofiei şi sociologiei politice 2 Platon – fondatorul filosofiei politice europene 3 Aristotel – părintele filosofiei politice şi al ştiinţei politice 4 Dante Aligheri – filosoful politicii 5 Filosofia politică a lui Marsilio de Padova şi a lui N. Machiavelli 6 Filosofia politică şi semnificaţia utopiei 7 Coordonate ale filosofiei politice româneşti în secolele XVII-XVIII 8 Puterea politică, autoritatea politică şi legitimitatea politică 9. Sistemul politic10 Statul – instituţie politică fundamentală11 Relaţiile politice în sistemul puterii12 Partidele politice în sistemul puterii



Bibliografia 1 Aristotel - Politica, Ed. Antet, Bucureşti, 19962 Aristotel - Statul atenian, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 19443 Barry Brion - Political Argument, London, Routledge, 1965

4 G. Burdeau - Traité de science politique, Paris, 19805 M. Duverger - Sociologie de la politique, P.U.F., Paris, 19736 J. Denis Derbyshire and Ian Derbyshire - World Political Systems, Chambers, 19927 D. Easten - Analyse du systéme politique, A. Colin, Paris, 19748 J.N. Gray - Hayek on Liberty, Oxford, University Press, 19869 R.E. Goodin and Philip Pettit - A Companion to Contemporany political Philosophy, Blackwell, 192410 D. Gusti - Partidul politic, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 192411 Herodot - Istorii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196812 J. Hampton - Hobbes and the Social Contract of Tradition, Cambridge University Press, 199313 Kymblicka W. - Contemporary Political Philosophy, Oxford University Press, 199014 Laslett Peter - Philosophy Politics and Society, Oxford, Blackwell, 199315 M. Lessnoff - Social Contract, London, Mac Millan, 198616 N. Machiavelli - Principele, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196017 Meny Ives - Politique comparée, Paris, 199318 Ch. Montesquieu - Despre spiritul legilor, vol.I şi II, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,1964,197019 Karl R. Popper - Mizeria istoricismuluiI, Ed. All, Bucureşti, 199620 Karl R. Popper - The Open Society and its Enemies, london, Routledge, 194521 Platon - Opere, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 193022 Al. Popescu - Platon, Filosofia dialogurilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197123 M. Prelot - Histoire des idée politiques, Delloz, Paris, 195924 J.J. Rousseau - Despre contractul social sau principiile dreptului publicI, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 192225 A. Tocquenville- Despre democraţie în America, vol.I şi II, Ed. Humanitas, Bucureşti, 199226 Elisabeta Trăistaru - Geneza democraţiei constituţionale din România, Ed. “Scrisul Românesc”, Craiova, 199627 Elisabeta Trăistaru - Sociologia politică, Ed. Lotus, Craiova, 200028 Ovidiu Trăsnea - Filosofia politică, Ed. Politică, Bucureşti, 198629 Ovidiu Trăsnea - Probleme de sociologie politică, Ed. Politică, Bucureşti, 197530 A.D. Xenopol - Istoria partidelor politice în România, Bucureşti, 1910


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Mihai Simion


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ








-

Recomandate Metode şi tehnici de cercetare sociologică – sem. I

Obiective 1. prezentarea caracteristicilor, a virtuţilor şi a defectelor diferitelor metode şi tehnici utilizate în investigaţiile sociologice;

2. deprinderea studenţilor de a opera efectiv şi eficient cu respectivele metode de culegere, prelucrare şi interpretare a informaţiilor;

3. elaborarea de către studenţi a instrumentelor de investigaţie circumscrise utilizării diferitelor metode (chestionar, îndrumător de interviu, tabele de corelaţie, fişe de observaţie etc.).


7. Tehnici verbale de culegere a informaţiilorStructura procesului de comunicare verbală. Operatorul şi informatorul în raporturile lor comunicativeConvorbire, intervievare, chestionareChestionarul sociologicCaracteristici generale ale chestionaruluiEtape ale investigaţiei prin tehnica chestionăriiClasificarea chestionarelorStructura chestionarelorFormularea întrebărilor. Tipuri de întrebări8. Metodele sociometriceTezele şi aplicabilitatea sociometrieiMetodele sociometrice: testul sociometric propriu-zis, testul configuraţiei sociale, psihodrama9. Analiza conţinutului comunicăriiDefinire şi caracterizare generalăUnităţile analizei de conţinutCalităţi ale analizei de conţinut ca metodă de cercetare şi prelucrare a informaţiilor scriseTipuri de analiză de conţinutEtape în desfăşurarea analizei de conţinut



Bibliografia 1 Septimiu Chelcea,Ioan Mărginean, Ion Cauc - Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura “DESTIN”, 19982 Septimiu Chelcea - Chestionarul în investigaţia sociologică, Ed. ştiinţifică şi enciclope-dică, Bucureşti, 19753 Oscar Hoffman - Sisteme conceptuale operaţionale în sociologie, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 19774 Petru Iluţ - Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte şi metode, Ed. POLIROM, Iaşi, 19975 Ioan Mărginean - Măsurarea în sociologie, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 19826 Achim Mihu - Sociometria. Eseu critic, Ed. politică, Bucureşti, 19677 C.A. Moser - Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 1967 (traducere Survey Methodos in Social Investigation, Heinemann, London, 1958, republicat 1959, 1961, 1963)8 Traian Rotariu - Curs de metode şi tehnici de cercetare sociologică, ediţia a III-a, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 19949 Traian Rotariu, Petre Iluţ - Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Ed. POLIROM, Iaşi, 199710 François de Singly,Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann - Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Ed. POLIROM, Iaşi, 199811 Henri H. Stahl - Teoria şi practica investigaţiilor sociale, vol.1 (Metode şi tehnici), Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 197412 Lazăr Vlăsceanu - Metodologia cercetării sociologice, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEORIA CUNOAŞTERII








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea istoriei teoriei cunoaşterii, a problematicii actuale şi trendurilor evolutive ale acesteia

2. Însuşirea vocabularului de bază şi a conceptelor fundamentale şi deyvoltarea capcităţii de operare independentă şi inovare în acest primordial domeniu al reflecţiei filosofice contemporane

3. Dezvoltarea capacităţii reflective de analiză şi interpretare a unui text filosofic sau de altă factură din perspectivă epistemologică

4. Formarea unui spirit epistemic şi competitiv5. Dezvoltarea interesului cognitiv faţă de filosofie, a capacităţii de abordare interesantă

a problemelor filosofice şi de stimulare a interesului celorlalţi pentru filosofie, pentru valorificarea acesteia în viaţa şi activitatea lor


1 Caracterizarea geherală a teoriei cunoaşterii2 Opinia. Opinia colectivă. Cunoaştere şi opinie. A opina/a crede că. Cunoaştere prin luare la cunoştinţă/cunoaştere prin descriere3 Autocunoaşterea. Psihologie şi epistemologie. Introspecţia. Solipsismul şi problema altor minţi. Problema urmării de reguli şi argumentul limbajului privat4 Cunoaştere şi adevăr. Teorii despre adevăr. Adevăr şi necesitate5 Adevăr şi certitudine. Failibilism şi infailibilitate epistemică6 Convingerea (încredinţarea) epistemică. Paradoxul lui Moore. Paradoxuri ale intenţionalităţii epistemice7 Sursele cunoaşterii. Date senzoriale şi construcţii logice. Problema datului. Fenomenalismul. Senzaţia şi cogniţia. Conceptul de experienţă 8 Orientări clasice în teoria cunoaşterii9 Experienţă şi ontologie. Calităţi primare şi calităţi secundare. Idealismul şi realismul. Realismul direct şi realismul reprezentaţional10 Obiectivitate vs subiectivitate epistemică. Obiectiv/subiectiv în cunoaştere11 Scepticismul. Forme istorice ale scepticismului12 Scepticismul contemporan

13 Orientări quasisceptice şi noul radicalism epistemologic. Sociologia cunoaşterii14 Cunoaştere şi limbaj



Bibliografia 1 Ceapraz, I. - Empiric şi teoretic în cunoaşterea ştiinţifică, Scrisul Românesc, Craiova,19872 Ceapraz, I., Nicola, T. - Conceptul de realitate obiectivă, Scrisul Românesc, Craiova,19733 Chisholm, R.M. - Theory of Knowledge, Prentice Hall, Engelwood Cliffs, 19894 Descartes, R. - Două tratate filosofice, Humanitas, Buc., 19915 Flonta, M. - Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii, ALL, Buc., 19956 Florian, M. - Cunoaştere şi existenţă, Buc, 19287 Goldman, A. - Empirical knowledge, University of California, Berkeley, 19888 Lehrer, . - Theory of Knowledge, Westview, Boulder, 19909 Malcolm, N. - Thought and knowledge, Cornell University Press, Ithaca, 197710 Pîrvu, I. - Introducere în epistemologie, Polirom, Iaşi, 199911 Pallock, J. - Contemporary Theories of knowledge, Rowmand and Littlefied, Totowa, 198612 Russell, B. - Theory of knowledge, Londra, 195613 Shope, R.K. - The Analysis of knowing, Princeton University Press, Princeton, 198714 Sosa, E. - Knowledge in Perspective: Selected Essays in Epistemology, Cambridge University Press, Cambridge, 199115 *** - Dicţionar de filosofia cunoaşterii, 2 vol., TREI, Buc., 1999, 2001


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ.dr. Vasile Sălan


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEORIA CUNOAŞTERII








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea istoriei teoriei cunoaşterii, a problematicii actuale şi trendurilor evolutive ale acesteia

2. Însuşirea vocabularului de bază şi a conceptelor fundamentale şi deyvoltarea capcităţii de operare independentă şi inovare în acest primordial domeniu al reflecţiei filosofice contemporane

3. Dezvoltarea capacităţii reflective de analiză şi interpretare a unui text filosofic sau de altă factură din perspectivă epistemologică

4. Formarea unui spirit epistemic şi competitiv5. Dezvoltarea interesului cognitiv faţă de filosofie, a capacităţii de abordare interesantă

a problemelor filosofice şi de stimulare a interesului celorlalţi pentru filosofie, pentru valorificarea acesteia în viaţa şi activitatea lor


1 Conceptul de întemeiere epistemică. Criterii şi cunoaştere. Problema criteriului2 Fundaţionism şi coerentism epistemologic. Principiul carităţii3 Internalism sau externalism4 Teorii cauzale în epistemologie. Reliabilismul5 Epistemologia genetică. Epistemologia evoluţionistă6 Memoria. Mărturia. Principiul credulităţii. Doctrina simţului comun şi cognitivismul critic7 Argumentare transcendentală şi cunoaştere8 Filosofie şi cunoaştere. Epistemologia convingerilor religioase. Cunoaştere paranormală9 Cunoaştere şi matematică. Relevanţa epistemologică a geometriei10 Epistemologia ştiinţelor naturii11 Epistemologia ştiinţelor sociale12 Etică şi epistemologie13 Probabilitate şi cunoaştere. Controverse epistemologice în jurul bayseniasmului14 Istoria teoriei cunoaşterii în România. Contribuţii româneşti la dezvoltarea teoriei

cunoaşterii



Bibliografia 1 Ceapraz, I. - Empiric şi teoretic în cunoaşterea ştiinţifică, Scrisul Românesc, Craiova,19872 Ceapraz, I., Nicola, T. - Conceptul de realitate obiectivă, Scrisul Românesc, Craiova,19733 Chisholm, R.M. - Theory of Knowledge, Prentice Hall, Engelwood Cliffs, 19894 Descartes, R. - Două tratate filosofice, Humanitas, Buc., 19915 Flonta, M. - Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii, ALL, Buc., 19956 Florian, M. - Cunoaştere şi existenţă, Buc, 19287 Goldman, A. - Empirical knowledge, University of California, Berkeley, 19888 Lehrer, . - Theory of Knowledge, Westview, Boulder, 19909 Malcolm, N. - Thought and knowledge, Cornell University Press, Ithaca, 197710 Pîrvu, I. - Introducere în epistemologie, Polirom, Iaşi, 199911 Pallock, J. - Contemporary Theories of knowledge, Rowmand and Littlefied, Totowa, 198612 Russell, B. - Theory of knowledge, Londra, 195613 Shope, R.K. - The Analysis of knowing, Princeton University Press, Princeton, 198714 Sosa, E. - Knowledge in Perspective: Selected Essays in Epistemology, Cambridge University Press, Cambridge, 199115 *** - Dicţionar de filosofia cunoaşterii, 2 vol., TREI, Buc., 1999, 2001


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ.dr. Vasile Sălan


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEORII ŞI PARADIGME ALE GÂNDIRII ŞI ACŢIUNII SOCIALE








-

Recomandate Introducere în filosofie-an. I, Sociologie generală-an.I

Obiective 1. Cunoaşterea specificului vieţii sociale2. Evidenţierea rolului societăţii în formarea şi afirmarea fiinţei umane3. Afirmarea principalelor teorii şi paradigme despre societate4. Înţelegerea schimbării şi evoluţiei sociale ca un proces complex


1. Evoluţia teoriilor filosofice despre societateSocietate şi sociabilitate

Specificul cunoaşterii în ştiinţele sociale2. Omul şi societatea. Teorii asupra fiinţei umaneOmul ca fiinţă biologicăNatura psihologică a fiinţei umaneTeorii asupra naturii sociale a omuluiParadigma omului ca fiinţă bio-psiho-socială

Individ şi societate. Marxism şi liberalism3. Societatea ca parte a realităţiiTeorii asupra existenţei sociale

Societatea ca o creaţie a fiinţei umane4. Determinismul socialSpecificul determinismului socialTeorii şi paradigme ale determinismului

Libertate şi determinism

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) EStabilirea notei finale

- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -

(procentaje) - teste pe parcursul semestrului -- teme de control 20%

Bibliografia 1 P. Andrei - Sociologie generală, Craiova, 19562 L. Althusser - Citindu-l pe Marx, Ed. Politică, Bucureşti, 19703 C. Borgeanu - Eseu despre progres, Bucureşti, 19694 N. Dumitru - Esenţa şi mecanismul progresului, în vol. Determinism şi cunoaştere, Ed. Politică, Bucureşti, 19675 B. Commoner - Cercul care se închide, Ed. Politică, Bucureşti, 1980

6 P.B. Bhombart de Lauve - Cultura şi puterea, Ed. Politică, Bucureşti, 19827 Bertrand de Jouvenal - Progresul în om, Ed. Politică, Bucureşti, 19838 R. Florian - Sensul istoriei, Ed. Politică, Bucureşti, 19689 D. Gusti - Opere, vol.I şi II, Bucureşti, 1968/196910 T. Huszar - Morala şi societatea, Bucureşti, 196711 G. Gurvitch - Determinisme sociaux et liberté humaine, Paris, 195512 T. Herseni - Prolegomene la teoria sociologică, Bucureşti, 196913 Th. Kuhn - Structura revoluţiilor ştiinţifice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 197614 P.L. Kapita - Experiment – Teorie – Practică, Ed. Politică, Bucureşti, 198115 A. Mihu - Sociometria, Bucureşti, 196716 Cl. Levi Strauss - Antropologia structurală, Ed. Politică, Bucureşti, 197817 G. Lukacs - Ontologia existenţei sociale, Ed. Politică, Bucureşti, 198618 N. Mărgineanu - Condiţia umană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197319 P. Popovici - Esenţa societăţii, Bucureşti, 197020 M. Ralea, T. Herseni - Sociologia succesului, Bucureşti, 196221 P. Pânzaru - Condiţia umană din perspectiva vieţii cotidiene, Ed. Albatros, 198122 G. Prestipino - Natură şi societate, Ed. Politică, Bucureşti, 198023 A. Schaff - Istoria şi adevăr, Ed. Politică, Bucureşti, 198224 Ov. Trăsnea - Ştiinţa politică, Bucureşti, 197025 C. Zamfir - Filosofia istoriei, Ed. Didactică şi Pedagogică, 198126 * * * - Interdisciplinaritatea în ştiinţele umane, Ed. Politică, Bucureşti, 1986


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ.dr. Ion dragoste


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEORII ŞI PARADIGME ALE GÂNDIRII ŞI ACŢIUNII SOCIALE








-

Recomandate Introducere în filosofie-an. I, Sociologie generală-an.I

Obiective 1. Cunoaşterea specificului vieţii sociale2. Evidenţierea rolului societăţii în formarea şi afirmarea fiinţei umane3. Afirmarea principalelor teorii şi paradigme despre societate4. Înţelegerea schimbării şi evoluţiei sociale ca un proces complex


5. Caracterul sistemic al societăţiiSocietatea ca sistem. Paradigma sistemului social ca sistem integral, dinamicStructura funcţională a societăţii. Societate şi creaţie

Teorii asupra structurii grupale a sistemului social6. Rolul ideilor în viaţa şi creaţia socialăTeorii privind rolul politicului şi juridicului în societate. Societatea politică şi societatea civilăRolul ideilor şi principiilor morale în viaţa şi acţiunea societăţiiArta şi ştiinţa în societateCreaţie tehnologică şi artistică

Religie şi societate. Omul şi Dumnezeu7. Cultură şi creaţie. Axiologia filosofică8. Continuitate şi discontinuitate în viaţa socialăTeorii asupra evoluţiei sociale

Dezvoltare şi progres. Paradigma progresului social

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) E

Stabilirea notei finale (procentaje)


Bibliografia 1 P. Andrei - Sociologie generală, Craiova, 19562 L. Althusser - Citindu-l pe Marx, Ed. Politică, Bucureşti, 19703 C. Borgeanu - Eseu despre progres, Bucureşti, 19694 N. Dumitru - Esenţa şi mecanismul progresului, în vol. Determinism şi cunoaştere, Ed. Politică, Bucureşti, 19675 B. Commoner - Cercul care se închide, Ed. Politică, Bucureşti, 19806 P.B. Bhombart de Lauve - Cultura şi puterea, Ed. Politică, Bucureşti, 19827 Bertrand de Jouvenal - Progresul în om, Ed. Politică, Bucureşti, 19838 R. Florian - Sensul istoriei, Ed. Politică, Bucureşti, 19689 D. Gusti - Opere, vol.I şi II, Bucureşti, 1968/196910 T. Huszar - Morala şi societatea, Bucureşti, 196711 G. Gurvitch - Determinisme sociaux et liberté humaine, Paris, 195512 T. Herseni - Prolegomene la teoria sociologică, Bucureşti, 196913 Th. Kuhn - Structura revoluţiilor ştiinţifice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 197614 P.L. Kapita - Experiment – Teorie – Practică, Ed. Politică, Bucureşti, 198115 A. Mihu - Sociometria, Bucureşti, 196716 Cl. Levi Strauss - Antropologia structurală, Ed. Politică, Bucureşti, 197817 G. Lukacs - Ontologia existenţei sociale, Ed. Politică, Bucureşti, 198618 N. Mărgineanu - Condiţia umană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197319 P. Popovici - Esenţa societăţii, Bucureşti, 197020 M. Ralea, T. Herseni - Sociologia succesului, Bucureşti, 196221 P. Pânzaru - Condiţia umană din perspectiva vieţii cotidiene, Ed. Albatros, 198122 G. Prestipino - Natură şi societate, Ed. Politică, Bucureşti, 198023 A. Schaff - Istoria şi adevăr, Ed. Politică, Bucureşti, 198224 Ov. Trăsnea - Ştiinţa politică, Bucureşti, 197025 C. Zamfir - Filosofia istoriei, Ed. Didactică şi Pedagogică, 198126 * * * - Interdisciplinaritatea în ştiinţele umane, Ed. Politică, Bucureşti, 1986


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ.dr. Ion DRagoste


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI MEDIEVALE ŞI RENASCENTISTE








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea problemelor specifice reflecţiei filosofice din perioada supusă cercetării.

2. Înţelegerea cauzelor socio-culturale şi spirituale care au generat problematica gândirii filosofice în epoca dată.

3. Formarea spiritului critic şi de discernământ a studenţilor în vederea înţelegerii caracterului recurent al discursului filosofic, atât prin obiectul sau tematică, cât şi prin soluţiile construite la un moment dat.

4. Descoperirea şi înţelegerea caracterului fondator al gândirii creştine medievale prin aducerea la lumină a unor principii unificatoare care să confere fiinţă şi spirit caracterului precar şi inform al vieţii empirice.

5. Dezvoltarea abilităţii de a interoga un text filosofic din perspectiva propriilor nevoi spirituale pentru a descoperii în ce fel poate vorbi celor de astăzi.


Introducere: Caracterizare generală şi periodizareSecţiunea I Filosofia patristică (sec. II - VII)Apologeţii şi scrierile apologetice: Iustin, Tatian şi Athenagoras

Gnosticismul şi adversarii săi. Sfântul Irineu

Părinţii greci şi filosofia:Şcoala Catihetică din Alexandria> Clemens din Alexandria, Origenes, Grigore al Nyssei, Dionisie Pseudo-Areopagitul

Părinţii latini şi filosofia. Tertulian, Mincius Felix, Hermes Trismegistul. Platonismul latin din sec. IV: Sfântul Augustin

Sfârşitul patristicii. Boethius şi scriitorii de limbă latină. Problema universaliilor.

Cultura patristică latină. Renaştera carolingiană



Bibliografia A1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Romnâne, Bucureşti, 1990 sau Ediţia Cornilescu

2. Nouveau Testament, Interlineaire Grec&Francais, Societe Biblique Francaise, 1993

B1. Aristotel, Metafizica, traducerea de Şt. Bezdechi, Ed.

Academiei, Bucureşti, 19952. Aristotel, Despre suflet, traducere de N. I. Ştefănescu,

Ed. :tiinţifică, Bucureşti, 19693. Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva grecilor,

Ed. :tiinţifică, Bucureşti, 19694. Sfântul Augustin, Mărturisiri, traducere de N. Barbu, Ed.

Instit. Biblic, 19855. Boethius, Mângâierile filosofiei, Casa şcoalelor, Bucureşti,

19436. Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni,

Pedagogul, Stromatele, în scrieri I şi II, traducere de preot D. Fecioru, Ed. Instit. Biblic, 1982

7. Dionisie Areopagitul, Opere complete, Paidea, 19968. Sf. Iustin, Apologiile I şi II, Dialog cu Trifon, în Apologeţi de

limbă greacă, traducere de prof. Olimp Căciulă, Ed. Instit. Biblic, 1980

9. Tertulian, Apologeticul, Despre suflet, Contra erticilor, în ApologeţI de limbă latină, traducere de prof. N. Chiţescu, E. Constantinescu, etc., Ed. Instit. Biblic, Bucureşti, 1981


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI MEDIEVALE ŞI RENASCENTISTE








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea problemelor specifice reflecţiei filosofice din perioada supusă cercetării.

2. Înţelegerea cauzelor socio-culturale şi spirituale care au generat problematica gândirii filosofice în epoca dată.

3. Formarea spiritului critic şi de discernământ a studenţilor în vederea înţelegerii caracterului recurent al discursului filosofic, atât prin obiectul sau tematică, cât şi prin soluţiile construite la un moment dat.

4. Descoperirea şi înţelegerea caracterului fondator al gândirii creştine medievale prin aducerea la lumină a unor principii unificatoare care să confere fiinţă şi spirit caracterului precar şi inform al vieţii empirice.

5. Dezvoltarea abilităţii de a interoga un text filosofic din perspectiva propriilor nevoi spirituale pentru a descoperii în ce fel poate vorbi celor de astăzi.


Secţiunea IIScolastica

a) Scolastica timpurie (sec. IX - XI).Ioan Scotus Eriugena (810 - 877).

Anselm de Canterbury, Petrus Abelardus, Iohan de Salysbury, Ioachim da Fiore.Şcoala de la Chartres, sec. XII.Filosofia arabă şi evreiască a evului mediu.

b) Apogeul scolasticii.Şcoala de la Oxford.Sumele filosofice ale sec. XIII.Bonaventura, Albert cel Mare, Toma de Aquino.

c)Apusul scolasticiiDuns Scotus şi William Ockham.Misticismul speculativ> Maestrul Eckhart.Întoarcerea literelor în Franţa şi Italia.Bilanţul gândirii medievale.



Bibliografia 1. P. Culianu, Gnozele dualiste ale Occidentului, Namira, 19952. E. Gilson, Filosofia în Evul Mediu, traducere de Ileana

Stănescu, Humanitas, 19953. G.W.F. Hegel, Prelegeri de istoria filosofiei, Vol. II, partea a

II-a, Ed. Acad., Bucureşti, 19694. Gh. Vlăduţescu, Filosofia primelor secole creştine, Ed.

Enciclopedică, Bucureşti, 19955. Simone Petrement, Eseu asupra dualismului la Platon, la

gnostici şi la miniheeni, Symposion, 19966. Andre Vauchez, Spiritualitatea Evului Mediu Occidental,

(sec. VII - XII), Ed. Meridiane, 19957. P.P. Negulescu, Scrieri inedite I, Problema cunoaşterii,

partea I, Ed. Acad., Bucureşti, 19698. C. Rădulescu-Motru, Istoria Filosofiei Moderne, vol. I, De la

Renaştere până la Kant, Bucureşti, Tiparul Universitar, 19379. Thomas de Aquino, De ente et essentia, Ediţie bilingvă,

Poliro, 199810.Thomas de Aquino, Summa theologiae, Ed. :tiinţifică, 199711.Andrev Louth, Dionisie Areopagitul, O introducere, Ed.

Deisis, Sibiu, 199712.Colin Brown, Filosofia şi credinţa creştină, Ed. Cartea

creştină, Oradea, 200013.Alain de Libera, Gândirea Evului Mediu, Ed. Amarcord,

Timişoara, 200014.Alain de Libera, Cearta Universaliilor, De la Platon la sfârşitul

Evului Mediu, Ed. Amarcord, Timişoara, 200015.Jacqueline Russ, Istoria filosofiei I, Gândirile fondatoare,

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 200016. Jacqueline Russ, Istoria filosofiei II, Inventarea lumii

moderne, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000Lista materialelor didactice necesare

Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA SOCIOLOGIEI








-

Recomandate Sociologie generală an.I

Obiective 1. Cunoaşterea de către studenţi a procesului de formare şi dezvoltare a sociologiei ca ştiinţă socială

2. Formarea unei imagini unitare asupra principalelor idei, teorii, concepţii şi sisteme sociologice

3. Stabilirea contribuţiilor diverşilor ganditori şi a unor şcoli sociologice la dezvoltarea ştiinţei sociologice contemporane


1 Premisele ştiinţifice ale constituirii sociologiei1. Rolul sociologiei politice şi al economiei politice în apariţia sociologiei2. Anticipări ale sociologiei în sistemele de filosofie juridică

Filosofia istoriei şi isoria civilizaţiei umane ca precursoare a sociologiei2 Începuturile sociologiei ca ştiinţă1. Climatul spiritual al veacului al XX-lea2. Viaţa şi opera lui A.Comte

Concepţia sociologică a lui J.S.Mill3 Erori ale determinismului economic1. Originea şi specificul concepţiei lui K.Marx2. Critica argumentelor marxiste3. Concepţia lui G. de Greef

Şcoala lui Fr. Le Play4 Teorii organiciste asupra vieţii sociale1. H. Spencer2. P. Lilienfeld3. A. Scaeffle4. A. Espinas

5. R. Worms6. A. Fouilee7. P. Barth8. J. Isoulet

C. Gini5 Teoriile sociologice bazate pe biologia generală1. Concepţiile darwinismului social

Concepţiile bazata pe ideile de adaptare, ereditate, selecţie



Bibliografia 1 Aron, R. - Les étapes de la pensée sociologique, Gallimard, Paris, 19671 Bădescu, I. - Istoria sociologiei, Porto Franco, Galaţi, 19942 Costea, Şt, M.Larionescu, I. Ungureanu

Sociologia românească contemporană, Ed.Şt. şi Enc., Buc., 19853 Herseni, T. - Prolegomene la teoria sociologică, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 19694 Speranţia, E. - Introducere în sociologie, vol. I: Istoria concepţiilor sociologice, Casa Şcoalelor, Buc., 19445 Tulea, G. - Studii de istoria sociologiei americane, Note de curs, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 19736 Ungureanu, I., Costea, Şt. - Introducere în sociologia contemporană, Ed. Şt. şi Enc., 19857 *** - La Sociologie. Les idée – les ouvres – les hommes, (dicţionar), Paris, 19708 *** - La Sociologie, (dicţionar), 3 vol., Marabout Université, Paris, 1972


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA SOCIOLOGIEI








-

Recomandate Sociologie genrală an. I

Obiective 1. Cunoaşterea de către studenţi a procesului de formare şi dezvoltare a sociologiei ca ştiinţă socială

2. Formarea unei imagini unitare asupra principalelor idei, teorii, concepţii şi sisteme sociologice

3. Stabilirea contribuţiilor diverşilor ganditori şi a unor şcoli sociologice la dezvoltarea ştiinţei sociologice contemporane


6 Şcoala durkheimistă în sociologie1. Contribuţiile lui E.Durkheim la dezvoltarea sociolgiei moderne

Adepţii şi continuatorii lui Durkheim7 Sociologia germană1. Sociologia comprehensivă a lui M. Weber2. Sociologia formalistă a lui G. Simmel3. Noosociologia4. Sociologia fenomenologică5. Sociologia relaţională6. Sociologia istoriei7. Sociologia universalistă8 Concepţia psihologică în sociologie1. Interpretările intelectualiste2. Senzaţia ca fundament social3. Factorul instinctiv şi afectiv ca fundament al vieţii sociale4. Teoria imitaţiei a lui G.Tarde5. Voinţa ca factor principal al vieţii sociale

S. Freud

9 Sociologia în SUA1. A. Small2. W. Sumner3. L. Ward

Th. Veblen10 Sociologia în alte ţări1. Anglia2. Sociologia în ţările latino-americane3. Sociologia în ţările Europei de Est

Sociologia românească



Bibliografia 1 Aron, R. - Les étapes de la pensée sociologique, Gallimard, Paris, 19671 Bădescu, I. - Istoria sociologiei, Porto Franco, Galaţi, 19942 Costea, Şt, M.Larionescu, I. Ungureanu

Sociologia românească contemporană, Ed.Şt. şi Enc., Buc., 19853 Herseni, T. - Prolegomene la teoria sociologică, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 19694 Speranţia, E. - Introducere în sociologie, vol. I: Istoria concepţiilor sociologice, Casa Şcoalelor, Buc., 19445 Tulea, G. - Studii de istoria sociologiei americane, Note de curs, Tipografia Universităţii din Bucureşti, 19736 Ungureanu, I., Costea, Şt. - Introducere în sociologia contemporană, Ed. Şt. şi Enc., 19857 *** - La Sociologie. Les idée – les ouvres – les hommes, (dicţionar), Paris, 19708 *** - La Sociologie, (dicţionar), 3 vol., Marabout Université, Paris, 1972


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞI SOCIOLOGIA CULTURII








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea principalelor teorii şi concepţii privind natura culturii 2. Familiarizarea cu noţiunile şi ideile fundamentale ale teoriei culturii3. Dobandirea mijloacelor teoretice de analiză a fenomenelor culturii4. Îmbinarea perspectivei filosofice cu cea sociologică asupra culturii5. Cunoaşterea principalelor criterii de evaluare a evoluţiei şi dinamicii

culturii Conţinut(descriptori)

1 Obiectul şi domeniul filosofiei şi sociologiei culturii. Definiţii ale culturii2 Conflictul şi unitatea valorilor1. Conflictele valorii economice2. Ştiinţa şi morala3. Ştiinţă şi religie4. Artă şi morală

Politică şi morală3 Condiţiile materiale ale culturii1. Teoria mediului2. Condiţionarea economică a culturii

Teoria raselor4 Condiţiile spirituale ale culturii1. Tehnica şi faptul tehnic2. Problema maşinismului

3. Familia ca mijloc al culturii4. Şcoala ca mijloc al culturii

Cultura populară



Bibliografia 1 Andrei, P. - Filosofia valorii, Polirom, Iaşi, 19952 Cassirer, E. - Despre om, Humanitas, 19933 Bondrea, A. - Sociologia culturii, Ed. Ştiinţifică,19964 Escarpit, R. - De la sociologia culturii la teoria culturii, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 19805 Herskovits, H.J. - Les bases de l'anthropologie culturelle, Payot, Paris, 19676 McLuhan, M. - Galaxia Gutemberg, Ed. Politică, buc., 19757 Ralea, M; Hariton, T. - Sociologia succesului, Ed. Şt., Buc., 19628 Vianu, T. - Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, 1982


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ. Gheorghe Dincă


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞI SOCIOLOGIA CULTURII








-

Recomandate -

Obiective Conţinut(descriptori)

5 Concepţia raţionalistă, istorică şi umanistă a culturii6 Concepţia activistă a culturii7 Cultură şi civilizaţie8 Cultură şi natură9 Critica culturii10 Structura şi funcţiile sistemului culturii11 Sfere ale culturii12 Dinamica culturii13 Difuziunea culturii. Cultura de masă şi comunicaţiile de masă14 Contribuţii româneşti la sociologia culturii



Bibliografia 1 Andrei, P. - Filosofia valorii, Polirom, Iaşi, 19952 Cassirer, E. - Despre om, Humanitas, 19933 Bondrea, A. - Sociologia culturii, Ed. Ştiinţifică,19964 Escarpit, R. - De la sociologia culturii la teoria culturii, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 1980

5 Herskovits, H.J. - Les bases de l'anthropologie culturelle, Payot, Paris, 19676 McLuhan, M. - Galaxia Gutemberg, Ed. Politică, buc., 19757 Ralea, M; Hariton, T. - Sociologia succesului, Ed. Şt., Buc., 19628 Vianu, T. - Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, 1982


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA COMUNICĂRII ŞI A OPINIEI PUBLICE








-

Recomandate -

Obiective Cursul vizează însuşirea de către studenţi a sociologiei mass media şi a opiniei publice ca ramuri ale sociologiei generale; analiza modului în care mass media funcţionează în societate, precum şi efectele sociale ale comunicării prin intermediul acestor mijloace; conturarea unor metodologii de cercetare a fenomenului mass media şi a opiniei publice; modalităţi concrete prin care poate fi realizată investigaţia sociologică a auditoriului mass media şi a opiniei publice etc.


1 Noţiunea de comunicare de masă 2 Locul şi rolul mass media în societate 3 Curente, paradigme, modele, teorii în studiul comunicaţiilor de masă 4 Structura şi funcţiile mass media 5 Audienţa mass media 6 Comportament cultural. Modele transmise prin mass media 7 Efectele mass media 8 Definirea opiniei publice. Opinia publică şi democraţia pluralistăIstoricul şi dezvoltarea sondajelor de opinie10 Structuri sociale şi structuri ale opiniei11 Opinia şi comportamentele colective12 Cunoaşterea şi măsurarea opiniei publice13 Opinia publică şi democraţia



Bibliografia 1 Allpod, F. - Towords a Science of Public Opinion, în “Public Opinion Quaterly”, 19372 Baunange, C., Chantal, T. - Don Juan sau Pavlov, Eseu despre comunicare publicitară, Ed. Trei, 19993 Berger, R. - Artă şi comunicare, Ed. Meridiane, Bucureşti, 19764 Bondrea, A. - Opinia publică şi democraţia, Fundaţia “România de mâine”, 19965 Botez, V. - Comunicare şi valoare în presă, Ed. Academiei, 19876 Boudon, R. (coord.) - Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, 19927 Burgelin, O. - La communication de masse, Paris, 19708 Câmpeanu, P. - Oamenii şi televiziunea, Ed. Meridiane, Bucureşti, 19799 Cathala, H., P. - Epoca dezinformării, Ed. Militară, Bucureşti, 199110 Cazemeuve, J. - Sociologie de la radio-television, P.U.F., Paris, 196511 Chelcea, S. - Sondaj de opinie publică, în “Dicţionar de sociologie” (coord. Zanfir, C., Vlăsceanu, I.), Ed. Babel, Bucureşti, 199312 Culea, H. - Mass media şi cultura de masă, în “Sociologie generală”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197313 Drăgan, I. - Paradigma ale comunicării de masă, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 199614 Habermas, J. - Sfera publică şi transformarea ei structurală,Ed. Univers, Bucureşti, 199815 Habermas, J. - Cunoaştere şi comunicare, Ed. Politică, Bucureşti, 199316 Jinga, I. - Cultura de masă, Ed. Politică, Bucureşti, 197517 Klapper, J. - The Effects of Mass Communication, The Free Press, 196018 Lasswell, H., D. - Structure and Function of Communication, în The Society, New York, 194819 Lazar, J. - Sociologie de la communication de masse, Armaud Cotin, Paris, 199120 Lazarsfeld, P. - Public Opinion and Clasical Tradition, în “Public Opinion Quaterly”, 195721 Mc Quail - Comunicarea, Institutul European, 199922 Melvin L. De Fleur, Sandra Ball - Teorii ale comunicării de masă, Ed. Polirom, 199923 Miege, B. - Gândirea comunicaţională, Ed. Cartea Românească, 199824 Moles, A. - Sociodinamica culturii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197425 Pânzaru, P. - Mass media în tranziţie, Fundaţia Rompres, 199626 Schramm, W. ş.a. - Noile mass media: un studiu în sprijinul planificării educaţiei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197927 Töffler, A. - Consumatorii de cultură, Ed. Antet, 1997

28 * * * - Revista de “Sociologie Românească”, Ed. Academiei Române29 * * * - Revista de “Cercetări Sociale”, Fundaţia Sörös


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei DOCTRINE POLITICE CONTEMPORANE








-

Recomandate -

Obiective 1. formarea, dezvoltarea şi îmbogăţirea culturii politice a viitorilor specialişti;2. dobândirea şi însuşirea cunoştinţelor politice necesare participării la viaţa

politică democratică a societăţii noastre;3. cunoaşterea şi însuşirea principalelor doctrine, orientări şi tendinţe şi a

modului cum acestea se regăsesc în dezvoltarea contemporană la nivel naţional şi universal.


1 Obiectul de studiu al doctrinelor politice: apariţie, evoluţie, interferenţa cu ştiinţele sociale şi politice. Funcţiile doctrinei politice 2 Limbajul doctrinologic 3 Doctrina politică: concept, particularităţi, tipologizarea doctrinelor politice 4 Doctrina politică liberală 5 Neoliberalismul contemporan 6 Doctrina politică conservatoare 7 Liberalismul şi conservatorismul în România 8 Doctrina politică creştin-democratăDoctrina politică social-democratică, social-democreţia în viaţa politică românească10 Doctrina politică fascistă11 Neofascismul în societatea contemporană12 Ideologia legionară în România13 Doctrina politică etilistă14 Doctrina politică comunistă

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) C



Bibliografia 1 * * * - Dicţionar politic, Ed. Politică, Bucureşti, 19752 * * * - Mică enciclopedie de politologie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19773 * * * - Politologie, manual, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19924 Aristotel - Politica, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19405 Brucan, S. - Îndreptar – dicţionar de politologie, Ed. Nemira, 19936 Corpinski, A. - Ştiinţa politică, Ed. Universitatea A.I. Cuza, Iaşi, 19987 Corpinski, A. - Doctrine politice contemporane, Ed. Moldova, Iaşi, 19928 Iliescu, I. - Revoluţie şi reformă, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 19949 Manet, P. - Istoria intelectuală a liberalismului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 199210 Marghiloman, A. - Doctrinele partidelor politice, Institutul social român, Bucureşti, 192411 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Ed. Albatros, Bucureşti, 199712 Piţurcă, A. - Politică şi societate, Ed. Universitaria, Craiova, 199413 Piţurcă, A. - Doctrine politice: liberalismul şi conservatorismul, Ed. Universitate, Craiova, 199714 Trăsnea, O. - Ştiinţa politică, Ed. Politică, Bucureşti, 197015 Zăpărţan, L., P. - Doctrine politice, Ed. Fundaţia Chemarea, Iaşi, 1994


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Mihail Simion


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ECONOMIE GENERALĂ





Categoria formativă a disciplineiDF– fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DE



-

Recomandate -

Obiective Analiza fenomenelor ]i proceselor economice @n domeniul produc\iei,reparti\iei ]i circula\iei bunurilor economice ]i serviciilor @n vederea satisfacerii nevoilor social-economice ale tuturor membrilor societ[\ii individuali ]i colectivi cu resurse economice limitate.


1. Economia ]i ]tiin\a economic[1. Activitatea economic[2. Caracterul legic al economiei3. }tiin\a economic[. Specificitatea obiectului ei de studiu4. Sistemul ]tiin\elor economice; microeconomia ]i macroeconomia5. Metoda de cunoa]tere @n ]tiin\a economic[

2. Economia de pia\[ contemporan[1. Economia de schimb2. Moneda3. Fundamentele economiei de pia\[ 3.1. Definirea ]i tr[s[turile economiei de pia\[ 3.2. Proprietatea ]i liberatea economic[ 3.3. Economia de pia\[ ca sistem 3.4. Modele ]i tipuri ale economiei de pia\[

3. Factorii de produc\ie ]i utilizarea lor1. Sistemul contemporan al factorilor de produc\ie2. Utilizarea factorilor de produc\ie3. Eficien\a utiliz[rii factorilor de produc\ie 4. Costul ]i comportamentul produc[torului4. Cererea, oferta, pia\a ]i concuren\a

1. Cererea. Func\ia cererii. Elasticitatea cererii2. Oferta. Func\ia ofertei. Elasticitatea ofertei 3. Pia\a: con\inut ]i func\ii 4. Concuren\a: con\inut, forme ]i rol 5. Pre\ul: Concept, func\ii ]i tipologia5. Remunerarea factorilor de produc\ie1. Salariul2. Profitul 3. Dob`nda 4. Renta6. Fundamentele macroeconomiei1. Obiectivul ]i politici macroeconomice 2.Indicatorii macroeconomici. Contabilitatea na\ional[.7. Pia\a monetar[. Echilibrul monetar1. Pia\a creditului 2. Ac\iuni ]i obliga\iuni- titluri financiare pe termen lung 3. Institu\iile pie\ei capitalului- Bursa de valori8. Pia\a de capital. Bursa de valori1. Pia\a creditului 2.Ac\iuni ]i obliga\iuni- titluri financiare pe termen lung 3. Institu\iile pie\ei capitalului- Bursa de valori9. Pia\a muncii

1. Pia\a muncii- con\inut ]i structuri10. Ocuparea ]i ]omajul1. Ocuparea for\ei de munc[2. }omajul: concept, cauze, forme3. M[suri de diminuare a ]omajului11. Infla\ia1. Bugetul de stat2.Politici bugetare ]i fiscale3. Politica monetar[ ]i instrumentele ei.12. Politici bugetare, fiscale monetare macroeconomice interna\ionale1. Bugetul de stat2.Politici bugetare ]i fiscale 3. Politica monetar[ ]i instrumentele ei.Politici monetare macroeconomice interna\ionale1. Economia na\ional[- sistem deschis 2.Schmburile economice externe 3. Pia\a financiar[ interna\ional[ 4. Integrarea economic[.



Bibliografia 1. B[beanu M. (coord.) - Economie politic[, vol. I ]i II, Ed. ARGUS, Craiova, 1993.

2. Cre\oiu Gh., Cornescu V., Bucur I. - Economie politic[, Casa de Editur[ ]i Pres[ }ansa SRL, Bucure]ti, 1995.

3. Ciucur D., Gavril[ I. - Economie- manual universitar, Ed. Economic[, Bucure]ti, 1999.4. Dobrot[ Ni\[, P@rvu Gh. (coord) - Economie- manual univ., Ed. AIUS, Craiova, 2000.5. Tob[ Elena - Economie politic[. Manual universitar, Ed. SITECH, Craiova, 1998.6. Tob[ Alexandru - Cuno]tiin\e economice, Ed. SITECH, Craiova, 1998.

Lista

materialelor didactice necesare

Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Elena Tobă


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei STATISTICĂ SOCIALĂ





Categoria formativă a disciplineiDF– fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DG



-

Recomandate -

Obiective Disciplina STATISTICĂ SOCIALĂ face obiectul planului de învăţământ al secţiei de Filosofie – Sociologie de la Facultatea Istorie – Filosofie – Geografie şi urmăreşte să ofere un ansamblu de concepte, metode şi modele statistico-matematice necesare cunoaşterii mişcărilor curente-continue ce se produc în lumea fenomenelor şi proceselor sociale, cu toate implicaţiile privind creşterea, descreşterea, diversificarea şi modificările structurale ale acestor fenomene şi procese.


1 INTRODUCERE. Conceptul de statistică. Principalele noţiuni utilizate. 2 ELEMENTE DE CALCULUL PROBABILITĂŢILOR ŞI STATISTICĂ MATEMATICĂ 3 PRINCIPALELE REPARTIŢII TEORETICE FOLOSITE ÎN STATISTICA SOCIAL-ECONOMICĂ3.1 Repartiţii clasice discrete3.1.1 Repartiţia uniform discretă3.1.2 Repartiţia binomială (schema bilei revenite)3.1.3 Repartiţia hipergeometrică (schema bilei nerevenite)3.1.4 Repartiţia Poisson (legea evenimentelor rare)3.2 Repartiţii clasice continue3.2.1 Repartiţia uniform continuă3.2.2 Repartiţia normală3.2.3 Repartiţia (gama)3.2.4 Repartiţia 2 (hi-pătrat)

3.2.5 Repartiţia Student (t) 4 SERII STATISTICE.

4.1 Variabila de grupare.4.2 Serii statistice.4.2.1 Serii de distribuţie.4.2.2 Serii cronologice.

4.2.3 Serii de spaţiu. 5 REPREZENTĂRI GRAFICE.5.1 Introducere.5.2 Grafica seriilor de distribuţie.53.3 Grafica seriilor cronologice.5.4 Grafica diverselor comparaţii.5.5 Grafica structurilor.

5.6 Alte reprezentări grafice. 6 INDICATORII TENDINŢEI CENTRALE.6.1 Media - noţiune, tipuri, metodologie de calcul.6.2 Mediana - noţiune, metodologie de calcul, utilitate.

6.3 Dominanta - noţiune, metodologie de calcul, utilitate. 7 VARIAŢIA ŞI ASIMETRIA.7.1 Indicatorii variaţiei.7.2 Proprietăţile dispersiei.7.3 Dispersia în distribuţiile bidimensionale.7.4 Indicatorii variabilei aleatoare a lui Bernoulli.

7.5 Momentele, asimetria şi curtozisul. 8 ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE.8.1 Indicatorii dinamicii.

8.2 Metode statistice în analiza tendinţelor evolutive. 9 INDICII ÎN ANALIZA FACTORIALĂ.9.1 Introducere.9.2 Sisteme de ponderare în construcţia indicilor factoriali.

Testul reversibilităţii factorilor - principiu metodologic în construcţia indicilor factoriali.10 CORELAŢIA ÎN ANALIZA FACTORIALĂ.10.1 Corelaţia - noţiune, tipuri.10.2 Metode elementare în analiza corelaţiei.10.3 Corelaţia simplă şi corelaţia multiplă.10.4 Corelaţia parţială.

10.5 Corelaţia rangurilor.11 ELEMENTE DE TEORIA ŞI PRACTICA SONDAJULUI STATISTIC.11.1 Noţiuni elementare şi terminologia specifică sondajului statistic.11.2 Avantajele, limitele şi domeniile de aplicare ale sondajului statistic.11.3 Metode de eşantionare.11.3.1 Metoda alegerii raţionale (procedeul "unităţilor tip"; procedeul "cotelor";

metoda "itinerariilor").11.3.2 Metode aleatoare sau probabilistice (procedeul tabelelor cu numere

aleatoare; procedeul tragerii la sorţi; procedeul mecanic sau sistematic).11.4 Indicatorii sondajului statistic şi estimarea bazei de selecţie.12 VERIFICAREA CARACTERULUI REPARTIŢIILOR EXPERIMENTALE.12.1 Introducere.12.2 Metode empirice pentru verificarea caracterului repartiţiei experimentale.

12.3 Teste de concordanţă (2, Kolmogorov, Massey).13 VERIFICAREA CALITĂŢII DATELOR DE SONDAJ.13.1 Introducere.13.2 Verificarea caracterului aleator al datelor de sondaj.

13.3 Teste pentru eliminarea valorilor afectate de erori grosolane.

14 VERIFICAREA IPOTEZELOR STATISTICE REFERITOARE LA MEDIA ŞI DISPERSIA REPARTIŢIEI.14.1 Introducere.14.1.1 Verificarea ipotezelor privind media (testul z; testul t).

14.1.2



Bibliografia 1 Allen,R.,G.,D. - Analiză matematică pentru economişti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 19712 Andrei,T., Stancu,S. - Statistica, teorie şi aplicaţii, Editura ALL, Bucureşti, 19953 Bărbat, Al. - Teoria statisticii sociale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19724 Ivănescu,I. şi colectiv - Statistică, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19805 Maliţa,M., Zidăroiu, C. - Incertitudine şi decizie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19806 Moser,C.,A. - Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 19677 Novak, A. - Metode cantitative în psihologie şi sociologie, Editura OSCAR PRINT, Bucureşti, 19988 Porojan, D. - Statistica şi teoria sondajului, Casa de editură şi presă “ŞANSA” S.R.L., Bucureşti, 19939 Rotariu, T. (coord.), Bădescu, G., Culic, I., Mezei, E., Mureşan, C. - Metode statistice aplicate în ştiinţele sociale, Editura POLIROM, Iaşi, 199910 Vasilescu,N. - Statistică – sinteze teoretice şi lucrări practice, Litografia Universităţii Craiova, 198711 Vasilescu,N. - Statistică generală, Editura AMON, Craiova, 199812 Yule,G.,U., Kendall,M.,G. - Introducere în teoria statisticii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 196913 Wonnacott,T.,H., Wonnacott,R.,J. - Statistique, Editura ECONOMICA, Ediţia 4, Paris, 1991


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Mihai Costescu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI MODERNE








-

Recomandate Istoria filosofiei medievale şi renascentiste – an. II

Obiective 1. Cunoaşterea principalelor sisteme filosofice din epoca modernă2. Descifrarea principalelor idei directoare în filosofia modernă3. Elementele de continuitate şi discontinuitate în gândirea filosofică a epocii4. Locul filosofiei moderne în ansamblul gândirii filosofice şi în ansamblul

culturii moderneConţinut(descriptori)

1 Revoluţia ştiinţifică modernă şi influenţa ei asupra filosofiei2 Filosofia lui Fr. Bacon. problema metodei3 Th. Hobles. Gnoseologia şi filosofia politică4 R. Descartes – Metoda cogitoului. Omul5 Raţionalismul post cartezian. Gânditorii de la Port-Royal: P. Bayle, P. Cassendy, H. Malebranche6 Blaise Pascal – problematica omului7 Baruch Spinoza – Etica, Tratatul teologico-politic8 G.W. Leibniz – Monadologia, dialectica, logica matematică9 John Locke – Materialismul şi empirismul



Bibliografia 1 Fr. Bacon - Noul Organon, sau adevăratele îndrumări pentru explicarea naturii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19572 René Descartes - Discurs asupra metodei de a ne conduce

bine raţiunea şi de a căuta adevărul în ştiinţe, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19573 René Descartes - Reguli utile şi clare pentru îndrumarea minţii în cercetarea adevărului, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19644 Baruch Spinoza - Tratatul teologico-politic, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19605 Baruch Spinoza - Etica demonstrată după metoda geometrică şi împărţită în 5 cărţi, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19816 John Locke - Eseu asupra intelectului omenesc, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19617 G. Berkeley - Principiile cunoaşterii omeneşti, Societatea română de filosofie, Bucureşti, 19328 D. Hume - Cercetare asupra intelectului omenesc, Societatea română de filosofie, Bucureşti, 19369 G.W. Leibniz - MonadologiaI – în opere filosofice, vol.I, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197210 Imm. Kant - Critica raţiunii pure, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196911 Imm. Kant - Critica raţiunii practice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197212 Condillac - Tratat despre senzaţii Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196213 D. Diderot - Despre interpretarea naturii, Ed. de stat pentru literatură ştiinţifică, Bucureşti, 195414 J.J. Rousseau - Despre contractul social sau principiile dreptului politic, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 195715 Cl.H. Helvetius - Despre om, facultăţile sale intelectuale şi educaţia sa, în vol. Materialiştii francezi ai sec. XVIII-lea, Ed. de stat pentru literatură ştiinţifică, Bucureşti, 195416 La Metrie - Omul maşină şi alte opere filosofice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196117 Holbach - Sistemul naturii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 195718 G.W.F. Hegel - Fenomenologia spiritului, Ed. Academiei, Bucureşti, 196519 G.W.F. Hegel - Ştiinţa logicii, Ed. Academiei, Bucureşti, 196620 G.W.F. Hegel - Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Ed. Academiei, Bucureşti, 197121 G.W.F. Hegel - Prelegeri de istoria filosofiei, vol.I şi II, Ed. Academiei, Bucureşti, 196822 L. Feuerbach - Teze preliminarii pentru reforma filosofiei, Ed. de stat pentru literatură ştiinţifică, Bucureşti, 195423 * * * - Istoria filosofiei moderne, de la Renaştere până la Kant, Ed. Tess-Express, Bucureşti, 199624 * * * - Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Ed. Academiei, Bucureşti, 198425 P. Andrei - Prelegeri de istorie a filosofiei. De la Kant la Schopenhauer, Ed. Polirom, Iaşi, 199726 F. Neagoe - Istoria filosofiei moderne. De la Spinoza la Diderot, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197027 F. Neagoe - Istoria filosofiei moderne, vol. I-III, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197528 N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly - Antologie filosofică, Ed. Universal Delsi, Bucureşti, 1995


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ. Ion Dragoste


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI MODERNE








-

Recomandate Istoria filosofiei medievale şi renascentiste – an. II

Obiective 1. Cunoaşterea principalelor sisteme filosofice din epoca modernă2. Descifrarea principalelor idei directoare în filosofia modernă3. Elementele de continuitate şi discontinuitate în gândirea filosofică a epocii4. Locul filosofiei moderne în ansamblul gândirii filosofice şi în ansamblul

culturii moderneConţinut(descriptori)

10 G. Berkeley – Investigaţia limbajului, subiectivismul11 David Hume – Ştiinţa naturii umane, relaţii naturale şi relaţii filosofice, cunoaşterea apriori şi cunoaştere empirică12 Imm. Kant – Teoria cunoaşterii, Etica, Filosofia religiei13 Iluminismul francez – Voltaire, Senzualismul, materialismul francez14 Filosofia lui I.G. Fichte15 Idealismul obiectiv al lui F.W. Schelling16 G.W.Fr. Hegel – Filosofia spiritului. Fenomenologia spiritului, Etica, Filosofia politică, Estetica, Filosofia religiei17 L. Feuerbach – Materialismul şi critica religiei

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) eStabilirea notei finale (procentaje)


Bibliografia 1 Fr. Bacon - Noul Organon, sau adevăratele îndrumări pentru explicarea naturii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19572 René Descartes - Discurs asupra metodei de a ne conduce bine raţiunea şi de a căuta adevărul în ştiinţe, Ed. Ştiinţifică,

Bucureşti, 19573 René Descartes - Reguli utile şi clare pentru îndrumarea minţii în cercetarea adevărului, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19644 Baruch Spinoza - Tratatul teologico-politic, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19605 Baruch Spinoza - Etica demonstrată după metoda geometrică şi împărţită în 5 cărţi, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19816 John Locke - Eseu asupra intelectului omenesc, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19617 G. Berkeley - Principiile cunoaşterii omeneşti, Societatea română de filosofie, Bucureşti, 19328 D. Hume - Cercetare asupra intelectului omenesc, Societatea română de filosofie, Bucureşti, 19369 G.W. Leibniz - MonadologiaI – în opere filosofice, vol.I, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197210 Imm. Kant - Critica raţiunii pure, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196911 Imm. Kant - Critica raţiunii practice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197212 Condillac - Tratat despre senzaţii Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196213 D. Diderot - Despre interpretarea naturii, Ed. de stat pentru literatură ştiinţifică, Bucureşti, 195414 J.J. Rousseau - Despre contractul social sau principiile dreptului politic, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 195715 Cl.H. Helvetius - Despre om, facultăţile sale intelectuale şi educaţia sa, în vol. Materialiştii francezi ai sec. XVIII-lea, Ed. de stat pentru literatură ştiinţifică, Bucureşti, 195416 La Metrie - Omul maşină şi alte opere filosofice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 196117 Holbach - Sistemul naturii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 195718 G.W.F. Hegel - Fenomenologia spiritului, Ed. Academiei, Bucureşti, 196519 G.W.F. Hegel - Ştiinţa logicii, Ed. Academiei, Bucureşti, 196620 G.W.F. Hegel - Enciclopedia ştiinţelor filosofice, Ed. Academiei, Bucureşti, 197121 G.W.F. Hegel - Prelegeri de istoria filosofiei, vol.I şi II, Ed. Academiei, Bucureşti, 196822 L. Feuerbach - Teze preliminarii pentru reforma filosofiei, Ed. de stat pentru literatură ştiinţifică, Bucureşti, 195423 * * * - Istoria filosofiei moderne, de la Renaştere până la Kant, Ed. Tess-Express, Bucureşti, 199624 * * * - Istoria filosofiei moderne şi contemporane, Ed. Academiei, Bucureşti, 198425 P. Andrei - Prelegeri de istorie a filosofiei. De la Kant la Schopenhauer, Ed. Polirom, Iaşi, 199726 F. Neagoe - Istoria filosofiei moderne. De la Spinoza la Diderot, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197027 F. Neagoe - Istoria filosofiei moderne, vol. I-III, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197528 N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly - Antologie filosofică, Ed. Universal Delsi, Bucureşti, 1995

Lista materialelor didactice

Suport de curs ID

necesare

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ. Ion Dragoste


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞTIINŢEI








-

Recomandate Logica clasică şi modernă – an. I

Obiective 1. Cunoaşterea principalelor aspecte ale relaţiei dintre filosofie şi ştiinţă în epoca actuală

2. Cunoaşterea semnificaţiei analizei logice, metodologice, epistemologice şi ontologice a ştiinţei pentru înţelegerea specificului ei cognitiv

3. Dezvăluirea fundamentelor filosofice ale schimbărilor paradigmatice din ştiinţele naturale şi socio-umane

4. Cunoaşterea rolului filosofiei în crearea şi dezvoltarea unor domenii ale cunoaşterii ştiinţifice

5. Argumentarea rolului analizei logice, metodologice, semantice şi epistemologice pentru perfecţionarea activităţii de cerectare ştiinţifică


1 Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei1. Raportul duntre filosofie şi ştiinţă în epoca actuală2. Specificul filosofiei ştiinţei în cadrul disciplinelor metaştiinţifice

a. Raportul dintre filosofia ştiinţei şi istoria ştiinţei b. Filosofia ştiinţei şi psihologia ştiinţeic. Filosofia ştiinţei şi sociologia ştiinţeid. Semnificaţia logicii formale şi semioticii pentru filosofia ştiinţei

Filosofia ştiinţei şi etica cercetării ştiinţifice 2 Filosofia generală a ştiinţei şi filosofia ştiinţelor particualre1. Trăsături comune filosofiei ştiinţelor deductive şi ştiinţelor factuale

a. Specificul filosofiei ştiinţelor formaleb. Specificul ştiinţelor factualec. Specificul filosofiei ştiinţelor socialed. Problemele comune ştiinţelor formale, factuale şi socialeRaportul dintre consideraţiile intuitive şi sistematice despre ştiinţă

3 Specificul limbajului ştiinţific1. Nivele de limbaj: limba-obiect şi meta-limba2. Limbajul ca sistem semiotic

a. Distincţia dintre extensiunea şi intensiunea expresiilor lingvisticeb. Limbaje extensionale şi limbaje intensionale

3. Domeniile semioticii: sintaxa logică, semantica logică şi pragmatica logică4. Specificul limbajului matematic5. Specificul limbajului ştiinţelor factuale6. Limbaje naturale şi limbaje ştiinţifice

Tipologia limbajelor ştiinţifice şi funcţiile lor în cunoaştere 4 Metodologia fundamentării propoziţiilor ştiinţifice1. Contextul descoperirii şi contextul justificării2. Specificul fundamentării propoziţiilor matematice

a. Metode de fundamentare în disciplinele matematiceb. Principiile orientării filosofice din fundamentele matematiciic. Propoziţiile matematicii sunt tautologii sau propoziţii sintetice a priori?d. Semnificaţia instrumentelor logicii formale pentru cercetarea specificului

propoziţiilor matematice3. Specificul fundamentării propoziţiilor din ştiinţele factuale

A. Metode de justificare în ştiinţele factuale B. Raportul dintre verificare , confirmare şi falsificareC. Semnificaţiile metodelor empirice pentru fundamentarea propoziţiilor

factuale4. Fundamentarea propoziţiilor factuale. Funcţiile de adevăr5. Raportul dintre propoziţiile logice, analitice şi sintetice

Relaţiile dintre implicaţia materială, implicaţia formală şi inferenţele valide 5 Modalităţi de matematizare şi axiomatizare în ştiinţă1. Principalele modalităţi de matematizare în ştiinţă2. Modalităţi de axiomatizare în disciplinele matematice şi ştiinţele factuale3. Semnificaţia formalizării în ştiinţă

a. Specificul limbajelor formaleSemnificaţia filosofică a teoremelor de incompletitudine a sistemelor

formale 6 Empiric şi teoretic în cunoaşterea ştiinţifică1. Distincţia între activitatea empirică şi activitatea teoretică în cunoaşterea

ştiinţificăCriterii de distincţie între termenii şi propoziţiile empirice şi teoretice

7 Teoria ştiinţifică şi rolul ei în cunoaştere1. Elemente le componente ale ştiinţei2. Structura teoriilor ştiinţifice. Principalele abordări 3. Criterii de clasificare a teoriilor ştiinţifice4. Funcţiile teoriilor ştiinţifice

Rolul metodologic al conceptelor teorerice în ştiinţă. Semnificaţia filosolfică a eliminării conceptelor teoretice (Ramsey, Craig)



Bibliografia 1 Carnap, R. - Fundamentele filosofice ale fizicii, Progress, Moskova, 19712 Chalmers, A. - Qu’est-ce que la science? Popper, Kuhn, Lakatos, Feyerabend, Editions La Decouverte, Paris, 19873 Bunge, M - Ştiinţă şi filosofie, Ed. Pol., Buc.,

19844 *** - Can Theories be Refuted? Essays on the Duhem-Quine Thesis, Dordrecht-Boston, D.Reidel Publishing, 19765 *** - Dicţionar de filosofia cunoaşterii, vol. I şi II, Ed. Jonathan Dancy and Ernest Sosa, TREI, 1999, 2000 6 Dima, T. - Între prudenţă şi eroare. Eseu asupra naturii şi dinamicii ştiinţei, Junimea, Iaşi, 19787 *** - Epistemologie şi analiza limbajului ştiinţei, Ed. Politică, Buc., 19758 Flonta, M. - Imagini ale ştiinţei, Ed. Şt., Buc., 19999 Flonta, M. - Perspectivă filosofică şi raţiune ştiinţifică. Presupoziţii filosofice în ştiinţele exacte, Ed. Şt. şi Enc., 198510 Glymour, C. - Theory and Evidence, Princeton University Press, New Jersey, 197211 Hempel, C.G. - Philosophy of Natural Science, Englewood Cliffs, N.J., 1966 12 Hempel, C.G. - Aspects of Scientific Explanation and Other Essays in the Philosophy of Science, N.Y., 1966 13 Karpovici, N.V. - Termenii în structura teoriei, Nauka, Novosibirsk, 197814 Kuhn, Th. - The Structure of Scientific Revolutions, Chicago-London, The University Press, 196615 Kuhn, Th. - Tensiunea esenţială. Studii despre tradiţie şi schimbare în ştiinţă, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 198216 Pîrvu, I. - Introducere în epistemologie, Polirom, Iaşi, 199817 Pîrvu, I. - Teoria ştiinţifică, Ed. Şt., Buc., 198118 Pîrvu, I, ed. - Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie, Ed. Şt. şi Enc., Bucureşti, 198119 Popper, K.R. - Objective Knowledge. An Evolutionary Approach, Oxford at the Clarendon Press, London, 197320 Popper, K.R. - Logica cercetării, Ed. Ştiinţifică, Buc., 198121 Ruzavin, I.G. - Naucinaea teoria. Logiko-metodologiceskii analizii, Mîsl, Moscova, 197822 Stegmuller, W. - The Structure and Dynamic of Theories, Springer – Verlag, New York, Heidelberg, Berlin, 197623 Svirev, S.V. - Teoreticeskoe I empiriceskoe v naucinom poznanii, Nauka, Moscova, 197824 Suppe, F. - The Structure of Scientific Theories, Urbana, 197425 Teliscev, V.V., Karpovici, V.N., Poleakov, V,J.

Logica şi limbajul teoriei ştiinţifice, Nauca, Novosibirsk, 198225 Wright, G.H. von - Explicaţie şi înţelegere, Humanitas, Buc., 199527 Zwirn Herve - Les limites de la Connaissance, Editions Odile Jacob, Octolese, Paris, Octobre 200128 *** Science and the quest for reality, Ed. By Alfred I. Tauber, McMillan Press Ltd., Londra, 199739 *** - Metamorfoze actuale în filosofia ştiinţei, Ed. Pol., Buc,. 198830 *** - The Philosophy of Science, Ed. By D. Papineau, OUP, 1996


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞTIINŢEI








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea principalelor aspecte ale relaţiei dintre filosofie şi ştiinţă în epoca actuală2.Cunoaşterea semnificaţiei analizei logice, metodologice, epistemologice şi ontologice a ştiinţei pentru înţelegerea specificului ei cognitiv3. Dezvăluirea fundamentelor filosofice ale schimbărilor paradigmatice din ştiinţele

naturale şi socio-umane4. Cunoaşterea rolului filosofiei în crearea şi dezvoltarea unor domenii ale cunoaşterii

ştiinţifice5. Argumentarea rolului analizei logice, metodologice, semantice şi epistemologice

pentru perfecţionarea activităţii de cerectare ştiinţificăConţinut(descriptori)

8 Relaţiile interteoretice şi dinamica teoriilor ştiinţifice1. Grade de teoreticitate între disciplină ştiinţifică2. Principalele relaţii interteoretice

Grade de radicalitate în dezvoltarea unei discipline ştiinţifice. Raportul dintre evoluţie şi incomensurabilitate

9 Lege, explicaţie, predicţie1. Specificul logic şi epistemologic al legilor ştiinţifice2. Structura explicaţiei ştiinţifice3. Tipuri de explicaţie ştiinţifică4. Funcţiile metodologice şi cognitive ale explicaţiei ştiinţifice

Specificul predicţiei ştiinţifice10 Problema adevărului în ştiinţele formale şi factuale1. Raportul dintre adevărul logic, analitic şi sintetic2. Relaţia dintre validitate şi adevăr

Criterii de testare a adevărului factual11 Spaţiul şi timpul în ştiinţele matematice şi factuale

1. Principalele concepţii filosofice despre spaţiu şi timp2. Modele geometrice ale spaţiului şi timpului3. Ştiinţele factuale despre proprietăţile spaţiului şi timpului

Raportul dintre finit şi infinit. Problema cosmologică 12 Determinare şi indeterminare în ştiinţele actuale1. Specificul determinismului clasic2. Cauzalitate şi determinism în ştiinţele actuale

Legi dinamice şi legi statistice 13 Existenţă şi realitate în ştiinţa actuală1. Problema criteriilor de existenţă în filosofie2. Criterii de existenţă în disciplinele matematice3. Criterii de existenţă în ştiinţele sociale. Posibilitate şi realitate în ştiinţele sociale4. Realitate obiectivă şi realitate fizică

Posibilitate şi realitate în ştiinţa actuală



Bibliografia 1 Carnap, R. - Fundamentele filosofice ale fizicii, Progress, Moskova, 19712 Chalmers, A. - Qu’est-ce que la science? Popper, Kuhn, Lakatos, Feyerabend, Editions La Decouverte, Paris, 19873 Bunge, M - Ştiinţă şi filosofie, Ed. Pol., Buc., 19844 *** - Can Theories be Refuted? Essays on the Duhem-Quine Thesis, Dordrecht-Boston, D.Reidel Publishing, 19765 *** - Dicţionar de filosofia cunoaşterii, vol. I şi II, Ed. Jonathan Dancy and Ernest Sosa, TREI, 1999, 2000 6 Dima, T. - Între prudenţă şi eroare. Eseu asupra naturii şi dinamicii ştiinţei, Junimea, Iaşi, 19787 *** - Epistemologie şi analiza limbajului ştiinţei, Ed. Politică, Buc., 19758 Flonta, M. - Imagini ale ştiinţei, Ed. Şt., Buc., 19999 Flonta, M. - Perspectivă filosofică şi raţiune ştiinţifică. Presupoziţii filosofice în ştiinţele exacte, Ed. Şt. şi Enc., 198510 Glymour, C. - Theory and Evidence, Princeton University Press, New Jersey, 197211 Hempel, C.G. - Philosophy of Natural Science, Englewood Cliffs, N.J., 1966 12 Hempel, C.G. - Aspects of Scientific Explanation and Other Essays in the Philosophy of Science, N.Y., 1966 13 Karpovici, N.V. - Termenii în structura teoriei, Nauka, Novosibirsk, 197814 Kuhn, Th. - The Structure of Scientific Revolutions, Chicago-London, The University Press, 196615 Kuhn, Th. - Tensiunea esenţială. Studii despre tradiţie şi schimbare în ştiinţă, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 198216 Pîrvu, I. - Introducere în epistemologie, Polirom, Iaşi, 199817 Pîrvu, I. - Teoria ştiinţifică, Ed. Şt., Buc., 198118 Pîrvu, I, ed. - Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie, Ed. Şt. şi Enc., Bucureşti, 198119 Popper, K.R. - Objective Knowledge. An Evolutionary Approach, Oxford at the Clarendon Press, London, 197320 Popper, K.R. - Logica cercetării, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1981

21 Ruzavin, I.G. - Naucinaea teoria. Logiko-metodologiceskii analizii, Mîsl, Moscova, 197822 Stegmuller, W. - The Structure and Dynamic of Theories, Springer – Verlag, New York, Heidelberg, Berlin, 197623 Svirev, S.V. - Teoreticeskoe I empiriceskoe v naucinom poznanii, Nauka, Moscova, 197824 Suppe, F. - The Structure of Scientific Theories, Urbana, 197425 Teliscev, V.V., Karpovici, V.N., Poleakov, V,J.

Logica şi limbajul teoriei ştiinţifice, Nauca, Novosibirsk, 198225 Wright, G.H. von - Explicaţie şi înţelegere, Humanitas, Buc., 199527 Zwirn Herve - Les limites de la Connaissance, Editions Odile Jacob, Octolese, Paris, Octobre 200128 *** Science and the quest for reality, Ed. By Alfred I. Tauber, McMillan Press Ltd., Londra, 199739 *** - Metamorfoze actuale în filosofia ştiinţei, Ed. Pol., Buc,. 198830 *** - The Philosophy of Science, Ed. By D. Papineau, OUP, 1996


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ISTORIEI

Codul disciplinei 1.3.3 Semestrul Numărul de credite 4







-

Recomandate -

Obiective 1. Clarificarea statutului epistemologic al filosofiei istoriei2. Realizarea unei înţelegeri raţionale a mecanismelor şi legităţilor generale care

guvernează istoria3. Dezvăluirea limitelor cunoaşterii obiective în ştiinţa istoriei4. Formarea unei atitudini umaniste faţă de sensul istoriei5. Relevarea valorii teoretico-metodologice a categoriilor filosofiei pentru ştiinţa

istorieiConţinut(descriptori)

1 Statutul filosofiei istoriei1. Locul filosofiei istoriei în ansamblul ştiinţelor socio-umane2. Filosofia istoriei: obiect, problematică, perspective3. Vocaţia teoretică şi pragmatică a filosofiei istoriei4. Principalele momente şi orientări în evoluţia filosofiei istoriei5. Preocupări de filosofia istoriei în cultura romanească

“Menirea” filosofiei istoriei astăzi 2 Istoria: concept şi realitate1. Istoria reală şi istoria reflectată2. Determinismul istoric3. Cetegoriile determinismului istoric4. “Logica” istoriei şi voinţa umană

Sensul istoriei: imanenţă şi transcendenţă 3 Cunoaşterea şi adevăr în istorie1. Dialectica procesului cunoaşterii2. Adevăr obiectiv şi adevăr istoric3. Ştiinţa istoriei

4. Specificitatea demersului teoretic în ştiinţa istoriei5. Obiectivitatea adevărului istoric

Scrierea istoriei şi responsabilitatea deciziei istoricului 4 Sensul istoriei şi progresul în om1. Concepţii antiumaniste despre sensul istoriei2. Contradicţiile istoriei şi destinul popoarelor3. Omul: produs şi subiect al istoriei4. Căutarea şi relevarea matricei spiritual-culturale

Conştientizarea sensului istoriei, condiţie esenţială a progresului în om



Bibliografia 1 Aron, R. - Introducere în filosofia istoriei, Humanitas, Buc., 19972 Berdiaev, N. - Un nou Ev Mediu, Omniscop, Craiova, 19953 Boia, L. - Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune, Humanitas, Buc., 19984 Fukuyama, Fr. - Sfarşitul istoriei şi ultimul om, Paideia, Buc., 1994 5 Hegel, GWF - Prelegeri de filosofia istoriei, Humanitas, Buc., 19976 Kant, Imm. - La philosophie de l’histoire, Aubier-Montaigne, 19477 Portelli, C. - Metafizica istoriei, IRI, 19948 Schaff, A. - Istorie şi adevăr, Ed. Politică, Buc., 19829 Toynbee, A. - Studiu asupra istoriei, Humanitas, Buc., 199710 Montgomery, J.W. - Încotro se îndreaptă istoria?, Lumina, 1998


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIE ANALITICĂ








-

Recomandate -

Obiective 1. Argumentarea semnificaţiei şi locului filosofiei analitice în istoria filosofiei2. Dezvăluirea semnificaţiei noilor descoperiri din logică şi fundamentele ştiinţelor

pentru filosofie3. Înţelegerea importanţei analizei logico-conceptuale a limbajului obişnuit şi ştiinţific

pentru filosofie4. Argumentarea semnificaţiei analizei lingvistice şi conceptuale ca etapă necesară a

reflecţiei filosoficeConţinut(descriptori)

1 Cercetările fundaţionale şi filosofia analitică contemporană 2 Originile filosofiei analitice. Semnificaţia operelor lui G.Frege 3 Contribuţiile lui B.Russell şi G.Moore la apariţia filosofiei analitice 4 Tractatus logico-philosophicus al lui Wittgenstein 5 Pozitivismul logic şi critica metafizicii 6 Filosofia analitică interbelică 7 Filosofia tarzie a lui Wittgenstein: Cercetări filosofice 8 Filosofia analitică postbelică 9 Declinul filosofiei analitice



Bibliografia 1 J. Austin - How to do things with words, University Press, Oxford, 19652 Bertrand Russell - “On Denoting” in Contemporary Readings in Logical Theory, Ed. I.M. Copi, J A. Gould, The Macmillan Company, New York, Collier-Macmillan Limited, London3 Gottlob Frege - Scrieri logico-filosofice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19774 M. Dummet - Les origines de la philosophie analytique, Gallimard, 19915 P.M.S. Hacker - Wittgenstein’s Place in Twentieth Century Analytic Philosophy, Blackwell Publishers Ltd., Oxford UK, 19976 J. Hospers - An Introduction to Philosophical Analysis, Routledge & Kegan Paul, Great Britany, 19677 G.E. Moore - Principia Ethica, Ed. Du Style, Buc., 19978 Andrei Marga - Introducere în filosofia contemporană, ESE, 19889 Rossi Jean Gerard - La philosophie analitique, PUF, Paris, 198910 Richard Rorty, ed. - The Linguistic Turn. Recent essays in philosophical method, Edited and with an introduction by Richard Rorty, The University of Chicago Press, Chicago and London, 197011 Gilbert Ryle - The Concept of Mind, London, Hutchinson & Co.,Ltd., 194912 F.P. Strawson - Analysis and Metaphysics. An Introduction to philosophy, Oxford University Press, 199213 *** - Filosofia analitică. Caiet documentar 10/1982, Oficiul de documentare şi informare ştiinţifică, Bucureşti


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ESTETICA








-

Recomandate -

Obiective Creşterea nivelului de pregătire culturală-generală a studenţilor având în vedere că estetica, prin specificul obiectului său, propune întrebări, dimensiuni metodologice, viziuni teoretice şi criterii de discernământ valoric, care deschid perspectiva unei abordări totalizatoare asupra artei şi frumosului universal, asupra înţelegerii raportului omului cu ansamblul universului şi civilizaţiei făurită de el.

Estetica presupune dezvoltarea gustului şi judecăţilor artistice ale omului, adică formarea unui anumit mod de cunoaştere şi însuşire estetică a lumii.


1. Estetica dimensiune fundamentală a creaţiei filosofice. Raportul dintre filosofie şi estetică.2. Obiectul şi problematica esteticii3. Contribuţii româneşti în abordarea esteticii4. Sistemul categorial al esteticii5. Natura operei de artă6. Creaţia, comunicarea şi receptarea artistică7. Arta şi realitatea socială8. Funcţiile social-estetice ale artei9. Specificul cunoaşterii artistice10. Conţinut şi formă în artă11. Determinism şi libertate artistică12. Tradiţia şi inovaţia în artă

13. Ideal social şi ideal artistic14. Raportul estetică-filosofie15. T. Vianu: Frumosul natural şi frumosul artistic16. Frumosul universal al esteticii17. Frumosul în filosofia clasică greacă: Platon şi Aristotel18. mm. Kant: Valoarea şi atitudinea estetică19. L. Blaga: Raportul artă-filosofie20. Rolul artei în spiritul şi în viaţa socială21. Libertate şi universalitate în artă22. George Călinescu: Previzibil şi imprevizibil în arta literară23. Recuperarea artistică24. Ideal social şi ideal estetic25. T. Vianu: Mitul prometeic în arta modernă



Bibliografia 1 Aristotel - Poetica, Ed. Univers, Bucureşti, 19702 Platon - Dialogurile, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19743 Hegel - Prelegeri de estetică, Ed. Academiei, Bucureşti, 19754 Imm. Kant - Critica facultăţii de judecare estetică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19815 A. Schopenhauer - Studii de estetică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19746 B. …….. - Estetica, Ed. Univers, Bucureşti, 19717 Estetica, Ed. Academiei, Bucureşti, 19838 T. Vianu - Estetica, Ed. Orizonturi, Bucureşti, 19949 I. Ianoşi - Estetica, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 197810 C. Noica - Creaţie şi frumos în rostirea românească, Ed. Eminescu, Bucureşti, 197511 N. Hartman - Estetica, Ed. Univers, Bucureşti, 197412 Georg Lukacs - Estetica, Ed. Meridian, Bucureşti, 197213 Moisai Kagan - Morfologia artei, Ed. Meridian, Bucureşti, 197914 V.G. Maşak - Mărturia artei, Ed. Academiei, Bucureşti, 197215 Leonardo da Vinci - Tratat despre pictură, Ed. Meridian, Bucureşti, 1971


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ANTROPOLOGIE FILOSOFICĂ








-

Recomandate -

Obiective a) Relevarea vocaţiei actuale a antropologiei filosofice ca disciplină metateoretică asupra problematicii umane.

b) Dezvăluirea specificului antropologiei fizice, biologice, ştiinţifice, precum şI ambianţa sa filosofică: analiza antropologiei religioase şI prezentarea locului şI rolului antropologiei în filosofia contemporană.

c) Dezbaterea obiectului şI problematicii antropologiei filosofice, gandirea filosofică universală şI romanească despre om.

d) Prezentarea şI analizarea condiţiei umane ca temă fundamentală a antropologiei filosofice: antropogeneza, ontologia umanului, aspectul bio-psiho-social şI cultural, conştiinţa, creaţia şI destinul omenesc.


1. Antropologia fizică şI biologică2. Antropologia ştiinţifică şi ambianţa sa filosofică, inspiraţia antropologică în filosofia contemporană3. Antropologia religioasă4. Necesitatea apariţiei antropologiei filosofice5. Privire istorică asupra antropologiei filosofice6. Caracterisiticile antropologiei filosofice7. Funcţiile şI rolul antropologiei filosofice8. Gandirea filosofică universală şi romanească despre om9. Antropogeneza

10. Ontologia omului11. Condiţia umană: aspectul bio-psiho-social şI cultural12. Problema psihofiziologică şI filosofică a conştiinţei13. Creaţia - dimensiune fundamentală a omului14. Problema destinului omenesc



Bibliografia 1. Aristotel, Politica, Cultura Naţională, Bucureşti, 19242. Aristotel, Despre suflet, Ed. :tiinţifică, Bucureşti, 19693. Aristotel, Etica nicomahică, Ed. :tiinţifică şI Encicolpedică,

Bucureşti, 19884. Biberi Ion, Individualitate şI destin, Fundaţia " Regele Mihai",

Bucureşti, 19455. Blaga Lucian, Trilogia culturii, Ed. pentru literatură, Bucureşti,

19696. Blaga Lucian, Fiinţă istorică, Ed. Dacia, Cluj, 19777. Blaga Lucian, Aspecte antropologice, Ed. Facla, Timişoara, 19768. Blaga Lucian, Aspecte antropologice, Ed. Cip, 19889. Cantemir D., Isoria ieroglifică, în Opere complete, vol. 4, Ed.

Academiei, Bucureşti, 197610. Cassier E., Essais sur l’homme, Ed. De Miavit, Paris, 197511. Conta V., Teoria fatalismului, în Oepre filosofice, Ed. Academiei,

Bucureşti, 197612. Eminescu M., Opere, vol. II, IV, VII, VIII, IX, X, XII13. Freud S., Opere, Ed. :tiinţifică Bucureşti, 199114. Gulian C. I., Antropologie filosofică, Ed. Politică, Bucureşti, 197515. Gusti D., Etica, în Opere, vol. II, Ed. Academiei, Bucureşti, 196916. Hegel G. W. Fr., Fenomenologia spiritului, Ed. Academiei,

Bucureşti, 196517. Iorga N., Cugetări, Ed. Tineretului, Bucureşti, 197018. Mărgineanu N., Condiţia umană, Ed. :tiinţifică, Bucureşti, 196019. Mounier Emm, Le personalisme, P.U.F., Paris, 197320. Platon, Dialoguri, ESPLA, Bucureşti, 196321. Ralea M., Explicarea omului, în vol. Scrieri, Ed. Minerva, Bucureşti,

197222. Rădulescu Motru C., Personalismul energetic, Ed. Eminescu,

Bucureşti, 198423. Roşca D.D., Existenţa tragică, Ed. Academiei, Bucureşti, 1988


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ.dr. Nicolae Nicolescu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A INFORMAŢIEI








-

Recomandate -

Obiective Disciplina PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A INFORMAŢIEI face obiectul planului de învăţământ al secţiei de Filosofie – Sociologie de la Facultatea de Istorie – Filosofie - Geografie şi urmăreşte să pregătească studenţii în scopul utilizării unui calculator personal. În acest sens, în curs sunt prezentate principalele caracteristici ale unui calculator personal (componente, structură internă şi mod de funcţionare, parametri).

În scopul utilizării P.C.-ului pentru rezolvarea unor probleme ce nu se regăsesc într-un pachet de programe de firmă, presupunând deci construirea propriului algoritm şi program, sunt prezentate câteva elemente ale programării structurate şi ale limbajului de programare Turbo Pascal.


1 IntroducereScurtă prezentare a evoluţiei mijloacelor de calcul. Arhitectura unui P.C. şi modul său de funcţionare. Descrierea principalelor componente ale unui P.C. 2 Limbajul de programare TURBO PASCAL2.1 Construirea algoritmilor. Noţiunea de algoritm. Tipuri de structuri de bază. Descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice. Exemple.2.2 Elementele de bază ale limbajului Turbo Pascal. Structura programelor Pascal. Vocabularul limbajului. Constante. Tipuri de date. Declararea variabilelor. Definirea constantelor. Expresii. Citirea şi scrierea datelor. Exemple.2.3 Instrucţiunile limbajului Pascal. Instrucţiunea de atribuire; instrucţiunea IF; instrucţiunea compusă; instrucţiunea CASE; instrucţiunea WHILE; instrucţiunea

REPEAT; instrucţiunea FOR. Exemple.2.4 Tipuri structurate de date. Tipul ARRAY; tipul STRING; tipul RECORD; tipul SET. Exemple.2.5 Proceduri şi funcţii Turbo Pascal. Exemple.2.6 Tipul înregistrare (RECORD). Exemple.2.7 Fişiere Pascal. Fişiere text; fişiere cu tip; fişiere fără tip. Exemple.2.8 Unitatea de program CRT. Exemple.



Bibliografia 1 Andras,M., Crişan,C., Sandor,K. - Ghid de utilizare Turbo Pascal, Ed. Romanian Software Comp, 1991

2 Apostol, I., Roşca,I., Ghilic,B. - Prelucrarea fişierelor în Pascal, Ed. ALL, 1994

3 Bălănescu,T., Georgescu,H., Gheorghe,M., Văduva,I. - Pascal şi Turbo Pascal, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1992

4 Costescu, M., Ionaşcu, C. - Prelucrarea electronică a informaţiei, Ed. , Craiova, 2000

5 Jensen, K., Wirth, N. - Pascal User Manual and Report – Second Edition, Springer Verlag, 1975

6 Knuth, D.,E. - Tratat de programare a calculatoarelor. Algoritmi fundamentali, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974

7 Knuth, D.,E. - Tratat de programare a calculatoarelor. Sortare şi căutare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976

8 Marinescu,D., Trandafirescu,M. - PC Manualul începătorului, Ed. Teora, Bucureşti, 1994.

9 Rancea, D. - Limbajul Turbo Pascal, Ed. Libris, Bucureşti, 1993

10 Tudor, S., - TURBO PASCAL, Ed. L&S INFOMAT, Bucureşti, 1996.

11 Vraciu, G., Popa, A. - Metode numerice cu aplicaţii în tehnica de calcul, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1982

* * * - TURBO PASCAL, BORLAND INC. 1983-1986.


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Mihai Costescu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞI SOCIOLOGIA RELIGIEI






Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DO


-

Recomandate -

Obiective 1. înţelegerea raportului dintre mit şi filosofie2. înţelegerea raportului dintre religie şi filosofie3. înţelegerea fenomenului religios4. înţelegerea psihologiei religioase


1.Obiectul şi problematica filosofiei şi sociologiei religiei2.Geneza religiei. Natura şi esenţa religiei3.Evoluţia religiei4.Mit-religie-religiozitate5.Sacru şi profan6.Cunoaşterea şi reprezentarea sacruluifenomenul religios7.Specificul comunităţilor religioase8.Specificul comunităţilor religioase9.Concepţia creştină despre divinitate10. Relaţia dintre religie şi cultură11. Relaţia dintre filosofie şi religie12. Relaţia dintre religie şi ştiinţă13. Apariţia şi evoluţia ateismului

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) CStabilirea notei finale



Bibliografia 1. L. Blaga, Trilogia culturii, Ed. Ptr. Lite. Univ., Buc., 19692. V. Kernbach, Miturile esenţiale, Ed. Şt. Şi Enc., Buc., 19973. V. Kernbach, Mit, mitogeneză, mitosferă, Ed. Casa icoanelor, Buc., 19954. M. Eliade, Aspecte ale mitului, Unovers, 19815. M. Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Ed. Şt. Şi Enc., 19816. G. Gusdorf, Mit şi metafizică, Amarcord, Timişoara, 19967. E.Durkheim, Formele elementare ale vieţii religioase, Polirom, Iaşi,

19958. I.Kant, Critica raţiunii pure, Ed. Şt, Buc., 19699. Georges Ory, Originile creştinismului. Eseuri critice, Ed. Şt. Şi Enc.,

Buc., 1981 10. C.Rădulescu-Motru, Timp şi destin, Vestola, Buc., 199611. Ernest Renan, Viaţa lui Isus, Crater, Buc., 199012. R. Steiner, Reîncarnarea şi Karma, Princeps, Iaşi, 199213. T.Vianu, Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, 1982


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ. Ion Gîfu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA ŞTIINŢEI








-

Recomandate -

Obiective 1.Formarea unui orizont cultural ştiinţific al studenţilor 2.Înţelegerea evoluţiei filosofiei3.Înţelegerea interdependenţei filosofie-ştiinţă


1.Obiectul, problematica şi importanşa istoriei ştiinţei 2.Natura şi esenţa cunoaşterii ştiinţifice3.Geneza şi evoluţia omului şi a societăţii4.Agricultura neoloticului – prima evoluţie5.Cunoaşterea protoştiinţifică6.Cunoaşterea protoştiinţifică şi ştiinţifică în Orientul Apropiat7.Cunoaşterea protoştiinţifică şi ştiinţifică în India Antică8.Cunoaşterea protoştiinţifică şi ştiinţifică în China Antică9.Geneza şi evoluţia ştiinţei în Grecia Antică10. Ştiinţa elenistică11. Ştiinţele naturii12.Matematica. Astronomia – St. Weiberg13. Fizica. Teoria relativităţii – A. Einstein

14.Modele atomice şi nucleare15.Biologia. Microbiologia. Histologia. Embriologia16.Genetica.Ingineria genetică17. Medicină18. Ştiinţele tehnice19. Ştiinţele sociale

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) C



Bibliografia 1.Aristotel, Parva Naturalia, Ed. ŞT. Şi Enc., Buc., 19722.Şt. Bălan, Dicţionar al ştiinţei şi tehnicii universale, Ed. Şt. Şi Enc., Buc., 19793.J.Bernal, Ştiinţa în istoria societăţii, Ed. Şt., Buc., 19644.R. Taton, Istoria generală a ştiinţei, Ed. Şt., Buc., vol.1, 1970, şi vol. II, 19775.Th. Kuhn, Structura revoluţiilor ştiinţifice, Ed. Şt. Şi Enc., Buc., 19766.A.Einstein, Teoria relativităţii, Ed. Tehnică, Buc., 19577.A.Einstein, Cum văd eu lumea, Ed. Şt. Şi Enc., 19948.S. Weiberg, Primele trei minute ale Universului, Ed. Pol., Buc., 19849.E.Nicolau, Istoria sumară a dezvoltării ştiinţei, Ed. Pol., Buc., 198310.I.Pîrvu, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Ed. Şt. Şi Enc., 198111.J.M., Casal, Civilizaţia Indusului şi enigmele ei, Ed. Meridiane, Buc., 197812.O.Drîmba, Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed. Şt. Şi Enc., Buc., 1984


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaLect.univ. Ion Gîfu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI CONTEMPORANE








-

Recomandate -

Obiective 1. Evidenţierea raţiunilor şi exigenţelor socio-culturale şi metafizice care au contribuit la modificarea semnificativă a discursului filosofic

2. Prezentarea tabloului filosofiei contemporane şi evaluarea critică a creaţiei filosofice3. Sublinierea permanentă a creşterii responsabi.ităţii filosofiei contemporane în calitate

de conştiinţă a destinului ontologic al omului4. Evidenţierea însemnătăţii decisive a modificării esenţiale a paradigmei metodologice

în filosofia contemporană5. Punerea în lumină a angajamentelor inedita ale gandirii şi creaţiei filosofice

contemporane Conţinut(descriptori)

1 Filosofia contemporană. Delimitări necesare 2 Precursori: Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche 3 Neokantianismul 4 Pragmatismul 5 Hermeneutica 6 Filosofia vieţii



Bibliografia 1 Beaufret, J. - Lecţii de filosofie. De la Platon la Heidegger, Amarcord, 1999

2 Biemel, W. - Heidegger, Humanitas, 19963 Boboc, Al. - Kant şi neokantianismul, Ed. Şt., 19684 Boboc, Al. - Confruntări de idei în filosofia contemporană, Ed. Politică, 19835 Chamberlain, L. Nietzshe la Torino, Vivaldi, 19996 Cassirer, E. - Despre om, Humanitas, 19947 Delacampagne, Ch. - Istoria filosofiei în sec. XX, Babel, 19988 Diaconu, M. - Pe marginea abisului. Søren Kierkegaard şi nihilismul secolului al XIX-lea, Ed. Şt., 19969 Foucault, M. - Les mots et les chosses, Gallimard, 196810 Gadamer, H.G. - Gadamer şi grecii, Apostrof, 199911 Ghideanu, T. - Percepţie şi morală în fenomenologia franceză, ESE, 197912 Habermas, J. - Discursul filosofic al modernităţii, ALL, 200013 Heidegger, M. - Fiinţă şi timp, Jurnalul Literar, 199414 Heidegger, M. - Introducere în metafizică, Humanitas, 199915 Heidegger, M. - Repere pe drumul gandirii, Ed. Politică, 198816 Heidegger, M. - Parmenide, Humanitas, 200117 Hersch, J. - Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, Humanitas, 199418 Husserl, Ed. - Meditaţii carteziene, Humanitas, 199419 - Scrieri filosofice alese, Humanitas, 199320 - Filosofia ca ştiinţă riguroasă, IRI, 199421 Janaway, Ch. - Scopenhauer, Humanitas, 199822 Marcel, G. - A fi şi a avea, Apostrof, 199723 Marcel, G. - Jurnal Metafizic, Amarcord, 199524 Marga, A. - Introducere în filosofia contemporană, ESE, 198825 Marga, A. - Reconstrucţia pragmatică a filosofiei, POLIROM, 199826 Mounier, Emm. - Introduction aux existentialismes, Gallimard, 196227 Nietzsche, Fr. - Voinţa de putere, Aion, 199928 Peirce, Ch. - Semnificaţie şi acţiune, Humanitas, 199029 Pöggeler, O. - Drumul gandirii lui Heidegger, Humanitas, 199830 Ribot, Th. - Filosofia lui Schopenhauer, ESE, 197831 Ricœur, P. - Eseuri de hermeneutică, Humanitas, 199532 Schleiermacher, FDE - Hermeneutica, Polirom, 199533 Schopenhauer, A. - Scrieri despre filosofie şi religie, Humanitas, 199534 Shand, J. - Introducere în filosofia occidentală. Filosofie şi filosofi, Univers Enciclopedic, 199835 Voinescu, A. - Kant şi Şcoala de la Marburg, Ed. Eminescu, 199936 Chréien, J.L. şi alţii - Fenomenologie şi teologie, polirom, 199637 *** - Filosofia americană, 2vol., ALL, 2000


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ISTORIA FILOSOFIEI CONTEMPORANE








-

Recomandate -

Obiective 1. Evidenţierea raţiunilor şi exigenţelor socio-culturale şi metafizice care au contribuit la modificarea semnificativă a discursului filosofic2.Prezentarea tabloului filosofiei contemporane şi evaluarea critică a creaţiei filosofice3.Sublinierea permanentă a creşterii responsabi.ităţii filosofiei contemporane în calitate de conştiinţă a destinului ontologic al omului4.Evidenţierea însemnătăţii decisive a modificării esenţiale a paradigmei metodologice în filosofia contemporană5.Punerea în lumină a angajamentelor inedita ale gandirii şi creaţiei filosofice contemporane


7 Fenomenologia 8 Existenţialismul9 Marxismul10 Structuralismul11 Depăşirea metafizicii: ontologia umanului şi noile fundamente ale filosofiei



Bibliografia 1 Beaufret, J. - Lecţii de filosofie. De la Platon la Heidegger, Amarcord, 1999 2 Biemel, W. - Heidegger, Humanitas, 19963 Boboc, Al. - Kant şi neokantianismul, Ed. Şt.,

19684 Boboc, Al. - Confruntări de idei în filosofia contemporană, Ed. Politică, 19835 Chamberlain, L. Nietzshe la Torino, Vivaldi, 19996 Cassirer, E. - Despre om, Humanitas, 19947 Delacampagne, Ch. - Istoria filosofiei în sec. XX, Babel, 19988 Diaconu, M. - Pe marginea abisului. Søren Kierkegaard şi nihilismul secolului al XIX-lea, Ed. Şt., 19969 Foucault, M. - Les mots et les chosses, Gallimard, 196810 Gadamer, H.G. - Gadamer şi grecii, Apostrof, 199911 Ghideanu, T. - Percepţie şi morală în fenomenologia franceză, ESE, 197912 Habermas, J. - Discursul filosofic al modernităţii, ALL, 200013 Heidegger, M. - Fiinţă şi timp, Jurnalul Literar, 199414 Heidegger, M. - Introducere în metafizică, Humanitas, 199915 Heidegger, M. - Repere pe drumul gandirii, Ed. Politică, 198816 Heidegger, M. - Parmenide, Humanitas, 200117 Hersch, J. - Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, Humanitas, 199418 Husserl, Ed. - Meditaţii carteziene, Humanitas, 199419 - Scrieri filosofice alese, Humanitas, 199320 - Filosofia ca ştiinţă riguroasă, IRI, 199421 Janaway, Ch. - Scopenhauer, Humanitas, 199822 Marcel, G. - A fi şi a avea, Apostrof, 199723 Marcel, G. - Jurnal Metafizic, Amarcord, 199524 Marga, A. - Introducere în filosofia contemporană, ESE, 198825 Marga, A. - Reconstrucţia pragmatică a filosofiei, POLIROM, 199826 Mounier, Emm. - Introduction aux existentialismes, Gallimard, 196227 Nietzsche, Fr. - Voinţa de putere, Aion, 199928 Peirce, Ch. - Semnificaţie şi acţiune, Humanitas, 199029 Pöggeler, O. - Drumul gandirii lui Heidegger, Humanitas, 199830 Ribot, Th. - Filosofia lui Schopenhauer, ESE, 197831 Ricœur, P. - Eseuri de hermeneutică, Humanitas, 199532 Schleiermacher, FDE - Hermeneutica, Polirom, 199533 Schopenhauer, A. - Scrieri despre filosofie şi religie, Humanitas, 199534 Shand, J. - Introducere în filosofia occidentală. Filosofie şi filosofi, Univers Enciclopedic, 199835 Voinescu, A. - Kant şi Şcoala de la Marburg, Ed. Eminescu, 199936 Chréien, J.L. şi alţii - Fenomenologie şi teologie, polirom, 199637 *** - Filosofia americană, 2vol., ALL, 2000

Lista materialelor Suport de curs ID

didactice necesare



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEORII ŞI CURENTE SOCIOLOGICE CONTEMPORANE








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea de către studenţi a principalelor criterii şi delimitări conceptuale în evaluarea teoriilor şi curentelor sociologice contemporane

2. Caracterizarea generală a principalelor teorii şi curente sociologice contemporane

3. Analiza comparativă a diferitelor teorii sociologice contemporane4. Cunoaşterea de către studenţi a contribuţiilor româneşti în domeniul

sociologiei contemporaneConţinut(descriptori)

1 Sociologia în secolul al XX-lea1. Caracteristici generale ale evoluţiei sociologiei în cursul veacului al XX-lea

Criterii de clasificare a concepţiilor sociologice contemporane2 Neopozitivismul în sociologie1. Sensurile noţiunii de pozitivism2. Pozitivismul antiintelectualist în sociologia lui Vilfredo Pareto

Neopozitivismul sociologic3 Neoevoluţionismul în sociologie. Contribuţii româneşti 1. Evoluţionismul sociologic şi noile teorii ale evoluţiei. Delimitări conceptuale2. Neoevoluţionismul în sociologia contemporană3. Neoevoluţionismul funcţionalist4. Neoevoluţionismul probabilist5. Neoevoluţionismul sociologic6. Neoevoluţionismul românesc4 Teorii sociologice contemporane ale dezvoltării mondiale1. caracterizarea generală a teoriilor sociologice ale modernizării şi ale dependenţei2. Sociologia dependenţei şi a subdezvoltării

a. Concepţia lui P.A.Baranb. Concepţia lui T.K. Hopkinsc. Concepţia lui A.G.Frankd. Concepţia lui Samir Amine. Concepţia lui I. Wallerstein

Contribuţiile lui Mihail Manoilescu5 Sociologia interacţionistă şi resurecţia psihologismului în sociologia americană1) Specificul sociologiei “subiective” şi trăsăturile noilor paradigme interpretative2) Geneza şi reprezentanţii interacţionismului

a. Teoria lui W.James despre natura socială a sinelui b. Teoria grupului primar şi a sinelui oglindit a lui G.H.Cooley. Contribuţiile lui

G.H.Mead la relansarea interacţionismuluic. Interacţionismul în concepţia Şcolii de la Chicago

1. prezentare generală2. Teoria “definiţiei sociale” şi teoria “organizării/dezorganizării” a lui

W.Thomas, tipul filistin şi tipul boem3. Psihologia socialî a oraşului: ecologia umană – R.E. Park

3) Interacţionismul simbolic – Herbert BlumerSociologia experimentalîă a comportamentului colectiv



Bibliografia 1 Bădescu, I. - Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, Porto-Franco, Galaţi, 19942 Bădescu, I., Dungaciu, D., Baltasiu, R. -vol.I, Ed. Eminescu, Bucureşti, 19963 Cernea, M. - Sociologia americană. Tendinţe şi controverse, Ed. Enciclopedică Română, 19744 Collins, R.,ed. - Four Sociological Traditions. Selected Readings, Oxford University Press, New York,Oxford, 19945 Costea, Şt., Larionescu, M, Ungureanu, Ion

Sociologie românească contemporană, Ed. Şt. şi Enc., 19836 Crowder, G. - Anarhismul, ANTET, Buc., 19977 Farganis, J. - Readings in Social theory. The classic Tradition to Post-modernism, Mc Graw-Hill Inc., New York, 19938 Goodman, N. - Introducere în sociologie, LIDER, Buc., 19989 Ionescu, I. - Sociologii constructiviste, POLIROM, Iaşi, 199810 Lallement, M. - Istoria ideilor sociologice, vol.ii, ANTET, Buc., 199811 Mills, Wright C. - Imaginaţia sociologică, Ed. Politică, Buc., 197512 Otovescu, D. - Sociologia culturii româneşti (Geneză şi devenire), Scrisul Românesc, Craiova, 199213 Otovescu, D. - Probleme fundamentale ale sociologiei, Scrisul Românesc, Craiova, 199714 Ritzer, G. - Contemporary Sociological Theory, Third Edition (1992)15 Ungureanu, Ion - Idealuri sociale şi realităţi naşionale, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 198816 Ungureanu, Ion - Paradigme ale cunoaşterii societăţii, HUMANITAS, 1990 17 Ungureanu, Ion, Constantinescu, V. - Teorii sociologice contemporane, EDP, 198518 Ungureanu, Ion, Costea Şt. - Introducere în sociologia contemporană, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 198519 Zamfir, E. - Modelul sistemic în sociologie şi antropologia culturală, Ed. Şt., Buc., 1975


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEORII ŞI CURENTE SOCIOLOGICE CONTEMPORANE








-

Recomandate Sociologie generală-an.I, Istoria sociologiei-an.II

Obiective 1.Cunoaşterea de către studenţi a principalelor criterii şi delimitări conceptuale în evaluarea teoriilor şi curentelor sociologice contemporane2.Caracterizarea generală a principalelor teorii şi curente sociologice contemporane3.Analiza comparativă a diferitelor teorii sociologice contemporane4.Cunoaşterea de către studenţi a contribuţiilor româneşti în domeniul sociologiei contemporane


6 Etnometodologia1. Etnometodologia – o sociologie subiectivă a vieţii sociale

Teoria şi metoda etnometodologică; dificultăţile subiectivismului sociologic7 Sociologia fenomenologică1. Conţinutul şi semnificaţia perspectivei fenomenologice în sociologie2. Specificul cunoaşterii fenomenologice în sociologie

Direcţiile şi variantele de afirmare ale sociologiei fenomenologice8 Teoria schimbului social1. Specificul teoriei schimbului social. Concepţiile lui B.F.Skinner şi George Homans

Principiile schimbului social în viziunea lui Peter Blau. Critica acestei teorii9 Teoria structuralist-funcţionalistă1. Perspectiva structural-funcţionalistă din antropologie şi sociologie2. Sinteza structuro-funcţionalistă a lui Talcott Parsons3. Concepţia funcţionalistă a lui Robert King Merton

Neofuncţionalismul contemporan10 Teoria conflictului social1. Conflictul, cauzele şi etapele conflictului

Teoriile conflictului în sociologia clasică contemporană11 Domeniul de studiu şi principalele concepte ale sociobiologiei



Bibliografia 1 Bădescu, I. - Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, Porto-Franco, Galaţi, 19942 Bădescu, I., Dungaciu, D., Baltasiu, R. -vol.I, Ed. Eminescu, Bucureşti, 19963 Cernea, M. - Sociologia americană. Tendinţe şi controverse, Ed. Enciclopedică Română, 19744 Collins, R.,ed. - Four Sociological Traditions. Selected Readings, Oxford University Press, New York,Oxford, 19945 Costea, Şt., Larionescu, M, Ungureanu, Ion

Sociologie românească contemporană, Ed. Şt. şi Enc., 19836 Crowder, G. - Anarhismul, ANTET, Buc., 19977 Farganis, J. - Readings in Social theory. The classic Tradition to Post-modernism, Mc Graw-Hill Inc., New York, 19938 Goodman, N. - Introducere în sociologie, LIDER, Buc., 19989 Ionescu, I. - Sociologii constructiviste, POLIROM, Iaşi, 199810 Lallement, M. - Istoria ideilor sociologice, vol.ii, ANTET, Buc., 199811 Mills, Wright C. - Imaginaţia sociologică, Ed. Politică, Buc., 197512 Otovescu, D. - Sociologia culturii româneşti (Geneză şi devenire), Scrisul Românesc, Craiova, 199213 Otovescu, D. - Probleme fundamentale ale sociologiei, Scrisul Românesc, Craiova, 199714 Ritzer, G. - Contemporary Sociological Theory, Third Edition (1992)15 Ungureanu, Ion - Idealuri sociale şi realităţi naşionale, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 198816 Ungureanu, Ion - Paradigme ale cunoaşterii societăţii, HUMANITAS, 1990 17 Ungureanu, Ion, Constantinescu, V. - Teorii sociologice contemporane, EDP, 198518 Ungureanu, Ion, Costea Şt. - Introducere în sociologia contemporană, Ed. Şt. şi Enc., Buc., 198519 Zamfir, E. - Modelul sistemic în sociologie şi antropologia culturală, Ed. Şt., Buc., 1975


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ








-

Recomandate -

Obiective Obiectivele predării şi seminarizării acestei discipline sunt completarea gândirii filosofice a studenţilor de la secţia sus-amintită, cu sistemul de valori proprii gândirii filosofice româneşti şi formarea lor ca dascăli, cercetători etc., cu un larg orizont de cunoaştere, menit sâ-I facă apţi pentru a-şi dezvălui pertinent şţi autoritar valenţele filosofico-sociologice. În predarea şi seminarizarea disciplinei “Istoria filosofiei româneşti” se are în vedere că avem de-a face cu studenţi la o secţie cu dublă specializare – filosofie şi sociologie -, dar şi în acelaşi timp, s-a luat în seamă că o astfel de specializare oferă absolvenţilor posibilităţi mult mai largi decât ceea ce rezultă din profilul amintit. S-a luat în seamă că aceşti absolvenţi sunt într-o anumită măsură privilegiaţi de faptul că, având un orizont de cunoaştere filosofico-sociologic, trebuie să-şi materializeze în practica lor profesională înalta capacitate ce le-o oferă asimilarea diversităţii de valori filosofice, sociologice, politologice, din domeniul ziaristicii etc. iar în acest ansamblu de valori spirituale aferent studfenţilor de la secţia sus-amintită, cele din domeniul filosofiei româneşti, firesc şi necesar ocupă un loc aparte, dat fiind specificul formării şi afirmării de-a lungul secolelor a gândirii filosofice, în interiorul căreia mulţi filosofi români s-au dovedit a fi adevăraţi creatori de sisteme filosofice. De aici şi nevoia de cunoaştere a acestor sisteme de gândire filosofică specifică ţării noastre dar şi a întregului sistem de idei redate într-o manieră mai mult sau mai puţin sistematizată proprie gândirii filosofice universale.


1 Apariţia gândirii filosofice româneşti. Rolul producţiilor folclorice şi a primelor scrieri în formarea gândirii filosofice româneşti2 Rolul gândirii filosofice a lui Dimitrie Cantemir în formarea şi afirmarea

filosofiei româneşti3 Dimensiunile filosofice proprii iluminismului românesc4 Locul raţionalismului şi implicaţiile sale în strucutrarea filosofiei româneşti5 Afirmarea gândirii filosofice în perioada făuririi României moderne. Privire generală6 Titu Maiorescu. Contribuţii filosofice7 Filosofia românească şi reconfigurarea ei în condiţiile afirmării gândirii naturaliştilor din a doua jumătate a sec. Al XIX-lea8 Filosofia istoriei şi teoria culturii la Bogdan Petriceicu Haşdeu9 Alexandru Xenopol. Contribuţii la formarea şi afirmarea filosofiei româneşti10 Trăsăturile gândirii filosofice româneşti în condiţiile afirmării la începutul secolului XX. Privire generalăContribuţiile afirmării semănătorismului şi poporanismului la formarea gândirii filosofice româneşti



Bibliografia 1. Băncilă, Vasile, Doctrina personalismului energetic a dlui Rădulescu-Motru, Cultura românească, Bucureşti, 1927

2. Cazan, Gh.,Al., Istoria filosofiei româneşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984

3. Cazan, Gh.,Al., Istoria filosofiei universale. Istoria filosofiei româneşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

4. Conta, Vasile, Opere filosofice, Ed. Academiei, Bucureşti, 19675. Gulian, C.I., Istoria gândirii sociale şi filosofice în România, Ed.

Academiei, Bucureşti, 19646. Maiorescu, Titu, Prelegeri de filosofie, Ed. Scrisul Romănesc,

Craiova, 19807. Negulescu, P.P., Scrieri inedite. Problema cosmologică, Ed.

Academiei, Bucureşti, 19778. Negulescu, P.P., Scrieri inedite. Problema cunoaşterii, Ed.

Academiei, Bucureşti, 19699. Negulescu, P.P., Scrieri inedite. Destinul omenirii, Ed. Academiei,

Bucureşti, 197110. Noica, Constantin, Rostirea filosofică românească, Ed. Ştiinţifică,

Bucureşti, 197011. Petrovici, Ion, Cerecetări filosofice, Ediţia a II-a, Bucureşti, 192612. Roşca, D.D., Studii şi eseuri filosofice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197013. Roşca, D.D., Prelegeri de istorie a filosofiei antice şi medievale, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 198614. Xenopol, A.D., Scrieri sociale şi filosofice, Ed. Ştiinţifică, 196715. ***, Istoria filosofiei româneşti, vol. I,Ed. Academiei, Bucureşti, 197916. ***, Istoria filosofiei româneşti, vol.II, Ed. Academiei, Bucureşti,

1980Lista materialelor didactice necesare

Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIE ROMÂNEASCĂ








-

Recomandate -

Obiective Obiectivele predării şi seminarizării acestei discipline sunt completarea gândirii filosofice a studenţilor de la secţia sus-amintită, cu sistemul de valori proprii gândirii filosofice româneşti şi formarea lor ca dascăli, cercetători etc., cu un larg orizont de cunoaştere, menit sâ-I facă apţi pentru a-şi dezvălui pertinent şţi autoritar valenţele filosofico-sociologice. În predarea şi seminarizarea disciplinei “Istoria filosofiei româneşti” se are în vedere că avem de-a face cu studenţi la o secţie cu dublă specializare – filosofie şi sociologie -, dar şi în acelaşi timp, s-a luat în seamă că o astfel de specializare oferă absolvenţilor posibilităţi mult mai largi decât ceea ce rezultă din profilul amintit. S-a luat în seamă că aceşti absolvenţi sunt într-o anumită măsură privilegiaţi de faptul că, având un orizont de cunoaştere filosofico-sociologic, trebuie să-şi materializeze în practica lor profesională înalta capacitate ce le-o oferă asimilarea diversităţii de valori filosofice, sociologice, politologice, din domeniul ziaristicii etc. iar în acest ansamblu de valori spirituale aferent studfenţilor de la secţia sus-amintită, cele din domeniul filosofiei româneşti, firesc şi necesar ocupă un loc aparte, dat fiind specificul formării şi afirmării de-a lungul secolelor a gândirii filosofice, în interiorul căreia mulţi filosofi români s-au dovedit a fi adevăraţi creatori de sisteme filosofice. De aici şi nevoia de cunoaştere a acestor sisteme de gândire filosofică specifică ţării noastre dar şi a întregului sistem de idei redate într-o manieră mai mult sau mai puţin sistematizată proprie gândirii filosofice universale.


12 Realismul raţionalist în istoria filosofiei româneşti. P.P. Negulescu13 Mircea Florian. Contribuţii filosofice14 Diversitatea şi consistenţa gândirii filosofice proprie lui C. Rădulescu-Motru15 Aportul gândirii filosofice a lui D.D. Roşca la afirmarea istoriei filosofiei

româneşti16 Spiritualismul filosofic românesc. Trăsături generale. Locul lui I. Petrovici în cadrul acestei orientări17 Lucian Blaga – poet şi filosof18 Cu privire la ortodoxismul gândirist şi ideologia troistă



Bibliografia 17. Băncilă, Vasile, Doctrina personalismului energetic a dlui Rădulescu-Motru, Cultura românească, Bucureşti, 1927

18. Cazan, Gh.,Al., Istoria filosofiei româneşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984

19. Cazan, Gh.,Al., Istoria filosofiei universale. Istoria filosofiei româneşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

20. Conta, Vasile, Opere filosofice, Ed. Academiei, Bucureşti, 196721. Gulian, C.I., Istoria gândirii sociale şi filosofice în România, Ed.

Academiei, Bucureşti, 196422. Maiorescu, Titu, Prelegeri de filosofie, Ed. Scrisul Romănesc,

Craiova, 198023. Negulescu, P.P., Scrieri inedite. Problema cosmologică, Ed.

Academiei, Bucureşti, 197724. Negulescu, P.P., Scrieri inedite. Problema cunoaşterii, Ed.

Academiei, Bucureşti, 196925. Negulescu, P.P., Scrieri inedite. Destinul omenirii, Ed. Academiei,

Bucureşti, 197126. Noica, Constantin, Rostirea filosofică românească, Ed. Ştiinţifică,

Bucureşti, 197027. Petrovici, Ion, Cerecetări filosofice, Ediţia a II-a, Bucureşti, 192628. Roşca, D.D., Studii şi eseuri filosofice, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 197029. Roşca, D.D., Prelegeri de istorie a filosofiei antice şi medievale, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 198630. Xenopol, A.D., Scrieri sociale şi filosofice, Ed. Ştiinţifică, 196731. ***, Istoria filosofiei româneşti, vol. I,Ed. Academiei, Bucureşti, 197932. ***, Istoria filosofiei româneşti, vol.II, Ed. Academiei, Bucureşti,

1980Lista materialelor didactice necesare

Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIE RURALĂ ŞI URBANĂ








-

Recomandate -

Obiective Cursul vizează însuşirea de către studenţi a sociologiei rurale şi urbane ca ramură a sociologiei generale; analiza modului în care beneficiind de bogate tradiţii, în special de contribuţiile Şcolii sociologice de la Bucureşti, sociologia rurală românească şi-a adus contribuţia la dezvoltarea generală a disciplinei; modalităţi concrete de cercetare a comunităţii rurale; tradiţiile româneşti în dezvoltarea cercetării sociologice privind comunitatea urbană; însuşirea de către studenţi a metodologiei specifice perspectivei sociologice de abordare a “urbanului”.


1. Sociologie rurală1. Introducere în sociologia rurală; Obiectul sociologiei rurale; Specificitatea disciplinei în raport cu alte ştiinţe ale ruralului; Evoluţia sociologiei rurale.2. Specializări ale sociologiei rurale; Principalele modele de cercetare existente în cadrul acesteia (conţinutul lor); Unitatea şi funcţiile sociologiei rurale.3. Precursori ai sociologiei rurale în România; Premise ale apariţiei acesteia; Monografiile săteşti; Contribuţiile lui I.I. de la Brad etc.4. Studii asupra satului efectuate din perspectiva Şcolii Sociologice de la Bucureşti; Originalitatea metodei de investigare a satelor promovate în cadrul acestei şcoli; Personalităţi cu contribuţii deosebite la dezvoltarea sociologiei rurale.5. Definirea şi analiza ruralului; Satul şi ruralul – medii specifice de existenţă umană; Caracteristici ale ruralului şi ale satului (perspectivă istorică şi naţional

comparativă); Implicaţii metodologice.6. Definirea categoriilor socio-profesionale specifice satului; Conceptul de “ţăran” şi “ţărănime”; Caracteristici ale studiilor pe această temă.7. Dezvoltarea sociologiei rurale în România între anii 1966-1989; Caracteristici ale studiilor elaborate.8. Studii privind ruralul apărute după 1989; Teme preferate de sociologia românească după această dată; Caracteristici teoretice şi metodologice.



Bibliografia 1 Apolzan, Lucia - Sate, oraşe şi regiuni cercetate de Institutul Social Român, Bucureşti, 19452 Bărbat, Al. - Ce devine ruralul?, în “Viitorul social”, nr.4, 1973, p.709-8033 Bărbat, Al. - Drăguş. Un sat din Ţara Oltului, Bucureşti, 19444 Bădescu, Ilie - Structura socială şi clasa intermediarilor în mediul rural, în “Sociologie Românească”, nr.1, 19995 Cernescu, Trăilă - Aspecte ale evoluţiei satului românesc, în Sociologie Românească”, nr.3-4, 19956 Chelcea, Ion - Literatura monografică a satelor noastre şi problemele în legătură cu satul românesc, I şi II, în “Sociologie Românească”, nr.5-6, 1991 şi nr.1, 19927 idem - Politica socială şi clasa intermediarilor în mediul rural, op.cit.8 Fulca, M. - Coordonate economice şi sociodempgrafice ale satului românesc, Ed. Academiei, Bucureşti, 19969 Mihăilescu, I. - Politici sociale în domeniul populaţiei şi familiei, în “Politici sociale”, Ed. Alternative, Bucureşti, 199510 Negrea, Adrian - Teoria sociologică a gospodăriei ţărăneşti, 193611 Stahl, H. Henri - Nerej, un sat dintr-o regiune arhaică, în “Sociologie militans”, vol.III, Bucureşti, 197112 idem - Sociologia satului devălmaş românesc, vol.I, Bucureşti, 194613 idem - Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a monografiilor sociologice, Ed. Minerva, Bucureşti, 198114 Rain, L. - Traiectoriile modernizării satului românesc contemporan, Ed. Academiei, Bucureşti, 199615 Rotariu, T., Mezei, E. - Îmbătrânirea demografică a populaţiei, în “Satul românesc contemporan”, Ed. Academiei, Bucureşti, 199616 Sandu, D. - Sociologia tranziţiei, Ed. Staff, Bucureşti, 1999


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaCerc.pr. Miron Roman


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIE RURALĂ ŞI URBANĂ








-

Recomandate -

Obiective Cursul vizează însuşirea de către studenţi a sociologiei rurale şi urbane ca ramură a sociologiei generale; analiza modului în care beneficiind de bogate tradiţii, în special de contribuţiile Şcolii sociologice de la Bucureşti, sociologia rurală românească şi-a adus contribuţia la dezvoltarea generală a disciplinei; modalităţi concrete de cercetare a comunităţii rurale; tradiţiile româneşti în dezvoltarea cercetării sociologice privind comunitatea urbană; însuşirea de către studenţi a metodologiei specifice perspectivei sociologice de abordare a “urbanului”.


Sociologie urbană9. Ce este sociologia urbană? Concepte fundamentale ale sociologiei urbane, Preocupări ale sociologiei urbane (perspectivă istorică): Şcoala germană şi Şcoala de la Chicago.10. Tradiţii româneşti în investigarea comunităţilor urbane. Contribuţiile Şcolii de la Bucureşti. Teme abordate în cadrul acesteia.11. Oraşul, obiect de studiu al sociologiei urbane. Istoria dezvoltării oraşului, Tendinţe şi caracteristici ale urbanizării.12. Cunoaşterea fenomenului urban. Preocupări şi perspective ale sociologiei urbane: perspectiva schimbării sociale, organizării sociale, problemelor sociale, politicii sociale etc. Raportul cu paradigma tradiţională.13. Direcţii metodologice de cercetare a fenomenului urban (clasificare).

Cercetarea specificului aşezărilor urbane. Raportul urban-rural. Cercetarea zonală sau regională a procesului de urbanitare (caracteristicile principale ale studiilor pe această temă).14. Teorii despre dezvoltarea urbană: modelul “zonelor concentrice”; modelul “sector”; modelul “cu mai multe nuclee”.15. Urbanizarea în România.

Evoluţia urbană. Tendinţe şi consecinţe. Studii actuale. Perspectiva interdisciplinară a studiilor româneşti.



Bibliografia 17 Abraham, Dorel - Introducere în sociologia urbană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 199118 idem - Perspectiva sociologică de cercetare a problematicii locuirii, în “Locuinţa contemporană”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 198719 Bădescu, Ilie, Nicolae, Radu - De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 198020 Goodman, Norman - Urbanizarea, în “Introducere în sociologie”, (traducere), Bucureşti, 199221 Iordan, Ion - Zona periurbană a Bucureştilor, Ed. Academiei, Bucureşti, 197422 Marcu, Duiliu - Problema sistematizării oraşelor în România, în “Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială”, nr.1-3, 193023 Matei, I.Ioan, Matei, I.Mioara- Sociologia şi problemele dezvoltării urbane şi rurale, în “Societăţi prezente, societăţi viitoare”, Bucureşti, 197324 Sfinţescu, Cincinat - Superurbanismul, în “Urbanismul”, nr.1-6, 7, 9, 10-12, 194125 idem - Cum să sistematizăm Bucureştiul, în “Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială”, nr.1-3, 192926 Sandu, Dumitru - Fluxurile de migraţie în România, Ed. Academiei, Bucureşti, 198427 Topa, Leon - Probleme şi cercetări de sociologie urbană, în “Sociologe militans”, Bucureşti, 1975


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaCerc.pr. Miron Roman


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei EPISTEMOLOGIE SOCIALĂ

Codul disciplinei 14.5 Semestrul I Numărul de credite 4







-

Recomandate -

Obiective Este vorba de o disciplină care evidenţiază caracteristicile cunoaşterii sferei socioumanului, deci de o epistemologie regională indispensabilă studenţilor acestei secţii. În plus, conceptele şi principiile epistemologiei sociale întemeiază disciplina de “Metode şi tehnici de cercetare sociologică”.

Obiectivele acestei discipline în iniţierea studenţilor de la Filosofie-Sociologie în ceea ce priveşte promovarea unor principii şi metode adecvate cunoaşterii socioumanului din perspectivele unor paradigme diferite (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, politice sau artistice, pozitiviste sau comprehensiviste etc.), de neutralizare a acţiunii distorsionante în raport cu autenticitatea fiecărui tip de cunoaştere din partea unei multitudini de factori decurg din cele mai sus evidenţiate.


1.Unitate şi discriminare între disciplinele cunoaşterii: gnoseologie, epistemologie, epistemologie socială, epistemologie sociologică, sociologia cunoaşterii, sociologia ştiinţei

2.Teorie şi metodă în cunoaşterea socioumanului 3.Tipologie şi clasificare4. Coordonate ale teoriei raţiuniiRaţional şi iraţionalRaţiune obiectivă şi raţiune subiectivăRaţiune teoretică şi raţiune practică

Raţiune individuală şi raţiune socială .Cunoaştere explicativă şi cunoaştere comprehensivă 6.Coordonate ale epistemologiei teologice: catafatism şi apofatism7.Simplitate şi complexitate epistemologicăConceptele simplităţii şi complexităţii în general şi pe plan ontologic

Simplitate şi complexitate în epistemologia socială8.Axionormativitatea cunoaşterii socioumanuluiNormativitatea limbajului semnificant. Conceptul de teorie în cadrul pozitivismului logic. Conceptul de paradigmă. Teorie, doctrină şi paradigmă. Criza generală a pozitivismului. Orientări epistemologice nonpozitiviste şi antipozitiviste şi deschideri postmoderne



Bibliografia 1 Raymond Aron - Introducere în filosofia istoriei. Eseu despre limitele obiectivităţii istorice (traducere din franceză, ediţia Gallimard, 1986), Ed. HUMANITAS, Bucureşti, 19972 Raymond Boudon (coord.) - Tratat de sociologie, Ed. HUMANITAS, Bucureşti, 19973 Ion Ceapraz - Empiric şi teoretic în cunoaşterea ştiinţifică, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 19874 Edmund Husserl - Filosofia ca ştiinţă riguroasă, Ed. Paideia, 19945 Thomas S. Kuhn - Structura revoluţiilor ştiinţifice, Ed. HUMANITAS, Bucureşti, 19996 Georg Lukács - Ontologia existenţei sociale, Ed. politică, vol.1 (1982), vol.2 (1986), Bucureşti7 Miron Roman - Raţiune teoretică şi raţiune practică, EUC, Craiova, 20018 Miron Roman - Axionormativitatea simplităţii şi complexităţii, EUC, Craiova, 2001 9 Ilie Pârvu - Teoria ştiinţifică, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 198110 Karl R. Popper - Mizeria istoricismului, Ed. ALL11 Adam Schaff - Istorie şi adevăr, Ed. politică, bucureşti, 198212 Dumitru Stăniloae - Teologia dogmatică ortodoxă (2 vol.), Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 197813 Vasile Tonoiu - În căutarea unei paradigme a complexităţii, Ed. IRI, Bucureşti, 199714 Roger Trigg - Înţelegerea ştiinţei sociale, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 199615 J. Martin Velasco - Introducere în fenomenologia religiei, Ed. POLIROM, Iaşi, 199716 Georg Henrik von Wright - Explicaţie şi înţelegere, Ed. HUMANITAS, Bucureşti, 199517 * * * - Raţiune şi credinţă, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 198318 * * * - Studii weberiene, Ed. CLUSIUM, 1995


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ZIARISTICĂ








-

Recomandate -

Obiective 1.Familiarizarea studenţilor cu problematica teoriei presei2.Însuşirea terminologiei jurnalistice3.Abilitarea în analiza unor enunţuri jurnalistice din perspectiva teoriilor hermeneutice actuale


1.O preistorie a presei. Structura informaţiei. Raportul informaţiei cu înţelegerea; înţelegerea, neînţelegerea, proasta înţelegere. Scurtă istorie a presei universale. Scurtă istorie a presei româneşti. Informare şi sursă de informare. Textul şi pre-istoria textului. 2.Informaţia de presă. Structură. Problematică. Compunere. Genurile şi speciile jurnalistice. Despre adevăr şi adevăruri. Veridicitate şi verosimilitate. Cine scrie şi pentru cine scrie. Autori şi colaboratori. Despre cultura jurnalistului. Despre jurnalistica dreptului. Limbajul jurnalistic: destructurare şi re-structurare.3.Diversiunea şi manipularea prin presă. Despre cum nu trebuie să se scrie; subiecte-scandal; cum se face un reportaj; cum se face o anchetă; text-con-text şi co-text.4.Semiotică şi comunicaţie. Elementele comunicării. Mesaj, langue şi parole. Competenţă şi execuţie, enunţe şi discurs. Caracterele textului. Expresie şi conţinut, formă şi substanţă. Cultură, texte, limbi. Definiţia semnului: Peirce şi Saussure. “Calitate” şi pertinenţă.


- răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului -

- teme de control 20%Bibliografia 1.Caprettini, Gian Paolo, Aspetti della semiotica, Torinp, 1980

2.Eco, Umberto, Semiotica e filosofia del linguaggio, Torino, 19843.Luguori, E., Manuale del Giornalismo, 19854.Paolo Muliardi, Storia del giornalismo italiano, Ed. Due Mila, 1987


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. George Popescu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞI SOCIOLOGIA IMAGINARULUI








-

Recomandate -

Obiective 1.Cunoaşterea de către studenţi a rolului disciplinei în sistemul disciplinelor socio-umane2.Cunoaşterea noţiunilor fundamentale ale filosofiei şi sociologiei imaginarului şi formarea capacităţii de a opera cu ele3.Dezvoltarea capacităţii de a analiza imaginarul în ştiinţă, filosofie, artă, religie şi a rolului acestuia la spaţiul culturii şi al civilizaţiei contemporane


1 Introducere la filosofia şi sociologia imaginarului 2 Imagine, semn, simbol 3 Structura şi clasificarea miturilor 4 Tipologia imaginilor 5 Natura imaginilor 6 Ontologia imaginii 7 Elemente de istoria imaginarului 8 Fondatori ai noţiunii de imaginar



Bibliografia 1. Alleu, R., La science des symboles, Payet, paris, 19762. Bachelard, G., L’air et les songes, Jose Corti, Paris, 1943; Poetique

de l’espace, Puf, Paris, 1957; Apa şi visele, Univers, Buc., 19953. Benoist, L., Semne, simboluri, mituri, Humanitas, Buc., 19954. Bourges, J., Pour une poetique de l’imaginaire, Seuil, Paris, 19805. Caillois, R., L’homme et le sacre, Gallimard, 19826. Cassirer, E., Philosophie des symbolischen Formen, vol. I - III,

Berlin, 1923-19297. Chevalier, J., şi Gheerbrant, A., Dicţionar de simboluri, vol. I – III,

Ed. Artemis, Buc., 1994 şi 19958. Durand, G., Structurile antropologice ale imaginarului, Univers,

Buc., 1977; L’imaginaţination symbolique, Puf, 19939. Durkheim, E., Les formes elementaires de la vie religieuse, Puf,

paris, 196910. Eliade, M., Aspects au mythe, Gallimard, Paris, 1963; Imagini şi

simboluri, Humanitas, Buc., 1994; Mefistofel şi androginul, Humanitas, Buc., 1995

11. Huizinga, J., Homo ludens, Univers, Buc., 197712. Jung, C., În lumea arhetipurilor, Jurnalul literar, Buc., 199413. Otto, R., Sacrul, Dacia, Cluj-Napoca, 199214. Ricoeur, P., Essais d’hermeneutique, Seuil, Paris, 198615. Sartre, J. P., L’Imaginaire, Gallimard, Paris, 194016. Todorov, Tz., Teorii ale simbolului, Univers, Buc., 197317. Wunenburger, J.J., Le sacre, PUF, Paris, 1990; Viaţa imaginilor,

Cartimpex, Cluj, 1998; L’Imagination, Puf, Paris, 1990; Philosophie des images, Puf, Paris, 1997


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Ionel Buşe


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIE ORGANIZAŢIONALĂ








-

Recomandate -

Obiective 1. Teoretic-informaţional: însuşirea tematicii predate2. Metodologic: promovarea principiilor, a conceptelor şi a normelor orientative

în demersul cunoaşterii ansamblului problematic circumscris sistemului organizaţiilor sociale

3. Praxiologic: orientarea studenţilor către eficientitarea efectivă a funcţionalităţii organizaţiilor sociale


1 Sociologia organizaţiilor în ansamblul sistemului disciplinelor sociologice 2 Ontologia socială. Organizaţiile în structura şi funcţionalitatea societăţii 3 Conceptul organizaţiei 4 Sistemul organizaţiilor sociale. Unitatea, diversitatea şi clasificarea organizaţiilor. Relaţii intra- şi interorganizaţionale. Relaţii cu ansamblul structurilor sociale

5 Funcţionalitatea organizaţiilor sociale5.1 Conceptele de cerinţă funcţională, funcţie, eficacitate funcţională şi optim funcţional5.2 Clasificarea funcţiilor

5.3 Clasificări ale raporturilor dintre funcţiile unei organizaţii sau ale unor organizaţii conexate funcţional

6 Conceptele sociologice de persoană, status şi rol6.1 Conceptul sociologic de persoană ca subiect social6.2 Conceptul de status. Clasificarea status-urilor. Structura organizaţiilor ca structură de status-uri6.3 Conceptul sociologic de rol

6.4 Unitatea persoană-status-rol, esenţă a structurii şi funcţionalităţii organizaţiilor 7 Principii ale organizării, controlului şi reglajului structural şi funcţional ale

organizaţiilor sociale 8 Organizări ale societăţii politice şi ale societăţii civile. Raporturi dintre acestea



Bibliografia 1 Lafaye Claudette - Sociologia organizaţiilor, Polirom, Iaşi, 19982 Sycepanski, J - Noţiuni elementare de sociologie, Ed. Şt.., Buc., 19723 Parsons, T. - The Social System, The Free Press, New York, 19514 Parsons, T. - The Structure of Social Action, The Free Press, New York, 19685 Zamfir, C. - Psihologia organizării şi a organizării şi a conducerii. Teorii şi orientări contemporane, Ed. Politică, Buc., 19746 Zamfir, C. - Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Ed. Cantes, Iaşi, 19987 Weber, M. - Economie et Societé, Plon, Paris, 19718 *** - Studii weberiene (coordonator T.Rotariu, R.Poledna, A.Roth), CLUSIUM, Cluj-Napoca, 19959 *** - Tratat de sociologie (coordonator R.Boudon), Humanitas, Buc., 1997


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei ARHEOLOGIA ŞI EVOLUŢIA CONCEPTELOR FILOSOFICE








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea de către studenţi a rolului disciplinei în sistemul disciplinelor filosofice şi a celor socio-umane

2. Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale filosofiei şi evoluţia lor în istoria filosofiei

3. Formarea capacităţii de a opera cu noţiunile şi conceptele filosofice în contextul noilor deschideri contemporane ale filosofiei


1 Introducere în arheologia şi evoluţia conceptelor filosofice 2 Natura conceptului filosofic 3 Concepte filosofice prime / conceptul de fiinţă 4 Unu şi Multiplu 5 Individual - General 6 Parte – Întreg 7 Materia – Formă 8 Relativ – Absolut 9. Raţional – Iraţional10 Imanent – Transcendent11 Apriori – Aposteriori

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) CStabilirea notei finale



Bibliografia 1. Aristotel, Metafizica, Ed. Academiei, Buc., 19652. Beaufret, J., Lecţii de filosofie, De la Platon la Hegel şi Heidegger, vol. I

şi II, Ed. Amarcora, Timişoara, 19993. Châtelet, Fr., La Philosophie, Marabout, 1978, vol. I-IV4. Curs de filosofie, Ed. St., Buc., 1999, trad din lb. Germ. Coordonată de

Mircea Flonta, autori: H. Schädelbach şi E. Martens5. Descartes, R., Meditaţii filosofice, Ed. Crater, Buc., 19936. Derrida, J., Diseminarea, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 19977. Deleuze, G., Diferenţă şi repetiţie, Ed. Babel, Buc., 19958. Deleuze, G., Guttari, F., Qu’est-ce que la Philosophie?, Minuit, Paris,

19919. Florian, M., Recesivitatea ca structură a lumii, Ed. Eminescu, vol. I-II,

Buc., 198310. Furst, M., Manual de filosofie, Humanitas, Buc., 199711. Gradus philosophique, colectiv, Flammarien, Paris, 199612. Heidegger,M., Repere pe drumul gândirii, Ed. Pol., Buc., 198813. Hegel, G.W.F., Fenomenologia spiritului, Ed. Iri, Buc., 199514. Kant, Imm., Critica raţiunii pure, Ed. Iri, Buc., 199415. Nietzsche, Fr., Dincolo de Bine şi Rău, Universitas, Buc., 199816. Peters, Fr., Termenii filosofiei greceşti. Humanitas, Buc., 199317. Platon, Opere, vol. I-VIIII, Ed. Şt., Buc. 1974-198918. Rorty, R., Pragmatism şi filosofie post-nietzscheană, Univers, Buc., 200019. Thoma de Aqiuno, Summa Theologiae, Ed. Ştiinţifică, Buc., 1997


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaConf.univ.dr. Ionel Buşe


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei POLITICI SOCIALE





Categoria formativă a disciplineiDF– fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistăCategoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă)


-

Recomandate -

Obiective a) Formarea unei temeinice culturi filosofice, a unor convingeri, atitudini şi comportamente democratice la studenţi.

b) Clarificarea conceptelor de bază ale politicilor sociale.c) Precizarea locului şi rolului problemelor sociale în cadrul

sistemului politic, economic şi social.d) Crearea deprinderilor de studiu academic.


1 Cap.I Concepte1.1 Conţinutul conceptului de politici sociale1.2 Locul problemelor sociale în cadrul sistemului politic şi economic1.3 Importanţa studierii politicii sociale

1.4 Politica socială – componentă a politicii de stat 2 Cap.II Politica socială şi economia de piaţă2.1 Dimensiunile sociale ale economiei de piaţă2.2 Analiza socială a economiei de piaţă2.3 Inegalităţi şi conflicte sociale

2.4 Etica şi economia de piaţă 3 Cap.III Bunăstarea socială3.1 Bazele teoretice ale bunăstării sociale3.2 Structura bunăstării în diferite state3.3 perspectivele bunăstării3.4 Analiza economică a serviciilor sociale3.5 Cererea de educaţie

3.6 Cererea şi oferta de locuinţe

4 Cap.IV Statul bunăstării şi politica socială4.1 Originile statului bunăstării4.2 Etape în dezvoltarea statului bunăstării4.3 Tipologii ale statului bunăstării4.4 Modele ale statului bunăstării

4.5 Analiza comparativă a politicii sociale a bunăstării în context est-european 5 Cap.V Mecanismele producerii bunăstării în economia de piaţă5.1 Structurile producerii bunăstării5.2 Resursele financiare ale politicii de producere a bunăstării5.3 Structura veniturilor individuale

5.4 Indicatori la nivel naţional pentru caracterizarea politicii sociale 6 Cap.VI Protecţia şi siguranţa socială6.1 Protecţia socială şi perspectivele sale de dezvoltare6.2 Modele ale politicilor de protecţie socială6.2.1 Protecţia socială în Marea Britanie6.2.2 Protecţia socială în Franţa6.2.3 Protecţia socială în S.U.A.6.2.4 Protecţia socială în Germania6.2.5 Protecţia socială în Suedia6.3 Piaţa muncii şi protecţia socială6.4 Protecţia şomerilor şi reintegrarea lor profesională6.5 Protecţia socială a populaţiei vârstnice

6.6 Rolul sindicatelor în realizarea protecţiei sociale 7 Cap.VII Asigurările sociale7.1 Conţinutul conceptului de asigurări sociale7.2 Modalităţi de organizare a asigurărilor sociale7.3 Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale7.4 Asigurările sociale în România

7.5 Reforma sistemului de asigurări sociale 8 Cap.VIII Asistenţa socială8.1 Definirea sistemului de asistenţă socială8.2 Funcţiile şi trăsăturile asistenţei sociale8.3 Servicii de asistenţă socială8.4 Asistenţa socială în România

8.5 Rolul asistentului social în perioada tranziţiei la economia de piaţă 9 Cap.IX Politica socială în domeniul educaţiei9.1 Conţinutul conceptului de educaţie9.2 Elaborarea politicilor educaţionale9.3 Politici ale crizei şi reformei: opţiuni şi succesiuni9.4 Domenii ale politicii educaţionale

9.5 Fluxuri şcolare10 Cap.X Politica de protecţie a copilului în România10.1 Premisele situaţiei actuale a mamei şi copilului10.2 Modele familiale tradiţionale şi moderne10.3 Protecţia economică a copilului şi familiei10.4 Învăţământul şi participarea şcolară10.5 Starea de sănătate a copilului

10.6 Copiii în conflict cu legea11 Cap.XI Evaluarea şi eficienţa politicilor sociale11.1 Evaluarea şi dilemele sale11.2 Eficienţă – echitate – solidaritate socială11.3 Sărăcia – fenomen multidimensional

11.4 Indicatorul de dezvoltate umană, instrument al politicii sociale



Bibliografia 1 Michel Albert - Capitalism contra capitalism, Ed.

Humanitas, Bucureşti, 19942 Alexandru Athanasiu - Dreptul securităţii sociale, Ed. Actani, Bucureşti, 19953 Richard E. Baldwin - Towards an Integrated Europe Centre for Economic Policy Research 19944 Nicolas Barr - The Economics of the Welfare State Major New Editions, Oxford University Press, second ed., 19945 Silviu Brucan - Pluralism şi conflict social, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 19906 Daniel Chirot - Societăţi în tranziţie? Societăţi în schimbare, Ed. Athene, Bucureşti 19967 Pierre Clastres - Societatea contra statului, Ed. Ararat, Bucureşti, 19958 N.N. Constantinescu - Dileme ale tranziţiei la economia de piaţă, Ed. AGER – Economistul, Bucureşti, 19929 Mattei Dogan - Economia mixtă, jumătate capitalistă, jumătate socialistă, Ed. Alternative, Bucureşti, 199210 Ralf Dohrendorf - Conflictul social modern. Eseu despre politica libertăţii, Societatea civilă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 199611 Nicolae Frigioiu - Statul bunăstării sociale şi calitatea vieţii, Revista Caitatea vieţii, nr.1/199012 F.A. Hayek - Drumul către Servitute, Societatea civilă, Humanitas, Bucureşti, 199313 Mariana Iovitu - Exigenţele sociale ale concurenţei, Revista de teorie şi practică economică, nr.3-4/199514 Alexander King, Berthard Scheider - Prima revoluţie globală, Ed. Tehnică, Bucureşti, 199315 J. Kregel, E. Matzner, G. Grabher - Şocul pieţei, Ed. Economică, Bucureşti, 199516 Ion Mărginean - Politica socială şi economia de piaţă în România, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Bucureşti, 199417 John Stuart Mill - Despre libertate, Societatea civilă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 199418 Andrei Marga - Filosofia unificării europene, Biblioteca Apostrof, Cluj, 199519 Constantin Nica - Liberalismul şi societatea modernă, Ed. Noua Alternativă, Bucureşti, 199520 Saburo Okita - Cu faţa spre secolul 21, Ed. AGER – Economistul, Bucureşti, 199221 Jose Ortega Y Gasset - Revolta maselor, Ed. Humanitas, Bucureşti, 199422 Constantin Popescu, Dumitru Ciucur, Ion Popescu - Tranziţia la economia umană, Ed. Economică, Bucureşti, 199623 K.R. Popper - Societatea deschisă şi duşmanii ei, Ed. Humanitas, Bucureşti, 199424 Gheorghe Răboacă - Politica socială în condiţiile economiei de piaţă, Revista “Muncă şi progres social”, nr.2-3/199125 Oswald Spengler - Omul şi tehnica, Contribuţie la o filosofie a vieţii, Ed. AION, Oradea, 1996


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei FILOSOFIA ŞI SOCIOLOGIA LIMBAJULUI








-

Recomandate -

Obiective 1. Argumentarea semnificaţiei şi locului filosofiei limbajului în filosofia contemporană

2. Cunoaşterea de către studenţi a stilului de filosofare specific filosofiei limbajului

3. Cunoaşterea de cătree tudenţi a operelor semnificative de filosofia limbajului4. Cunoaşterea aspectelor sociologice relevante ale limbajului comun şi ştiinţific5. Analiza şi evaluarea filosofiei tradiţionale cu ajutorul instrumentelor oferite

de filosofia limbajului şi semiotică Conţinut(descriptori)

1 Problematica şi specificul filosofiei limbajului 2 Limbajul comun. Trăsăturile caracteristice ale limbajului uman 3 Relaţia între limbajul scris şi limbajul oral 4 Limbaj şi ontologie. Relativitate lingvistică şi relativitate ontologică 5 Gandire şi limbaj 6 Dimensiunea acţională a limbajului. Teoria actelor de limbaj 7 Limbaj şi subiectivitate 8 Mecanizarea limbajului9 Filosofia lingvistică

10 Etica lingvistică11 Atitudini istorice faţă de limbaj. Rolul limbajului în societate



Bibliografia 1 Alston, P.W. - Philosophy of Language, Prentice-Hall Inc. Englewood Cliffs, New Jersey2 *** - Analytic and Linguistic Philosophy in The Encyclopedia Britannica Volume 25, 1993, p. 600-6083 Apel, K.-O. - The Problem of Philosophical Foundations in Light of a Transcendental Pragmatics of Language in After Philosophy: End or Transformation? Ed. By K.Baynes, J.Bohman and MIT Press, Cambridge, Massachusetts and London, 4 Auroux, S., Deschamps J., Kouloughli D Auroux,S.,Deschamps J., Kouloughli, D. - La philosophie du language, Presses Universitaires de Frances, Paris, 19965 Austin, J.L. - How to do things with words, Clarendon Press, Oxford, 19626 Bunge, M. - Philosophical Problems in Linguistics, Vol. 21, No. 2, July 19847 Ceapraz, I. - Probleme actuale ale filosofiei limbajului, Analele Univ. din Craiova, Seria Filosofie+Sociologie, 1999-2008 Chomsky, N. - Cunoaşterea limbii, Ed. Şt., Buc., 1999 9 Devitt, M., Sterelny, K. - Limbaj şi realitate. O introducere în filosofia limbajului, Polirom, 200010 Eco, U. - Semiotics and the Philosophy of Language, MacMillan, 198411 Harrison, B. - An introduction to the philosophy of language, The MacMillan Press Ltd., London, 197912 Iliescu, A.P. - Filosofia limbajului şi limbajul filosofiei, Ed. Ţt. Şi Enc., Buc., 198913 Katz, J.J. - The Philosophy of Language, Harper & Row Publisher, New York and London14 Reil Geert - Limbajul , in Filosofie. Curs de bază, Ed. E. Martens, H. Schnädelbach, Ed. Şt., Buc., 199915 Lauriei Daniel - Introduction à la philoosophie du langage, Liege, 199316 Moschler J., Reboul, A. - Dicţionar enciclopedic de pragmatică, Ed. Echinox, Cluj, 199917 Pascal, L. - Le langage, Flammarion, Paris, 199718 *** - Problems of Philosophy of Language, Ed. By Thomas M. Olshewsky, Rinehart and Winston Inc., New York19 Searle, J.R. - Speech Act Theory and Pragmatics, Dardrecht, Reidel, 198020 Searle, J. - Mind, Language and Society. Philosophy in the Real World, The Guernsey Press Co. Ltd., London, 199921 *** - Truth and Interpretation. Perspectives on the Philosophy of Daonald Davidson, Ed. By Ernest Le Pore, Basil Blackwell, Oxford, 1986


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele Semnătura

Prof.univ.dr. Ion Ceapraz


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei LOGICI FILOSOFICE








-

Recomandate -

Obiective 1. Prezentarea unora din cele mai reprezentative teorii din domeniul logicii filozofice

2. Descrierea conceptelor fundamentale ale logicii şi a relaţiilor dintre logică, limbaj, epistemologie şi metafizică

3. Dezvoltarea unor abilităţi speciale, cum ar fi analiza critică, cu ajutorul instrumentelor logicii, a textelor filosofice


1 Introducere în logica filosofică2 Teorii ale adevărului. Teoriile clasice3 Teorii ale adevărului. Alternative la teoriile clasice: teoriile

deflaţioniste.Istoria deflaţionismului. Tipuri de deflaţionism4 Teorii ale referinţei. Teoriile tradiţionale: Frege, Russell5 Teorii ale referinţei. Noile teorii ale referinţei: Kripke, Kaplan6 Analiza propoziţiilor complexe7 Logica modală. Semantica lumilor posibile8 Logica temporală 9 Logica deontică10. Logica epistemică11 Logica relevanţei. Semantica logicii relevanţei. Sisteme ale logicii relevanţei. Aplicaţii ale logicii relevanţei12 Logica paraconsistentă. Sisteme ale logicii paraconsistente13 Aspecte filosofice ale paradoxurilor logice



Bibliografia 1 Ruth Barcan Marcus - Modalities. Philosophical Essays, Oxford University Press, Oxford, New York, 19932 Graeme Forbes - The Metaphisics of modality, Oxford University Press, Oxford, 19853 Graeme Forbes - Languages of Possibility: An Essay in Philosophical Logic, Basil Blackwell Inc, New York, 1989 4 Gottlob Frege - Scrieri logico-filosofice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19775 J.L. Hughes, M.J. Cresswell - An Introduction to Modal Logic, Methuen and Co LTD, London, 19686 Howard Kahane - Logic and Philosophy. A Modern Introduction. Fifth Edition, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California, 19867 G.H. Merrill - Formalization, Possible Worlds and The Foundation of Modal Logic, Erkenntnis, An International Journal of Analytic Philosophy 8 Adrian Moroiu - Metafizica luminlor posibile şi existenţa lui Dumnezeu, ALL, Bucureşti,19939 Adrian Miroiu - Ce nu e existenţa, Casa de editură şi presă ŞANSA, Bucureşti, 1994 10 Adrian Miroiu - Introducere în logica filosofică, Reprografia Universităţii din Craiova, Bucureşti, 199410 Alvin Plantinga - Natura necesităţii, Editura TREI, Bucureşti, 199811 Bertrand Russell - “On Denoting” in Contemporary Readings in Logical Theory, Ed. I.M. Copi, J A. Gould, The Macmillan Company, New York, Collier-Macmillan Limited, London12 Peter Frederick Strawson - “On Referring” in Contemporary Readings in Logical Theory, Ed. I.M. Copi, J A. Gould, The Macmillan Company, New York, Collier-Macmillan Limited, London13 Saul A. Kripke - Naming and Necessity, Basil Blackwell, Oxford, 1972


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA NORMATIVITĂŢII








-

Recomandate -

Obiective Este un curs care presupune o sinteză de informaţii teoretice şi instrumentale din mai multe discipline şi care are menirea de a pune la dispoziţia studenţilor în Filosofie şi Sociologie un ansamblu coerent de cunoştinţe referitoare la ordinea socială în general şi la organizarea, controlul şi reglajul tuturor entităţilor socioumane prin intermediul diferitelor categorii de norme şi sisteme normative.

Se promovează un sistem conceptual specific sociologiei prin intermediul căruia sunt abordate teme importante precum raporturile dintre persoane şi diferitele organizări sociale, dintre respectivele organizări sociale; integrare, conflict, devianţă; determinism şi libertate; drepturi şi îndatoriri circumscrise persoanelor, status-urilor şi persoanelor asumatoare şi activatoare de status-uri etc.


1 Statutul sociologiei normativităţii. Raporturile ei cu celelalte discipline sociologice, ale dreptului, ale politicii, ale religiei etc.2 Ordine socială şi ordine normativă. Organizări micro-, mezo- şi macrosociale3 Triada conceptuală Persoană – Status – Rol.4 Conceptul sociologic de normă5 Conceptul de valoare din perspectiva normativităţii6 Raporturile dintre normă şi valoare. Virtuţi şi defecte ale valorilor şi normelor7 Organizarea normelor. Pluralitatea sistemelor normative8 Caracteristici ale normativităţii în cunoaştere

9 Normativităţile juridică, cutumiară, morală, religioasă şi politică şi raporturile dintre ele10 Virtuţi şi defecte ale diferitelor sisteme axiologico-normative11 Normativitate, integrare socială, conflict, devianţă



Bibliografia 1 Raymond Boudon (coord) - Tratat de sociologie (tradus din franceză), Ed. HUMANITAS, Bucureşti, 19972 Pierre Bourdieu - Raţiuni practice. O teorie a acţiunii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 19993 Jean Carbonnier - Sociologie juridique, P.U.F., Paris, 19784 Paul-Henry Chombart de Lauvre - Cultura şi puterea, Ed. politică, Bucureşti, 19825 Valerian Cioclei - Mobilul în conduita criminală, Ed. ALL BECK, 19996 Valerius M. Ciucă - Lecţii de sociologia dreptului, Ed. POLIROM, Iaşi, 19987 Ion Craiovan - Introducere în filosofia dreptului, Ed. ALL BECK, 19998 Ion Craiovan - Finalităţile dreptului,9 Ioan N. Floca - Drept canonic ortodox, legislaţie şi administraţie bisericească, 2 volume, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 199010 Traian Herseni- Sociologie, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 198211 Petru Iluţ - Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 199512 Claudette Lafaye - Sociologia organizaţiilor, Ed. POLIROM, Iaşi, 199813 Immanuel Kant - Critica raţiunii practice, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 197214 Philippe Malaurie - Antologia gândirii juridice, Ed. HUMANITAS, Bucureşti, 199715 Dumitru Mazilu - Teoria generală a dreptului, Ed. ALL BECK, 199916 Nicolae Mladin, Orest Bucevschi, Constantin Paul, Ioan Zăgrean - Teologia morală ortodoxă, vol.I Morala generală, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 197917 Gheorghe Emil Moroianu - Actualitatea normativismului kelsian, Ed. ALL BECK, 199818 Marioara Petcu - Delicvenţa. Repere psihosociale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,199919 Sorin M. Rădulescu, Dan Banciu - Sociologia crimei şi criminalităţii, Casa de editură şi presă “Şansa”- S.R.L., Bucureşti, 199620 Nicolae Râmbu - Filosofia valorilor, Ed.Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 199721 Traian Rotariu, Petru Iluţ (coord.) - Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996

22 Murray Rothbard - L 'étique de la liberté, Les belles lettres, 199123 Eugeniu Speranţia - Lecţiuni de enciclopedie jurudică, Tipografia “Cartea Românească”, Cluj, 193624 Dumitru Stăniloae - Teologia dogmatică ortodoxă, 3 volume, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 197825 Jan Szczepanski - Noţiuni elementare de sociologie, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 197226 Cătălin Zamfir- Metoda normativă în psihosociologia organizării, Ed. ştiinţifică, Bucureşti, 197227 Cătălin Zamfir- Psihosociologia organizării şi a conducerii, Ed. politică, Bucureşti, 197428 * * * - Catehismul Bisericii Catolice, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, 1993


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei PROBLEME ACTUALE ALE SOCIOLOGIEI ROMÂNEŞTI








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea de către studenţi a principalelor curente şi tendinţe din cadrul sociologiei româneşti contemporane

2. Analiza critică şi evaluativă a principalelor contribuţii sociologice din perioada 1950-1989

3. Analiza evoluţiei sociologiei româneşti în perioada de după 1989 şi a reperelor acesteia în context internaţional


1 Introducere în sociologia românească 2 Sistemul sociologic al lui D.Gusti. Teoria voinţei, cadrelor şi manifestărilor. Monografia sociologică 3 Şcoala Sociologică de la Bucureşti 4 Destinul sociologiei româneşti între 1948-1962 5 Sociologia românească după 1965 6 “Redescoperirea” sociologiei. Noi dileme şi orizonturi 7 Geneza şi evoluţia învăţământului sociologic 8 Sistemul public sociologicCercetarea ştiinţifică şi forme de cercetare sociologică10 Sociologia românească în context internaţional



Bibliografia 1 Andrei, P. - Opere sociologice, Ed. Academiei, Buc., 19732 Andrei, P. - Sociologie generală, Ed. Academiei, Buc., 19753 Bădescu, I., Dungaciu, D. - Sociologia şi geopolitica frontierei, vol. I-II, Ed. Floare Albastră, Buc., 19954 Bădescu, I. - Scoiologia latenţelor. Contribuţii la studiul popoarelor, ISOGEP-Euxin, Buc., 19975 Costea, Şt. (coord.) - Istoria sociologiei româneşti, Ed. Fundaţiei Române de Mâine, Buc., 19986 Costea, Şt., Ungureanu, Ion - A Concise History of Romanian Sociology, ED. Şt. şi Enc., Buc., 19817 D.Gusti - Sociologia militans. Şcoala sociologică de la Bucureşti, Ed. Şt., Buc., 19718 Larionescu, M. (coaut.) - Istoria sociologiei româneşti, Buc., 19989 Mâciu, M. - Interpretări. Din istoria sociologiei româneşti, Junimea, Iaşi, 198010 Voinea, M. (coaut.) - Şcoala Sociologică de la Bucureşti – tradiţie şi actualizări, Buc., 1996


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA ECONOMIEI








-

Recomandate -

Obiective Cursul este conceput astfel încât să evidenţieze în permanenţă întrepătrunderea dintre economic şi social, prezentând un sistem de concepte şi paradigme specific sociologiei; motivaţia şi dezvoltarea umană; modele socio-culturale de organizare şi funcţionare a întreprinderilor pentru dezvoltare durabilă; liderul în cadrul grupului de muncă etc.


1 Definirea obiectului de studiu al sociologiei economice. Raportul sociologiei economice cu alte ştiinţe 2 Metodele sociologiei economice 3 Motivaţia şi dezvoltarea umană 4 Modele socio-culturale de organizare şi funcţionare a întreprinderilor 5 Întreprinderea în tranziţie. Aspecte ale schimbării întreprinderilor din perspectiva viitorului 6 Întreprinderile din România în procesul tranziţiei 7 Schimbări sociale în întreprinderi, de la taylorism la managementul participativ 8 Abordarea liderului în cadrul grupului de muncăEconomia în tranziţie şi dezvoltarea umană10 Rolul statului în perioada de tranziţie

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu, LP-lucrări de control) CStabilirea notei - răspunsurile la examen/colocviu/lucrări practice/proiect etc. 80%

finale (procentaje)

- activităţi aplicative atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc. -- teste pe parcursul semestrului -- teme de control 20%

Bibliografia 1 Chelcea, Septimiu - Chestionarul în investigaţia sociologică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19752 Cristea, Dumitru - Structurile psihosociale alr grupului şi eficienţa acţiunii, Ed. Academiei, Bucureşti, 19843 Dabu, Romulus şi Brigitte Jelici - Sociologia industrială, Ed. de Vest, Timişoara, 19954 Friedmann, G., Naville, P. - Traité de sociologie du travail, Paris, 19627 Galbraith, John, Kenneth - Societatea perfectă, Ed. Eurosong & Book, 19978 Herseni, Traian - Sociologia industrială, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19745 Mayo, Elton, Georges - The Social Problems of the Industrial Civilization, London, 19456 Mc Gregor, Douglas - The Human Side of Enterprise, New York, 19609 Nicolescu, Ovidiu - Managementul, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199210 Voiculescu, Dan - Negocierea – formă de comunicare şi relaţiile interumane, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 199111 Vroom, H., V. - Work and Motivation, New York, 196412 Weber, Max - The Theory of Social and Economic Organisation, New York, 194713 Zamfir, Cătălin - Dezvoltarea umană a întreprinderii, Ed. Academiei, Bucureşti, 198014 Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, L. (coord.)- Dicţionar de sociologie, Ed. Babel, Bucureşti, 199315 * * * - Revista de Sociologie, Ed. Academiei Române16 * * * - Revista de Cercetări Sociale, Fundaţia Sörös


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA POPULAŢIEI








-

Recomandate -

Obiective Cunoaşterea complexităţii şi actualităţii problemelor populaţiei din ţara noastră şi din lume; necesitatea intensificării eforturilor de înţelegere a acestei probleme fundamentale a contemporaneităţii, a lărgirii ariei de investigare a relaţiilor reciproce dintre populaţie şi dezvoltarea social-economică; punerea în evidenţă a tendinţelor demografice şi a oferi o bază ştiinţifică corespunzătoare acţiunilor îndreptate spre soluţionarea problemelor populaţiei; o mai bună cunoaştere a tematicii sociologiei populaţiei şi afirmarea spiritului de comprehensiune internaţională în acest domeniu.


1 Obiectul sociologiei populaţiei. Delimitări conceptuale 2 Raportul sociologiei populaţiei cu alte ştiinţe 3 Teorii cu privire la populaţie 4 Sistemul informaţional al sociologiei populaţiei 5 Fluxurile informaţionale în sociologia populaţiei 6 Structura populaţiei şi consecinţele ei economice, sociale 7 Mortalitatea populaţiei 8 Fertilitatea populaţieiNatalitatea populaţiei10 Nupţialitatea şi divorţialitatea11 Migraţia internă şi externă a populaţiei

12 Politici privind populaţia



Bibliografia 1 Mahler, Fred - Introducere în Juventologie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19832 Moare, Willbert - Sociologie şi demografie, în volumul Teorie şi metodă în ştiinţele sociale, Ed. Politică, Bucureşti, 19963 Pressat, Roland - Demographie sociale, P.U.F., Paris, 19714 Pescaru, Abr. - Populaţie şi societate, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19695 Pascu, Ştefan (coord.) - Populaţie şi societate, Ed. Dacia, Cluj, 19726 Rădulescu, Sorin - Sociologia vârstelor, Ed. Hyperion, Bucureşti, 19947 Trebici, V. - Populaţia terrei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 19918 Trebici, V. - Demografia, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 19799 Trebici, V. - Mică enciclopedie de demografie, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 197510 * * * - Populaţie şi societate, Periodic al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, editat de Centrul de Informare şi documentare economică11 * * * - Revista de Sociologie, Ed. Academiei Române12 * * * - Revista de Cercetări Sociale, Fundaţia Sörös


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA GRUPURILOR MICI

Codul disciplinei 1.5.5 Semestrul I Numărul de credite







-

Recomandate -

Obiective Cursul vizează însuşirea de către studenţi a sociologiei grupurilor şi a familiei, ca ramuri ale sociologiei generale; analiza modului în care, beneficiind de rezultatele investigaţiilor asupra familiei ca instituţie fundamentală a societăţii umane şi din alte unghiuri de vedere decât cel sociologic, s-a constituit sociologia familiei; prezentarea unor metodologii de cercetare specifice disciplinei; modalităţile concrete de investigaţie a acestui tip de comunitate umană.


1. Introducere în sociologia grupurilor2. Perspectiva sociologică a cercetării grupurilor. Caracteristici ale studierii lor.3. Premise ale constituirii sociologiei familiei. Obiectul sociologiei familiei. Caracteristici ale dezvoltării ei în România.4. Conceptul de familie. Izvoarele familiei. Motivaţii privind căsătoria şi întemeierea familiei.5. Structura familiei. Schimbări ale acesteia semnalate de sociologia familiei.6. Funcţiile familiei. Clasificări şi particularităţi.7. Contribuţii ale Şcolii sociologice de la Bucureşti (a lui Dimitrie Gusti) la cercetarea familiei8. Statusuri şi roluri familiale. Evoluţia statusurilor şi rolurilor feminine. Diferenţe sociale. Migrare feministă9. Familie şi societate. Evoluţia ei. Controlul social. “Criza” familiei? Semnificaţia conceptului de criză a familiei10. Modele alternative ale familiei contemporane. Experimenta neofamiliale.



Bibliografia 1 Cârlână, C., Tone, T. - Tendinţe în evoluţia familiei în România, în “Sociologie Românească”, nr.5, 19942 Ferreol, G. - Se poate vorbi de o criză a familiei? în “Sociologie Românească”, nr.5, 19943 Ghebrea, G., Tessier, R. - Cuplul şi familia românească: menţinerea precară a familiei tradiţionale, în “Sociologie Românească”, nr.5, 19944 Goodman, Norman - Familia, în “Introducere în sociologie”, Bucureşti, 19985 Iluţ, P. - Familia – cunoaştere şi asistenţă, Cluj-Napoca, 19956 Larionescu, M. - Familia: primatul ordinei morale, în “Sociologie Românească”, nr.5, 19947 Lloyd, Trevor - L ' emancipation des femmes, Lausanne, 19708 Michel, A. - Familie, industrializare, locuinţă, în “Sociologie franceză contemporană”, Bucureşti, 19719 Mihăilescu, I. - Politici sociale în domeniul populaţiei şi familiei, în “Politici sociale”, Ed. Alternative, Bucureşti, 199510 Mihăilescu, I. - Familie (Sociologia familiei), feminism, căsătorie, sex (relaţii dintre sexe), în “Dicţionar de sociologie”, Bucureşti, 199311 Mitrifan, Iolanda, Ciupercă, Cristian - Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei, Bucureşti, 199812 Niel, M. - Drama eliberării femeii, Bucureşti, 197413 Segalen, Martin - Sociologie de la famille, 198114 Voinea, M. - Sociologia familiei, T.V.B., Bucureşti, 199315 Voinea, M. - Restructurarea familiei, modele alternative de viaţă, în “Sociologie Românească”, nr.5, 1994


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA EDUCAŢIEI








-

Recomandate -

Obiective Cunoaşterea sociologică a învăţământului ca specialişti şi viitori profesori pentru a se integra mai uşor în învăţământ.


1. Geneza sociologiei educaţiei- Primele cercetări în Franţa, Anglia, S.U.A.2. Specificul sociologiei educaţiei. Cunoaşterea microgrupurilor, a mezogrupurilor şi a macrogrupurilor de elevi cât şi a cadrelor didactice.- Latura formativă şi informativă a educaţiei.3. Dezvoltarea sociologiei educaţiei după al doilea război mondial, odată cu R.S.T. contemporană.4. Concepţia sociologiei vestice şi estice despre educaţie.- Concepţia constructivistă despre educaţie.Th. LUKMANN şi BERGER despre relaţia dintre individ şi societate.5. Importanţa sociologiei educaţiei.II Metodologia educaţieiCercetarea laturii cantitative şi calitative a educaţiei.Clasa ca microsistem şi unitate funcţională.1. Metoda statistică.2. Metode comparativă.- “Efectul halo”, “efectul elev”Nota ca prognoză, diagnoză şi ierarhie a elevilor.3. Metoda pragmatică şi nondirectivă despre educaţie: Herbart, Helvetius,

Cornenius, J.J.Rousseau4. Observaţia- Elementele grilei de observaţie:a) situarea spaţială şi instituţională a şcoliib) raportul dintre actorii şcolii: elevi-educatori-conducătoric) observarea structurii formale şi informale a şcoliid) ghidul pentru observarea elevilor şi educatorilore) e) ghidul conţinutului: programe, manuale alternative etc.- Metodele calitative ale educaţiei: monografia, biografia, chestionarul, convorbirea, povestirea, studiul de caz.Chestionarul ca metodă şi instrument pentru descrierea şi explicarea fenomenului educaţiei.Obiectivitatea cercetării în sociologia educaţiei.III Reforma învăţământului în ţara noastră1. Politica educaţională.2. Direcţiile fundamentale ale reformei învăţământului.- Scopul reformei.- Reforma curriculară. Componenetele curriculului şcolar: schimbarea programelor şcolare şi folosirea manualelor alternative şi C.D.S.- Schimbarea caracterului învăţământului.- Atitudinea cadrelor didactice faţă de reforma învăţământului în cercetările sociologice.- Parteneriatul dintre şcoală şi comunitate.- Sistemul şcoală-familie-comunitate.- Şcolarizare şi neşcolarizare, abandon şcolar şi performanţă şcolară.IV Reforma învăţământului în ţările europene- Reforma învăţământului în Franţa, Anglia, Germania şi Olanda.- Indicatori statistici ai învăţământului european şi mondial.- Sistemul şcoală-familie-comunitate în ţările europene şi în S.U.A.- Unele probleme ale învăţământului în Marea Britanie şi S.U.A.V Factorii fundamentali ai formării personalităţii omului1. Rolul factorilor ereditari. Teoriile biologiste despre educaţie.2. Rolul factorilor educaţionali. Emile Durkheim, Cornenius şi John De Wey despre educaţie.3. Rolul factorilor sociali.- Diferenţieri în motivaţia învăţării în raport cu apartenenţa la o clasă sau alta.Determinarea socială a educaţiei- Rolul claselor sociale şi al societăţii în educaţie.- Şansele accesului în învăţământul superior în raport cu apartenenţa la clasele de jos sau de sus în învăţământul european: indicatori statistici.VI Relaţia dintre educaţie, personalitate şi orânduirea socială- Educaţia în perioada corporatismului şi egalitarismului gentilico-tribal.- Concepţia lui Platon despre educaţie şi tipul de personalitate umană.- Educaţia corporatist-medievală.- “Homo universale” al Renaşterii.- Omul enciclopedic al iluminismului.- Trăsăturile omului în orânduirea capitalistă.VII Educaţia interculturală şi sociologia interculturală- Conceptele de pluralism cultural, multiculturalitate şi interculturalitate.- Interculturalitatea în Franţa, Germania, Canada şi S.U.A.- Educaţia interculturală – o trăsătură a societăţilor democratice.- Organizaţii interculturale internaţionale.- Schimbul de elevi şi studenţi.- Interculturalitatea şi rezulatatele la învăţătură în Elveţia.

- Rolul educaţiei în integrarea în grupurile multiculturale şi pluriculturale.VIII Sociologia educaţiei permanenteConceptul de educaţie permanentă- Educaţia ca “luminare a poporului” şi “şcoală a poporului” în Franţa- Educaţia permanentă ca motor al educaţiei.- Factorii determinanţi ai educaţiei permanente.Conferinţa de la Salzburg pe tema educaţiei.- Educarea permanentă a adulţilor.- Autoeducaţia şi autoinstruirea ca forme ale educaţiei permanente.- Caracteristicile vieţii contemporane care impun autoeducaţia.- Sistemul educaţiei permanente:1. educaţia antepreşcolară2. educaţia preşcolară3. educaţia şcolară şi postliceală4. educaţia universitară şi postuniversitarăIX Studiul multidisciplinar şi istoric al educaţiei permanente- Abordarea educaţiei din perspectiva sociologiei, psihologiei şi pedagogiei.- Convieţuirea între generaţii. Relaţia adultului cu celelalte vârste.- Relaţia dintre educaţia permanentă şi economie.X Instituţionalizarea educaţiei permanente- Instituţionalizarea educaţiei adulţilor.- Educaţia permanentă în Europa şi S.U.A.- Învăţarea adultului.- Formele lustruirii adulţilor.- Trăsăturile adultului. Atitudinea adultului în raport cu vârsta faţă de învăţătură.



Bibliografia 1 Ion I.Ionescu - Sociologia şcolii, Ed.Polirom, Iaşi, 19972 Pierre Dasen - Educaţia interculturală, Ed.Polirom, Iaşi, 19993 Leon Ţopa - Sociologia educaţiei permanente, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 19734 Emil Surdu - Prelegeri de pedagogie generală, 19955 Fred Mahler - Sociologia educaţiei învăţământului, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19776 Constantin Cucoş - Pedagogie, Ed.Polirom, Iaşi, 19967 Vasile Ghica - Ghid de consiliere şi orientare şcolară pentru orele de dirigenţie, Ed.Polirom, Iaşi, 19988 Gheorghe Barbu - Condiţii de viaţă ale familiilor sărace cu copii, în Revista Calitatea vieţii, nr.1-2, 19979 Mihaela Teodorescu - Fenomenul abandonului şcolar în familiile sărace, în Revista Calitatea vieţii, nr.1-2, 199710 Georgeta Mitico - Structuri psihice ca elemente ale stilului de viaţă în familie, în Revista Calitatea vieţii, nr.1-2, 1995


Suport de curs ID


Lect.univ. Ion Gîfu


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei AXIOLOGIE








-

Recomandate -

Obiective 1. Să prezinte studenţilor un număr mare de noţiuni de specialitate şi maniera în care se structurează într-o imagine globală care să pledeze pentru autonomia disciplinei.2. Argumentarea în favoarea unei discipline cu o identitate bine precizată, care să nu se regăsească în aria de lucru a altor discipline.3. Poziţia disciplinei în economia ştiinţelor umaniste, conexiunea şi intersectarea ei cu alte discipline, interferenţele şi coabitarea, caracterul util al prezenţei sale în vecinătatea celorlalte discipline şI împrumuturile reciproce.4. Motivarea prezenţei sale în campul ştiinţelor reflexive ale secolului XX.


1. Obiectuil, definiţia şi obiectivele aiologiei2. Scurt istoric3. Cauzele apariţiei istorice a axiologiei4. Geneza valorii - psihologia şi ontologia procesului5. Tipuri de valori6. Nietzsche ca moment istoric în filosofia valorii 7. Conflictul valorilor - între obiectivitate şi hermeneutică8. Axiologie şi teologie9. Axiologie şi estetică10. Axiologie şi logică11. Axiologie şi metafizică12. Perspectivele şi viitorul axiologiei



Bibliografia 1. Andrei, Filosofia valorilor, Polirom, Iaşi, 19972. N. Râmbu, Filosofia valorilor, Ed. Şti. Şi Enc., 19963. L. Blaga, Trilogia valorilor, Humanitas, Buc., 19944. Lavelle Louis, Traite des valeurs, Plon, Paris5. T. Vianu, Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, Buc., 1984


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaCerc.pr. Ion Militaru


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei PRAXIOLOGIE








-

Recomandate -

Obiective 1. Să prezinte studenţilor un număr de noţiuni de specialitate şi maniera în care se structurează într-o imagine globală care să facă credibilă disciplina în cauză.2. Argumentarea în favoarea unei discipline cu o identitate bine-precizată, care să nu se regăsească în celelate discipline.3. Poziţia disciplinei în economia ştiinţelor umaniste, conexiunea şi intersectare ei cu alte discipline, interferenţele şi coabitarea, caracterul util al prezenţei sale în vbecinătatea celorlalte discipline şi împrumuturile reciproce.4. Motivarea prezenţei sale în abordarea riguroasă a ştiinţelor umaniste ale secolului nostru, utilitatea şi raţiunea de a fi a praxiologiei




Bibliografia 1. Obiectul definiţia şi specificul praxiologiei2. Scurt istoric al praxiologiei3. Contextul istoric şI filosofic al apariţiei praxiologiei ca disciplină specifică în domeniul ştiinţelor spiritului4. Poziţia cursului în raport cu alte discipline; filosofie, sociologie,

economie, politologie şi logică5. Recuzita terminologică şi conceptuală ca instrumentar şi metodă de lucru particulară6. Sensul raţional şI pragmatic al disciplinei în câmpul ştiinţelor umaniste ale secolului XX7. Praxiologie şi marxism un aspect particular al trecutului disciplinei8. Antecedente filosofice: pragmatism, instrumentalism, utilitarism9. Praxiologie şI teleologie10. Cauzalityate şI motivaţie11. Problema ac\iunii12. Acţiune şi politică - actualitatea praxiologiei13. Praxiologie, teologie şi etică


Suport de curs ID

Coordonator de disciplină Grad didactic, titlu, prenume, numele SemnăturaCerc.pr. Ion Militaru


PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei

Codul disciplinei Semestrul Numărul de credite



Specializarea FILOSOFIE-SOCIOLOGIE



-

Recomandate -




Bibliografia Lista materialelor didactice necesare

Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ








-

Recomandate -





Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei PSIHOLOGIE SOCIALĂ








-

Recomandate -

Obiective 1. Cunoaşterea şi înţelegerea de către studenţi a problemelor de bază ale psihologiei sociale18. Formarea premiselor competenţelor metodologice de investigare şi utilizare, în

practica asistenţei sociale, a fenomenelor psihosociale19. Cultivarea unor disponibilităţi motivaţional-afective privind interesul pentru

dimensiunea psihosocială a asistenţei sociale Conţinut(descriptori)



Bibliografia


Suport de curs ID



PROGRAMA ANALITICĂ








-

Recomandate -





Suport de curs ID



denumirea disciplinei - universitatea din...

Documents