de asistenŢĂ cadrul naŢiunilor unite pentru … · moldova. În acest context, undaf stabilește...

CADRUL NAŢIUNILOR UNITEDE ASISTENŢĂ

PENTRU DEZVOLTARE2007 – 2011

Republica Moldova

Decembrie 2005Chișinău

Guvernul Republicii Moldova Organizaţia Naţiunilor Unite

CADRUL NAŢIUNILOR UNITEDE ASISTENŢĂ

PENTRU DEZVOLTARE2007 – 2011

Republica Moldova

Decembrie, 2005Chișinău

2

CuprinsAbreviaţii...........................................................................................................................................................3Rezumat Executiv.............................................................................................................................................5UNDAF pe scurt..............................................................................................................................................6Semnături..........................................................................................................................................................7

1. Introducere..................................................................................................................................................81.1 Scopul UNDAF...............................................................................................................................81.2 Legături strategice..........................................................................................................................81.3 Procesul de pregătire......................................................................................................................9

2. Rezultate.....................................................................................................................................................11Rezultatul 1 UNDAF: Guvernare și participare...............................................................................11Rezultatul 2 UNDAF: Acces la servicii de calitate..........................................................................14Rezultatul 3 UNDAF: Dezvoltare regională și locală.....................................................................16

3. Resurse necesare.......................................................................................................................................184. Implementare............................................................................................................................................195. Monitorizare și evaluare..........................................................................................................................20

5.1 Monitorizare..................................................................................................................................205.2 Evaluarea UNDAF........................................................................................................................20

Lista anexelorAnexa A: Matricea rezultatelor UNDAF...........................................................................................21Anexa B: Calendarul și Cadrul de monitorizare și evaluare..........................................................36Anexa C: Tabelul de legătură – Probleme ale dezvoltării umane, SCERS, ODM și instrumente ratificate

în domeniul drepturilor omului.............................................................................................67

Lista tabelelor și figurilorFigura 1: Harta Republicii Moldova...............................................................................................10Tabelul 1: Date principale.................................................................................................................10Tabelul 2: Estimare a resurselor necesare, 2007-2011...................................................................18

3CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE

AbreviaţiiADI Afecţiuni cauzate de deficienţă de iodAPL Autoritatea Publică LocalăAPP Asociaţia Părinţilor și PedagogilorBIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (Banca Mondială)BNS Biroul Naţional de StatisticăCBGC Cercetări ale bugetelor gospodăriilor casniceCCA Evaluare Comună de ŢarăCCTM Cadrul de Cheltuieli pe Termen MediuCDC Convenţia cu privire la Drepturile CopiluluiCEDAW Convenţia cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva

Femeilor (engleză: Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women)

CIMC Conduita Integrată a Maladiilor la CopiiCSI Comunitatea Statelor IndependenteDIU Dispozitiv intra-uterinDM Declaraţia MileniuluiDSSE Departamentul de Stat pentru Situaţii ExcepţionaleDTC Dezvoltarea Timpurie a CopiluluiECE/AC Europa Centrală și de Est/Asia CentralăECE/CSI Europa Centrală și de Est/Comunitatea Statelor IndependenteEFDV Educaţie pentru Formarea Deprinderilor de ViaţăGT Grup TematicHIV/SIDA Virusul Imunodeficieţei Umane/Sindromul Imuno Deficienţei AchiziţionateICPD Conferinţa Internaţională pentru Populaţie și Dezvoltare (engleză: International

Conference for Population and Development) IEC Informare, Educaţie și ComunicareILO Organizaţia Internaţională a Muncii (engleză: International Labour Organization)IPEC Programul Internaţional pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Muncă a Copiilor

(engleză: International Programme on the Elimination of Child Labor)IMM Întreprinderi Mici și MijlociiIT Tehnologii Informaţionale (engleză: Information Technology)ITS/MTS Infecţii cu transmitere sexuală/Maladii cu transmitere sexualăMAIA Ministerul Agriculturii și Industriei AlimentareMF Ministerul FinanţelorMFI Instituţie de Micro-Finanţare (engleză: Micro-Finance Institution)MEC Ministerul Economiei și ComerţuluiMERN Ministerul Ecologiei și Resurselor NaturaleMETS Ministerul Educaţiei, Tineretului și SportuluiMJ Ministerul JustiţieiMSPS Ministerul Sănătăţii și Protecţiei SocialeONG Organizaţie non-guvernamentală OC Organizaţie comunitarăOCDE Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

4

OSC Organizaţie a societăţii civileOSCE Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în EuropaPEI Programul Extins de ImunizarePIB Produsul Intern BrutPPC Paritatea puterii de cumpărarePT Program de ŢarăRMI Rata mortalităţii infantileRMM Rata mortalităţii materneRODM Raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (engleză: MDGR, Mil-

lennium Development Goals Report)SCERS Strategia de Creștere Economică și Reducere a SărăcieiUE Uniunea EuropeanăUNCT Grupul de Ţară al Agenţiilor ONU (engleză: United Nations Country Team)UNDAF Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (engleză: UNDAF, United

Nations Development Assistance Framework)


Rezumat executivCadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF) este un plan de afaceri al Siste-mului ONU în Moldova pentru perioada cuprinsă între 2007 și 2011. Acesta provine dintr-un proces consultativ între Agenţiile ONU, Guvernul Republicii Moldova și parteneri ai societăţii civile, lansat în debutul anului 2005, odată cu pregătirea Evaluării Comune de Ţară (CCA). CCA a identificat câ-teva provocări urgente pentru ţară în domeniul dezvoltării umane. UNDAF asigură un cadru pentru abordarea acestor provocări și descrie trei priorităţi comune pentru Sistemul Naţiunilor Unite, în cooperare cu parteneri guvernamentali și ai societăţii civile. Acestea vizează:

• Guvernarea și participarea, • Extinderea accesului la servicii de calitate, și • Dezvoltarea regională și locală.

Fiecare dintre aceste domenii de cooperare prioritare va avea contribuţii strategice la realizarea Obi-ectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) la nivel naţional, fiind în același timp în consens cu Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS) și Planul de Acţiuni Uniunea Euro-peană – Republica Moldova.

Pentru realizarea acestor priorităţi comune, Matricea rezultatelor UNDAF descrie rezultatele pla-nificate ale programelor și proiectelor Agenţiile ONU. Matricea demonstrează modul în care vor fi combinate contribuţiile și avantajele comparative ale fiecărei agenţii pentru a extinde la maxim impactul cooperării ONU pentru dezvoltare. De asemenea, aceasta va servi drept instrument de sprijin pentru Sistemul ONU la identificarea oportunităţilor pentru programe comune și alte meca-nisme de cooperare, folosite în scopul reducerii costurilor de tranzacţie și perfecţionarea eficienţei Sistemului ONU. Prezentul UNDAF instituie, în același timp, un plan de monitorizare și evaluare pentru a sprijini Sistemului ONU, Guvernul și alţi parteneri în raportarea și determinarea progresul înregistrat.

O evaluare importantă va fi realizată pe durata ciclului de cinci ani: evaluarea finală a UNDAF în 2010 – ea va fi efectuată la timpul potrivit pentru a pregăti viitorul ciclu UNDAF. Pe durata ciclului, unele programe și proiecte de cooperare vor fi monitorizate și evaluate în cadrul reuniunilor siste-matice ale grupurilor de lucru UNDAF, compuse din reprezentanţi ai Agenţiilor ONU, Guvernului, societăţii civile și alţi parteneri.

Prezentul Cadru Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare este axat pe capacităţile ţării și pe avantajele comparative și practicile reușite de colaborare a Agenţiilor ONU. Este un cadru strategic și realizabil pentru promovarea unui viitor mai sigur, prosper și echitabil pentru toţi cetăţenii Repu-blicii Moldova.

6

UN

DA

F PE

SC

URT

Gu

vern

are

Rezu

ltat

ul 1

UN

DA

F

Căt

re a

nul 2

011,

inst

ituţii

le p

ublic

e cu

sp

riji-

nul

orga

niza

ţiilo

r soc

ietă

ţii c

ivile

(OSC

) vor

di

spun

e de

cap

acită

ţi m

ai b

une

de a

sigu

ra-

re a

bun

ei g

uver

nări

și a

sup

rem

aţie

i leg

ii,

acce

sulu

i ega

l la

just

iţie

și p

rom

ovăr

ii dr

ep-

turil

or o

mul

ui.

Rezu

ltate

ale

Pro

gram

ului

de

Ţară

1.1

Sunt

for

mul

ate,

im

ple

men

tate

și

mo

-ni

toriz

ate

mai

tra

nsp

aren

tă ș

i p

artic

ipat

iv

pol

itici

în

favo

area

săr

acilo

r ce

ab

orde

ază

pro

ble

me

de p

opul

aţie

și d

ezvo

ltar

e.1.

2 Si

stem

ul d

e ju

sti ţi

e fu

ncţio

neaz

ă m

ai

tran

spar

ent,

resp

onsa

bil

și in

dep

ende

nt.

1.3

Un

anga

jam

ent m

ai m

are

de p

artic

ipar

e în

pro

cesu

l naţ

iona

l de

dezv

olta

re a

l org

a-ni

zaţii

lor s

ocie

tăţii

civ

ile ș

i al m

ijloa

celo

r de

info

rmar

e în

mas

ă.1.

4 U

n m

anag

emen

t m

ai b

un a

l res

urse

lor

de m

ediu

și n

atur

ale,

efe

ctua

t în

conf

orm

i-ta

te c

u st

anda

rdel

e in

tern

aţio

nale

/UE.

1.5

O p

reg ă

tire

mai

bun

ă p

entr

u a

pre

veni

și

dim

inua

dez

astr

ele

și c

rizel

e p

rovo

cate

de

om

și d

e na

tură

.

Acc

es la

ser

vici

i de

calit

ate

Rezu

ltat

ul 2

UN

DA

F

Căt

re a

nul

2011

, ca

tego

riile

vul

nera

bile

vor

ben

efic

ia

de u

n ac

ces

extin

s, e

chita

bil

și g

aran

tat

la s

ervi

ciile

de

baz

ă de

cal

itate

pre

stat

e de

sta

t cu

sp

rijin

ul s

ocie

tăţii

ci

vile

.

Rezu

ltate

ale

Pro

gram

ului

de

Ţară

2.1

Toţi

cop

iii, î

n sp

ecia

l cei

mai

dez

avan

taja

ţi, b

enef

i-ci

ază

de a

cces

la p

rogr

ame

de în

griji

re t

imp

urie

, dez

-vo

ltar

e și

edu

caţie

prim

ară

de c

alita

te.

2.2

Pers

oane

de

vârs

tă re

pro

duct

ivă

adop

tă c

omp

orta

-m

ente

sig

ure

și s

olic

ită p

rodu

se ș

i inf

orm

aţii

de s

ănăt

a-te

în d

omen

iul H

IV/S

IDA

, ITS

și s

ănăt

ate

rep

rodu

ctiv

ă.2.

3 To

ţi ce

tăţe

nii,

în s

pec

ial

cei

vuln

erab

ili, b

enef

icia

-ză

de

un a

cces

ext

ins

la a

sist

enţă

med

ical

ă de

baz

ă de

b

ună

calit

ate.

2.4

Cat

egor

iile

vuln

erab

ile b

enef

icia

z ă d

e ac

ces

extin

s la

ser

vici

i cal

itativ

e de

pro

tecţ

ie s

ocia

lă, i

nclu

siv

sist

e-m

e p

entr

u ab

orda

rea

pro

ble

mel

or v

iole

nţei

, ab

uzul

ui,

exp

loat

ării

și d

iscr

imin

ării.

Dez

volt

are

reg

ion

ală

și lo

cală

Rezu

ltat

ul 3

UN

DA

F

Căt

re a

nul 2

011,

cat

egor

iile

vuln

erab

ile d

in

regi

unile

rur

ale

și u

rban

e să

race

vor

ben

e-fic

ia d

e op

ortu

nită

ţile

dezv

oltă

rii s

ocia

l-ec

onom

ice

dura

bile

dat

orită

uno

r p

oliti

ci

regi

onal

e și

loca

le a

decv

ate,

imp

lem

enta

te

de A

dmin

istr

aţiil

e Pu

blic

e Lo

cale

(A

PL)

și

par

tene

ri.

Rezu

ltate

ale

Pro

gram

ului

de

Ţară

3.1

Adm

inis

traţ

iile

Pub

lice

Loca

le a

ctiv

ează

m

ai e

ficie

nt ș

i mai

tran

spar

ent.

3.2

Noi

afa

ceri

și lo

curi

de lu

cru

crea

te în

re-

giun

ile s

ărac

e vi

zate

, situ

ate

în m

ediu

l rur

al

și u

rban

.3.

3 Co

mun

ităţi

și o

rgan

izaţ

ii al

e so

ciet

ăţii

civi

le a

bili

tate

să

par

ticip

e la

pro

cese

le d

e p

lani

ficar

e, im

ple

men

tare

și m

onito

rizar

e a

dezv

oltă

rii lo

cale

.


SemnăturiNoi, Echipa de Ţară a Naţiunilor Unite și Guvernul Republicii Moldova, ne angajăm în favoarea unei cooperări, coordonări și a unui parteneriat pentru implementarea acestui Cadru Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare, ca mijloc de susţinere a priorităţilor naţionale formulate în Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei și Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului la nivel naţional.

Guvernul Republicii Moldova Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie

Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

Programul Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA

Organizaţia Internaţională a Muncii

Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Știinţă și Cultură

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune

Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite

Banca Mondială

8

1. Introducere

1.1 Scopul UNDAF

Prezentul UNDAF servește drept plan de afaceri al Sistemului ONU în Moldova pentru perioada dintre 2007 și 2011. Acesta constituie un cadru de operaţiuni ce ghidează activităţile tuturor agen-ţiilor spre o viziune comună asupra progresului uman în Republica Moldova, cu accent pe reducerea disparităţilor socio-economice, protecţia celor mai vulnerabili și asigurarea unor relaţii politice, culturale și de piaţă mai semnificative cu Uniunea Europeană. Priorităţile și rezultatele anticipate, formulate în UNDAF, se bazează pe problemele analizate în Evaluarea Comună de Ţară (CCA) și răspund obiectivelor Guvernului Republicii Moldova, stabilite de Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS), în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) la nivel naţional.

UNDAF reprezintă de asemenea o declaraţie puternică în favoarea continuării unei prezenţe cu va-loare adăugată a Naţiunilor Unite în Moldova. Este o prezenţă ce se bazează pe lecţiile însușite și practicile reușite ale fiecărei agenţii. Deși intervenţiile UNDAF vizează întreaga ţară, o atenţie spe-cială va fi acordată unor sectoare, regiuni și categorii ţintă selectate pentru a înregistra succese du-rabile în domeniul educaţiei, asistenţei medicale, prevenirii HIV/SIDA, protecţiei mediului, creșterii economice, guvernării și implementării convenţiilor internaţionale.

1.2 Legături strategice

Conform CCA, Republica Moldova se situează la o intersecţie a dezvoltării sale sociale și economice. De la obţinerea independenţei în 1991, ţara a realizat pași importanţi pentru a moderniza economia sa, pentru a combate corupţia și a extinde accesul la servicii de sănătate și educaţie. În pofida aces-tor eforturi, calitatea vieţii multor cetăţeni ai Moldovei a înregistrat un declin. Cadrul normativ în domeniul drepturilor, inerent în constituţie și în ratificarea tratatelor internaţionale, este pozitiv și semnificativ. Implementarea acestui cadru, însă, solicită o atenţie urgentă. Realizarea majorităţii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului este apreciată ca fiind probabilă. Este necesar de eforturi urgente pentru a aborda principalele lacune în domeniul legislativ, în politici și servicii; acestea re-prezentînd eforturi centrale în implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. În acest context, UNDAF stabilește rolul strategic al prezenţei actuale a Naţiunilor Unite în Moldova. Contribuţiile fiecărei Agenţii ONU, ghidate de priorităţile acestui plan de afaceri co-mun și implementate în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, au drept ţel obţinerea sinergiei. Rezultatele vor fi mai mari decât suma părţilor fiecărei agenţii, cu o rază mai largă de cooperare a Sistemului ONU cu Guvernul ţării și alţi parteneri.

1.3 Procesul de pregătire

Priorităţile prezentului UNDAF au fost decise la Seminarul de stabilire a priorităţilor din iunie 2005, ce a reunit împreună Sistemul ONU, Guvernul și parteneri relevanţi reprezentând societatea civilă și parteneri de dezvoltare internaţionali. Participanţii au fost de acord asupra trei (3) rezultate ale UNDAF sau priorităţi colective ale Sistemului ONU în activitatea lor cu guvernul și societatea civilă pentru următorul ciclu de program pe cinci ani. Un atelier suplimentar a fost organizat în iulie 2005, cu participarea personalului programelor ONU pentru a elabora un cadru de rezultate mai detaliat, ce continuă priorităţile convenite. Acesta a fost distribuit partenerilor guvernamentali și ai societăţii civile în timpul rundelor de consultări pentru abordarea preocupărilor strategice și practice. Ver-siunea finală a UNDAF a fost aprobată și semnată de agenţii și Guvernul Republicii Moldova la 15 decembrie 2005.


Prezentul UNDAF este compus din cinci părţi: • Partea 1 include o introducere despre UNDAF și locul său strategic în eforturile pentru dez-

voltare umană în Moldova;• Partea a 2-a constituie miezul documentului și descrie rezultatele care vor fi obţinute prin

intermediul programului de cooperare între Sistemul ONU și partenerii guvernamentali și ai societăţii civile în perioada dintre 2007 și 2011;

• Partea a 3-a schiţează necesităţile de resurse pentru implementarea UNDAF;• Partea a 4-a descrie acordurile de coordonare, implementare și parteneriat necesare pentru

atingerea rezultatelor UNDAF; și• Partea a 5-a explică mecanismele necesare pentru monitorizarea și evaluarea implementării

UNDAF pe durata ciclului de program.

Există trei Anexe: Anexa A este o matrice detaliată a rezultatelor ce prezintă rezultatele UNDAF, rezultatele programelor de ţară și produsele ce-și aduc contribuţia, precum și legăturile lor strategice cu priorităţile naţionale stabilite în SCERS, ODM la nivel naţional și Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova.

Anexa B conţine un cadru și un calendar de monitorizare și evaluare. Calendarul include indicatori, date iniţiale și date ţintă pentru fiecare rezultat din UNDAF și expune anumite riscuri și presupune-ri la elaborarea UNDAF. Calendarul oferă o referinţă promptă la principalele exerciţii de colectare a datelor ce urmează a fi efectuate în timpul ciclului de program.

Pentru informaţii suplimentare, Anexa C cuprinde un tabel ce arată legăturile dintre problemele-cheie analizate în CCA și obiectivele SCERS, ODM și instrumentele în domeniul drepturilor omului ratificate de Republica Moldova.

10

Figura 1: Harta Republicii Moldova

Tabelul 1: Date principale

Suprafaţa (mii km2) 33,8

Populaţia (mii) 3,3861

Numărul estimat al emigranţilor 367,000 până la un număr estimat de 600,000

Venitul pe cap de locuitor (PPC) $ 2,428 (dolari SUA)

Sărăcia (procentul celor care trăiesc cu $2.15 pe zi) 40

Sursă: Evaluare Comună de Ţară, Naţiunile Unite în Republica Moldova, iulie 2005.

1 Numărul total al populaţiei, cu excepţia regiunii Transnistrene și Municipiului Bender. Biroul Naţional de Statistică, Nota “Numărul popula-ţiei Republicii Moldova din 1 ianuarie, 2005”, aprilie 2005.


2. RezultateAcest Cadru al Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF) a fost elaborat în baza analizei profunde prezentate în Evaluarea Comună de Ţară (CCA), și trei (3) rezultate UNDAF, sau rezultate-cheie, anticipate din cooperarea dintre ONU, Guvern și societatea civilă, identificate în cadrul unui atelier organizat în iunie 2005. Aceste rezultate sunt:

1. Către anul 2011, instituţiile publice, cu sprijinul organizaţiilor societăţii civile (OSC), vor dis-pune de capacităţi mai bune de asigurare a bunei guvernări, supremaţiei legii, accesului egal la justiţie și promovării drepturilor omului.

2. Către anul 2011, categoriile vulnerabile vor beneficia de un acces extins, echitabil și garantat la servicii de bază prestate de stat cu sprijinul societăţii civile.

3. Către anul 2011, categoriile vulnerabile din regiunile sărace rurale și urbane vor beneficia de oportunităţile unei dezvoltări socio-economice durabile datorită unor politici regionale și loca-le adecvate, implementate de Administraţiile Publice Locale (APL) și parteneri.

Procesul de elaborare a acestor priorităţi colective pentru Sistemul ONU a implicat utilizarea unui set de criterii care au accen-tuat folosirea resurselor limitate ale ONU și ale partenerilor în modul cel mai strategic și valorific (Vezi textul din Boxa 1). Astfel, implementarea acestor trei rezultate ale UNDAF poate aduce cele mai bune avantaje ale practicilor reușite și ale lecţiilor învăţate ale Sistemului ONU în Moldova. Una din însușirile principale ale UNDAF este faptul că, prin concentrarea celei mai importante părţi a resurselor Agenţiilor ONU asupra acestor trei priorităţi, Sistemul ONU și par-tenerii săi vor contribui în mod substanţial și strategic la realizarea SCERS, a ODM la nivel naţional și la priorităţile de politici ale Planului de Acţiuni UE–Republica Moldova. Colaborarea esenţială în acest demers va oferi oportu-nităţi pentru crearea unor parteneriate solide cu Guvernul ţării, grupurile societăţii civile, instituţii-le financiare internaţionale și donatorii bilaterali.

Rezultatul 1 UNDAFCătre anul 2011, instituţiile publice, cu sprijinul organizaţiilor societăţii civile (OSC), vor dis-pune de capacităţi mai bune de asigurare a bunei guvernări, supremaţiei legii, accesului egal la justiţie și promovării drepturilor omului.

Sondajele de opinie publică, efectuate recent, relevă că majoritatea populaţiei nu este satisfăcută de calitatea guvernării în Republica Moldova, deși sunt observate tendinţe pozitive. Încrederea în insti-tuţiile statului este redusă2. Instituţiile publice sunt considerate ca fiind în afara controlului public. Relaţiile actuale dintre autorităţile centrale și locale sunt caracterizate ca fiind „complicate, unidi-recţionale și ineficiente” și adesea contravin angajamentelor ţării faţă de Consiliul Europei3. Lipsa unei creșteri economice durabile este cauzată parţial de legislaţia imperfectă și de lipsa capacităţilor de aplicare a legislaţiei.

Boxa 1: Criterii de selectare a rezultatelor UNDAFPentru a realiza acest rezultat al UNDAF ...

• Dispunem de resurse suficiente SAU putem mobi-liza resurse suficiente.

• Avem capacităţi tehnice ȘI putem crea capacităţi locale.

• Posedăm practici reușite.• Acest rezultat va ameliora vieţile celor mai vulner-

abile și excluse persoane. • Acest rezultat va aborda problemele gender.• Acest rezultat va aborda prevenirea crizelor.• Problemele abordate de acest rezultat devin mai

grave și nu au fost abordate suficient de alţii.

Sursa: Seminarul de stabilire a priorităţilor UNDAF, Prezentări, Moldova, 29 iunie – 1 iulie 2005.

12

Evaluarea Comună de Ţară (CCA) indică un deficit al bunei guvernări în Moldova. Au fost identi-ficate patru probleme-cheie ce împiedică cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de drepturile lor la o bună guvernare: administraţia publică ineficientă, instabilitatea politică și legislativă, o in-suficientă supremaţie a legii și o lipsă a libertăţii presei și accesului la informaţie. Atingerea ODM va fi imposibilă fără o reformă substanţială a practicilor de guvernare. În particular, este necesară o planificare strategică și o coordonare inter-guvernamentală pentru a aborda drepturile categoriilor dezavantajate ale populaţiei. Cadrul legislativ este în principal un bun normativ și suferă din cauza unei aplicări și monitorizări insuficiente. Se constată o participare insuficientă a societăţii civile și a sectorului privat la formularea legislaţiei și politicilor. Activităţile economice sunt de asemenea rea-lizate fără a lua în considerare impactul și reglementările în domeniul mediului, ameninţând astfel resursele deja fragile de apă și sol.

Iniţiativele Sistemului ONU pentru atingerea acestui rezultat UNDAF vor încuraja elaborarea și aplicarea, de o manieră deschisă și responsabilă, a unor politici în favoarea săracilor, vor consolida funcţionarea sistemului de justiţie, vor încuraja participarea mai constructivă a comunităţilor în dezbaterile asupra dezvoltării ţării și vor îmbunătăţi managementul de mediu în conformitate cu standardele internaţionale/UE și Acordurile Multilaterale de Mediu a căror Moldova este parte. In-tervenţiile la nivel naţional vor fi suplinite de o participare mai activă a ONU în iniţiativele de dez-voltare la nivel subregional. Efectele-cheie ale acestui rezultat UNDAF vor consolida de asemenea pregătirea Guvernului de a face faţă dezastrelor provocate de natură și de om. Sursa principalilor indicatori ai progresului în acest domeniu dificil al reformei guvernării va constitui din indicatori de calitate a guvernării, actualizaţi anual cu asistenţa Băncii Mondiale,4 și rapoarte de progres în-tocmite de organele și instituţiile de implementare naţionale independente și competente.

În domeniul politicilor în favoarea săracilor, schimbările concrete prevăzute în urma cooperării ONU vor implica elaborarea unor noi legi pentru a răspunde la situaţia categoriilor sociale vulnerabile din Moldova, eforturi de modernizare a sistemului administraţiei publice, consolidarea capacităţilor de planificare și bugetare strategică în cadrul unor ministere și departamente vizate și ameliorarea, în mare măsură, a calităţii și utilizării datelor statistice, cu accent pe dezagregarea demografică, geo-grafică, pe genuri și grupuri vulnerabile. Susţinerea acordată de sistemul ONU va abilita partenerii naţionali să efectueze și să răspândească cercetări și analize de politici care abordează implicările politicilor internaţionale și legislaţia naţională privind drepturile omului. De asemenea, susţine-rea acordată de Sistemul ONU va contribui la formarea capacităţilor de monitorizare și raportare a tratatatelor ratificate în domeniul drepturilor omului a principalelor instituţii guvernamentale. ONU va sprijini stabilirea a două funcţii noi de Avocat Naţional (Ombudsperson) pentru drepturile copilului și femeilor. Va fi constituit un Consiliu Naţional pentru Populaţie, pentru o formulare și o monitorizare mai reușită a politicilor în domeniul populaţiei. În fine, agenţiile ONU vor acorda asistenţă factorilor de decizie la nivel local în vederea perfecţionării capacităţilor lor de fortificare a cunoștinţelor și a resurselor pentru grupurile vulnerabile.

Sistemul de justiţie va beneficia de propuneri noi de reformă și sisteme de monitorizare și evalua-re a performanţelor sistemului judiciar. Judecătorii, avocaţii și colaboratorii organelor de drept vor

2 Doar 9% a populaţiei au încredere în Guvern, 8% au încredere în Parlament, 5,4% au încredere în justiţie, 2,5% au încredere în partidele politice și

3,8% au încredere în poliţie (faţă de 43,9% care au încredere în biserică). Barometrul Opiniei Publice din Moldova, Institutul de Politici Publice, fe-

bruarie 2005.3 Moldova: Istoricul cooperării cu Consiliul Europei, raport elaborat de Secretariatul Congresului Autorităţilor Locale și Regionale al Consiliului Euro-

pei, 8 noiembrie 2004, SG/Inf (2004)29final.4 Kaufmann, D., A. Kraay și P. Zoido-Lobaton, 2004. Governance Matters IV: Indicatori actualizaţi pentru 2004. Banca Mondială și Universitatea Stan-

ford. Indicele celor 6 indicatori este bazat pe 25 surse de date separate din 18 organizaţii diferite, inclusiv Gallup International, the Economist Intel-

ligence Unit, Freedom House și Forumul Economic Mondial.


obţine noi abilităţi de administrare a sistemului de justiţie, în conformitate cu instrumentele in-ternaţionale privind drepturile omului. Sistemul justiţiei juvenile va fi consolidat, iar legislaţia și procedurile vizând refugiaţii și solicitanţii de azil vor fi modificate în corespundere cu standardele internaţionale. Eforturile pentru o angajare mai largă a comunităţilor și organizaţiilor societăţii civile (OSC) în pro-cesul de dezvoltare a ţării vor implica mecanisme mai bune de coordonare și distribuire a informaţiei, dezvoltarea capacităţilor comunităţilor și OSC vizate pentru a influenţa și monitoriza planurile na-ţionale și angajamentele internaţionale și conlucrarea cu anumite reţele ale mass-media pentru per-fecţionarea rapoartelor privind dezvoltarea umană pe tot teritoriul ţării. Va fi elaborată o strategie naţională de integrare a refugiaţilor și persoanelor strămutate intern și încurajare a încrederii lor în mijloacele proprii. Schimbările pentru îmbunătăţirea managementului de mediu vor fi axate pe in-strumente actuale de monitorizare și sisteme de informare privind mediul, elaborarea unor evaluări mult mai eficiente ale impactului asupra mediului și aplicarea unor standarde mai bune de securitate alimentară și calitate a apei. ONU va susţine Moldova în armonizarea și executarea acordurilor in-ternaţionale de mediu semnate și ratificate de Moldova. Capacităţile de pregătire și răspuns la dez-astre vor fi de asemenea fortificate cu noi strategii de soluţionare a problemelor de securitate umană și asistenţă pentru pregătirea unui plan cuprinzător pentru eventualitatea dezastrelor la nivel naţional și local. Departamentul de Stat pe Situaţii Excepţionale reprezintă o poziţie excelentă de însușire a unui rol de lider la nivel naţional perfecţionând legăturile acestuia cu platforma dezastrelor naturale și structurile și autorităţile naţionale de urgenţă ce ţin de reducerea riscului dezastrelor.

Există mai multe practici reușite și lecţii însușite din experienţa cooperării ONU care vor contribui la succes. Experienţa programelor sprijinite de PNUD demonstrează necesitatea unei participări la nivel local într-un Sistem Naţional de Monitorizare a Sărăciei pentru a asigura credibilitatea aces-tuia. Experienţa UNFPA vorbește în favoarea acestui accent pe un parteneriat bazat pe angajamente și principii. Crearea de capacităţi ale administratorilor în sectoarele social și economic și implicarea lor în formularea unor noi proceduri și standarde vor imprima realizărilor un caracter durabil. În special, intervenţiile în favoarea unor categorii vulnerabile sau izolate vor depinde de sprijinul admi-nistratorilor implicaţi din cadrul autorităţilor publice locale. Recenta evaluare la mijloc de termen a programului de cooperare al UNICEF ilustrează puterea pledoariilor ONU și a investiţiilor direcţio-nate spre instrumente instituţionale, precum și mobilizarea organizaţiilor specializate ale societăţii civile în abordarea unor probleme actuale precum traficul de fiinţe umane și abandonul copiilor. Mecanismele de participare trebuie extinse pentru obţinerea unui caracter durabil și de proprietate. Este necesar de asemenea un facilitator neutru pentru extragerea învăţămintelor pentru extinderea și influenţarea dialogului naţional privind politicile.

Realizarea acestui rezultat UNDAF va avea mai multe contribuţii strategice la obiectivele naţionale de dezvoltare. Instituţiile publice cu performanţe mai mari și mai responsabile vor contribui la obi-ectivele SCERS de dezvoltare durabilă și socială, de reducere a sărăciei și inegalităţii pe termen lung și pe termen scurt. Comunităţile și grupurile societăţii civile angajate mai activ sunt esenţiale pentru extinderea participării celor săraci la dezvoltarea economică. Accentul dublu pe reforma judiciară și activismul comunitar va răspunde exigenţelor Planului de Acţiuni UE – Republica Moldova în favoa-rea unui dialog politic mai larg, iar sprijinul ONU pentru îmbunătăţirea pregătirii pentru dezastre și planificare în eventualitatea acestora va susţine solicitările UE a unor eforturi mai mari de prevenire a conflictelor și de management al crizelor. În cele din urmă, îndeplinirea acestui rezultat UNDAF va contribui la atingerea mai multor ODM la nivel naţional privind eradicarea sărăciei extreme, promo-varea egalităţii genurilor, asigurarea unui mediu durabil și crearea unor parteneriate globale.

14

Vor fi necesare acţiuni de coordonare și implementare din partea Oficiului Primului-Ministru, Ca-binetului de Miniștri și Parlamentului. Partenerii-cheie vor fi Ministerele Justiţiei, Economiei și Co-merţului, Finanţelor, Sănătăţii și Protecţiei Sociale, Ecologiei și Resurselor Naturale, Agriculturii și Industriei Alimentare și Biroul Naţional de Statistică. Printre ceilalţi parteneri pentru realizarea acestui rezultat se numără Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Procu-ratura Generală, Comitetul de Coordonare pentru Implementarea Planului Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului, Centrul Naţional pentru Drepturile Omului și Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului și Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiin-ţe Umane. Se presupune ca lista donatorilor multilaterali și bilaterali să includă Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, DFID, SIDA, Banca Mondială și USAID. Eforturile de pregătire pentru dezastre vor implica Departamentul de Stat pentru Situaţii Excepţionale, Ministerele Afacerilor In-terne, Apărării, Sănătăţii și Protecţiei Sociale și Departamentul Protecţiei Civile, Societatea Naţio-nală de Cruce Roșie și ONG-urile umanitare.

Rezultatul 2 UNDAFCătre anul 2011, categoriile vulnerabile beneficiază de un acces extins, echitabil și garantat la servicii de bază oferite de stat cu sprijinul societăţii civile.

Evaluarea Comună de Ţară (CCA) a relevat un acces în declin la o serie de servicii de bază în dome-niul sănătăţii, educaţiei și protecţiei sociale, precum și la apă potabilă și sanitaţie. Regiunile rurale în particular dispun de un acces restrâns la servicii de sănătate și educaţie de calitate. Unele servicii nu există sau sunt foarte limitate, însă sunt necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului, cum ar fi serviciile specializate pentru copiii, tinerii și femei care au nevoie de măsuri de protecţie. Alte servicii urmează a fi adaptate mai bine la necesităţile diferitelor categorii de cetăţeni din Republica Moldova, în special, serviciile de sănătate reproductivă și protec-ţie socială pentru tineri. Programele de protecţie socială în Moldova nu oferă asistenţa adecvată și protecţie celor săraci. Ne-săracii reprezintă 41 la sută din beneficiari și constituie aproximativ o trei-me din totalul cheltuielilor5. În plus, nu există informaţie suficientă pentru a determina dacă există discriminare în bază de gen sau discriminare regională în ceea ce privește metoda de repartizare a cheltuielilor în cadrul asistenţei sociale pentru săraci. Categoriile cele mai vulnerabile din societatea moldovenească, inclusiv cetăţenii cei mai săraci, copiii separaţi, tinerii șomeri, victimele violenţei, ţăranii care practică o agricultură de subzistenţă și bătrânii, nu dispun de cunoștinţe esenţiale des-pre serviciile de asistenţă care există și despre drepturile la protecţie socială. Cei care au obligaţia de a asigura acest sprijin – funcţionarii din guvern și funcţionarii de stat, poliţiștii, profesioniștii și familiile – nu au întotdeauna resurse, cunoștinţe și/sau motivaţii suficiente pentru a acţiona.

Este strict necesară o asistenţă tehnică pentru a consolida cadrul legal și a ameliora procesului de elaborare a politicilor de diminuare a disparităţilor și de includere a categoriilor marginalizate. Sunt necesare eforturi pentru re-definirea mecanismelor de finanţare, mai ales la prestarea serviciilor de asistenţă medicală primară, educaţie și aprovizionare cu apă și sanitaţie. Agenţiile ONU dispun de avantaje comparative distincte la acordarea asistenţei în elaborarea standardelor și mecanismelor de control ale calităţii și la crearea unor capacităţi fundamentale în cadrul unor ministere și departa-mente relevante pentru implementarea și monitorizarea politicilor.

Acest rezultat UNDAF reprezintă un segment larg de cooperare, cu multe domenii potenţiale pentru investiţii. Pornind de la avantajele comparative ale Agenţiilor ONU în Moldova, au fost identificate câteva segmente de intervenţie. Naţiunile Unite vor ajuta toţi copiii să beneficieze de programe de dezvoltare timpurie și o educaţie de bază de bună calitate, vor promova comportamente sigure și un

5 Evaluare Comună de Ţară, Naţiunile Unite în Republica Moldova, ONU în Moldova, iulie 2005, p.6.


mod de viaţă sănătos, vor extinde accesul la asistenţă medicală de bază, în special pentru categoriile vulnerabile și regiunile rurale aprovizionate insuficient, și vor consolida serviciile de protecţie și pre-venire pentru a aborda HIV/SIDA , violenţa, abuzul, exploatarea și discriminarea. Vor fi utilizaţi o serie de indicatori pentru a măsura progresul, inclusiv: proporţia cheltuielilor pentru protecţie socială de care beneficiază grupurile sărace și cele extrem de sărace, proporţia cheltuielilor din bugetul de stat în sectoarele sociale, proporţia copiilor care ajung la vârsta de cinci ani dezagregată pe sex și localităţi, proporţia copiilor cu vârsta până la cinci ani adresată de programe de dezvoltare timpurie, rata de prevalenţă a contraceptivelor, ponderea copiilor infectaţi cu HIV și a celor care beneficiază de trata-mentul ARV și ponderea tinerilor capabili să identifice corect căile de transmitere a virusului HIV.

În sectorul educaţiei, schimbări concrete, obţinute în urma cooperării ONU, vor implica reforma curriculară și dezvoltarea educaţiei pentru formarea deprinderilor de viaţă, elaborarea unor modele alternative de prestare a serviciilor de educaţie timpurie a copiilor, precum și consolidarea și extin-derea unor programe de sprijin pentru părinţi. Promovarea modului de viaţă sănătos va implica oferirea tinerilor unui acces mai mare la serviciile de consiliere și informaţie privind sănătatea re-productivă și prevenirea consumului de substanţe. Vor fi susţinute servicii cuprinzătoare la locul de muncă și campanii de comunicare pentru a răspunde la ameninţarea HIV/SIDA.

Iniţiativele de îmbunătăţire a asistenţei medicale vor cuprinde acţiuni de formulare a politicilor și de pledoarie pentru resurselor suficiente pentru sănătatea mamei și a copilului, sănătate reproductivă, tratament și prevenţie HIV/SIDA și a tuberculozei. Programul de asistenţă și prevenire a transmiterii HIV de la mamă la copil și serviciile de tratament și susţinere a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA vor fi sprijinite și, prin intermediul resurselor suficiente, vor fi extinse pe scară naţională. Stan-dardele și serviciile de sănătate reproductivă vor fi integrate în sistemul de asistenţă medicală, iar furnizorii serviciilor de sănătate vor putea să ofere femeilor și copiilor servicii de calitate mai înaltă. Educaţia părinţilor și mobilizarea comunitară vor constitui principalele strategii pentru obţinerea acestor rezultate. În cele din urmă, vor fi create noi capacităţi atât la nivel naţional cât și local pentru controlul și monitorizarea deficienţelor de micronutrienţi.

Activitatea de fortificare a sistemelor de protecţie și de executare va implica promovarea schim-bărilor regulatorii și instituţionale pentru o mai bună direcţionare a cheltuielilor pentru protecţie socială. Furnizorii de servicii, inclusiv comunităţile, vor obţine capacităţi mai bune de elaborare, im-plementare și monitorizare a unui răspuns optimizat vis-a-vis de protecţia copiilor de toate formele de abuz, neglijare, exploatare și violenţă, eliminarea celor mai deplorabile forme ale muncii copiilor, reducerea numărului copiilor separaţi de familiile lor și majorarea numărului copiilor orfani și vul-nerabili la HIV/SIDA, care beneficiază de servicii calitative de îngrijire. O serie de iniţiative de creare a capacităţilor și de sensibilizare vor spori gradul de conștientizare a problemelor privind HIV/SIDA, violenţei împotriva copiilor și femeilor și modalităţilor și mijloacelor de prevenire a acesteia.

Succesele din trecut și lecţiile însușite din activităţile anterioare ale Sistemului ONU în Moldova de-monstrează importanţa unei participări active și a parteneriatelor la toate nivelele. Creșterea inega-lităţilor și a disparităţilor solicită o direcţionare mai exactă a intervenţiilor de sănătate și educaţie. Datorită credibilităţi și încrederii edificate prin intermediul programelor sale din trecut, Sistemul ONU se află într-o poziţie reușită pentru a lansa acţiuni comune în domeniul sănătăţii, educaţiei și protecţiei sociale. Aceasta va fortifica, de asemenea, capacităţile persoanelor de decizie la nivel naţional și local pentru implementarea strategiilor și planurilor de acţiuni în favoarea săracilor ce pot diminua disparităţile. De exemplu, un parteneriat cu medicii de familie este esenţial pentru menţinerea accesului la servicii de sănătate reproductivă în regiunile rurale izolate. Educaţia de ca-litate care le conferă tinerilor un comportament responsabil este obligatorie pentru bunăstarea lor.

16

Sistemul ONU din Moldova dispune de un avantaj comparativ distinct în ceea ce privește susţinerea unor programe de comunicare participatorii ce abordează subiecte sensibile și categoriile sociale care sunt cel mai dificil de cuprins. Aceasta este deosebit de eficient într-o ţară care dispune de cana-le de comunicare limitate și acces restrâns la mijloace mass-media existente datorită constrângerilor financiare.

Îndeplinirea acestui rezultat UNDAF va aduce mai multe contribuţii strategice la obiectivele de dez-voltare ale ţării. Ameliorările direcţionate și tangibile ale calităţii și prestării serviciilor esenţiale de sănătate, educaţie și protecţie vor juca un rol important la atingerea obiectivelor pe termen lung și pe termen scurt ale SCERS de dezvoltare socială durabilă, de reducere a sărăciei și inegalităţii și de dezvoltare a resurselor umane. Aceste realizări sunt în același timp direct relevante cu Planul de Acţiuni UE – Republica Moldova în ceea ce privește drepturile omului și libertăţile fundamentale și vor îmbunătăţi politicile sociale și de bunăstare. În fine, obţinerea acestui rezultat UNDAF va con-tribui la mai multe Obiective de Dezvoltare ale Mileniului la nivel naţional privind accesul universal la educaţie secundară, promovarea egalităţii genurilor, reducerea mortalităţii copiilor și ameliorarea sănătăţii materne și combaterea HIV/SIDA și tuberculozei.

Principalii parteneri implicaţi în realizarea acestui rezultat UNDAF sunt: Ministerul Sănătăţii și Protecţiei Sociale pentru planificare strategică, formularea politicilor și coordonarea asistenţei; Mi-nisterul Educaţiei, Tineretului și Sportului pentru implementarea reformelor curriculare și deru-larea educaţiei pentru formarea deprinderilor de viaţă; și Ministerul Finanţelor pentru susţinerea reformelor privind direcţionarea cheltuielilor de asistenţă socială. Printre ceilalţi parteneri se vor număra Ministerul Economiei și Comerţului, instituţii naţionale pedagogice, instituţii de învăţă-mânt superior, Biroul Naţional de Migraţiune, Biroul Naţional de Statistică și unele OSC și ONG-uri selectate. Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, DFID, SIDA, Banca Mondială și USAID urmează a fi donatori multilaterali și bilaterali.

Rezultatul 3 UNDAFCătre anul 2011, categoriile vulnerabile din regiunile sărace rurale și urbane vor beneficia de oportunităţile dezvoltării social-economice durabile datorită unor politici regionale și locale adecvate, implementate de Administraţiile Publice Locale (APL) și parteneri.

În anul 2002, 40 la sută din cetăţenii Republicii Moldova erau săraci, și mai mult de o persoană din patru trăia în sărăcie extremă. Sărăcia în Moldova reprezintă satele și orașele mici, pentru că peste 70 la sută din numărul total al săracilor locuiesc în regiunile rurale. În ceea ce privește mai multe servicii de bază, inclusiv apă potabilă, canalizare, acces la educaţie preșcolară și secundară, există in-egalităţi tulburătoare între regiunile urbane și cele rurale. Sărăcia rurală este agravată de ruralizarea populaţiei. În încercarea de a fugi de șomaj, oamenii – în număr important – pleacă la sate în căutare de mijloace de subzistenţă sau de siguranţă pentru propriile familii. Mulţi alţii pleacă în străinătate ca migranţi economici. În 2004, aproximativ 10 la sută din populaţie a părăsit ţara în căutare de lucru.

Creșterea economică este concentrată la Chișinău și nu există poli de creștere economică semnifi-cativă pentru a genera pieţe regionale mai puternice puternice și investiţii concomitente în reţele de transport și comunicaţie. Activităţile economice existente au adesea caracterul unei singure industrii și duc lipsă de diversitate. Aceasta a diminuat capacităţile autorităţilor locale. Astfel, sunt urgent ne-cesare mai multe întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) și ameliorări ale accesului la micro-finanţări sigure. Tinerii, în special, au nevoie de un acces mai larg la instruire profesională mai relevantă și la oportunităţi de antreprenoriat. Cadrul regulator pentru dezvoltarea și operarea afacerilor solicită o atenţie urgentă, la fel ca și susţinerea infrastructurii și resurselor de tehnologii informaţionale (IT).


Intervenţiile Naţiunilor Unite pentru obţinerea acestui rezultat UNDAF vor fi axate pe consolidarea autorităţilor publice locale de a opera, de o manieră mai eficientă și mai transparentă, noile afaceri și locuri de muncă în regiunile vizate și pe eforturile de sporirea a participării comunităţilor și orga-nizaţiilor societăţii civile la planificarea dezvoltării locale. Conform CCA, ONU va acorda suportul său proiectelor de dezvoltare în diferite regiuni ale ţării pentru a reduce diferenţele între regiuni și pentru a susţine realizările în domeniul economiei pe tot teritoriul ţării. Reducerea nivelului de să-răcie absolută și extremă constituie indicatorul-cheie pentru atingerea acestui rezultat.

Schimbările concrete obţinute drept rezultat al cooperării ONU vor implica modificări în cadrului legal și regulator pentru a grăbi delegarea responsabilităţilor către Autorităţile Publice Locale (APL) și descentralizarea prestarea serviciilor. Naţiunile Unite vor sprijini eficacitatea sistemelor și proce-durilor administrative, în baza unor iniţiative-pilot, vor fi dezvoltate sisteme locale de referire pentru servicii sociale, iar personalul APL va beneficia de abilităţi noi de consultare cu propriile comunităţi și de planificare și implementare a programelor cu o participare mai largă a cetăţenilor. Suportul pentru generarea de noi afaceri și a locuri de muncă va fi obţinut printr-o combinare a eforturilor de intensificare a politicilor economice regionale și fortificare a sectorului financiar. Vor fi încura-jate parteneriate public-privat (PPP) pentru dezvoltarea infrastructurii și prestarea serviciilor, vor fi consolidate instituţiile naţionale de micro-finanţare și vor fi oferite programe de instruire profe-sională bazate pe cerinţele pieţei pentru tinerii dezavantajaţi. Fortificarea comunităţilor pentru a-si asumarea responsabilitatea în planificarea dezvoltării locale va fi realizată prin extinderea reţelelor și abilităţilor OSC, mecanismelor și forumurilor, precum și consiliilor de tineret pentru o implicare mai mare a tinerilor în activităţile cetăţenești și procese-pilot de planificare în comunităţile vizate.

Operaţionalizarea politicilor naţionale în favoarea săracilor la nivel local rămâne o provocare. De exemplu, fragmentarea competenţelor și responsabilităţilor între diferiţi actori și diverse instituţii la nivel local a constituit o constrângere semnificativă pentru iniţiativele de protecţie socială susţinute de UNICEF. Trebuie investite eforturi suplimentare pentru angajarea actorilor locali prin promova-rea și facilitarea unei viziuni mai holistice și bazată mai mult pe drepturile omului asupra categorii-lor vulnerabile, inclusiv abordări participatorii. Crearea unei reţele coordonate de servicii integrate de asistenţă socială la nivel local în parteneriat cu societatea civilă va asigura ca toate necesităţile să fie satisfăcute, iar serviciile să fie oferite în conformitate cu priorităţile de politici. Prin intermediul planurilor de acţiune locale dezvoltarea socială este adresată într-un context mai larg. Însă, pe lîngă aceasta, accentul se pune, de obicei, pe grupurile vulnerabile și căile de adresare a necesităţilor aces-tora de către ONG-uri. Se axează mai puţin pe rolurile și responsabilităţile APL în acest domeniu și perfecţionarea furnizării de servicii. Cu susţinerea PNUD, prin intermediul grupurilor de lucru asupra dezvoltării economice pentru planurile de acţiune locale, situaţia economică curentă și po-tenţialul de dezvoltare economică pe viitor au fost analizate și au fost sugerate acţiuni. Acestea însă au fost implementate la un nivel foarte redus. Actorii principali locali, APL și societatea civilă, sunt foarte receptivi și motivaţi să participe în dezvoltarea guvernării locale. Însă, pentru derularea unor procese importante este necesară o susţinere pro-activă.

Atingerea acestui rezultat UNDAF va avea mai multe contribuţii strategice la obiectivele de dez-voltare ale ţării. Oportunităţile socio-economice mai mari oferite categoriilor vulnerabile răspund obiectivelor pe termen lung și pe termen scurt ale SCERS de dezvoltare durabilă și social orientată și de reducere a sărăciei și inegalităţii. Accentul pe crearea de capacităţi ale APL, OSC și comunităţilor în regiuni vizate va contribui decisiv la îndeplinirea sarcinii privind dezvoltarea regională, formulată de SCERS, și la realizarea reformei economice și sociale, punctată de Planul de Acţiuni UE – Repu-blica Moldova. În fine, acest rezultat UNDAF va contribui la realizarea primului Obiectiv de Dez-voltare al Mileniului la nivel naţional privind eradicarea sărăciei extreme.

18

Principalii parteneri implicaţi în realizarea acestor sarcini sunt: Ministerele Economiei și Comerţu-lui și Agenţia Dezvoltării Regionale pentru coordonarea asistenţei tehnice, sprijinul pentru reforma politicilor de dezvoltare regională și creșterea întreprinderilor mici și mijlocii. Ministerul Finanţelor va juca un rol-cheie în continuarea descentralizării fiscale, iar Ministerul Educaţiei, Tineretului și Sportului va conduce activităţile de instruire profesională. Autorităţile Publice Locale vor fi actorii principali la elaborarea unor planuri de dezvoltare locală mai solide și mai cuprinzătoare. Organi-zaţiile societăţii civile și comunităţile vizate vor deţine roluri importante la furnizarea de servicii și planificarea dezvoltării locale, iar donatorii multilaterali și bilaterali urmează a fi SIDA, FIDA, USAID și Banca Mondială.

3. Resurse necesareÎn continuare este prezentat un rezumat al unei estimări a resurselor financiare necesare pentru realizarea celor trei rezultate UNDAF. Detalii suplimentare sunt prezentate în Matricea rezultatelor din Anexa A. Contribuţiile includ resurse regulare și alte resurse ale tuturor fondurilor, programelor și agenţiilor specializate ale ONU ce realizează contribuţii pentru perioada 2007-2011. Angajamen-tul fiecărei agenţii va fi prezentat mai detaliat în Planurile lor de Acţiune ale Programului de Ţară sau în documente ale proiectelor potrivit procedurilor și mecanismelor aprobate ale fiecărei agenţii. Acţionând împreună cu Guvernul ţării, Echipa de Ţară a ONU va mobiliza, în măsura posibilă, alte resurse de la donatori multilaterali și bilaterali.

Tabelul 2: O estimare a resurselor necesare, 2007-2011 (USD)

Agenţia ONU

Rezultatul 1 UNDAF:

Guvernare și parti-

cipare

Rezultatul 2 UNDAF:

Acces la servicii de

calitate

Rezultatul 3 UNDAF:

Dezvoltare regiona-

lă și locală

TotalResurse

sistematice

Alte resurse ce

urmează a fi

mobilizate de la

donatori

PNUD 9,900,000 600,000 23,000,000 33,500,000

UNFPA 850,000 1,150,000 50,000 2,050,000

UNICEF 6,200,000 8,050,000 750,000 15,000,000

UNAIDS 0 380,000 200,000 580,000

IFAD 0 0 27,500,000 27,500,000

ILO/Migrant 235,000 30,000 20,000 285,000

OMS 60,000 235,000 0 295,000

UNESCO 0 450,000 50,000 500,000

OIM 1,150,000 2,200,000 60,000 3,410,000

UNHCR 1,480,000 90,000 0 1,570,000

UNEP 300,000 0 0 300,000

TOTAL 20,175,000 13,185,000 51,630,000 84,990,000

(1) Cifrele reprezintă sume estimate, care vor depinde de disponibilitatea resurselor de bază ale Agenţiilor ONU și a contribuţiilor cu scopuri specifice ale partenerilor de finanţare.

(2) Alte resurse vor fi colectate de către Agenţiile ONU de la reţelele lor de donatori și sunt prin urmare subiect de disponibilitate a fondurilor, condiţiilor donatorilor și surplusurilor.


4. ImplementareParteneriatul este esenţial pentru implementarea reușită a UNDAF și pentru asigurarea faptului că activităţile Sistemului ONU contribuie în mod strategic la obiectivele de dezvoltare ale ţării și la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului la nivel naţional. Prezentul UNDAF va fi im-plementat prin intermediul programelor și proiectelor de cooperare aprobate de Agenţiile respective ale ONU și de Guvernul Republicii Moldova. În calitatea sa de plan de afaceri global pentru Sistemul ONU în Moldova, UNDAF, în special Matricea rezultatelor, va indica direcţia generală a acestor pro-grame și proiecte de cooperare, ce va face referinţe explicite la rezultatele UNDAF. Se presupune ca, acolo unde este posibil, strategiile de asistenţă pentru ţară ale Băncii Mondiale și FMI să suplimen-teze sarcinile generale ale acestui UNDAF, iar Echipa de Ţară a Naţiunilor Unite (UNCT) va angaja instituţii de finanţare internaţionale într-un dialog continuu pentru obţinerea acestui rezultat.

Pe durata UNDAF (2007-2011), ciclurile de program ale PNUD, UNFPA și UNICEF au fost ar-monizate. Aceasta va crea oportunităţi pentru programe și proiecte comune, astfel încât energia și resursele combinate ale două sau mai multe agenţii vor putea realiza o eficacitate clară și un plus de eficienţă. Astfel, un program comun devine mult mai mare decât suma părţilor fiecărei agenţii, cu o acoperire mai largă pentru Sistemul ONU în cooperarea sa cu parteneri guvernamentali și alţi parteneri. Alte agenţii, inclusiv OMS, UNESCO, UNAIDS, ILO, UNHCR și IFAD, vor oferi asistenţă tehnică specializată și vor putea participa la programe și proiecte comune.

Coordonarea între Agenţiile ONU, Guvern și organizaţiile societăţii civile este esenţială. Cele trei (3) Grupuri Tematice UNDAF – unul pentru fiecare rezultat UNDAF – vor fi responsabile pentru monitorizarea și implementarea UNDAF. Grupurile Tematice vor fi compuse din personal relevant al programelor ONU, personal tehnic-cheie al ministerelor și departamentelor și reprezentanţi ai grupurilor societăţii civile. Sprijinul administrativ pentru Grupurile Tematice va fi asigurat de către coordonatorul grupului de agenţii. Grupurile Tematice vor prezenta către UNCT, la solicitare, ra-poarte asupra progreselor și constrângerilor privind implementarea, însă nu mai rar decât o dată în semestru. UNCT va trece în revistă și va aproba rapoarte anuale ale Grupurilor Tematice și acestea vor constitui miezul Raportului Anual al Coordonatorului Rezident. Va fi organizată o reuniune anuală de evaluare cu participarea unui grup larg de parteneri naţionali și internaţionali, inclusiv membri iniţiali ai Comitetului de Supraveghere al CCA/UNDAF.

Sub îndrumarea generală a UNCT, grupurile tematice pentru fiecare rezultat al UNDAF sunt res-ponsabile pentru:

• Monitorizarea procesului de implementare a rezultatelor convenite în Matricea rezultatelor UNDAF, în baza cadrului de monitorizare și evaluare;

• Actualizarea, în mod corespunzător, a Matricei rezultatelor UNDAF și a cadrului de monitori-zare și evaluare ;

• Contribuţii la toate studiile, evaluările și exerciţiile de colectare a datelor majore, așa cum sti-pulează Calendarul de monitorizare și evaluare;

• Prezentarea rapoartelor către UNCT privind realizările vis-à-vis de rezultatele prevăzute;• Evaluarea riscurilor și oricăror factori externi ce solicită o acţiune a Sistemului ONU; și• Contribuţii la pregătirea Raportului Anual al Coordonatorului Rezident și la Raportul Naţional

privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

Există câteva aranjamente specifice de implementare și coordonare pentru fiecare rezultat UNDAF. Acestea sunt descrie în Matricea rezultatelor UNDAF, pentru fiecare rezultat, în secţiunea intitulată: Mecanisme de coordonare și modalităţi de planificare.

20

5. Monitorizare și evaluare

5.1 Monitorizare

Responsabilitatea pentru monitorizarea procesului de realizare a rezultatelor specifice UNDAF și a rezultatelor acestui cadru revine Grupurilor Tematice. Grupurile vor prezenta, cu regularitate, rapoarte către Echipa de Ţară a Naţiunilor Unite (UNCT). Matricea rezultatelor UNDAF din Ane-xa A descrie rezultatele așteptate ale cooperării Sistemului ONU în Moldova, rolul partenerilor și sarcinile pentru mobilizarea resurselor. După cum a fost notat anterior, Agenţiile ONU vor utiliza Matricea rezultatelor ca punct de pornire pentru elaborarea propriilor Planuri de Acţiune specifice ale Programelor de Ţară și documentelor de proiect. Indicatorii pentru fiecare rezultat, informaţia de bază și sarcinile pentru măsurarea succeselor, precum și principalele riscuri și presupuneri sunt prezentate în Cadrul de monitorizare și evaluare din Anexa B. Urmărirea progreselor privind imple-mentarea UNDAF va solicita mai multe activităţi de cercetare, monitorizare și evaluare. Acestea vor fi coordonate cu calendarul de monitorizare și evaluare, ce include:

• Cercetări și studii;• Evaluări anuale; și• Evaluări, inclusiv evaluarea finală a UNDAF ce se va desfășura în 2010.

Calendarul prezintă de asemenea sprijinul continuu al ONU pentru introducerea sau consolidarea sistemelor de monitorizare obișnuite. Vor fi depuse eforturi pentru stabilirea unor evaluări anuale și trimestriale ale programelor și proiectelor. Ministerele, departamentele sau agenţiile guvernamen-tale, menţionate în Matricea rezultatelor ca parteneri, vor beneficia de asistenţă pentru elaborarea unor rapoarte anuale de înaltă calitate asupra progreselor, cu folosirea unui format standardizat. Activităţile de monitorizare suplimentare vor include vizite comune în teren, observaţii și consul-tări comunitare. Proiectul comun al PNUD și UNICEF, derulat în prezent, va fi continuat pentru a sprijini instituirea DevInfo6 în calitate de sistem guvernamental principal pentru monitorizarea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și pentru pregătirea Rapoartelor Naţionale pri-vind ODM. Rapoartele Anuale ale Coordonatorului Rezident vor demonstra realizările cooperării Sistemului ONU și vor documenta practicile reușite și lecţiile însușite.

5.2 Evaluarea UNDAF O evaluare a UNDAF va avea loc în prima jumătate a anului 2010. Aceasta va fi o evaluare comună, realizată cu parteneri, pentru aprecierea rezultatelor generale UNDAF. Procesul de evaluare se va axa pe exerciţii de colectare a datelor principale, efectuate între 2007 și 2009. De asemenea, evalua-rea va stabili eficienţa UNDAF ca mecanism de atingere a obiectivelor de dezvoltare ale ţării și de fortificare a coordonării între agenţii și va reduce costurile de tranzacţionare ale programelor pentru parteneri.

6 DevInfo este un software ce combină date pentru monitorizarea obiectivelor dezvoltării sociale pe hărţi digitale. Acesta poate fi folosit în planificarea și monitorizarea dezvoltării naţionale și sprijină eforturile de pledoarie. DevInfo a fost recomandat ca instrument standard pentru monitorizarea OMD.


ANEXA AMATRICEA REZULTATELOR UNDAF 2007-2011

22

Do

men

iul d

e co

op

erar

e: G

uve

rnar

e și

par

tici

par

e

Pri

ori

tăţi

/Ob

iect

ive

naţ

ion

ale:

Ob

iect

ive

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niu

lui l

a n

ivel

naţ

ion

al

OD

M 1

: Era

dic

area

săr

ăcie

i ext

rem

e (s

arci

nile

1, 2

)O

DM

3: P

rom

ovar

ea e

galit

ăţii

gen

urilo

r și a

bili

tare

a fe

mei

lor (

sarc

ina

4)O

DM

7: A

sigu

rare

a un

ui m

ediu

dur

abil

(sar

cini

le 9

, 10)

OD

M 8

: Cre

area

unu

i par

tene

riat

glo

bal

pen

tru

dez

volt

are

(sar

cini

le 1

2, 1

4, 1

5)

SCER

S

Ob

iect

ive

de

dez

volt

are

pe

term

en lu

ng:

Dez

volt

area

dur

abilă

și s

ocia

l ori

enta

t ă (c

e d

eter

min

ă o

creș

tere

con

secv

entă

a s

tand

ard

elor

de

viaţ

ă p

entr

u ce

i mai

săr

aci;

com

pat

ibilă

cu

Ob

iect

ivel

e d

e D

ezvo

ltar

e al

e M

ileni

u-

lui).

Ob

iect

ive

pe

term

en m

ediu

:Re

duc

erea

săr

ăcie

i și i

nega

lităţ

ii și

ext

ind

erea

par

tici

păr

ii ce

lor s

ărac

i la

dez

volt

area

eco

nom

ică.

Sco

pul

: am

elio

rare

a co

ndiţ

iilor

de

viaţ

ă al

e să

raci

lor p

rint

r-o

dir

ecţi

onar

e m

ai b

ună

a p

rote

cţie

i soc

iale

, fac

ilita

rea

acce

sulu

i la

serv

icii

soci

ale

pen

tru

săra

ci, p

recu

m ș

i pri

n ac

ord

area

de

asis

tenţ

ă fa

mili

ilor

și p

erso

anel

or p

entr

u a

dim

inua

pro

pri

a să

răci

e p

rin

dez

-vo

ltar

ea m

icilo

r afa

ceri

, cre

area

locu

rilo

r de

mun

c ă s

uplim

enta

re ș

i aco

rdar

ea d

e sp

rijin

pen

tru

cate

gor

iile

vuln

erab

ile la

ocu

par

ea în

mun

că.

Prio

rită

ţi d

e p

olit

ici:

Ad

min

istr

a ţie

pub

lică;

Pro

tecţ

ia s

ocia

lă; A

sist

enţa

med

ical

ă, e

duc

aţia

și m

ediu

l.

Pla

nu

l de

Ac ţ

iun

i Un

iun

ea E

uro

pea

nă

– R

epu

blic

a M

old

ova

Dia

logu

l și r

efor

ma

pol

itic

ă (D

emoc

raţi

e și

sup

rem

aţia

legi

i; D

rep

turi

ale

om

ului

și l

iber

tăţi

fund

amen

tale

; Coo

per

are

în d

omen

iul p

olit

icii

exte

rne

și s

ecur

ităţ

ii, p

reve

nire

a co

nflic

-te

lor ș

i man

agem

entu

l cri

zelo

r).

Rez

ult

atu

l 1 U

ND

AF

Căt

re a

nul 2

011,

inst

ituţi

ile p

ublic

e, c

u sp

rijin

ul o

rgan

izaţ

iilor

soc

ietă

ţii c

ivile

(OSC

), vo

r dis

pun

e d

e ca

pac

ităţ

i mai

bun

e d

e as

igur

are

a b

unei

guv

ernă

ri,

sup

rem

aţie

i leg

ii, a

cces

ului

ega

l la

just

iţie

și p

rom

ovăr

ii dr

eptu

rilor

om

ului

.

Rez

ult

ate

ale

Pro

gra

mu

lui

de

Ţară

Pro

du

se a

le P

rog

ram

ulu

i de

Ţară

Ro

lul P

arte

ner

ilor

Sarc

ini p

entr

u m

o-

bili

zare

a re

surs

e-lo

r1.

1 Su

nt

form

ulat

e,

imp

lem

en-

tate

și

mon

itori

zate

, în

mod

tr

ansp

aren

t și

p

arti

cip

ativ

, p

olit

ici

în f

avoa

rea

săra

cilo

r ce

ab

ord

ează

pro

ble

me

de

pop

ulaţ

ie ș

i dez

volt

are.

1.1.

1 C

onso

lidar

ea c

apac

ităţ

ilor

inst

ituţ

iona

le a

le l

egi -

slat

ivul

ui ș

i exe

cuti

vulu

i pen

tru

ajus

tare

a le

gisl

aţie

i na

ţion

ale

la c

ea e

urop

eană

[PN

UD

]

1.1.

2 Re

vizu

irea

și a

just

area

cad

rulu

i nor

mat

iv c

u p

rivi

re

la s

ănăt

atea

și d

ezvo

ltar

ea t

iner

ilor

la s

tand

ard

ele

inte

rnaţ

iona

le [U

NIC

EF]

Cab

inet

ul P

rim

ulu

i-M

inis

tru

:•

Dis

cută

și a

pro

bă

pro

iect

ele

de

legi

înai

nte

de

pre

zent

area

lo

r în

Parl

amen

t;•

Mon

itori

zeaz

ă im

ple

men

tare

a le

gisl

aţie

i și r

egle

men

tări

lor

de

cătr

e in

stit

uţiil

e ad

min

istr

aţie

i cen

tral

e și

loca

le;

• St

abile

ște

pri

orit

ăţi î

n fo

rmul

area

pol

itic

ilor,

etc.

UN

ICEF

- $4

,525

,000

,000

PN

UD

- $3

,000

,000

UN

FPA

- $5

00,0

00


1.1.

3 El

abor

area

/rev

izui

rea

acte

lor

legi

slat

ive

și p

olit

ici-

lor

de

baz

ă cu

pri

vire

la s

itua

ţia

fem

eilo

r și

imp

le-

men

tare

a m

ecan

ism

elor

par

tici

pat

ive

de

aplic

are

a ac

esto

r ins

trum

ente

[UN

FPA

, ILO

/MIG

RAN

T]

1.1.

4 C

rear

ea u

nui

sist

em m

oder

niza

t d

e ad

min

istr

are

pub

lică

mai

efic

ient

și m

ai p

reg

ătit

pen

tru

dez

vol-

tare

a, im

ple

men

tare

a și

mon

itori

zare

a p

olit

icilo

r și

pro

gram

elor

de

lung

ă d

urat

ă co

rela

te c

u p

roce

sele

d

e p

lani

ficar

e a

bug

etul

ui n

aţio

nal [

PNU

D, O

IM]

1.1.

5 Îm

bun

ătăţ

irea

cap

acit

ăţilo

r m

inis

tere

lor

viza

te d

e a

real

iza

un p

rogr

es m

ai b

un în

pla

nific

area

st

ra-

tegi

că, e

lab

orar

ea b

uget

ului

și c

oord

onar

e p

entr

u co

pii,

tine

ret ș

i fam

ilii [

UN

ICEF

]

1.1.

6 Îm

bun

ătăţ

irea

cap

acit

ăţilo

r gu

vern

ului

de

coor

do

-na

re, m

onito

riza

re ș

i rap

orta

re c

u p

rivi

re la

resp

ec-

tare

a d

rep

turi

lor

omul

ui c

onfo

rm t

rata

telo

r O

NU

[P

NU

D, O

IM]

1.1.

7 Îm

bun

ătăţ

irea

cap

acit

ăţilo

r gu

vern

ului

de

coor

do

-na

re, m

onito

riza

re ș

i rap

orta

re c

u p

rivi

re la

resp

ec-

tare

a d

rep

turi

lor

cop

ilulu

i, co

nfor

m C

onve

nţie

i cu

pri

vire

la D

rep

turi

le C

opilu

lui î

n co

lab

orar

e cu

so

-ci

etat

ea c

ivilă

[UN

ICEF

]

1.1.

8 Re

vizu

irea

ins

titu

ţiei

Avo

catu

lui

Pop

orul

ui (

Om

-b

udsp

erso

n) ș

i sta

bili

rea

func

ţiilo

r Avo

catu

lui p

en-

tru

dre

ptu

rile

cop

ilulu

i [U

NIC

EF]

1.1.

9 D

isp

onib

ilita

tea,

cal

itat

ea ș

i ut

iliza

rea

dat

elor

sta

-ti

stic

e d

ezag

rega

te s

unt

îmb

unăt

ăţit

e (a

ccen

tul s

e p

une

pe

dez

agre

gare

a d

upă

zone

geo

graf

ice,

vâr

-st

ă, ș

i gen

) [PN

UD

, UN

ICEF

, UN

FPA

]

1.1.

10 C

onso

lidar

ea m

ecan

ism

ului

naţ

iona

l d

e as

iste

nţă

soci

ală

pen

tru

o id

enti

ficar

e m

ai b

ună

și a

sist

enţa

a

cop

iilor

exc

luși

[UN

ICEF

]

1.1.

11 C

rear

ea C

onsi

liulu

i naţ

iona

l al p

opul

aţie

i pen

tru

for-

mul

area

și

mon

itori

zare

a p

olit

icilo

r în

dom

eniu

l p

opul

aţie

i [U

NFP

A]

Par

lam

ent:

• El

abor

ează

/ap

rob

ă le

gi;

• Su

pra

vegh

ează

exe

cuta

rea

de

cătr

e G

uver

n a

legi

lor ș

i pol

i -ti

cilo

r ad

opta

teM

inis

teru

l Săn

ătăţ

ii și

Pro

tecţ

iei S

oci

ale,

Min

iste

rul E

con

o-

mie

i și C

om

erţu

lui,

Min

iste

rul F

inan

ţelo

r:•

Stab

ilire

a p

olit

icilo

r și a

pro

bar

ea c

adru

lui l

egal

și r

egul

ator

;•

Asi

gura

rea

leg

ătur

ii în

tre

coor

don

area

asi

sten

ţei ș

i pla

nifi

-ca

rea

stra

tegi

că;

• M

onito

riza

rea

per

iod

ică;

• Ex

tind

erea

uno

r no

i p

rogr

ame/

serv

icii

crea

te c

u sp

rijin

ul

don

ator

ilor;

• Re

vizu

irea

mec

anis

mel

or d

e ac

red

itar

e/lic

enţi

ere

în c

onfo

r-m

itat

e cu

regl

emen

tări

le/s

tand

ard

ele

mod

ific

ate

Min

iste

rul A

face

rilo

r Ex

tern

e și

Inte

gră

rii E

uro

pen

e:•

Asi

gura

rea

coor

donă

rii in

tern

e și

ext

erne

în p

roce

sul d

e ra

-p

orta

re p

rivin

d tr

atat

ele

inte

rnaţ

iona

leA

voca

tul P

op

oru

lui (

Om

bu

dsm

an) (

și C

om

isia

par

lam

enta

-ră

pen

tru

Dre

ptu

rile

Om

ulu

i):

• M

onito

riza

rea

și r

apor

tare

a as

upra

sit

uaţi

ei p

rivi

nd d

rep

tu-

rile

om

ului

;•

Real

izar

ea u

nor a

cţiu

ni d

e ed

ucaţ

ie ș

i sen

sib

iliza

re în

dom

e-ni

ul d

rep

turi

lor o

mul

ui;

• Re

vizu

irea

legi

slaţ

iei

din

per

spec

tiva

drep

turil

or o

mul

ui ș

i fo

rmul

area

de

pro

pun

eri p

entr

u op

erar

ea a

men

dam

ente

lor;

• Pr

imir

ea re

clam

aţiil

or ș

i ofe

rire

a co

nsili

erii

juri

dic

e;•

Înai

ntar

ea d

emer

suri

lor c

ătre

Cur

tea

Con

stit

uţio

nală

pri

vind

ve

rific

area

con

stit

uţio

nalit

ăţii

legi

lor ș

i reg

lem

entă

rilo

rC

om

itet

ul d

e C

oo

rdo

nar

e p

entr

u Im

ple

men

tare

a P

lan

ulu

i N

aţio

nal

de

Acţ

iun

i în

do

men

iul D

rep

turi

lor

Om

ulu

i:•

Pled

oari

e și

sen

sib

iliza

re;

• D

eter

min

area

dom

eniil

or p

rior

itar

e p

entr

u in

terv

enţi

i;•

Mon

itori

zare

a și

eva

luar

ea im

ple

men

tări

i Pla

nulu

i Naţ

iona

l d

e A

cţiu

ni în

dom

eniu

l Dre

ptu

rilo

r Om

ului

(PN

AD

O)

Bir

ou

l Na ţ

ion

al d

e St

atis

tică

:•

Mon

itori

zare

a in

dic

ator

ilor r

elev

anţi

și o

feri

rea

de

info

rmaţ

ii p

entr

u p

lani

ficar

e și

luar

ea d

eciz

iilor

Bir

ou

l Naţ

ion

al p

entr

u M

igra

ţie

Ag

enţi

a N

aţio

nal

ă d

e D

ezvo

ltar

e R

egio

nal

ă:O

NG

-uri

: In

stit

utu

l de

Po

litic

i Pu

blic

e, A

soci

a ţia

Pri

mar

ilor,

A

cad

emia

de

Ad

min

istr

aţie

Pu

blic

ă, In

stit

utu

l de

Cer

cetă

ri

Stra

teg

ice,

Inst

itu

tul „

Viit

oru

l”, e

tc.,

OIM

– $

1,00

0,00

0 (v

a fi

divi

zat î

n-tr

e 1

.1.4

și 1

.1.6

)

ILO

/MIG

RA

NT

– $1

60,0

00

UN

HC

R –

$

200,

000

(vor

fi d

iviz

ate

într

e

1.1.

4; 1

.1.6

și 1

.1.9

)

24.1

.12

Cad

rul r

egul

ator

iu p

entr

u p

rote

cţia

mun

cito

rilo

r m

i-gr

anţi

(inc

lusi

v m

ecan

ism

e na

ţion

ale

de

pre

veni

re

a ex

plo

atăr

ii m

unci

i) es

te îm

bun

ătăţ

it ș

i ap

licat

în

pra

ctic

ă [IL

O/M

IGRA

NT]

1.1.

13 C

oord

onar

ea,

pla

nific

area

str

ateg

ică

și e

lab

orar

ea

bug

etul

ui în

dom

eniu

l mig

rări

i p

opul

aţie

i ap

te d

e m

uncă

sun

t îm

bun

ătăţ

ite

în c

adru

l min

iste

relo

r și

b

irou

rilo

r viz

ate

(pri

n su

sţin

erea

une

i com

isii

naţi

o-

nale

in d

omen

iul d

at) [

ILO

/MIG

RAN

T]

11.1

.14

Guv

ernu

l d

isp

une

de

cap

acit

ăţi

îmb

unăt

ăţit

e d

e co

ord

onar

e, m

onito

riza

re ș

i ra

por

tare

, în

col

abo

-ra

re c

u so

ciet

atea

civ

ilă, c

u p

rivi

re l

a re

spec

tare

a d

rep

turi

lor l

ucră

tori

lor m

igra

nţi,

conf

orm

pre

ved

e-ri

lor C

onve

nţie

i ILO

Nr.

97 p

rivi

nd lu

crăt

orii

mig

ran

-ţi

[ILO

/MIG

RAN

T]

• Pa

rtic

ipar

e la

for

mul

area

, im

ple

men

tare

a și

m

onito

rizar

ea

pol

itici

lor;

• Pl

edoa

rie,

lob

by,

sup

rave

gher

e;•

Prez

enta

rea

rap

oart

elor

alt

erna

tive

Do

nat

ori

: Ban

ca M

on

dia

lă, F

IDA

, EU

, SID

A ș

i alţ

i do

nat

ori

b

ilate

rali

:•

Asi

sten

ţă te

hnic

ă, e

xtin

der

e, m

obili

zare

com

unit

ară;

• A

cţiu

ni d

e lo

bb

y și

ple

doa

rie

pen

tru

intr

oduc

erea

uno

r pro

-gr

ame

și s

ervi

cii n

oi în

ben

efic

iul c

elor

mai

vul

nera

bili

1.2

Sist

emul

de

just

iţie

fun

cţio

-ne

ază

mai

tra

nsp

aren

t, re

s-p

onsa

bil

și in

dep

end

ent.

1.2.

1 El

abor

area

/rev

izui

rea

pro

pun

erilo

r p

entr

u re

for-

me-

chei

e și

co

nsol

idar

ea

cap

acit

ăţilo

r d

iferi

tor

stru

ctur

i al

e si

stem

ului

jud

icia

r p

entr

u a

asig

ura

adm

inis

trar

ea e

ficie

ntă

și a

cces

ul e

chit

abil

la ju

sti -

ţie,

incl

usiv

mec

anis

mel

e al

tern

ativ

e d

e so

luţi

ona -

re a

dife

rend

elor

[PN

UD

]

1.2.

2 Ju

dec

ător

ii, p

erso

nalu

l ju

dec

ător

iilor

, p

rocu

rori

i, av

ocaţ

ii și

col

abor

ator

ii or

gane

lor

de

dre

pt

dis

pun

d

e ca

pac

ităţ

i mai

bun

e d

e ad

min

istr

are

a ju

stiţ

iei

în c

onfo

rmit

ate

cu in

stru

men

tele

inte

rnaţ

iona

le în

d

omen

iul d

rep

turi

lor o

mul

ui [P

NU

D]

1.2.

3 U

n si

stem

fort

ific

at a

l jus

tiţi

ei ju

veni

le p

entr

u a

asi-

gura

pro

ced

uri f

avor

abile

cop

iilor

în c

onfo

rmit

ate

cu in

stru

men

tele

inte

rnaţ

iona

le în

dom

eniu

l dre

p-

turi

lor o

mul

ui [U

NIC

EF]

1.2.

4 U

n si

stem

juri

dic

de

pro

tecţ

ie p

erfe

cţio

nat

pen

tru

abor

dar

ea p

rob

lem

elor

ref

ugia

ţilo

r și

sol

icit

anţi

lor

de

azil

și o

legi

slaţ

ie m

odif

icat

ă în

con

form

itat

e cu

st

and

ard

ele

inte

rnaţ

iona

le [U

NH

CR,

OIM

]

1.2.

5 Pe

rfec

ţion

area

sis

tem

ului

naţ

iona

l de

pro

tecţ

ie ju

-ri

dic

ă a

lucr

ător

ilor m

igra

nţi c

onfo

rm s

tand

ard

elor

in

tern

aţio

nale

[ILO

/MIG

RAN

T]

Min

iste

rul J

ust

i ţie

i și M

inis

teru

l Afa

ceri

lor

Inte

rne:

• St

abili

rea

pol

itic

ilor ș

i sup

rave

gher

ea c

adru

lui l

egal

și r

egu

-la

tor;

• A

sigu

rare

a le

găt

urii

într

e co

ord

onar

ea a

sist

enţe

i și p

lani

fi-

care

a st

rate

gică

;•

Mon

itori

zare

per

iod

ică

Cu

rtea

Su

pre

mă

de

Just

iţie

:•

Ad

optă

dec

izii

exp

licat

ive

pri

vind

imp

lem

enta

rea

de

cătr

e cu

rţi a

dife

rite

lor l

egi ș

i reg

lem

entă

ri, p

recu

m ș

i a d

ocum

en-

telo

r int

erna

ţion

ale;

• Re

ved

e, d

in p

ersp

ecti

va d

rep

turi

lor

omul

ui, d

eciz

iile

adop

-ta

te d

e cu

rţi i

nfer

ioar

e îm

pot

riva

căr

ora

a fo

st fă

cut r

ecur

s;•

Ofe

ră c

omen

tari

i și e

valu

ări a

sup

ra u

nor

pro

iect

e d

e le

gi ș

i re

gula

men

te

Co

nsi

liul S

up

erio

r al

Mag

istr

atu

rii:

• A

dm

inis

trea

ză ș

i asi

gură

func

ţion

area

cor

ectă

a ju

stiţ

iei;

• Fo

rmul

ează

, coo

rdon

ează

și m

onito

rize

ază

pol

itic

ile ș

i pro

-ce

dur

ile în

sis

tem

ul d

e ju

stiţ

ieP

rocu

ratu

ra G

ener

ală:

• Pr

imeș

te re

clam

aţii

de

la p

erso

ane

inte

resa

te;

• M

onito

rize

ază

resp

ecta

rea

dre

ptu

rilo

r om

ului

în d

iver

se c

ir -cu

mst

anţe

(pol

iţie

, det

enţi

e et

c.)

Cen

tru

l de

Inst

ruir

e a

Jud

ecăt

ori

lor,

Cen

tru

l de

Inst

ruir

e a

Pro

curo

rilo

r și

Aca

dem

ia d

e P

oliţ

ie:

• A

sigu

ră in

stru

ire în

ser

vici

u p

entr

u p

rofe

sion

iștii

din

dom

e -ni

ul ju

stiţi

ei ș

i ord

inii

de

drep

t

PN

UD

- $3

,000

,000

UN

ICEF

- $6

00,0

00

IOM

– $

150,

000

ILO

/MIG

RA

NT

– $1

0,00

0

UN

HC

R –

$ 78

0,00

0


Facu

ltăţ

ile d

e D

rep

t:•

Elab

orar

ea c

urri

cule

i rel

evan

te ș

i asi

gura

rea

imp

lem

entă

rii

aces

teia

;•

Real

izar

ea s

tud

iilor

și c

erce

tări

lor

Co

mit

etu

l Naţ

ion

al p

entr

u C

om

bat

erea

Tra

ficu

lui d

e Fi

inţe

U

man

e:•

Coo

rdon

ează

efo

rtur

ile a

nti-

traf

ic la

niv

el n

aţio

nal;

• El

abor

ează

pol

itic

i naţ

iona

le a

nti-

traf

ic;

• El

abor

ează

și m

onito

rizea

ză im

ple

men

tare

a Pl

anul

ui N

aţio

nal

de A

cţiu

ni p

entr

u Co

mb

ater

ea T

rafic

ului

de

Fiin

ţe U

man

e;•

Coo

rdon

ează

act

ivit

atea

com

itet

elor

loca

le a

nti-

traf

icCo

nsi

liul N

aţio

nal

pen

tru

Prot

ecţi

a D

rep

turi

lor C

opilu

lui,

Co-

mit

etu

l pen

tru

PNA

DO

ON

G-u

ri: T

ran

spar

ency

Inte

rnat

ion

al, C

entr

ul d

e St

ud

ii și

Po

-lit

ici J

uri

dic

e, In

stit

utu

l pen

tru

Ref

orm

e Pe

nal

e, F

un

daţ

ia S

o-

ros,

Inst

itu

tul d

e Po

litic

i Pu

blic

e, e

tc.

• A

cţiu

ni d

e se

nsib

iliza

re, p

led

oari

e și

lob

by;

• Pa

rtic

ipar

e la

for

mul

area

/rev

izui

rea

legi

slaţ

iei,

pol

itic

ilor

și

pro

ced

urilo

r;•

Mon

itori

zare

și c

erce

tări

Do

nat

ori

: U

niu

nea

Eu

rop

ean

ă, C

on

siliu

l Eu

rop

ei,

OSC

E,

SID

A,

Ban

ca M

on

dia

lă,

AB

A/C

EELI

, U

SAID

și

alţi

do

nat

ori

b

ilate

rali

1.3

Un

anga

jam

ent

mai

mar

e al

co

mun

ităţ

ilor

și o

rgan

izaţ

ii -lo

r soc

ietă

ţii c

ivile

de

par

tici

-p

are

în p

roce

sul n

aţio

nal d

e d

ezvo

ltar

e.

1.3.

1 M

ecan

ism

e d

e co

ord

onar

e m

ai e

ficie

nte

ce a

tri -

bui

e O

SC u

n ro

l mai

imp

orta

nt la

ela

bor

area

și i

m-

ple

men

tare

a st

rate

giilo

r d

e re

duc

ere

a să

răci

ei ș

i ra

por

tare

a p

rivi

nd im

ple

men

tare

a p

lanu

rilo

r na

ţi-

onal

e și

tra

tate

lor

în d

omen

iul d

rep

turi

lor

omul

ui

[PN

UD

, UN

ICEF

, UN

FPA

]

1.3.

2 El

abor

area

și a

plic

area

sta

ndar

del

or p

entr

u m

ass-

med

ia p

entr

u o

pro

mov

are

și r

apor

tare

mai

bun

ă p

rivi

nd d

rep

turi

le c

opilu

lui

și g

aran

tare

a sp

aţiu

-lu

i ad

ecva

t p

entr

u ex

pri

mar

ea o

pin

iilor

cop

iilor

[U

NIC

EF]

1.3.

3 El

abor

area

Str

ateg

iei N

aţio

nale

pen

tru

inte

grar

ea

loca

lă ș

i sp

orir

ea î

ncre

der

ii re

fugi

aţilo

r în

for

ţele

p

rop

rii [

UN

HC

R]

1.3.

4 M

ass-

med

ia,

ON

G-u

rile

și

par

tene

rii

soci

ali

viza

ţi

dis

pun

de

cap

acit

ăţi m

ai b

une

pen

tru

o p

rom

ovar

e și

o r

apor

tare

mai

efic

ient

ă p

rivi

nd p

rote

cţia

dre

p-

turi

lor l

ucră

tori

lor m

igra

nţi [

ILO

/MIG

RAN

T]

Par

lam

entu

l, G

uve

rnu

l, M

inis

teru

l Eco

no

mie

i și C

om

erţu

-lu

i, C

on

siliu

l Na ţ

ion

al p

entr

u P

rote

cţia

Dre

ptu

rilo

r C

op

ilu-

lui,

Min

iste

rul S

ănăt

ăţii

și P

rote

cţie

i So

cial

e:•

Cre

ează

op

ortu

nită

ţi p

entr

u p

arti

cip

area

com

unit

ăţilo

r și

O

CS

la p

roce

sele

de

dez

volt

are

naţi

onal

ăSi

nd

icat

ele,

Pat

ron

atu

l, U

niu

nile

pro

fesi

on

ale,

Aso

cia ţ

ia

Pri

mar

ilor,

re ţ

eau

a O

NG

-uri

lor

loca

le, c

om

un

itat

ea r

elig

i-o

asă,

etc

.•

Pled

oari

e p

entr

u un

ang

ajam

ent m

ai m

are;

•

Uti

lizar

ea o

por

tuni

tăţi

lor/

mec

anis

mel

or d

e p

arti

cip

are

de

o m

anie

ră p

rofe

sion

ală,

efic

ient

ă și

resp

onsa

bilă

Facu

ltăţ

ile

de

Jurn

alis

m,

aso

cia ţ

iile

pro

fesi

on

ale

ale

jurn

aliș

tilo

r, C

entr

ul I

nd

epen

den

t de

Jurn

alis

m:

• O

feră

ins

trui

re î

n d

omen

iul

rela

tări

lor

mas

s-m

edia

și

etic

ii m

ass-

med

ia;

• Pa

rtic

ipă

la fo

rmul

area

, rev

izui

rea

legi

slaţ

iei m

edia

și c

odur

i -lo

r de

etic

ă p

rofe

sion

ală;

• Re

aliz

ează

mon

itori

zări

ale

mas

s-m

edia

UN

ICEF

–

$1,0

25,0

00,0

00

PN

UD

- $7

00,0

00

UN

FPA

– $

250,

000

ILO

/MIG

RA

NT

– $6

5,00

0

UN

HC

R -

$ 50

0,00

0

26

1.4

Îmb

unăt

ăţir

ea m

anag

emen

-tu

lui

resu

rsel

or d

e m

ediu

și

natu

rale

, efe

ctua

t în

con

for-

mit

ate

cu s

tand

ard

ele

inte

r-na

ţion

ale/

UE.

1.4.

1 A

ctua

lizar

ea ș

i ut

iliza

rea

efic

ient

ă a

sist

emel

or ș

i in

stru

men

telo

r d

e in

form

are

și m

onito

riza

re a

me -

diu

lui [

PNU

D]

1.4.

2 Ex

iste

nţa

mec

anis

mel

or fu

ncţi

onal

e d

e ev

alua

re a

im

pac

tulu

i asu

pra

med

iulu

i, ad

min

istr

ate

de

inst

i-tu

ţii p

ublic

e cu

ap

ortu

l OSC

[PN

UD

]

1.4.

3 So

ciet

atea

civ

ilă a

re c

apac

ităţ

i mai

bun

e p

entr

u a

par

tici

pa

la fo

rmul

area

și m

onito

riza

rea

pol

itic

ii d

e m

ediu

[PN

UD

]

1.4.

4 Re

vizu

irea

sta

ndar

del

or d

e se

curi

tate

alim

enta

ră

și d

e ca

litat

e a

apei

în c

onfo

rmit

ate

cu s

tand

ard

ele

inte

rnaţ

iona

le/U

E [P

NU

D, O

MS]

1.4.

5 Si

stem

e d

e m

anag

emen

t d

e m

ediu

sta

bili

te la

ni -

vele

loc

al ș

i ce

ntra

l p

entr

u a

răsp

und

e ce

rinţ

elor

A

cord

urilo

r Mul

tila

tera

le d

e M

ediu

[UN

EP]

Min

iste

rul E

colo

gie

i și R

esu

rsel

or

Nat

ura

le, M

inis

teru

l Să-

năt

ăţii

și P

rote

cţie

i So

cial

e, M

inis

teru

l Ag

ricu

ltu

rii ș

i In

du

-st

riei

Alim

enta

re, M

inis

teru

l In

du

stri

ei:

• St

abili

rea

și p

rom

ovar

ea p

olit

icilo

r pen

tru

apro

bar

ea c

adru

-lu

i leg

al ș

i reg

ulat

or;

• A

sigu

rare

a le

găt

urii

într

e co

ord

onar

ea a

sist

enţe

i și p

lani

fi-

care

a st

rate

gică

;•

Sup

rave

gher

ea d

ocum

ente

lor l

egal

e și

regu

lato

rii re

leva

nte;

• A

sigu

rare

a ca

ract

erul

ui d

urab

il și

ext

ind

erea

pro

gram

elor

el

abor

ate

cu s

pri

jinul

don

ator

ilor;

• M

onito

riza

re p

erio

dic

ăC

on

cern

ul d

e St

at „

Ap

ele

Mo

ldov

ei”:

• Pa

rtic

ipar

e la

ela

bor

area

sau

rev

izui

rea

stan

dar

del

or ș

i re

-gl

emen

tări

lor d

e m

ediu

;•

Inte

rven

ţii p

ilot ș

i eva

luar

ea e

ficie

nţei

și e

ficac

ităţ

ii lo

rIn

stit

utu

l Naţ

ion

al d

e Ec

olo

gie

, Cen

tru

l Naţ

ion

al d

e M

edi-

cin

ă P

reve

nti

vă:

• Pa

rtic

ipar

e la

ela

bor

area

sau

rev

izui

rea

stan

dar

del

or ș

i re

-gl

emen

tări

lor d

e m

ediu

;•

Inst

ruir

ea ș

i rec

icla

rea

pro

fesi

oniș

tilo

r, A

PL;

• St

udii

și c

erce

tări

;•

Inte

rven

ţii p

ilot ș

i eva

luar

ea e

ficie

nţei

și e

ficac

ităţ

ii lo

r A

PL:

• C

oop

erar

e cu

ins

titu

ţii

spec

ializ

ate

la i

mp

lem

enta

rea

pro

-gr

amel

or d

e m

ediu

;•

Coo

per

are

cu O

NG

-uri

le d

e m

ediu

Ag

enţi

a N

aţio

nal

ă d

e M

etro

log

ie ș

i Sta

nd

ard

izar

e, A

gen

ţia

Na ţ

ion

ală

a D

ezvo

ltăr

ii R

egio

nal

eB

anca

Mo

nd

ială

, SID

A, T

AC

IS:

• A

sist

enţă

teh

nică

și s

pri

jin p

entr

u im

ple

men

tare

a st

and

ar-

del

or d

e ca

litat

e a

med

iulu

i;•

Acţ

iuni

de

lob

by

și p

led

oari

e p

entr

u ar

mon

izar

ea s

tand

ar-

del

or n

aţio

nale

de

med

iu c

u st

and

ard

ele

inte

rnaţ

iona

le/U

EFI

DA

: •

Prom

ovar

ea s

tand

ard

elor

de

calit

ate

în c

adru

l acc

esul

ui d

e d

ezvo

ltar

e la

pie

ţe in

tern

aţio

nale

pen

tru

într

epri

nder

ile d

in

Mol

dov

a

PN

UD

- $3

,000

,000

OM

S - $

60,0

00

UN

EP -

300,

000


Pro

gra

m p

entr

u M

ediu

al N

aţiu

nilo

r U

nit

e (U

NEP

)O

NG

-uri

le d

e m

ediu

:•

Part

icip

are

la e

valu

ările

păr

ţilo

r im

plic

ate;

• Pa

rtic

ipar

e la

eva

luar

ea im

pac

tulu

i și l

a m

onito

riza

re ș

i eva

-lu

are;

• A

ctiv

ităţ

i de

pilo

tare

, im

ple

men

tare

, lob

by

și p

led

oari

e p

en-

tru

eval

uare

a im

pac

tulu

i as

upra

med

iulu

i și

pro

mov

area

st

and

ard

elor

de

calit

ate

a m

ediu

lui

REC

Mo

ldov

a:•

Faci

litar

ea a

cces

ului

la

info

rmaţ

ie d

e m

ediu

; co

nsol

idar

ea

cap

acit

ăţii

ON

G-u

rilo

r d

e p

led

oari

e și

par

tici

par

e la

pro

gra-

me

de

med

iu; p

arti

cip

are

la e

valu

area

imp

actu

lui ș

i la

mon

i-to

riza

re ș

i eva

luar

e1.

5 O

pre

găti

re m

ai b

ună

pen

tru

a p

reve

ni ș

i d

imin

ua d

eza -

stre

le ș

i cri

zele

pro

voca

te d

e om

și d

e na

tură

.

1.5.

1 U

n p

lan

cup

rinz

ător

cu

pri

vire

la s

itua

ţiile

exc

epţi

-on

ale,

ela

bor

at p

entr

u a

form

ula

un r

ăsp

uns

uma-

nita

r co

eren

t la

sit

uaţi

i d

e ur

gen

ţă,

cu o

ate

nţie

sp

ecia

lă a

cord

ată

pro

ble

mel

or d

e vâ

rstă

și d

e g

en

[UN

ICEF

, PN

UD

, UN

FPA

]

Dep

arta

men

tul

pen

tru

Sit

ua ţ

ii Ex

cep

ţio

nal

e, M

inis

teru

l A

face

rilo

r In

tern

e, M

inis

teru

l Ec

olo

gie

i și

Res

urs

elo

r N

a-tu

rale

, M

inis

teru

l A

păr

ării,

Min

iste

rul

Săn

ătăţ

ii și

Pro

tec-

ţiei

So

cial

e, M

inis

teru

l Ed

uca

ţiei

, Tin

eret

ulu

i și S

po

rtu

lui,

Ag

enţi

a p

entr

u R

ezer

ve M

ater

iale

, D

epar

tam

entu

l Pro

tec-

ţie

Civ

ilă, C

ruce

a R

oși

e, O

NG

-uri

um

anit

are,

reţ

eau

a co

mu

-n

ităţ

ilor

relig

ioas

e, e

tc.

PN

UD

- $2

00,0

00

UN

FPA

- $1

00,0

00

UN

ICEF

- $5

0,00

0

Mec

anis

me

de

coo

rdo

nar

e și

mo

dal

ităţ

i de

pla

nif

icar

e:

- UN

CT

– co

ord

onar

e și

ghi

dar

e g

ener

ală;

- Com

itet

ul d

e C

oord

onar

e p

entr

u Im

ple

men

tare

a Pl

anul

ui N

aţio

nal d

e A

cţiu

ni în

dom

eniu

l Dre

ptu

rilo

r O

mul

ui: s

e re

uneș

te în

fie

care

tri

mes

tru

și r

ealiz

ează

rap

oart

e și

eva

luăr

i an

uale

;

- Com

itet

ul N

aţio

nal p

entr

u p

reze

ntar

ea ra

poa

rtel

or p

rivi

nd T

rata

tele

Inte

rnaţ

iona

le: c

onst

itui

e gr

upur

i de

lucr

u p

entr

u re

dac

tare

a ra

poa

rtel

or p

rivi

nd tr

atat

ele

inte

rnaţ

iona

le, e

la-

bor

ează

și î

nain

teaz

ă M

inis

teru

lui A

face

rilo

r Ext

erne

rap

oart

e p

rivi

nd tr

atat

ele

inte

rnaţ

iona

le;

- Reu

niun

i anu

ale

UN

DA

F.

28D

om

eniu

l de

coo

per

are:

Acc

es la

ser

vici

i de

calit

ate

Pri

ori

tăţi

/Ob

iect

ive

naţ

ion

ale:

Ob

iect

ive

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niu

lui l

a n

ivel

na ţ

ion

alO

DM

2: A

sigu

rare

a ac

cesu

lui u

nive

rsal

la e

duc

a ţie

sec

und

ară

(Sar

cina

3)

OD

M 3

: Pro

mov

area

ega

lităţ

ii g

enur

ilor ș

i ab

ilita

rea

fem

eilo

r (Sa

rcin

a 4)

OD

M 4

: Red

ucer

ea m

orta

lităţ

ii co

piil

or (S

arci

na 5

)O

DM

5: A

mel

iora

rea

s ănă

tăţi

i mat

erne

(Sar

cina

6)

OD

M 6

: Com

bat

erea

HIV

/SID

A, t

uber

culo

zei ș

i alt

or m

alad

ii (S

arci

nile

7, 8

)

SCER

SO

bie

ctiv

e d

e d

ezvo

ltar

e p

e te

rmen

lung

:D

ezvo

ltar

ea d

urab

il ă ș

i soc

ial o

rien

tată

(ce

det

erm

ină

o cr

ește

re c

onse

cven

tă a

sta

ndar

del

or d

e vi

aţă

pen

tru

săra

ci; c

omp

atib

ilă c

u O

bie

ctiv

ele

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niul

ui).

Prio

rită

ţi p

e te

rmen

med

iu:

Red

ucer

ea s

ărăc

iei ș

i ine

galit

ăţii

și e

xtin

der

ea p

arti

cip

ării

celo

r săr

aci l

a d

ezvo

ltar

ea e

cono

mic

ă. S

cop

ul: a

mel

iora

rea

cond

iţiil

or d

e vi

aţă

ale

săra

cilo

r pri

ntr-

o d

irec

ţion

are

mai

bun

ă a

pro

tec ţ

iei s

ocia

le, f

acili

tare

a ac

cesu

lui l

a se

rvic

ii so

cial

e p

entr

u să

raci

, pre

cum

și p

rin

acor

dar

ea d

e as

iste

nţă

fam

iliilo

r și p

erso

anel

or p

entr

u a

dim

inua

pro

pri

a să

răci

e p

rin

dez

-vo

ltar

ea m

icilo

r afa

ceri

, cre

area

locu

rilo

r de

mun

c ă s

uplim

enta

re ș

i aco

rdar

ea d

e sp

rijin

pen

tru

cate

gor

iile

vuln

erab

ile la

ocu

par

ea în

mun

că.

Dez

volt

area

res

urse

lor

uman

e. S

e p

resu

pun

e c ă

va

exis

ta o

am

elio

rare

con

sid

erab

ilă a

cal

ităţ

ii se

rvic

iilor

med

ical

e și

ed

ucaţ

iona

le, p

recu

m ș

i o e

xtin

der

e a

acce

sulu

i săr

acilo

r la

ac

este

ser

vici

i.

Prio

rită

ţi d

e p

olit

ici:

Prot

ecţi

a –

asig

urar

ea s

ocia

lă (3

), as

iste

nţa

(1,2

,3);

Asi

sten

ţă m

edic

ală

și e

duc

aţia

– a

sist

enţa

med

ical

ă (t

oate

), ed

ucaţ

ie (t

oate

); A

dm

inis

traţ

ie p

ublic

ă (2

,4)

Pla

nu

l de

Ac ţ

iun

i Un

iun

ea E

uro

pea

nă

– R

epu

blic

a M

old

ova

Dre

ptu

rile

om

ului

și l

iber

tăţi

le fu

ndam

enta

leD

ezvo

ltar

ea ș

i ref

orm

a so

cial

-eco

nom

ică

– am

elio

rare

a b

unăs

tări

i, oc

upăr

ii în

mun

că ș

i pol

itic

ii so

cial

eC

onta

cte

inte

r-p

erso

nale

– s

ănăt

ate

pub

lică

Asi

gura

rea

unui

niv

el m

ai în

alt d

e si

gura

nţă

med

ical

ă și

ep

idem

iolo

gică

Rez

ult

atu

l 2 U

ND

AF

Cat

egor

iile

vuln

erab

ile b

enef

icia

z ă d

e un

acc

es e

xtin

s, e

chit

abil

și g

aran

tat l

a se

rvic

ii d

e b

ază

de

calit

ate

furn

izat

e d

e st

at c

u sp

rijin

ul s

ocie

tăţi

i civ

ile

Rez

ult

ate

ale

Pro

gra

mu

lui

de

Ţară

Pro

du

se a

le P

rog

ram

ulu

i de

Ţară

Ro

lul p

arte

ner

ilor

Sarc

ini

pen

tru

mo

-b

iliza

rea

resu

rsel

or

2.1

Toţi

cop

iii, î

n sp

ecia

l cei

mai

d

ezav

anta

jaţi

, b

enef

icia

ză

de

acce

s la

pro

gram

e d

e în

-gr

ijire

și d

ezvo

ltar

e ti

mp

urie

și

ed

ucaţ

ie d

e b

ază

de

cali-

tate

.

2.1.

1 St

and

ard

e d

e ed

ucaţ

ie, p

lanu

l de

învă

ţăm

înt ș

i ma-

teri

alel

e in

clud

și g

rup

urile

mar

gina

lizat

e –

cop

iii

cu n

eces

ităţ

i sp

ecia

le d

e ed

ucaţ

ie, c

opiii

afe

ctaţ

i d

e H

IV/S

IDA

, min

orit

ăţile

[UN

ESCO

, ILO

/IPE

C]

Min

iste

rul E

du

caţi

ei, T

iner

etu

lui ș

i Sp

ort

ulu

i: •

Stab

ilire

a și

pro

mov

area

pol

itic

ilor p

entr

u ap

rob

area

cad

ru-

lui l

egal

și r

egul

ator

;•

Asi

gura

rea

leg

ătur

ii în

tre

coor

don

area

asi

sten

ţei ș

i pla

nifi

-ca

rea

stra

tegi

că;

• M

onito

riza

re p

erio

dic

ă;•

Exti

nder

ea u

nor

noi

pro

gram

e/se

rvic

ii cr

eate

cu

spri

jinul

d

onat

orilo

r;

UN

ICEF

– $

2,25

0,00

0

UN

FPA

– $

150,

000

29CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTARE2.

1.2

Educ

aţia

în

baz

a D

epri

nder

ilor

de

Via

ţă,

pro

mo

-va

tă în

cad

rul p

lanu

lui d

e în

văţă

mîn

t șc

olar

și p

rin

inte

rmed

iul p

rogr

amel

or n

eofic

iale

, îm

bun

ătăţ

ită

și e

xtin

să p

entr

u a

ajun

ge

și la

cei

mai

vul

nera

bili

[U

NIC

EF, U

NFP

A]

2.1.

3 El

abor

area

Con

cep

ţiei

Naţ

iona

le d

e Șc

oală

- P

rie-

ten

al C

opilu

lui ș

i ap

licar

ea s

tand

ard

elor

de

edu

-ca

ţie

în

baz

a C

once

pţi

ei

Prie

teno

ase

Cop

ilulu

i [U

NIC

EF]

2.1.

4 Ex

istă

un

si

stem

p

erfe

cţio

nat

de

mon

itori

zare

p

entr

u a

asig

ura

dis

pon

ibili

tate

a și

cal

itat

ea a

na-

lizei

dat

elor

dez

agre

gate

și d

ecal

ajul

ui p

entr

u re

a-liz

ările

ce

se re

feră

la a

cces

, com

ple

tare

și î

nvăţ

are

[UN

ICEF

]

2.1.

5 Se

ela

bore

ază

mec

anis

me

pent

ru a

asi

gura

par

ticip

a-re

a co

piilo

r de

vîrs

tă ș

cola

ră, p

ărin

ţilor

lor ș

i com

uni-

tăţii

la g

uver

nare

a și

man

agem

entu

l șco

lii [U

NIC

EF]

2.1.

6 N

oul p

lan

de

învă

ţăm

înt p

re-ș

cola

r, re

gula

men

tele

și

sta

ndar

del

e na

ţion

ale

ale

dez

volt

ării

pro

gram

u-

lui

de

învă

ţăm

ânt

se e

lab

orea

ză ș

i se

im

ple

men

-te

ază

la s

cară

naţ

iona

lă [U

NIC

EF]

2.1.

7 Pr

ogra

mel

e d

e în

griji

re a

cop

iilor

sun

t el

abor

ate

și in

corp

orat

e în

sis

tem

ele

de

sănă

tate

și e

duc

aţie

p

entr

u a

spri

jini

sup

ravi

eţui

rea,

cre

șter

ea ș

i d

ez-

volt

area

cop

iilor

mic

i [U

NIC

EF]

• Re

vizu

irea

mec

anis

mel

or d

e ac

red

itar

e/lic

enţi

ere

în c

onfo

r -m

itat

e cu

regl

emen

tări

le/s

tand

ard

ele

mod

ific

ate

Min

iste

rul E

con

om

iei ș

i Co

mer

ţulu

i•

Det

erm

inar

ea p

lanu

rilo

r/lim

itel

or d

e ad

mit

ere

pen

tru

inst

i -tu

ţiile

de

învă

ţăm

ânt s

uper

ior

Min

iste

rul F

inan

ţelo

r•

Alo

care

a re

surs

elor

fina

ncia

re p

entr

u ed

ucaţ

ieIn

stit

utu

l Naţ

ion

al d

e Șt

iinţe

Ped

ago

gic

e, U

niv

ersi

tăţi

le ș

i co

leg

iile

ped

ago

gic

e:

• El

abor

area

sau

revi

zuir

ea s

tand

ard

elor

și r

egle

men

tări

lor d

e ed

ucaţ

ie/p

red

are

și e

lab

orar

ea c

urri

cule

i;•

Inst

ruir

ea ș

i rec

icla

rea

pro

fesi

oniș

tilo

r;•

Stud

ii și

cer

cetă

ri în

dom

eniu

l ed

ucaţ

iei;

• In

terv

enţi

i pilo

t și e

valu

area

efic

ienţ

ei ș

i efic

acit

ăţii

exti

nde-

rii l

orO

NG

-uri

:•

Part

icip

are

la p

roce

sul d

e el

abor

are,

mon

itori

zare

și e

valu

a-re

a s

tand

ard

elor

/reg

lem

entă

rilo

r/cu

rric

ulei

;•

Act

ivit

ăţi d

e p

ilota

re, i

mp

lem

enta

re, l

obb

y și

ple

doa

rie

în fa

-vo

area

uno

r mod

ele

alte

rnat

ive

de

pro

gram

e d

e ed

ucaţ

ie ș

i se

rvic

ii no

iB

iro

ul N

aţio

nal

de

Stat

isti

că:

• M

onito

riza

rea

ind

icat

orilo

r rel

evan

ţi ș

i ofe

rire

a d

e in

form

aţii

pen

tru

adop

tare

a d

eciz

iilor

și p

lani

ficar

eB

anca

Mo

nd

ial ă

(Ed

uca

ţie

rura

lă, F

TI/E

FA):

• A

sist

enţă

tehn

ică

și sp

rijin

pen

tru

elab

orar

ea și

ext

inde

rea

unor

pr

ogra

me

și e

duca

ţiei d

e ca

litat

e pe

ntru

cop

ii la

vâr

sta

timpu

-rie

din

cat

egor

ii vu

lner

abile

(de

exem

plu,

din

spa

ţiul r

ural

);•

Acţ

iuni

de

lob

by

și p

led

oari

e p

entr

u in

trod

ucer

ea d

e no

i p

rogr

ame

și s

ervi

cii î

n b

enef

iciu

l cel

or m

ai v

ulne

rab

ili

UN

AID

S/U

NES

CO

–

$350

,000

UN

ESC

O –

$45

0,00

0

UN

HC

R –

$60

,000

2.2.

Pe

rsoa

ne d

e vâ

rstă

rep

ro-

duct

ivă

adop

tă

com

por

ta-

men

te s

igur

e și

sol

icit

ă p

ro-

duse

și

info

rmaţ

ii în

dom

e-ni

ul H

IV/S

IDA

/ITS

și s

ănăt

ăţii

rep

rodu

ctiv

e.

2.2.

1 A

pro

bar

ea ș

i ap

licar

ea la

sca

ră n

aţio

nală

a c

adru

lui

juri

dic

și n

orm

ativ

cu

pri

vire

la s

ervi

cii d

e să

năta

-te

pri

eten

oase

tine

rilo

r (YF

HS)

(con

cep

ţia

naţi

ona -

lă c

u p

rivi

re la

YFH

S, d

irec

tive

și s

tand

ard

e p

entr

u fu

ncţi

onar

ea Y

FHS,

sis

tem

de

acre

dit

are,

mec

anis

-m

e fin

anci

are)

[UN

ICEF

]

2.2.

2 Ex

iste

nţa

unui

cad

ru p

otri

vit

de

pol

itic

i și a

fun

c-ţi

onăr

ii si

stem

ul in

form

aţio

nal a

l man

agem

entu

lui

logi

stic

ii p

entr

u a

asig

ura

secu

rita

tea

Sănă

tăţi

i Re-

pro

duc

tive

[UN

FPA

, OM

S]

2.2.

3 Pr

ogra

me

de p

reve

nire

și

îngr

ijire

HIV

/SID

A s

unt

pus

e la

dis

poz

iţia

grup

urilo

r cu

un

nive

l sp

orit

al

riscu

lui ș

i în

spec

ial g

rup

urilo

r vu

lner

abile

, inc

lusi

v co

nsum

ator

ii de

dro

guri

intr

aven

oase

, pra

ctic

ante

al

e se

xulu

i com

erci

al, b

ărb

aţii

care

pra

ctic

ă se

x cu

b

ărb

aţi,

mili

tarii

și re

crut

ii, p

opul

aţii

mob

ile, c

opii

in-

stitu

ţiona

lizaţ

i [U

NA

IDS,

PN

UD

, UN

ICEF

, OM

S, O

IM]

Min

iste

rul S

ănăt

ăţii

și P

rote

cţie

i So

cial

e:•

Asi

gura

rea

leg

ătur

ii în

tre

coor

don

area

asi

sten

ţei ș

i pla

nifi

-ca

rea

stra

tegi

că;

• Pr

omov

are

pen

tru

apro

bar

ea u

nor

doc

umen

te le

gale

și r

e -gu

lato

rii r

elev

ante

; •

Mon

itori

zare

a p

erio

dic

ă;•

Intr

area

în fu

ncţi

e gr

adua

lă a

furn

izăr

ii d

e p

rod

use

și m

ate -

rial

e d

e in

form

aţie

;•

Exti

nder

ea u

nor n

oi s

ervi

cii c

reat

e cu

sp

rijin

ul d

onat

orilo

rM

inis

teru

l Ed

uca

ţiei

, Tin

eret

ulu

i și S

po

rtu

lui:

• A

sigu

rare

a le

găt

urii

într

e co

ord

onar

ea a

sist

enţe

i și p

lani

fi-

care

a st

rate

gică

;•

Prom

ovar

e p

entr

u ap

rob

area

uno

r d

ocum

ente

lega

le ș

i re -

gula

tori

i rel

evan

te;

• Ex

tind

erea

și a

sigu

rare

a ca

ract

erul

ui d

urab

il al

uno

r noi

pro

-gr

ame/

serv

icii

crea

te c

u sp

rijin

ul d

onat

orilo

r

UN

FPA

– $

550,

000

OM

S –

$70,

000

UN

ICEF

– $

50,0

00

UN

DP

– $

500,

000

OIM

– $

200,

000

UN

AID

S –

$30,

000

ILO

/MIG

RA

NT

– $1

0,00

0

302.

2.3

Prog

ram

e d

e p

reve

nire

și

îngr

ijire

HIV

/SID

A s

unt

pus

e la

dis

poz

iţia

gru

pur

ilor

cu u

n ni

vel s

por

it a

l ri

scul

ui ș

i în

sp

ecia

l gr

upur

ilor

vuln

erab

ile, i

nclu

-si

v co

nsum

ator

ii d

e d

rogu

ri i

ntra

veno

ase,

pra

cti -

cant

e al

e se

xulu

i com

erci

al, b

ărb

aţii

care

pra

ctic

ă se

x cu

băr

baţ

i, m

ilita

rii ș

i rec

ruti

i, p

opul

aţii

mob

i-le

, cop

ii in

stit

uţio

naliz

aţi [

UN

AID

S, P

NU

D, U

NIC

EF,

OM

S, O

IM]

2.2.

4 Si

ndic

atel

e și

cei

mai

mar

i ang

ajat

ori p

ot m

ai b

ine

să p

rom

ovez

e p

olit

ici

cup

rinz

ătoa

re l

a lo

cul

de

mun

că d

rep

t ră

spun

s la

HIV

/SID

A,

cu a

ccen

t p

e p

rote

jare

a co

ntra

dis

crim

inăr

ii la

loc

ul d

e m

uncă

[IL

O/I

PEC

, UN

AID

S, IL

O/M

IGRA

NT]

2.2.

5 Se

rvic

ii de

con

sulta

nţă

și in

form

are

cu p

rivire

la s

ă-nă

tate

a se

xual

ă și

rep

rodu

ctiv

ă și

pre

veni

rea

HIV

/SI

DA

/ITS

pen

tru

tiner

i sun

t ext

inse

la n

ivel

naţ

iona

l [U

NFP

A]

Inst

itu

ţii N

aţio

nal

e Șt

iinţi

fice

și P

ract

ice:

(Cen

trul

Naţ

iona

l de

Sănă

tate

Pub

lică

și M

anag

emen

t, C

entr

ul

Naţ

iona

l de

Med

icin

ă Pr

even

tivă

, Cen

trul

Naţ

iona

l de

Sănă

tate

Re

pro

duc

tivă

, Gen

etic

ă M

edic

ală

și P

lani

ficar

e a

Fam

iliei

, Cen

-tr

ul N

aţio

nal d

e să

năta

te a

Mam

ei ș

i Cop

ilulu

i, C

entr

ul N

aţio

nal

anti

-SID

A, D

isp

ensa

rul D

erm

ato

-Ven

erol

ogic

, Ins

titu

tul N

aţio

-na

l de

Știin

ţe P

edag

ogic

e).

Inst

itu

ţii d

e în

văţă

mân

t su

per

ior:

• El

abor

area

/rev

izui

rea

unor

noi

sta

ndar

de

regl

emen

tări

și

curr

icul

e;•

Inst

ruir

e și

rec

icla

re a

pro

fesi

oniș

tilo

r în

con

form

itat

e cu

re-

glem

entă

rile

și c

urri

cula

revi

zuit

e;•

Stud

ii și

cer

cetă

ri în

dom

enii

asoc

iate

;•

Inte

rven

ţii

pilo

t și

eva

luar

ea e

ficie

nţei

și

efic

acit

ăţii

lor

de

exti

nder

eB

iro

ul N

aţio

nal

de

Stat

isti

că:

2.3

Toţi

cet

ăţen

ii, î

n sp

ecia

l ce

i vu

lner

abili

, b

enef

icia

ză

de

un a

cces

ext

ins

la a

sist

enţă

m

edic

ală

de

baz

ă d

e b

ună

calit

ate.

Not

ă: C

ateg

oriil

e vu

lner

abile

incl

ud:

copi

i, fe

mei

, s ă

raci

, re

fugi

aţi,

pers

oane

inf

ecta

te ș

i af

ecta

-te

de

HIV

/SID

A ș

i tu

berc

ulo-

ză, p

erso

ane

afec

tate

de

cele

m

ai

r ăsp

ândi

te

mal

adii

ne-

infe

c ţio

ase

(de

ex.,

afec

ţiuni

le

men

tale

, ca

ncer

ul c

ervi

cal

și

mam

ar),

cu o

ate

n ţie

spe

cial

ă ac

orda

tă c

elor

car

e lo

cuie

sc în

re

giun

i rur

ale

și o

rașe

mic

i.

2.3.

1 In

stru

men

te ș

i pro

cese

efic

ient

e d

e b

uget

are

sunt

el

abor

ate

pen

tru

pac

hetu

l d

e Ba

ză d

e Be

nefic

ii cu

pri

vire

la s

ervi

ciile

med

ical

e p

rim

are

și p

rogr

a -m

ele

în d

omen

iul

sănă

tăţi

i m

amei

și

a co

pilu

lui

[UN

ICEF

]

2.3.

2 Si

stem

e ad

iţio

nale

d

e su

pra

vegh

ere

a ÎM

MC

/PH

C s

e ap

lică

în v

eder

ea s

por

irii

efic

acit

ăţii

ser-

vici

ilor

inte

grat

e d

e în

griji

re p

entr

u co

pii

și f

emei

[U

NIC

EF]

2.3.

3 Se

for

mul

ează

și s

e p

un în

op

erar

e p

olit

ici b

aza-

te p

e p

rob

e, in

clus

iv s

tand

ard

e d

e în

griji

re, p

entr

u În

griji

rea

med

ical

ă a

Mam

ei ș

i Cop

ilulu

i , c

elor

mai

ră

spîn

dit

e b

oli n

econ

tagi

oase

, TB

[OM

S]

2.3.

4 Lu

crăt

orii

din

sis

tem

ul d

e în

griji

re m

edic

ală

pri

-m

ară

și-a

u p

erfe

cţio

nat

apti

tud

inile

pen

tru

a p

u-

tea

ofer

i ser

vici

i int

egra

te d

e ca

litat

e fe

mei

lor

în-

sărc

inat

e, c

opiil

or ș

i ad

oles

cenţ

ilor,

incl

usiv

con

si-

liere

[UN

ICEF

]

2.3.

5 Se

pun

e la

dis

poz

iţie

, la

scar

ă na

ţion

ală,

pre

veni

-re

a tr

ansm

iter

ii H

IV/S

IDA

de

la m

amă

la f

ăt ș

i în

-gr

ijire

a g

ener

ală,

sp

rijin

ul ș

i tra

tam

entu

l cop

iilor

și

mam

elor

infe

ctat

e cu

HIV

[UN

ICEF

, OM

S]

2.3.

6 Tr

atam

ent

gen

eral

, îng

rijir

e și

sp

rijin

pen

tru

per

-so

anel

e in

fect

ate

cu H

IV/S

IDA

și T

B [O

MS,

UN

AID

S]

Min

iste

rul S

ănăt

ăţii

și P

rote

cţie

i So

cial

e:•

Asi

gura

rea

leg

ătur

ii în

tre

coor

don

area

asi

sten

ţei ș

i pla

nifi

-ca

rea

stra

tegi

că;

• M

onito

riza

re p

erio

dic

ă;•

Prom

ovar

e p

entr

u ap

rob

area

uno

r d

ocum

ente

lega

le ș

i re -

gula

tori

i rel

evan

te;

• In

trar

ea în

func

ţie

grad

uală

a fu

rniz

ării

de

pro

duse

, tra

tam

ent

antir

etro

vira

l, va

ccin

uri,

med

icam

ente

ese

nţia

le,

mat

eria

le

info

rmat

ive

și e

xtin

der

ea u

nor p

rogr

ame

și v

acci

nuri

noi;

• A

loca

rea

de

resu

rse;

• Re

vizu

irea

mec

anis

mel

or d

e ac

red

itar

e / l

icen

ţier

e In

stit

uţi

i Naţ

ion

ale

știin

ţifi

co-p

ract

ice:

(Cen

trul

Naţ

iona

l de

Sănă

tate

Pub

lică

și M

anag

emen

t, C

entr

ul

Naţ

iona

l de

Med

icin

ă Pr

even

tivă,

Cen

trul

Naţ

iona

l de

Sănă

tate

Re

pro

duct

ivă,

Gen

etic

ă M

edic

ală

și P

lani

ficar

e a

Fam

iliei

, Cen

-tr

ul N

aţio

nal d

e Să

năta

te a

Mam

ei ș

i Cop

ilulu

i, C

entr

ul N

aţio

nal

anti

-SID

A,

Dis

pen

saru

l D

erm

ato

-Ven

erol

ogic

, In

stitu

tul

Naţ

io-

nal d

e Șt

iinţe

Ped

agog

ice)

.In

stit

uţi

i de

învă

ţăm

ânt s

up

erio

r:

• El

abor

area

/ r

eviz

uire

a un

or n

oi s

tand

ard

e, r

egle

men

tări

și

curr

icul

e;•

Inst

ruir

e și

rec

icla

re a

pro

fesi

oniș

tilo

r în

con

form

itat

e cu

re -

glem

entă

rile

și c

urri

cula

revi

zuit

e;•

Stud

ii și

cer

cetă

ri în

dom

enii

asoc

iate

;•

Inte

rven

ţii

pilo

t și

eva

luar

ea e

ficie

nţei

și

efic

acit

ăţii

lor

de

exti

nder

eB

iro

ul N

a ţio

nal

de

Stat

isti

că:

UN

ICEF

–

$2,6

00,0

00

UN

FPA

– $

200,

000

OM

S –

$165

,000


3.7

Serv

icii

cup

rinz

ătoa

re r

epro

duc

tive

, sta

ndar

de

și

mec

anis

me

de

sup

rave

gher

e su

nt in

tegr

ate

în s

is-

tem

ul d

e as

iste

nţă

med

ical

ă p

rim

ară

și m

ater

ni-

tăţi

, in

clus

iv s

ervi

ciile

pre

stat

e d

e se

ctor

ul p

riva

t [U

NFP

A]

2.3.

8 M

inis

teru

l Săn

ătăţ

ii și

Pro

tecţ

iei S

ocia

le e

fect

uea-

ză p

lani

ficăr

i str

ateg

ice

mai

bun

e și

imp

lem

ente

a-ză

mai

bin

e p

rogr

amel

e in

ters

ecto

rial

e d

e co

ntro

l al

def

icie

nţel

or m

icro

nutr

itiv

e [U

NIC

EF]

• M

onito

riza

rea

ind

icat

orilo

r rel

evan

ţi ș

i ofe

rire

a d

e in

form

aţii

pen

tru

pla

nific

are

și lu

area

dec

iziil

or.

Mec

anis

mu

l d

e C

oo

rdo

nar

e p

e Ţa

ră (

CC

M)

în d

om

eniu

l H

IV/S

IDA

/ITS

/TB

:•

Coo

rdon

area

Pro

gram

ului

Naţ

iona

l ant

i-SID

AO

NG

-uri

:•

Part

icip

are

la p

roce

sul d

e el

abor

are,

mon

itoriz

are

și ev

alua

re a

st

anda

rdel

or/r

egle

men

tăril

or/ c

urric

ulei

;•

Act

ivită

ţi de

pilo

tare

, impl

emen

tare

, lobb

y și

pled

oarie

în fa

voar

ea

unor

mod

ele

alte

rnat

ive

de p

rogr

ame

de e

duca

ţie și

serv

icii

noi

Ban

ca M

on

dia

lă ș

i do

nat

ori

bila

tera

li:

• A

sist

enţă

tehn

ică

și s

pri

jin p

entr

u: d

ezvo

ltar

ea ș

i ext

ind

erea

in

fras

truc

turi

i și m

obili

zare

com

unit

ară;

• A

cţiu

ni d

e lo

bb

y și

ple

doa

rie

pen

tru

intr

oduc

erea

de

noi

pro

gram

e și

ser

vici

i în

ben

efic

iul c

elor

mai

vul

nera

bili

2.4

Cat

egor

iile

vuln

erab

ile

be-

nefic

iază

d

e un

ac

ces

mai

la

rg l

a se

rvic

ii d

e p

rote

cţie

so

cial

ă d

e ca

litat

e, i

nclu

siv

sist

eme

de

abor

dar

e și

răs

-p

uns

la v

iole

nţă,

ab

uz,

ex-

plo

atar

e și

dis

crim

inar

e.

2.4.

1 A

utor

ităţ

ile lo

cale

și s

pec

ialiș

tii,

în s

pec

ial c

ei d

in

dom

eniu

l pro

tecţ

iei s

ocia

le ș

i men

ţine

rii o

rdin

ii d

e d

rep

t, p

osed

ă cu

noșt

inţe

și a

bili

tăţi

îmb

unăt

ăţit

e d

e id

enti

ficar

e, p

reve

nire

și r

ăsp

uns

a ca

zuri

lor

de

mun

că, e

xplo

atar

e și

tra

ficul

ui d

e co

pii

[ILO

/IPE

C,

OIM

, UN

HC

R, IL

O/M

IGRA

NT]

2.4.

2 St

abili

rea

mec

anis

mel

or d

e p

reve

nire

și p

rote

cţie

p

entr

u re

duc

erea

vio

lenţ

ei p

e m

otiv

e d

e ap

arte

-ne

nţă

la g

en. [

UN

FPA

, ILO

/MIG

RAN

T]

2.4.

3 C

apac

itat

e in

stit

uţio

nală

îmb

unăt

ăţit

ă la

niv

el n

a-ţi

onal

și d

e ra

ion

(de

a g

esti

ona

și a

des

fășu

ra p

ro-

cesu

l de

refo

rmă

a se

ctor

ului

soc

ial ș

i) d

e a

dez

vol -

ta s

ervi

ciile

soc

iale

pen

tru

cop

ii [U

NIC

EF, P

NU

D]

2.4.

4 U

n ca

dru

jur

idic

și

norm

ativ

îm

bun

ătăţ

it p

entr

u p

rest

area

sp

rijin

ului

fam

ilial

și s

ervi

ciilo

r so

cial

e la

ni

vel d

e co

mun

itat

e p

entr

u co

pii

[UN

ICEF

]

2.4.

5 M

ecan

ism

ele

finan

ciar

e d

e p

rest

are

a se

rvic

ii-lo

r so

cial

e co

piil

or î

ncur

ajea

ză t

rim

iter

ea l

a sp

ri-

jinul

fam

ilial

și

serv

iciil

e la

niv

el d

e co

mun

itat

e [U

NIC

EF]

2.4.

6 Pr

oced

uri/

mec

anis

me

de

mon

itori

zare

în v

eder

ea

pre

veni

rii s

epar

ării

cop

iilor

de

med

iul f

amili

al ș

i vi-

olen

ţei î

mp

otri

va c

opiil

or, e

xist

ente

la n

ivel

de

co-

mun

itat

e [U

NIC

EF]

2.4.

7 Sp

ecia

liști

i în

dom

eniu

l p

rote

cţie

i co

pilu

lui

și l

u-

crăt

orii

soci

ali

au d

epri

nder

i p

erfe

cţio

nate

de

a p

reve

ni s

epar

area

cop

iilor

de

fam

iliile

lor

și a

rei

n-

tegr

a co

piii

inst

ituţ

iona

lizaţ

i în

fam

ilii ș

i în

com

uni-

tate

[UN

ICEF

]

Min

iste

rul S

ănăt

ăţii

și P

rote

cţie

i So

cial

e:•

Asi

gura

rea

leg

ătur

ii în

tre

coor

don

area

asi

sten

ţei ș

i pla

nifi

-ca

rea

stra

tegi

că;

• Pr

omov

are

pen

tru

apro

bar

ea u

nor

doc

umen

te l

egal

e, d

e p

olit

ici ș

i reg

ulat

orii

rele

vant

e;•

Intr

area

în fu

ncţi

e și

ext

ind

erea

gra

dua

lă a

mod

elel

or s

usţi

-nu

te d

e d

onat

ori;

• A

loca

re d

e re

surs

e;•

Revi

zuir

ea m

ecan

ism

elor

de

acre

dit

are

/lic

enţi

ere

Min

iste

rul A

face

rilo

r Ex

tern

e și

Inte

gră

rii E

uro

pen

e, D

epar

-ta

men

tul C

on

sula

r•

Prot

ecţi

a so

cial

ă a

cetă

ţeni

lor

din

Rep

ublic

a M

old

ova

afla

ţi

pes

te h

otar

e In

stit

uţi

i Naţ

ion

ale

știin

ţifi

co-p

ract

ice,

Inst

itu

ţii d

e în

văţă

-m

ânt s

up

erio

r:•

Elab

orar

ea /

rev

izui

rea

unor

noi

sta

ndar

de,

reg

lem

entă

ri ș

i cu

rric

ule;

• In

stru

irea

și r

ecic

lare

a p

rofe

sion

iști

lor î

n co

nfor

mit

ate

cu re

-gl

emen

tări

le ș

i cur

ricu

la re

vizu

ite;

• St

udii

și c

erce

tări

în d

omen

ii as

ocia

te;

• In

terv

enţi

i pilo

t și

eva

luar

ea e

ficie

nţei

și e

ficac

ităţ

ii lo

r pen

-tr

u a

fi ex

tins

eB

iro

ul N

aţio

nal

de

Stat

isti

că:

• M

onito

riza

rea

ind

icat

orilo

r rel

evan

ţi ș

i ofe

rire

a d

e in

form

aţii

pen

tru

adop

tare

a d

eciz

iilor

și p

lani

ficar

e

UN

ICEF

–

$3,1

50,0

00

UN

FPA

– $

250,

000

UN

DP

– $

100,

000

OIM

– $

2,0

00,0

00(v

or fi

div

izat

e în

tre

2.

4.0,

2.4

.4 &

3.3

.2)

ILO

/MIG

RA

NT

– $

20,0

00

UN

HC

R –

$30

,000

322.

4.8

Cap

acit

atea

îmb

unăt

ăţit

ă a

inst

ituţ

iilor

aca

dem

ice

în p

red

area

lucr

ului

soc

ial [

UN

ICEF

]

2.4.

9 A

utor

ităţ

ile n

aţio

nale

și l

ocal

e p

ot s

ă m

onito

rize

ze

și s

ă an

aliz

eze

mai

bin

e si

tuaţ

ia c

opiil

or e

xpuș

i ris

-cu

lui,

să s

tab

ileas

că p

rior

ităţ

i și s

ă fa

că p

lanu

ri p

e b

ază

de

pro

be

[UN

ICEF

]

2.4.

10

Fam

iliile

și c

omun

ităţ

ile c

unos

c m

ai b

ine,

atî

t teo

-re

tic

cît

și p

ract

ic, m

odul

de

a p

reve

ni s

epar

area

co

piil

or d

e m

ediu

l fam

ilial

[UN

ICEF

]

2.4.

11 U

n ca

dru

juri

dic

, de

pol

itic

i și n

orm

ativ

îmb

unăt

ăţit

p

entr

u in

terz

icer

ea o

rică

rei f

orm

e d

e vi

olen

ţă îm

-p

otri

va c

opiil

or, î

n sp

ecia

l, vi

olen

ţa în

fam

ilie

[UN

I-C

EF, P

NU

D]

2.4.

12 P

roce

durie

de

inve

stig

are

în se

ctoa

rele

pun

erii

în a

pli-

care

a le

gisl

aţie

i, ju

dici

ar, (

med

ical

) și s

ocia

l res

pec

tă

drep

turil

e co

piilo

r vic

time

ale

viol

enţe

i [U

NIC

EF]

2.4.

13

Au

tori

tăţi

le n

aţio

nal

e și

lo

cale

pot

să

dep

iste

ze,

mo

nit

ori

zeze

și s

ă ra

po

rtez

e m

ai b

ine

cazu

rile

de

vio

lenţ

ă îm

pot

riva

co

piil

or,

incl

usiv

de

tra

fic

de

cop

ii [U

NIC

EF]

2.4.

14 S

pec

ialiș

tii î

n d

omen

iul d

e ap

licar

e a

norm

elor

de

dre

pt

și în

dom

eniu

l soc

ial a

u d

epri

nder

i îm

bun

ă-tă

ţite

de

pre

veni

re, d

epis

tare

, id

enti

ficar

e și

rip

os-

tare

la

viol

enţa

îm

pot

riva

cop

iilor

, în

spec

ial

vio

-le

nţa

în fa

mili

e [U

NIC

EF]

2.4.

15

Serv

icii

spec

ializ

ate

pen

tru

pro

tecţ

ia ș

i rec

uper

a-re

a co

piil

or v

icti

me

ale

viol

enţe

i su

nt e

lab

orat

e/im

ple

men

tate

[UN

ICEF

]

2.4.

16

Fam

iliile

și c

omun

ităţ

ile a

u ob

ţinu

t cu

noșt

inţe

și

pra

ctic

i mai

bun

e d

e p

reve

nire

a v

iole

nţei

împ

otri

-va

cop

iilor

, în

spec

ial,

viol

enţa

în fa

mili

e [U

NIC

EF]

ON

G-u

ri:

• Pa

rtic

ipar

e la

pro

cesu

l de

elab

orar

e, m

onito

riza

re ș

i eva

lua-

re a

sta

ndar

del

or /

regl

emen

tări

lor /

cur

ricu

lei;

• A

ctiv

ităţi

de p

ilota

re, i

mp

lem

enta

re, l

obby

și p

ledo

arie

în fa

-vo

area

uno

r m

odel

e al

tern

ativ

e de

pro

gram

e de

edu

caţie

și

serv

icii

noi

Ban

ca M

on

dia

lă ș

i do

nat

ori

bila

tera

li, in

clu

siv

FID

A:

• A

sist

enţă

tehn

ică

și s

pri

jin p

entr

u: d

ezvo

ltar

ea ș

i ext

ind

erea

in

fras

truc

turi

i și m

obili

zare

com

unit

ară;

• A

cţiu

ni d

e lo

bb

y și

ple

doa

rie

pen

tru

intr

oduc

erea

de

noi

pro

gram

e și

ser

vici

i în

ben

efic

iul c

elor

mai

vul

nera

bili

Bir

ou

l Naţ

ion

al p

entr

u M

igra

ţiu

ne:

• St

abili

rea

pol

itic

ilor;

• Ro

l nor

mat

iv ș

i de

coor

don

are

Mec

anis

me

de

coo

rdo

nar

e și

mo

dal

ităţ

i de

pla

nif

icar

e:

- UN

CT

va a

sigu

ra c

oord

onar

ea ș

i ghi

dar

ea g

ener

ală

- Des

emna

rea

unit

ăţii

de

refe

rinţ

ă (a

sist

ent /

sec

reta

r pen

tru

fieca

re m

ecan

ism

de

coor

don

are)

, inf

orm

area

des

pre

frec

ven ţ

a re

uniu

nilo

r, lis

tele

de

adre

se- D

istr

ibui

rea

cu re

gula

rita

te a

info

rma ţ

iilor

(cu

o fr

ecve

nţă

stab

ilită

) - C

omp

onen

ţa g

rup

urilo

r tem

atic

e ar

treb

ui s

ă-i c

upri

ndă

pe

toţi

– G

uver

n, s

ocie

tate

a ci

vilă

, don

ator

i- U

nita

te te

hnic

ă p

entr

u a

acor

da

asis

tenţ

ă d

e cr

eare

a c

apac

ităţ

ilor p

arte

neri

lor


Do

men

iul d

e co

op

erar

e: D

ezvo

ltar

e re

gio

nal

ă și

loca

lă

Pri

ori

tăţi

/Ob

iect

ive

naţ

ion

ale:

Ob

iect

ive

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niu

lui l

a n

ivel

naţ

ion

al

OD

M 1

: Era

dic

area

săr

ăcie

i ext

rem

e (S

arci

na 1

)O

DM

3: P

rom

ovar

ea e

galit

ăţii

gen

urilo

r și a

bili

tare

a fe

mei

lor (

Sarc

ina

4)O

DM

8: C

rear

ea u

nui p

arte

neri

at g

lob

al p

entr

u d

ezvo

ltar

e (S

arci

nile

15,

17)

SCER

S

Ob

iect

ive

pe

term

en lu

ng:

Dez

volt

area

dur

abil ă

și s

ocia

l ori

enta

tă

Ob

iect

ive

pe

term

en m

ediu

:Re

duc

erea

săr

ăcie

i și i

nega

lităţ

ii și

o p

arti

cip

are

mai

mar

e a

celo

r săr

aci l

a d

ezvo

ltar

ea e

cono

mic

ă

Prio

rită

ţi d

e p

olit

ici:

Dez

volt

area

regi

onal

ă, S

ecto

rul p

riva

t (D

ezvo

ltar

ea IM

M, M

ediu

l de

inve

stiţ

ii), I

nfra

stru

ctur

a (E

nerg

etic

a, A

pro

vizi

onar

ea c

u ap

ă și

can

aliz

area

)

Pla

nu

l de

Acţ

iun

i Un

iun

ea E

uro

pea

nă

– R

epu

blic

a M

old

ova

Dez

volt

area

și r

efor

ma

soci

ală

și e

cono

mic

ă, A

mel

iora

rea

bun

ăstă

rii (

Dez

volt

area

regi

onal

ă și

loca

lă)

Rez

ult

atu

l 3 U

ND

AF

Căt

re a

nul 2

011,

cat

egor

iile

vuln

erab

ile d

in re

giun

ile s

ărac

e ru

rale

și u

rban

e vo

r ben

efic

ia d

e op

ortu

nită

ţile

une

i dez

volt

ări

soci

al-e

cono

mic

e du

rab

ile d

ator

ită

unor

pol

itici

regi

onal

e și

loca

le a

dec

vate

, im

ple

men

tate

de

Adm

inis

traţ

iile

Pub

lice

Loca

le (A

PL) ș

i par

tene

ri

Rez

ult

ate

ale

Pro

gra

mu

lui

de

Ţară

Pro

du

se a

le P

rog

ram

ulu

i de

Ţară

Ro

lul p

arte

ner

ilor

Sarc

ini

pen

tru

mo

-b

iliza

rea

resu

rsel

or

3.1

APL

act

ivea

ză m

ai e

ficie

nt ș

i m

ai tr

ansp

aren

t.3.

1.1

Cad

rul j

urid

ic ș

i nor

mat

iv, p

roce

dur

ile ș

i sis

tem

ele

adm

inis

trat

ive

sunt

îmb

unăt

ăţit

e cu

acc

ent

spec

i -fic

pe:

(1) d

eleg

area

aut

orit

ăţii,

(2) d

esce

ntra

lizar

ea

serv

iciil

or ș

i res

urse

lor,

(3) u

n ni

vel s

por

it d

e re

pre

-ze

ntar

e a

fem

eilo

r în

func

ţiile

de

luar

e a

dec

iziil

or,

(4) o

feri

rea

sim

plif

icat

ă și

dir

ecţi

onat

ă a

serv

iciil

or

[PN

UD

]

3.1.

2 Si

stem

loca

l de

refe

rinţ

ă p

rivi

tor

la s

ervi

cii s

ocia

le

crea

te/î

mb

unăt

ăţit

e și

func

ţion

ale

[UN

ICEF

]

3.1.

3 C

apac

ităţ

ile A

PL s

unt î

mb

unăt

ăţit

e p

entr

u a

pla

ni-

fica,

imp

lem

enta

și m

onito

riza

într

-un

mod

par

ti-

cip

ator

iu (S

ubie

cte

esen

ţiale

cu

refe

rire

la c

opii,

tine

-ri,

fem

ei ș

i per

soan

e in

fect

ate

cu v

irusu

l HIV

/SID

A ș

i su

biec

te p

rivito

r la

pop

ulaţ

ie ș

i mig

raţiu

ne.)

[PN

UD

, U

NA

IDS,

OIM

]

Min

iste

rul E

con

om

iei ș

i Co

mer

ţulu

i:•

Plan

ific

area

str

ateg

ică

econ

omic

ă;•

Mon

itori

zare

a im

ple

men

tări

i pol

itic

ilor;

• Fu

rniz

area

info

rmaţ

iei î

n d

omen

iile

viza

te (a

șeză

ri s

ărac

e);

• Sp

rijin

con

stan

t pen

tru

pro

cesu

l de

mon

itori

zare

pri

n in

ter -

med

iul r

apor

tări

iA

gen

ţia

pen

tru

Dez

volt

are

Reg

ion

ală:

• El

abor

area

pol

itic

ilor d

e d

ezvo

ltar

e re

gion

ală,

imp

lem

enta

-re

a și

mon

itori

zare

a lo

r;•

Coo

rdon

area

iniţ

iati

velo

r de

dez

volt

are

la n

ivel

regi

onal

;•

Act

ivit

ăţi î

n ca

litat

e d

e un

itat

e d

e re

feri

nţă

pen

tru

div

erși

ac

tori

ai d

ezvo

ltăr

iiM

inis

teru

l Fin

anţe

lor:

•

Elab

orar

ea,

imp

lem

enta

rea

și m

onito

rizar

ea p

oliti

cilo

r și

p

roce

selo

r de

des

cent

raliz

are;

•

Resp

onsa

bil

pen

tru

pro

cesu

l de

bud

get

are

PN

UD

– $

5,00

0,00

0

IFA

D –

$27

.5,0

00,0

00

(pen

tru

a fi

împă

r-ţit

e în

tre

Rezu

lta-

tele

3.1

și 3

.2)

UN

ICEF

– $

450,

000

UN

AID

S –

$50,

000

OIM

– $

10,0

00

34B

iro

ul N

aţio

nal

de

Stat

isti

că:

• C

olec

tare

a d

atel

or;

• D

isem

inar

ea d

atel

or

Ban

ca M

on

dia

l ă: a

sigu

rare

a sp

rijin

ului

bug

etar

și a

asi

sten

ţei

tehn

ice

pen

tru

refo

rma

regu

lato

rie

Fon

du

l In

tern

aţio

nal

pen

tru

Dez

volt

area

Ag

ricu

ltu

rii s

us-

ţin

e:

• Pr

oiec

te d

e in

vest

iţii;

•

Dez

volt

area

une

i in

fras

truc

turi

rur

ale,

der

ivat

ă d

in p

unct

d

e ve

der

e ec

onom

icD

epar

tam

entu

l p

entr

u D

ezvo

ltar

e In

tern

aţio

nal

ă (D

fID

):

asis

tenţ

ă te

hnic

ă p

entr

u p

erfe

cţio

nare

a ca

pac

ităţ

ii A

PL în

do

-m

eniu

l dez

volt

ării

regi

onal

e A

uto

rită

ţile

pu

blic

e lo

cale

: •

Elab

orar

ea, i

mp

lem

enta

rea

și m

onito

riza

rea

pla

nuri

lor

de

dez

volt

are

loca

lă;

• C

oord

onar

ea in

iţia

tive

lor d

e d

ezvo

ltar

e la

niv

el lo

cal

3.2

Noi

afa

ceri

și l

ocur

i de

mun

că

sunt

cre

ate

în r

egiu

nile

săr

a-ce

viz

ate

din

regi

unile

rur

ale

și u

rban

e.

3.2.

1 Se

per

fecţ

ione

ază

/ el

abor

ează

pol

itic

i și

mec

a-ni

sme

pen

tru

a st

imul

a d

ezvo

ltar

ea r

egio

nală

, cu

acce

ntul

pe

(1)

creș

tere

a in

vest

iţiil

or ș

i co

mer

ţu-

lui,

(2) d

ezvo

ltar

ea s

ecto

rulu

i pri

vat,

și (3

) pilo

tare

a fo

ndur

ilor p

entr

u d

ezvo

ltar

e lo

cală

[FID

A, P

NU

D]

3.2.

2 O

por

tuni

tăţi

de

afac

eri m

ai b

une

se p

un la

dis

po

-zi

ţie

pri

n: (

1) u

n ca

dru

de

pol

itic

i și s

ervi

cii d

e af

a-ce

ri p

erfe

cţio

nat,

(2)

ofer

irea

de

cătr

e se

ctor

ul f

i -na

ncia

r a

pro

dus

elor

ino

vati

ve d

e in

tere

s p

entr

u ÎM

M ș

i cei

săr

aci,

și (3

) in

fras

truc

tură

per

fecţ

iona

tă

la n

ivel

loca

l [FI

DA

, PN

UD

]

3.2.

3 Pa

rten

eria

te p

ublic

e p

riva

te (

PPP)

sun

t cr

eate

în

zone

le r

ural

e și

urb

ane

săra

ce în

ved

erea

dez

vol -

tări

i inf

rast

ruct

urii

și p

rest

ării

serv

iciil

or [P

NU

D]

3.2.

4 In

stit

uţiil

e na

ţion

ale

de

mic

rofin

anţa

re s

unt

con

-so

lidat

e și

via

bile

din

pun

ct d

e ve

der

e fin

anci

ar

[FID

A, P

NU

D, I

LO/M

IGRA

NT]

3.2.

5 Ti

neri

i dez

avan

taja

ţi a

u un

acc

es m

ai b

un la

pro

-gr

ame

de

inst

ruir

e p

rofe

sion

ală

calit

ativ

ă ce

co

-re

spun

d ce

reri

i p

e p

iaţa

de

lucr

u [U

NA

IDS,

OIM

, U

NES

CO, I

LO/M

IGRA

NT]

Min

iste

rul E

con

om

iei ș

i Co

mer

ţulu

i (i

ncl

. Dep

arta

men

tul

pen

tru

Dez

volt

area

Bu

sin

essu

lui M

ic):

•

Form

ula

rea

po

litic

ilor

de

susţ

iner

e a

dez

volt

ării

bus

ines

-su

lui,

• Su

sţin

erea

act

ivit

ăţilo

r de

coor

don

are

cu b

usin

esse

sul l

ocal

p

rin

inte

rmed

iul a

utor

ităţ

ilor l

ocal

e;•

Spri

jinir

ea ș

i p

rom

ovar

ea i

niţi

ativ

elor

de

amel

iora

re a

ca -

dru

lui l

egal

și i

nsti

tuţi

onal

în d

omen

iul a

ntre

pre

nori

atul

ui;

• O

feri

rea

de

exp

erti

ză la

ela

bor

area

și i

mp

lem

enta

rea

pro

-ie

ctel

or (

pri

n in

term

ediu

l uno

r m

ecan

ism

e p

recu

m C

omi -

tete

de

Sup

rave

gher

e, C

onsi

lii C

onsu

ltat

ive

etc.

);•

Furn

izar

ea in

form

aţie

i pri

vind

regi

unile

viz

ate

(loca

lităţ

i să-

race

); •

Aco

rdar

ea d

e su

por

t con

stan

t pen

tru

pro

cesu

l de

mon

itori

-za

re p

rin

inte

rmed

iul r

apor

tări

i;•

Revi

zuir

e p

erm

anen

tă a

cad

rulu

i reg

ulat

or p

entr

u as

igur

a -re

a d

ezvo

ltăr

ii ef

ecti

ve a

IMM

, pre

cum

și p

entr

u in

trod

uce-

rea

unor

noi

inst

rum

ente

fina

ncia

re;

• Pr

omov

area

cul

turi

i an

trep

reno

riat

ului

pri

n si

stem

ul d

e ed

ucaţ

ie g

ener

ală

și p

rin

inst

ruir

ea p

rofe

sion

ală;

Ag

enţi

a p

entr

u D

ezvo

ltar

e R

egio

nal

ă:•

Plan

ifica

re, m

obili

zare

și a

dmin

istr

are

a fo

ndur

ilor r

egio

nale

;•

Part

icip

are

(co-

finan

ţare

) în

part

ener

iate

pub

lic-p

rivat

;•

Sup

ort p

entr

u id

enti

ficar

ea re

giun

ilor v

izat

eB

iro

ul N

aţio

nal

de

Stat

isti

că:

• co

lect

area

dat

elor

;•

dis

emin

area

dat

elor

PN

UD

– $

15,0

00,0

00

IFA

D –

$27

.5,0

00,0

00

(pen

tru

a fi

împă

r-ţit

e în

tre

Rezu

lta-

tele

3.1

și 3

.2)

OIM

– $

50,0

00

UN

AID

S –

$100

,000

UN

ESC

O –

$50

,000

ILO

/MIG

RA

NT

– $

20,0

00


Ban

ca M

on

dia

lă a

sigu

ră:

• Sp

rijin

bug

etar

și a

sist

enţă

teh

nică

pen

tru

refo

rma

regu

la-

tori

e;•

Proi

ecte

de

inve

stiţ

ii;•

Con

solid

area

inst

ituţ

iona

lă

Fon

du

l In

tern

aţio

nal

pen

tru

Dez

volt

area

Ag

ricu

ltu

rii s

us-

ţine

: •

Dia

logu

l asu

pra

pol

itic

ilor c

u p

rivi

re la

un

cad

ru re

gula

tor ș

i un

clim

at in

vest

iţio

nal m

ai b

une;

• Pr

oiec

te d

e in

vest

iţii;

•

Asi

sten

ţa te

hnic

ă p

entr

u IM

M;

• D

ezvo

ltar

ea u

nei

infr

astr

uctu

ri r

ural

e, d

eriv

ată

din

pun

ct

de

ved

ere

econ

omic

BER

D o

feră

:•

Fond

uri d

e in

vest

iţii

pen

tru

dez

volt

area

IMM

;•

Asi

sten

ţă te

hnic

ă p

entr

u IM

M;

• Su

port

inst

ituţio

nal p

entr

u Ba

nca

Naţ

iona

lă ș

i sec

toru

l fin

an-

ciar

form

alU

SAID

: sus

ţine

sp

orir

ea c

omp

etit

ivit

ăţii

într

epri

nder

ilor

DFI

D: a

cord

ă su

por

t pen

tru

pro

iect

e d

e d

ezvo

ltar

e re

gion

ală

Min

iste

rul

Cu

ltu

rii

și T

uri

smu

lui

+ O

rgan

izaţ

ia M

on

dia

lă

a Tu

rism

ulu

i: su

sţin

erea

și p

rom

ovar

ea d

ezvo

ltăr

ii tu

rism

ului

ru

ral/

ecol

ogic

Co

mis

ia E

uro

pea

nă:

•

Sprij

ină

proi

ecte

de

dezv

olta

re r

egio

nală

prin

int

erm

ediu

l A

genţ

iei D

ezvo

ltării

Reg

iona

le;

• O

feră

sup

ort p

entr

u d

ezvo

ltar

ea IM

MM

inis

teru

l Ed

uca

ţiei

, Ti

ner

etu

lui

și S

po

rtu

lui:

elab

orar

ea

curr

icul

ei d

e in

stru

ire

pro

fesi

onal

ă și

sp

rijin

pen

tru

imp

le-

men

tare

a ac

este

ia p

rin

inte

rmed

iul r

epre

zent

anţi

lor r

egio

-na

li (c

onsi

liilo

r)SI

DA

: asi

gură

asi

sten

ţă t

ehni

că p

entr

u fo

rtif

icar

ea s

iste

mul

ui

de

inst

ruir

e p

rofe

sion

ală

3.3

Com

unit

ăţi ș

i org

aniz

aţii

ale

so-

ciet

ăţii

civi

le a

bili

tate

să

par

-ti

cip

e la

pro

cese

le d

e p

lani

fi-

care

, im

ple

men

tare

și

mon

i -to

riza

re a

dez

volt

ării

loca

le.

3.3.

1 Se

ela

bor

ează

mec

anis

me

și f

orum

uri l

a ni

vel l

o-

cal p

entr

u a

imp

lica

mai

bin

e co

piii

și t

iner

ii în

ela

-b

orar

ea d

e p

olit

ici ș

i im

ple

men

tare

a p

rogr

amel

or

[UN

ICEF

]

3.3.

2 C

apac

ităţ

ile O

NG

-uri

lor

loca

le î

n zo

ne ţ

intă

sun

t co

nsol

idat

e p

entr

u a

put

ea in

fluen

ţa lu

area

dec

i-zi

ilor

la n

ivel

loca

l, a

imp

lem

enta

și m

onito

riza

ac-

tivi

tăţi

le d

e d

ezvo

ltar

e [P

NU

D, O

IM]

Min

iste

rul J

ust

i ţie

i: •

Asi

gura

rea

cad

rulu

i leg

al /

crea

rea

med

iulu

i pen

tru

OSC

;•

Prom

ovar

ea m

odif

icăr

ilor p

rop

use

ale

cad

rulu

i leg

al;

• El

abor

area

une

i reg

lem

entă

ri m

ai p

otri

vite

pen

tru

Com

isia

d

e C

erti

ficar

e;•

Coo

rdon

area

act

ivit

ăţii

Com

isie

i de

Cer

tific

are;

• Ce

rtifi

care

a or

gani

zaţii

lor c

are

lucr

ează

în b

enef

iciu

l pub

lic ș

i m

onito

rizar

ea a

ctiv

ităţii

lor

PN

UD

– $

3,00

0,00

0

UN

FPA

– $

50,0

00

UN

AID

S –

$50,

000

36

Min

iste

rul F

inan

ţelo

r:

• C

rear

ea u

nui m

ediu

fis

cal f

avor

abil

pen

tru

OSC

și c

ele

care

lu

crea

ză în

ben

efic

iul p

ublic

Au

tori

tăţi

le p

ub

lice

loca

le:

• C

rear

ea u

nui m

ediu

favo

rab

il p

entr

u O

SC în

dom

eniu

l dez

-vo

ltăr

ii; im

ple

men

tare

a și

mon

itori

zare

a p

lanu

rilo

r d

e d

ez-

volt

are

loca

lăR

eţel

ele

de

ON

G-u

ri:

• M

obili

zare

a re

surs

elor

și c

omun

ităţ

ii;•

Mon

itori

zare

a ca

lităţ

ii se

rvic

iilor

soc

iale

, în

spec

ial p

entr

u co

pii,

tine

ri, f

emei

, per

soan

e ca

re tr

ăies

c cu

HIV

/SID

A;

• In

fluen

ţare

a p

roce

sulu

i de

form

ular

e a

pol

itic

ilor;

• Pl

edoa

rie

și p

arti

cip

are

la e

lab

orar

ea ș

i im

ple

men

tare

a p

o-

litic

ilor;

• Fu

rniz

area

ser

vici

ilor d

e ca

litat

e;•

Ad

min

istr

area

fond

urilo

r pro

pri

i (și

ob

ţine

rea

unui

car

acte

r d

urab

il d

in p

unct

de

ved

ere

finan

ciar

) de

o m

anie

ră t

rans

-p

aren

tă;

• In

tegr

area

cat

egor

iilor

mar

gina

lizat

e SI

DA

: sp

rijin

pen

tru

dez

volt

area

soc

ietă

ţii c

ivile

DfI

D: s

pri

jin p

entr

u d

ezvo

ltar

ea s

ocie

tăţi

i civ

ileC

om

isia

Eu

rop

ean

ă: s

upor

t p

entr

u d

ezvo

ltar

ea s

ocie

tăţi

i ci-

vile

USA

ID: s

pri

jin p

entr

u d

ezvo

ltar

ea s

ocie

tăţi

i civ

ile

OIM

$ –

2,0

00,0

00(v

or fi

div

izat

e în

tre

2.

4.1,

2.4

.3 &

3.3

.2)

UN

ICEF

– $

300,

000

Mec

anis

me

de

coo

rdo

nar

e și

mo

dal

ităţ

i de

pla

nif

icar

e:G

rup

ul T

emat

ic p

entr

u D

ezvo

ltar

e Lo

cală

și R

egio

nală

pre

zid

at d

e PN

UD

se

va re

uni t

rim

estr

ial p

entr

u a

mon

itori

za p

rogr

esul

pro

dus

elor

faţă

de

rezu

ltat

ele

Prog

ram

ului

de

Ţară

și

faţă

de

rezu

ltat

ul U

ND

AF

odat

ă cu

trec

erea

în re

vist

ă a

pla

nuri

lor d

e lu

cru,

a p

lanu

rilo

r de

mon

itori

zare

și e

valu

are

și c

u as

igur

area

sch

imb

ului

de

info

rmaţ

ie. G

rup

ul T

emat

ic v

a co

or-

don

a ef

ortu

rile

par

tene

rilo

r în

aces

t dom

eniu

și v

a ra

por

ta c

ătre

UN

CT.

Gru

pul

Tem

atic

va

coop

era

strâ

ns c

u to

ate

Gru

pur

ile T

emat

ice

pri

ntr-

un s

chim

b p

erm

anen

t de

info

rmaţ

ii, în

tre

alte

le, ș

i va

pre

zent

a re

zult

atel

e re

spec

tive

la re

uniu

nile

de

eval

uare

anu

ale.

Gru

pul

Tem

atic

ar p

utea

fi îm

păr

ţit î

n 3

sub

-gru

pur

i.


ANEXA BCADRUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE

38D

omen

iul d

e co

oper

are:

Guv

erna

re ș

i par

tici

par

e

Rez

ult

ate

Ind

icat

ori

și n

ivel

ul i

niţ

ial

Surs

e d

e ve

rifi

care

Ris

curi

și p

resu

pu

ner

i

Rez

ult

atu

l 1 U

ND

AF

Căt

re a

nu

l 20

11,

inst

itu

ţiile

pu

bli

-ce

, cu

sp

riji

nu

l o

rgan

iza ţ

iilo

r so

ci-

etăţ

ii ci

vile

(O

SC),

vo

r d

isp

un

e d

e ca

pac

ităţ

i m

ai b

un

e d

e as

igu

rare

a

sup

rem

aţie

i le

gii,

acc

esu

lui

egal

la

just

iţie

și

pro

mov

area

dre

ptu

rilo

r o

mu

lui.

• In

dic

ator

ul o

pin

iei ș

i res

pon

sab

ilită

ţii

Situ

aţia

la m

omen

t: -0

.47

Sarc

ina:

Asi

gura

rea

unui

înal

t gra

d d

e p

arti

cip

a -re

a c

etăţ

enilo

r la

aleg

eri

• In

dic

ator

ul e

ficac

ităţ

ii G

uver

nulu

i Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

-0.7

3 (C

hest

iuni

de

guve

rna-

re, K

aufm

an, 2

004)

Sarc

ina:

Îm

bun

ătăţ

irea

cal

ităţ

ii p

roce

sulu

i d

e el

abor

are

și re

aliz

are

a p

olit

icii

•

Ind

icat

orul

pen

tru

regl

emen

tare

a ca

lităţ

ii Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

-0.4

9 (C

hest

iuni

de

guve

r-na

re, K

aufm

an, 2

004)

Sarc

ina:

Îm

bun

ătăţ

irea

cal

ităţ

ii p

olit

icii

imp

le-

men

tate

• In

dic

ator

ul s

upre

maţ

iei l

egii

Situ

aţia

la m

omen

t: -0

.65

(Che

stiu

ni d

e gu

ver-

nare

, Kau

fman

, 200

4)Sa

rcin

a: C

onso

lidar

ea r

esp

ectă

rii l

egilo

r d

e că

-tr

e ce

tăţe

ni ș

i sta

t •

Ind

icat

orul

sta

bili

tăţi

i pol

itic

e Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

-0.6

2Sa

rcin

a: A

sigu

rare

a un

ei p

rob

abili

tăţi

red

use

de

răst

urna

re a

put

erii

și d

esta

bili

zare

, dre

pt r

e -zu

ltat

al u

nor a

cţiu

ni n

econ

stit

uţio

nale

•

Ind

icat

orul

de

rece

pţi

onar

e a

coru

pţi

eiSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

2.3

(200

4)Sa

rcin

a: R

educ

erea

cor

upţi

ei în

org

anel

e ad

mi-

nist

raţi

ei p

ublic

e

„Gov

erna

nce

Mat

ters

” Ind

icat

ori a

i gu

vern

ării

de D

. Kau

fman

n / B

Mht

tp://

ww

w.w

orld

ban

k.or

g/w

bi/

gov

erna

nce/

wp

-gov

erna

nce.

htm

l

- Tr

ansp

aren

cy In

tern

atio

nal

Pres

upun

eri:

• Ex

istă

o s

trat

egie

bin

e gâ

ndit

ă p

entr

u re

form

a ad

-m

inis

traţ

iei p

ublic

e (r

efor

ma

adm

inis

trat

ivă)

• O

rgan

ele

adm

inis

traţ

iei p

ublic

e im

ple

men

teaz

ă cu

su

cces

refo

rma

adm

inis

trat

ivă

• Ex

istă

un

sist

em p

entr

u m

onito

riza

rea

și a

pre

cier

ea

rezu

ltat

elor

refo

rmei

ad

min

istr

ativ

e•

ON

G-u

rile

par

tici

pă

la p

roce

sul d

e m

onito

riza

re ș

i ap

reci

ere

a re

zult

atel

or re

form

ei a

dm

inis

trat

ive

Risc

uri:

• N

u se

im

ple

men

teaz

ă co

mp

let

pla

nul

de

acţi

uni

pen

tru

imp

lem

enta

rea

refo

rmei

ad

min

istr

ativ

e •

Lip

seșt

e un

sis

tem

cal

itat

iv p

entr

u m

onito

riza

rea

și

apre

cier

ea re

zult

atel

or re

form

ei a

dm

inis

trat

ive

ON

G-u

rile

nu

par

tici

pă

la p

roce

sul d

e m

onito

riza

re ș

i ap

reci

ere

a re

zult

atel

or re

form

ei a

dm

inis

trat

ive

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 1

.1Fo

rmul

area

, im

ple

men

tare

a și

mon

i-to

riza

rea

mai

tra

nsp

aren

tă ș

i p

arti

ci-

pat

ivă

a p

olit

icilo

r or

ient

ate

spre

cei

să

raci

ce

abor

dea

ză in

clus

iv p

rob

lem

e d

e p

opul

aţie

și d

ezvo

ltar

e.

Încr

eder

ea p

ublic

ă în

inst

ituţ

iile

pub

lice

(IPP)

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: C

onso

lidar

ea î

ncre

der

ii ce

tăţe

nilo

r și

st

atul

ui în

inst

ituţ

iile

care

le r

egle

men

teaz

ă re

laţi

ile re

cip

roce

• N

umăr

ul ș

i tip

ul d

e p

olit

ici î

n fa

voar

ea s

ăra -

cilo

r, ce

ab

ord

ează

incl

usiv

pro

ble

me

de

po

-p

ulaţ

ie ș

i de

dez

volt

are,

ela

bor

ate

cu s

upor

-tu

l ag

enţi

ilor s

pec

ializ

ate

ale

ON

U

- “G

over

nanc

e M

atte

rs”

Ind

ica -

tori

i G

uver

nări

i –

Rap

oart

ele

Guv

ernu

lui;

- ra

poa

rtel

e IP

P -

Ana

liza

ind

epen

den

tă a

ra -

poa

rtel

or m

inis

teri

ale

Pres

upun

eri:

• In

stit

uţiil

e p

ublic

e su

sţin

dia

logu

l so

cial

• N

eces

ităţ

ile c

elor

săr

aci s

unt i

nclu

se la

max

imum

în

pri

orit

ăţile

pol

itic

ii

• A

gen

ţiile

spec

ializ

ate

ON

U d

au p

rop

uner

i con

stru

c -ti

ve p

entr

u p

rote

jare

a in

tere

selo

r cel

or s

ărac

iRi

scur

i:•

Inst

ituţii

le p

ublic

e nu

func

ţione

ază

sufic

ient

de

tran

s -pa

rent

, lip

seșt

e un

dia

log

cont

inuu

cu

ON

G-u

rile


Situ

aţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: S

por

irea

con

trib

uţie

i ag

enţi

ilor

spec

ia-

lizat

e O

NU

în p

roce

sul d

e el

abor

are

a p

olit

i-ci

lor o

rien

tate

sp

re n

eces

ităţ

ile c

elor

săr

aci

• N

umăr

ul și

tipu

l pol

itici

lor o

rient

ate

spre

nec

e-si

tăţil

e ce

lor

săra

ci, e

labo

rate

/ im

plem

enta

te

/mon

itoriz

ate

într

-o m

odal

itate

par

ticip

ativ

ăSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Nec

esit

ăţile

cel

or s

ărac

i su

nt l

uate

în

cons

ider

are

la m

axim

um în

pol

itic

ile im

ple

-m

enta

te

• In

tere

sele

cel

or s

ărac

i se

iau

în c

onsi

der

are

la e

lab

o-

rare

a p

olit

icilo

r în

mod

frag

men

tar

Pro

du

se:

1.1.

1 C

onso

lidar

ea

cap

acit

ăţilo

r in

sti-

tuţi

onal

e al

e le

gisl

ativ

ului

și e

xe-

cuti

vulu

i pen

tru

ajus

tare

a le

gisl

a-ţi

ei n

aţio

nale

la

cea

euro

pea

nă.

[PN

UD

]

• C

adru

l leg

al c

ores

pun

de

stan

dar

del

or in

ter -

naţi

onal

e ce

ţin

de

apăr

area

inte

rese

lor g

ru-

pur

ilor s

ocia

l-vu

lner

abile

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Măr

irea

num

ărul

ui a

ctel

or n

orm

ativ

e,

care

cor

esp

und

norm

elor

inte

rnaţ

iona

le r

e -fe

rito

r la

ap

ărar

ea in

tere

selo

r gr

upur

ilor

so-

cial

-vul

nera

bile

•

Num

ărul

și

tip

ul l

egilo

r r

eviz

uite

și

mec

a -ni

smel

or d

e ex

ecut

are

elab

orat

e, m

enit

e să

re

glem

ente

ze s

itua

ţia

celo

r m

ai v

ulne

rab

ile

grup

uri

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: M

ărir

ea

num

ărul

ui

acte

lor

norm

ati-

ve r

eviz

uite

și i

mp

lem

enta

te, o

rien

tate

sp

re

apăr

area

inte

rese

lor g

rup

urilo

r soc

ial-

vuln

e-ra

bile

- Ra

poa

rte

par

lam

enta

re-

Eval

uare

a so

ndaj

elor

Pres

upun

eri:

• A

utor

ităţ

ile p

ublic

e se

ori

ente

ază

spre

imp

lem

en-

tare

a p

ract

ică

a no

rmel

or in

tern

aţio

nale

ce

ţin

de

apăr

area

inte

rese

lor g

rup

urilo

r soc

ial-

vuln

erab

ile•

Nor

mel

e in

tern

aţio

nale

ce

ţin

de

apăr

area

inte

rese

-lo

r gr

upur

ilor

soci

al-v

ulne

rab

ile s

unt

tran

spus

e în

în

treg

ime

în le

gisl

aţia

inte

rnă

• N

orm

ele

inte

rnaţ

iona

le c

e ţi

n d

e ap

ărar

ea i

nter

e -se

lor

grup

urilo

r so

cial

-vul

nera

bile

sun

t i

ntro

dus

e co

nsec

utiv

în le

gisl

aţie

Ri

scur

i:•

Con

venţ

iile/

acor

dur

ile in

tern

aţio

nale

sem

nate

/ra

-ti

ficat

e , o

rien

tate

sp

re a

păr

area

inte

rese

lor

păt

uri -

lor

soci

al-v

ulne

rab

ile n

u se

imp

lem

ente

ază

sau

se

imp

lem

ente

ază

doa

r par

ţial

• A

spec

tele

ref

orm

ei s

iste

mul

ui p

rote

cţie

i so

cial

e a

dife

rito

r gr

upur

i ale

pop

ulaţ

iei,

incl

usiv

a c

opiil

or,

nu s

unt

com

ple

t lua

te în

con

sid

erar

e în

pro

gram

e -le

guv

erna

men

tale

1.1.

2 Re

vizu

irea

și

aj

usta

rea

cad

ru-

lui

norm

ativ

cu

pri

vire

la

sănă

ta-

tea

pen

tru

tine

ri î

n co

ncor

dan

-ţă

cu

stan

dar

del

e in

tern

aţio

nale

. [U

NIC

EF]

• Exi

sten

ţa le

gilo

r car

e în

corp

orea

ză p

rob

lem

e -le

tine

retu

lui

Situ

a ţia

la

mom

ent:

Lip

sa u

nei

astf

el d

e le

gi

(200

5)Sa

rcin

a: E

lab

orar

ea ș

i ad

opta

rea

aces

tei l

egi

- Pa

rlam

ent

Pres

upun

ere:

• Pr

oiec

tul d

e le

ge

elab

orat

de

Min

iste

rul E

duc

aţie

i, Ti

nere

tulu

i, și

Sp

ortu

lui

Risc

:•

Op

oziţ

ie p

uter

nică

din

par

tea

grup

urile

act

ive,

pre

-cu

m a

r fi c

ele

relig

ioas

e. A

soci

aţiil

e d

e p

ărin

ţi.

401.

1.3

Elab

orar

ea

/rev

izui

rea

acte

-lo

r le

gisl

ativ

e și

p

olit

icilo

r d

e b

ază

cu p

rivi

re l

a si

tuaţ

ia f

emei

-lo

r și

im

ple

men

tare

a m

ecan

is-

mel

or

par

tici

pat

ive

de

aplic

are

a ac

esto

r in

stru

men

te.

[UN

FPA

, IL

O/M

IGRA

NT]

• N

umăr

ul d

e in

stit

uţii

guve

rnam

enta

le c

u un

Pu

nct f

ocal

în d

omen

iul g

end

er;

Situ

aţia

la m

omen

t: 22

Sarc

ina:

Toa

te m

inis

tere

le ș

i Bir

ouri

le•

Num

ărul

de

legi

și p

olit

ici r

eviz

uite

pen

tru

a ex

clud

e el

emen

te d

icri

min

ator

ii; i

nlus

iv, l

e-gi

slaţ

ia a

sup

ra lu

crăt

orilo

r mig

ranţ

i•

Fem

ei d

eput

aţi:

Situ

aţia

la m

omen

t: 22

Sarc

ina:

30%

• Vo

lum

ul d

e m

ater

iale

info

rmat

ive

dis

trib

ui-

te fe

mei

lor

Rezu

ltat

e și

re

com

and

aţii

ale

Sond

ajul

ui S

ocia

l

1.1.

4 C

rear

ea u

nui

sist

em m

oder

niza

t d

e ad

min

istr

are

pub

lică

mai

efic

i-en

t și

mai

pre

găt

it p

entr

u el

abo

-ra

rea,

im

ple

men

tare

a și

mon

ito-

riza

rea

pol

itic

ilor

și p

rogr

amel

or

de

lung

ă d

urat

ă co

rela

te c

u p

ro-

cese

le d

e p

lani

ficar

e a

bug

etul

ui

naţi

onal

. [PN

UD

, OIM

]

• Num

ărul

pro

gram

elor

naţ

iona

le d

e d

ezvo

ltar

e p

e te

rmen

lun

g, c

are

au p

rim

it o

ap

reci

ere

poz

itiv

ă d

in p

arte

a O

NG

-uri

lor

loca

le, o

rga-

niza

ţiilo

r int

erna

ţion

ale

și d

onat

orilo

rSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Sp

orir

ea c

ores

pun

der

ii p

rogr

amel

or d

e d

ezvo

ltar

e d

e te

rmen

lung

cu

inte

rese

le s

o-

ciet

ăţii

și n

orm

ele

inte

rnaţ

iona

le

- St

udiil

e U

tiliz

ator

ilor S

ervi

ciilo

r-

Eval

uări

le

Min

iste

rulu

i Ec

o-

nom

iei,

FMI ș

i BM

(PER

, CFA

A,

ROSC

, Stu

diil

e ri

scul

ui F

iduc

i-ar

, ind

icat

orii

PEFA

)-

Rap

oart

e re

feri

toar

e la

imp

le-

men

tare

a co

nven

ţiilo

r in

ter-

naţi

onal

e ra

tific

ate,

tran

smis

e or

gane

lor t

rata

telo

r -

Rap

ortu

l OD

M-

rap

ortu

l asu

pra

imp

lem

entă

-ri

i pla

nulu

i de

acţi

uni U

E -

Min

iste

rul

Econ

omie

i și

Co

-m

erţu

lui

Pres

upun

eri:

• Pr

ogra

mel

e d

e d

ezvo

ltar

e p

e te

rmen

lung

se

ela -

bor

ează

în c

onfo

rmit

ate

cu n

eces

ităţ

ile in

tern

e ac

-tu

ale

și s

tand

ard

ele

inte

rnaţ

iona

leRi

scur

i:•

Ad

min

istr

aţia

pub

lică

nu im

ple

men

teaz

ă m

etod

ele

mod

erne

de

elab

orar

e și

mon

itori

zare

a p

rogr

ame-

lor d

e d

ezvo

ltar

e p

e te

rmen

lung

• A

dm

inis

traţ

ia p

ublic

ă nu

înt

rep

rind

e m

ăsur

i ef

ici -

ente

pen

tru

com

bat

erea

cor

upţi

ei

1.1.

5 D

ezvo

ltar

ea

cap

acit

ăţilo

r m

inis

-te

relo

r vi

zate

de

per

fecţ

iona

re a

p

lanu

rilor

st

rate

gice

, el

abor

ării

bug

etul

ui ș

i co

ord

onăr

ii p

entr

u co

pii,

tine

ri și

fam

ilii.

[UN

ICEF

]

• C

helt

uiel

ile p

ublic

e so

cial

e în

dom

eniil

e so

-ci

ale

(Ed

ucaţ

ie, S

ănăt

ate,

Bun

ăsta

re s

ocia

lă)

ca %

din

tot

alul

che

ltui

elilo

r b

uget

ului

con

-so

lidat

Situ

aţia

la m

omen

t: 56

,4%

(200

4) S

arci

na: M

enţi

nere

a un

ei f

inan

ţări

ad

ecva

te a

p

rogr

amel

or s

ocia

le

- M

inis

teru

l Fin

anţe

lor

Pres

upun

eri:

• M

inis

tere

le e

lab

orea

ză p

rogr

ame

soci

ale

calit

ativ

e și

le im

ple

men

teaz

ă cu

suc

ces

• G

uver

nul f

inan

ţeaz

ă la

max

imum

pro

gram

ele

soci

ale

Risc

uri:

• M

inis

tere

le n

u au

cap

acit

ăţile

nec

esar

e p

entr

u el

a -b

orar

ea p

rogr

amel

or s

ocia

le ș

i fin

anţa

rea

aces

tora

1.1.

6 Pe

rfec

ţion

area

ca

pac

ităţ

ilor

gu-

vern

ului

de

coor

don

are,

mon

ito-

riza

re ș

i rap

orta

re c

u p

rivi

re la

res-

pec

tare

a d

rep

turi

lor

omul

ui c

on-

form

trat

atel

or O

NU

. [PN

UD

, OIM

]

• A

fost

intr

odus

un

sist

em d

e m

otiv

are

îmb

u-

nătă

ţit

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: Î

nţel

eger

ea c

onso

lidat

ă a

nece

sită

ţii

resp

ectă

rii d

rep

turi

lor o

mul

ui

• A

u fo

st i

ntro

dus

e p

ract

ici

îmb

unăt

ăţit

e cu

p

rivi

re la

resu

rsel

e um

ane

Situ

aţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: In

trod

ucer

ea u

nor

pra

ctic

i îm

bun

ătăţ

i -te

de

apăr

are

a d

rep

turi

lor o

mul

ui

- A

par

atul

Pri

mul

ui M

inis

tru

Pres

upun

eri:

• Fu

ncţi

onar

ii p

ublic

i în

ţele

g b

ine

nece

sita

tea

res -

pec

tări

i dre

ptu

rilo

r om

ului

Risc

uri:

• La

imp

lem

enta

rea

pol

itic

ilor,

Guv

ernu

l nu

resp

ectă

su

ficie

nt p

rinc

ipiu

l res

pec

tări

i dre

ptu

rilo

r om

ului


1.7

Perf

ecţi

onar

ea

cap

acit

ăţilo

r gu

-ve

rnul

ui

de

coor

don

are,

m

oni-

tori

zare

și

rap

orta

re c

u p

rivi

re l

a re

spec

tare

a d

rep

turi

lor

cop

ilulu

i, co

nfor

m C

onve

nţie

i cu

pri

vire

la

Dre

ptu

rile

Cop

ilulu

i, în

con

sult

are

cu s

ocie

tate

a ci

vilă

. [U

NIC

EF]

• Ex

pun

erea

reco

man

daţ

iilor

fina

leSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

23 (2

002)

Sarc

ina:

Toa

te re

com

anda

ţiile

sun

t im

plem

enta

te•

Num

ărul

de

rap

oart

e al

e G

uver

nulu

i fin

isat

e în

term

enii

limit

ăSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

pro

pun

erea

rap

ortu

lui s

pre

ex

amin

are

în 2

010

Sarc

ina:

rap

ortu

l a f

ost

pro

pus

sp

re e

xam

inar

e în

201

0

- C

onsi

liul

Naţ

iona

l d

e Pr

otec

-ţi

e So

cial

ă-

Min

iste

rul A

face

rilo

r Ext

erne

Pres

upun

ere:

• C

onsi

ulul

naţ

iona

l pre

ia in

iţia

tiva

și p

reg

ăteș

te r

a-p

ortu

l pri

n in

term

ediu

l unu

i pro

ces

par

tici

pat

iv c

u or

gani

zaţi

ile s

ocie

tăţi

i civ

ile

1.1.

8.

Revi

zuir

ea i

nsti

tuţi

ei A

voca

tulu

i Po

por

ului

(Om

bud

sper

son)

și s

ta-

bili

rea

func

ţiilo

r A

voca

tulu

i p

en-

tru

dre

ptu

rile

cop

ilulu

i [U

NIC

EF]

• N

umăr

ul c

azur

ilor

exam

inat

e de

căt

re O

m-

bud

sman

-ul s

pec

ializ

at în

dre

ptur

ile c

opiil

orSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

ecis

ăSa

rcin

a: A

sigu

rare

a ex

amin

ării

la t

imp

de c

ătre

av

ocaţ

ii pa

rlam

enta

ri a

adre

săril

or c

etăţ

enilo

r •

Num

ărul

de

cazu

ri d

e vi

olar

e a

dre

ptu

rilo

r, re

cep

ţion

ate

și e

xam

inat

e d

e că

tre

ofic

iul

omb

udsm

anul

ui

Situ

aţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: L

uare

a d

e că

tre

avoc

aţii

par

lam

enta

ri a

dec

iziil

or p

e to

ate

cazu

rile

de

încă

lcar

e a

drep

turil

or o

mul

ui

- Pa

rlam

entu

l-

Ofic

iul O

mb

udsm

an-u

lui

Pres

upun

eri:

• In

stit

utul

avo

caţi

lor

par

lam

enta

ri e

ste

cap

abil

să

aper

e ef

icie

nt in

tere

sele

fem

eilo

r și c

opiil

or

• In

stit

utel

e p

entr

u ap

ărar

ea

dre

ptu

rilo

r co

piil

or

func

ţion

ează

la n

ivel

loca

lRi

scur

i:•

Act

ivit

atea

ins

titu

tulu

i av

ocaţ

ilor

par

lam

enta

ri n

u a

fost

per

fecţ

iona

tă în

con

form

itat

e cu

nec

esit

ăţi-

le p

opul

aţie

i și c

onve

nţiil

e și

pri

ncip

iile

inte

rnaţ

io-

nale

•

Pop

ulaţ

ia e

ste

pro

st in

form

ată

cu p

rivi

re la

inst

itu

-ţi

ile d

e p

rote

jare

a d

rep

turi

lor o

mul

ui

1.1.

9 Pe

rfec

ţion

area

d

isp

onib

ilită

ţii,

calit

ăţii

și u

tiliz

ării

dat

elor

sta

tis -

tice

dez

agre

gate

(ax

ată

pe

dez

-ag

rega

rea

dup

ă zo

ne g

eogr

afi -

ce, v

ârst

ă, ș

i gen

). [P

NU

D, U

NIC

EF,

UN

FPA

]

• In

stau

rare

a un

ui m

ecan

ism

inte

grat

și c

uprin

-ză

tor

de

rap

orta

re (U

E, S

CER

S, e

tc.),

ap

rob

at

în b

aza

cons

ensu

lui c

u so

ciet

atea

civ

ilăSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Ati

nger

ea u

nui n

ivel

ad

ecva

t al i

ndic

a-to

rilo

r so

cial

i sco

pur

ilor

pol

itic

ii și

inte

rese

-lo

r soc

ietă

ţii c

ivile

- Ra

poa

rtel

e M

inis

teru

lui

Eco

-no

mie

i si C

omer

ţulu

i-

Stud

iile

asup

ra g

osp

odăr

iilor

ca

snic

e-

rap

oart

ele

regu

lare

re

aliz

a -te

de

cătr

e Bi

roul

Naţ

iona

l de

Stat

isti

că ș

i min

iste

re•

Num

ărul

de

cone

ctăr

i la

baz

a de

dat

e D

evin

fo

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: M

ărir

ea

num

ărul

ui

de

cone

ctăr

i la

baz

a d

e d

ate

De -

vinf

o•

Volu

mul

dat

elor

dez

agre

gate

, ex

iste

nte

la m

omen

t, re

feri

tor

la i

ndic

ator

ii ch

eie

de

ţin

de

apăr

area

dre

ptu

rilo

r cop

iilor

Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Măr

irea

num

ărul

ui i

ndi -

cato

rilo

r so

cial

i d

ezag

rega

ţi,

care

ca

ract

eriz

ează

si

tuaţ

ia

cop

iilor

Pres

upun

eri:

• C

olec

tare

a și

pre

lucr

area

dat

elor

per

mit

ob

ţine

rea

ind

icat

orilo

r dez

agre

gaţi

de

dez

volt

are

soci

ală

• In

dic

ator

ii d

ezag

rega

ţi a

i st

atis

tici

i so

cial

e se

fo

-lo

sesc

la

max

imum

pen

tru

elab

orar

ea p

rogr

ame-

lor

naţi

onal

e d

e d

ezvo

ltar

e și

pro

gram

elor

soc

iale

p

entr

u su

sţin

erea

fem

eilo

r, co

piil

or ș

i fam

iliei

Ri

scur

i:•

Guv

ernu

l nu

este

des

tul d

e co

inte

resa

t în

folo

sire

a in

dic

ator

ilor

dez

agre

gaţi

pen

tru

elab

orar

ea ș

i mo

-ni

tori

zare

a p

rogr

amel

or n

aţio

nale

de

dez

volt

are

și

pro

gram

elor

soc

iale

421.

1.10

Co

nsol

idar

ea m

ecan

ism

ului

naţ

i-on

al d

e as

iste

nţă

soci

ală

pen

tru

o id

entif

icar

e și

asi

sten

ţă m

ai b

ună

a co

piil

or e

xclu

și. [

UN

ICEF

]

• Pr

opor

ţia

cele

i mai

săr

ace

qui

ntile

a c

onsu

-m

ului

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

iscu

tată

în

2006

Sarc

ina:

mic

șora

rea

pro

por

ţiei

cel

ei m

ai s

ărac

e q

uint

ile în

con

sum

ul n

aţio

nal

• N

umăr

ul d

e m

unic

ipii

care

au

înre

gist

rat p

o-

ziţi

a d

e as

iste

nt/l

ucră

tor s

ocia

l Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

0Sa

rcin

a: to

ate

mun

icip

iile

deţ

in c

el p

uţin

un

lu-

crăt

or s

ocia

l

- St

udii

anua

le a

sup

ra g

osp

o-

dăr

iilor

cas

nice

efe

ctua

te d

e că

tre

Min

iste

rul

Econ

omie

i și

C

omer

ţulu

i și

Bir

oul

Naţ

iona

l d

e St

atis

tică

Pres

upen

eri:

• St

udiu

l est

e ef

ectu

at a

nual

Risc

:•

Met

odol

ogia

a fo

st s

chim

bat

ă și

nu

per

mit

e un

stu

-d

iu c

omp

arat

iv

1.1.

11

Cre

area

Con

siliu

lui n

aţio

nal p

en-

tru

pop

ulaţ

ie î

n ve

dere

a fo

rmu-

lării

și m

onito

rizăr

ii p

oliti

cilo

r p

ri-

vind

pop

ulaţ

ia. [

UN

FPA

]

• C

rear

ea C

onsi

liulu

i (D

a/N

u)Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

nu e

xist

aSa

rcin

a: C

rear

ea in

stit

utel

or c

are

ar a

sigu

ra p

ar-

tici

par

ea e

ficie

ntă

a ce

tăţe

nilo

r în

pro

cesu

l d

e el

abor

are

și m

onito

riza

re a

pol

itic

ii •

Num

ărul

/cal

itate

a po

litic

ilor p

opul

aţie

i ini

ţiate

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Con

trib

uţia

act

ivă

a ce

tăţe

nilo

r în

pro

-ce

sul d

e el

abor

are

a p

olit

icilo

r

- O

NG

-uri

1.1.

12

Perf

ecţi

onar

ea

și

aplic

area

în

p

ract

ică

a ca

dru

lui

regu

lato

riu

pen

tru

pro

tecţ

ia

mun

cito

rilo

r ca

re l

ucre

ază

în s

trăi

năta

te (

in-

clus

iv m

ecan

ism

e na

ţion

ale

de

pre

veni

re a

exp

loat

ării

mun

cii).

[IL

O/M

IGRA

NT]

• El

abor

area

legi

lor p

rivi

nd m

unci

tori

i car

e lu

-cr

ează

în

stră

inăt

ate,

car

e su

nt a

pro

bat

e și

ap

licat

e în

pra

ctic

ă.

Pres

upun

ere:

• A

ngaj

amen

tul G

uver

nulu

i•

Proi

ectu

l de

leg

e es

te e

lab

orat

și f

inal

izat

Risc

:•

Inte

resu

l p

rinci

pal

elor

ins

tituţ

ii d

e st

at ș

i a

Parla

-m

entu

lui p

rivi

nd a

dop

tare

a și

imp

lem

enta

rea

legi

i

1.1.

13

Coo

rdon

area

, p

lani

ficar

ea s

tra -

tegi

că

și

elab

orar

ea

bug

etul

ui

în d

omen

iul

mig

raţi

ei

forţ

ei d

e m

uncă

a

fost

îm

bun

ătăţ

ită

în

cad

rul

min

iste

relo

r și

b

irou

ri-

lor

viza

te (

pri

n su

sţin

erea

une

i co

mis

ii na

ţion

ale

în d

omen

iu).

[ILO

/MIG

RAN

T]

• In

stit

uire

a un

ui C

omit

et d

e C

onsu

ltan

ţă ș

i Se

cret

aria

t.Sa

rcin

a: C

oop

erar

ea în

tre

agen

ţii s

ă fie

per

fec-

ţion

ată.

Cre

șter

ea n

ivel

ului

de

imp

licar

e a

par

tene

rilo

r pri

ncip

ali î

n m

anag

emen

tul m

i-gr

aţie

i

- C

omit

et

de

Con

sult

anţă

în

d

omen

iul

mig

raţi

ei (

pro

cese

ve

rbal

e)

[ILO

/Mig

rant

, O

IM,

PNU

D]

Pres

upun

eri:

Inte

resu

l și c

oop

erar

ea în

tre

ILO

Mig

rant

, OIM

și P

NU

D

1.1.

14

Guv

ernu

l a

îmb

unăt

ăţit

cap

aci -

tăţi

le d

e a

coor

don

a, m

onito

riza

și

rap

orta

, în

con

sult

are

cu s

o-

ciet

atea

civ

ilă,

cu p

rivi

re l

a re

s-p

ecta

rea

dre

ptu

rilo

r lu

crăt

orilo

r m

igra

nţi,

conf

orm

p

reve

der

ilor

Con

venţ

iei I

LO d

in 9

7 p

rivi

nd lu

-cr

ător

ii m

igra

nţi.

[ILO

/MIG

RAN

T]

• In

trod

ucer

ea u

nor

pra

ctic

i per

fecţ

iona

te r

e-fe

rito

r la

resu

rsel

e um

ane

Sarc

ina:

Imp

lem

enta

rea

pra

ctic

ilor

bun

e în

do

-m

eniu

l pro

tecţ

iei d

rep

turi

lor l

ucră

tori

lor m

i-gr

anţi

- Ra

poar

te p

regă

tite

de c

ătre

Bi -

roul

Naţ

iona

l pen

tru

Mig

raţie

Pres

upun

eri:

• Fu

ncţi

onar

ii p

ublic

i înţ

eleg

imp

orta

nţa

resp

ectă

rii

dre

ptu

rilo

r mig

ranţ

ilor

Risc

uri:

• G

uver

nul n

u ia

în c

onsi

der

aţie

pre

ved

erile

Con

ven

-ţi

ei 9

7 în

form

ular

ea p

olit

icilo

r.


Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 1

.2Si

stem

ul d

e ju

stiţ

ie f

uncţ

ione

ază

mai

tr

ansp

aren

t, re

spon

sab

il și

ind

epen

-d

ent.

• C

alit

atea

ind

icat

orilo

r guv

ernă

rii (

just

iţia

) Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

In

trod

ucer

ea

ind

icat

orilo

r ca

litat

ivi

pen

tru

apre

cier

ea s

iste

mul

ui d

e ju

stiţ

ie

• N

ivel

ul în

cred

erii

pub

lice

în s

iste

mul

și p

ro-

ced

urile

de

just

iţie

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Cre

șter

ea în

cred

erii

cetă

ţeni

lor î

n si

ste-

mul

de

just

iţie

- “G

over

nanc

e M

atte

rs”

Ind

ica -

tori

i guv

ernă

rii

- Ra

poa

rtel

e IP

P-

Ana

liza

Ind

epen

den

tă-

Rap

oart

ele

min

iste

rial

e

Pres

upun

eri:

• G

uver

nul a

ela

bor

at ș

i im

ple

men

teaz

ă cu

suc

ces

re-

form

a si

stem

ului

just

iţie

i •

Guv

ernu

l pos

edă

bun

e ca

pac

ităţ

i de

mon

itori

zare

, ap

reci

ere

și c

ontr

ol a

l im

ple

men

tări

i ref

orm

ei j

us-

tiţi

ei

Risc

uri:

• G

uver

nul

nu p

osed

ă ca

pac

ităţ

i su

ficie

nte

pen

tru

mon

itori

zare

a, a

pre

cier

ea ș

i con

trol

ul im

ple

men

tă-

rii r

efor

mei

just

iţie

i

Pro

du

se:

1.2.

1 El

abor

area

/rev

izui

rea

pro

pun

eri-

lor

pen

tru

refo

rme-

chei

e el

abo

-ra

te ș

i co

nsol

idar

ea c

apac

ităţ

ilor

dife

rito

r st

ruct

uri

ale

sist

emul

ui

jud

icia

r p

entr

u a

asig

ura

adm

ini-

stra

rea

efic

ient

ă și

acc

esul

ech

ita-

bil

la ju

stiţ

ie, i

nclu

siv

mec

anis

me-

le a

lter

nati

ve d

e so

luţi

onar

e a

di -

fere

ndel

or. [

PNU

D]

• N

umăr

ul p

roie

ctel

or d

e re

form

e el

abor

ate

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: P

rinc

ipal

ele

dir

ecţi

i ale

ref

orm

ei s

iste

-m

ului

just

iţie

i sun

t su

sţin

ute

de

pro

iect

e d

e im

ple

men

tare

con

cret

e

- Ra

por

tul M

inis

teru

lui J

usti

ţiei

- Ra

por

tul C

urţi

i Sup

rem

e -

Rap

oart

ele

Cen

trel

or d

e Pe

r-fe

cţio

nare

a J

udec

ător

ilor

Pres

upun

eri:

• N

orm

ele

cod

urilo

r p

rofe

sion

ale

core

spun

d st

an-

dar

del

or i

nter

naţi

onal

e ia

r p

arti

cip

anţi

i sis

tem

ului

d

e ju

stiţ

ie s

unt b

ine

mot

ivaţ

i pen

tru

exec

utar

ea lo

r Ri

scur

i:•

Lip

seșt

e un

sis

tem

efic

ient

de

mon

itori

zare

și a

pre

-ci

ere

a re

zult

atel

or s

iste

mul

ui ju

stiţ

iei

• Pa

rtic

ipan

ţii s

iste

mul

ui ju

stiţ

iei s

unt

pro

st m

otiv

aţi

pen

tru

resp

ecta

rea

cod

urilo

r pro

fesi

onal

e

1.2.

2 Ju

dec

ător

ii,

per

sona

lul

jud

ecă -

tori

ilor,

pro

curo

rii,

avoc

aţii

și c

o-

lab

orat

orii

orga

nelo

r d

e d

rep

t d

isp

un d

e ca

pac

ităţ

i m

ai b

une

de

adm

inis

trar

e a

just

iţie

i în

con

-fo

rmit

ate

cu in

stru

men

tele

inte

r-na

ţion

ale

aplic

abile

în

dom

eniu

l d

rep

turi

lor o

mul

ui. [

PNU

D]

• N

umăr

ul d

e p

rop

uner

i de

refo

rmar

e a

jud

e-că

tori

ilor,

imp

lem

enta

te c

u su

cces

Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Măr

irea

num

ărul

ui d

e p

rop

uner

i de

re-

form

are,

imp

lem

enta

te c

u su

cces

•

Num

ărul

de

dec

izii

de

adm

isib

ilita

te fo

rmu

-la

te d

e C

EDO

împ

otri

va R

epub

licii

Mol

dov

aSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Mic

șora

rea

num

ărul

ui d

e ce

reri

ale

ce-

tăţe

nilo

r Rep

ublic

ii M

old

ova

la C

EDO

- Ra

por

tul M

inis

teru

lui J

usti

ţiei

- St

udii

ind

epen

den

tePr

esup

uner

i:•

Sist

emul

naţ

iona

l de

just

iţie

im

ple

men

teaz

ă tr

ep-

tat s

tand

ard

ele

inte

rnaţ

iona

le d

e ap

ărar

e a

dre

ptu

-ri

lor o

mul

ui

Risc

uri:

• Re

form

a si

stem

ului

de

just

iţie

are

loc

lent

și i

ncon

-se

cven

t

1.2.

3 U

n si

stem

for

tific

at a

l ju

stiţi

ei j

u -ve

nile

pen

tru

a as

igur

a p

roce

duri

prie

teno

ase

cop

iilor

în

conf

orm

i -ta

te c

u in

stru

men

tele

int

erna

ţio-

nale

ap

licat

e în

dom

eniu

l dre

ptu-

rilor

om

ului

. [U

NIC

EF]

• N

umăr

ul c

opiil

or p

riva

ţi d

e lib

erta

teSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

(200

5)Sa

rcin

a: R

educ

erea

del

icve

nţei

juve

nile

• Ti

mp

ul m

ediu

pet

recu

t în

det

enţi

e d

e că

tre

cop

ii ca

re s

unt î

n co

nflic

t cu

leg

ea

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: re

duc

erea

term

enul

ui m

ediu

de

det

en-

ţie

pen

tru

cop

ii

- Ra

por

tul M

inis

teru

lui J

usti

ţiei

- M

inis

teru

l Afa

ceri

lor I

nter

nePr

esup

uner

i:•

Proc

edur

ile

și

norm

ele

inte

rnaţ

iona

le,

orie

ntat

e sp

re a

sigu

rare

a d

rep

turi

lor c

opiil

or ș

i red

ucer

ea d

e-lic

venţ

ei ju

veni

le s

unt

imp

lem

enta

te t

rep

tat

în s

is-

tem

ul n

aţio

nal j

udic

iar

Risc

uri:

• Pa

rtic

ipan

ţii s

iste

mul

ui ju

dic

iar s

unt p

rost

info

rmaţ

i cu

pri

vire

la n

orm

ele

inte

rnaţ

iona

le p

entr

u ap

ăra -

rea

dre

ptu

rilo

r cop

iilor

și s

unt p

rost

mot

ivaţ

i pen

tru

red

ucer

ea d

elic

venţ

ei ju

veni

le

441.

2.4

Un

sist

em d

e p

rote

cţie

îm

bun

ă-tă

ţit

pen

tru

solu

ţion

area

pro

ble

-m

elor

ref

ugia

ţilo

r și

sol

icit

anţi

lor

de

azil

și o

legi

slaţ

ie m

odifi

cată

în

conf

orm

itat

e cu

sta

ndar

del

e in

-te

rnaţ

iona

le.

[U

NH

CR,

OIM

]

1.2.

5 Pe

rfec

ţion

area

sis

tem

ului

naţ

io-

nal d

e p

rote

cţie

juri

dic

ă a

lucr

ăto

-ri

lor m

igra

nţi c

onfo

rm s

tand

ard

e-lo

r int

erna

ţion

ale.

[ILO

/MIG

RAN

T]

• D

ovez

i ref

erito

r la

pro

tecţ

ia lu

crăt

orilo

r m

i-gr

anţi

pe

dura

ta în

treg

ului

pro

ces

de m

igra

reSa

rcin

a: M

icșo

rare

a nu

măr

ului

de

mig

ranţ

i car

e su

nt e

xplo

taţi

și

lucr

ează

făr

ă co

ntra

ct d

e m

uncă

în ţ

ara

de

des

tina

ţie.

Per

fecţ

iona

rea

cap

acit

ăţilo

r a

pri

ncip

alel

or in

stit

uţii

de

stat

d

e p

rote

cţie

a d

rep

urilo

r m

igra

nţilo

r, in

clu

-si

v și

a m

isiu

nilo

r d

iplo

mat

ice

în M

old

ova

și

pes

te h

otar

e•

Proc

esul

de

înro

lare

est

e b

ine

adm

inis

trat

Sarc

ina:

act

ivit

atea

ag

enţi

ilor

par

ticu

lare

d

e p

lasa

re în

cîm

pul

mun

cii s

înt r

egul

ate

și m

o-

nito

riza

te

- Bi

roul

Naţ

iona

l pen

tru

Mig

ra-

ţie,

Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Ex-

tern

e și

Inte

grar

e Eu

rop

eană

- In

spec

tora

tele

mun

cii

Pres

upun

eri:

• Im

plic

area

și a

ngaj

amen

tul i

nsti

tuţi

ilor d

e st

at re

fe-

rito

r la

pro

tecţ

ia d

rep

turi

lor l

ucră

tori

lor m

igra

nţi

Risc

uri:

• A

bro

gare

a un

ui c

adru

legi

slat

iv n

ou;

• Li

psa

de

inte

res

a in

stit

uţiil

or d

e st

at;

• Pa

sivi

tate

a ag

enţi

ilor

pri

vate

de

pla

sare

în c

împ

ul

mun

cii

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 1

.3U

n an

gaja

men

t m

ai m

are

al m

ijloa

ce-

lor

de

info

rmar

e în

mas

ă și

org

aniz

a-ţi

ilor

soci

etăţ

ii ci

vile

de

par

tici

par

e în

p

roce

sul n

aţio

nal d

e d

ezvo

ltar

e.

• O

SC ș

i ON

G m

anife

stă

opor

tuni

tăţi

mai

sem

-ni

ficat

ive

pen

tru

influ

enţa

rea

pol

itic

ilor

și

pro

gram

elor

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: L

ărgi

rea

par

tici

păr

ii O

NG

-uri

lor î

n p

oli-

tică

și p

rogr

ame

• N

umăr

ul m

ecan

ism

elor

inst

aura

te ș

i fun

cţi -

onab

ile, e

xist

ente

într

e G

uver

n și

OSC

, ce

ţin

de

refo

rme

și p

rogr

ame

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: In

trod

ucer

ea u

nei g

ame

div

erse

de

me -

cani

sme

noi

de

inte

racţ

iune

înt

re p

uter

ea

pub

lică

și s

ocie

tate

a ci

vilă

- Ra

poa

rtel

e O

SC ș

i ON

GPr

esup

uner

i:•

Org

anel

e ad

min

istr

aţie

i p

ublic

e su

nt c

oint

eres

ate

în a

pro

fund

area

dia

logu

lui s

ocia

lRi

scur

i:•

Org

anel

e ad

min

istr

aţie

i p

ublic

e ș

i O

NG

-uri

le n

u g

ăses

c m

ecan

ism

e d

e in

tera

cţiu

ne e

ficie

ntă

Pro

du

se:

1.3.

1 M

ecan

ism

e d

e co

ord

onar

e m

ai

efic

ient

e ce

atr

ibui

e O

SC u

n ro

l ef

ecti

v în

el

abor

area

și

im

ple

-m

enta

rea

stra

tegi

ilor

de

red

uce -

re a

săr

ăcie

i și r

apor

tare

a as

upra

im

ple

men

tări

i pla

nuri

lor n

aţio

na-

le p

rivi

nd t

rata

tele

în

dom

eniu

l d

rep

turi

lor o

mul

ui.

[P

NU

D, U

NIC

EF, U

NFP

A]

• N

umăr

ul c

oaliţ

iilor

/reţ

elel

or fo

rmat

e cu

sco

-p

ul d

e a

ple

da

pro

ble

me

(pol

itic

i) d

e r

edu

-ce

rea

a să

răci

eiSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Con

solid

area

coa

liţiil

or O

NG

-uri

lor c

are

pro

mov

ează

inte

rese

le c

elor

săr

aci

• N

umăr

ul r

eţel

elor

ON

G-u

rilo

r co

mp

let

func

-ţi

onab

ileSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Dez

volt

area

un

or

reţe

le

viab

ile

ale

ON

G-u

rilo

r

Pres

upun

eri:

• O

NG

-uri

le s

unt c

oint

eres

ate

și c

apab

ile s

ă d

ezvo

lte

mec

anis

me

de

inte

racţ

iune

pen

tru

apăr

area

inte

re-

selo

r gru

pur

ilor s

ocia

l-vu

lner

abile

•

Mas

s-m

edia

est

e ca

pab

ilă s

ă ilu

stre

ze p

rofe

sion

al

pro

ble

mel

e d

ezvo

ltăr

ii so

cial

e•

Guv

ernu

l p

erm

ite

revi

zuir

ea ș

i ap

licar

ea a

cest

or

norm

e și

ag

enţi

ilor

de

pre

să a

u re

surs

e ad

ecva

te

pen

tru

a of

eri s

paţ

iu p

entr

u ex

pri

mar

ea o

pin

iilor

Ri

scur

i:•

ON

G-u

rile

acţ

ione

ază

dis

per

sat


3.2

Elab

orar

ea ș

i ap

licar

ea s

tand

ar-

del

or

pen

tru

mas

s-m

edia

p

en-

tru

o p

rom

ovar

e și

rap

orta

re m

ai

bun

ă p

rivi

nd d

rep

turi

le c

opilu

lui

și g

aran

tare

a sp

aţiil

or a

dec

vate

p

entr

u ex

pri

mar

ea o

pin

iilor

co

-p

iilor

. [U

NIC

EF]

• C

odul

pri

ncip

iilor

de

etic

ă p

rofe

sion

ală

al

jurn

alis

tulu

i din

Mol

dov

aSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Cod

ul d

at n

u in

clud

e an

u-

mit

e p

reve

der

i sp

ecif

ice

pri

vind

rap

orta

rea

asup

ra c

opiil

orSa

rcin

a: C

odul

pri

ncip

iilor

de

etic

ă p

rofe

sion

ală

al ju

rnal

istu

lui d

in M

old

ova

treb

uie

revă

zut

pen

tru

a in

clud

e p

reve

der

ile s

pec

ific

e p

ri-

vind

dre

ptu

rile

cop

iilor

• Pr

ocen

tul r

epor

taje

lor p

rivi

nd c

opiii

, din

nu

-m

ărul

tota

l al r

epor

taje

lor,

în p

resă

Situ

aţia

la m

omen

t: 20

03 –

6,2

1% în

zec

e zi

are

Sarc

ina:

10%

din

cel

e m

ai im

por

tant

e zi

are

- A

soci

aţia

Naţ

iona

lă a

Jur

na-

liști

lor

- M

inis

teru

l d

e A

face

ri I

nter

ne

și M

inis

teru

l Jus

tiţi

ei

• M

ass-

med

ia n

u se

ori

ente

ază

sufic

ient

sp

re a

tra -

ger

ea a

tenţ

iei o

pin

iei p

ublic

e p

entr

u so

luţi

onar

ea

pro

ble

mel

or s

ocia

le

1.3.

3 El

abor

area

St

rate

giei

N

aţio

nale

p

entr

u in

tegr

area

loc

ală

și s

por

i -re

a în

cred

erii

refu

giaţ

ilor î

n fo

rţe-

le p

rop

rii.

[UN

HC

R]

1.3.

4 Îm

bun

ătăţ

irea

cap

acit

ăţii

mijl

oa-

celo

r de

info

rmar

e în

mas

ă, O

NG

-ur

ilor

și p

arte

neri

lor

soci

ali v

izaţ

i d

e a

pro

mov

a și

o ra

por

ta m

ai e

fi-

cien

t pri

vind

pro

tecţ

ia d

rep

turi

lor

lucr

ător

ilor m

igra

nţi.

[IL

O/M

IGRA

NT]

• N

umăr

ul ș

i ca

litat

ea r

apoa

rtel

or m

ass-

med

ia

asup

ra d

rep

turi

lor m

igra

nţilo

rSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Întă

rire

a p

rofe

sion

alis

mul

ui m

ass-

me-

dia

pen

tru

ilust

rare

a p

rob

lem

elor

de

ord

in

soci

al

- Re

por

taje

/art

icol

e în

m

ass-

med

iaPr

esup

uner

i:•

Jurn

aliș

tii s

unt

inte

resa

ţi s

ă re

flec

te s

itua

ţia

refe

ri-

tor l

a d

omen

iul m

igra

ţiei

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 1

.4U

n m

anag

emen

t mai

bun

al r

esur

selo

r d

e m

ediu

și n

atur

ale,

asi

gura

t în

con

-fo

rmit

ate

cu s

tand

ard

ele

inte

rnaţ

io-

nale

/UE.

• N

umăr

ul a

cord

urilo

r in

tern

aţio

nale

de

me -

diu

uti

lizat

e p

e p

arcu

rsul

dis

cuţi

ilor

de

ela-

bor

are

a p

olit

icilo

r (d

a/nu

)Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Măr

irea

num

ărul

ui d

e ac

ord

urilo

r in

-te

rnaţ

iona

le d

e m

ediu

uti

lizat

e p

e p

arcu

rsul

d

iscu

ţiilo

r de

elab

orar

e a

pol

itic

ilor

• N

umăr

ul

cons

ultă

rilo

r p

ublic

e re

feri

toar

e la

pol

itic

i de

med

iu s

au in

iţia

tive

maj

ore

de

dez

volt

are

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: M

ărir

ea c

oint

eres

ării

și c

ontr

ibuţ

iei s

o-

ciet

ăţii

civi

le p

entr

u as

igur

area

sec

urit

ăţii

ecol

ogic

e

- Ra

poa

rtel

e M

inis

teru

lui

Eco

-lo

giei

și R

esur

selo

r Nat

ural

e-

Rap

oart

ele

REC

Mol

dov

a

Pres

upun

eri:

• G

uver

nul d

oreș

te s

ă ut

ilize

ze a

cord

urile

inte

rnaţ

io-

nale

de

med

iu d

rep

t par

te c

omp

onen

tă a

pol

itic

ilor

de

dez

volt

are

și fo

rmul

are

a st

rate

giilo

r și

a p

roce

-su

lui d

e ap

rob

are

•

Este

cre

at u

n no

uă i

nsti

tuţi

e d

e ce

rcet

are

(thi

nk-

tank

) ca

pab

il d

e a

ofer

i ind

epen

den

t ex

per

tiză

de

med

iu p

entr

u p

olit

icile

de

dez

volt

are

și s

trat

egii

• G

uver

nul s

usţi

ne a

ctiv

pro

cesu

l de

conv

erg

enţă

la

stan

dar

del

e U

ERi

sc:

• G

uver

nul n

u re

ușeș

te s

ă of

ere

la ti

mp

info

rmaţ

ie d

e ca

litat

ea n

eces

ară

dat

orit

ă ca

ntit

ăţii

limit

ate

de

re-

surs

e um

ane

dis

pon

ibile

Pro

du

se:

1.4.

1 Si

stem

e și

ins

trum

ente

de

info

r-m

are

și m

onito

riza

re a

med

iulu

i ac

tual

izat

e și

ut

iliza

te

efic

ient

. [P

NU

D]

• C

alit

atea

și o

por

tuni

tate

a ra

poa

rtel

or r

egu

-la

re ș

i exi

sten

ţa b

azel

or d

e d

ate

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: R

idic

area

cal

ităţ

ii m

onito

riză

rii m

ediu

-lu

i înc

onju

răto

r

- Pa

gina

web

a M

ERN

- Ra

poa

rte

refe

rito

are

la î

nde-

plin

irea

ob

ligaţ

iuni

lor a

sum

a -te

pri

n co

nven

ţiile

int

erna

ţio

-na

le p

rivi

nd m

ediu

l (C

IM)

- St

udiil

e A

IM/S

EA

• N

oul S

iste

m p

entr

u C

alit

atea

Ap

ei în

tâm

pin

ă re

zis-

tenţ

ă d

in p

arte

a d

iferi

tor p

arte

neri

46

1.4.

2 M

ecan

ism

e fu

ncţi

onal

e d

e ev

a-lu

are

a im

pac

tulu

i as

upra

m

e-d

iulu

i ca

re s

unt

adm

inis

trat

e d

e in

stit

uţii

pub

lice

cu a

por

tul

OSC

. [P

NU

D]

• N

umăr

ul d

e A

IM/S

EA d

esfă

șura

teSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

M

ărir

ea

num

ărul

ui

de

AIM

/SEA

d

esfă

șura

te

1.4.

3 O

so

ciet

ate

civi

lă

cu

cap

acit

ă -ţi

mai

bun

e p

entr

u a

par

tici

pa

la

form

ular

ea ș

i mon

itori

zare

a p

oli-

tici

i de

med

iu. [

PNU

D]

• N

umăr

ul

inst

ituţ

iilor

d

e ce

rcet

ări

(Thi

nk-

Tank

s) p

arte

nere

ale

Guv

ernu

lui î

n p

roce

sul

de

imp

lem

enta

re a

pol

itic

ilor

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: U

tiliz

area

lărg

ită

a ex

per

tize

i med

iulu

i în

conj

urăt

or în

ela

bor

area

pol

itic

ii

1.4.

4 St

and

ard

e d

e se

curi

tate

alim

en-

tară

și d

e ca

litat

e a

apei

rev

izui

te

în

conf

orm

itat

e cu

st

and

ard

ele

inte

rnaţ

iona

le/U

E. [P

NU

D, O

MS]

• El

abor

area

sta

ndar

del

or re

vizu

ite

pen

tru

ca-

litat

ea a

pei

Situ

aţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: C

ores

pun

der

ea s

tand

ard

elor

naţ

iona

le

de

calit

ate

a ap

ei c

u ce

le in

tern

aţio

nale

1.4.

5 St

abili

rea

sist

emel

or

de

man

a -g

emen

t d

e m

ediu

la n

ivel

loca

l și

cent

ral

pen

tru

a ră

spun

de

Aco

r-d

urilo

r M

ulti

late

rale

d

e M

ediu

. [U

NEP

]

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 1

.5O

pre

găt

ire

mai

bun

ă p

entr

u a

pre

veni

și

dim

inua

dez

astr

ele

și c

rize

le p

rovo

-ca

te d

e om

și d

e na

tură

.

• A

pre

cier

ea g

uver

nam

enta

lă ș

i ind

epen

den

-tă

a n

ivel

ului

de

pre

găt

ire

Situ

a ţia

la m

omen

t:Sa

rcin

a: I

mp

lem

enta

rea

met

odel

or

mod

erne

d

e ev

alua

re•

Exis

tenţ

a un

ui p

lan

de

urg

enţă

și r

eacţ

iiSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Exi

sten

ţa u

nui p

lan

de

acţi

uni e

ficie

nt

pen

tru

situ

aţii

exce

pţi

onal

e

Pres

upun

eri:

• G

uver

nul

are

o st

rate

gie

efic

ient

ă și

un

pla

n d

e ac

ţiun

i p

entr

u si

tuaţ

ii ex

trao

rdin

are,

car

e p

revă

d d

esfă

șura

rea

unor

măs

uri s

pec

iale

pen

tru

apăr

area

co

piil

or ș

i alt

or c

ateg

orii

a p

opul

aţie

i Ri

scur

i:•

Guv

ernu

l nu

este

gat

a să

într

epri

ndă

acţi

uni e

fici -

ente

în s

itua

ţii e

xtra

ord

inar

e

Pro

du

se:

1.5.

1 U

n p

lan

cup

rinz

ător

cu

p

rivi

re

la s

itua

ţiile

exc

epţi

onal

e, e

lab

o-

rat

pen

tru

a fo

rmul

a un

răs

pun

s um

anit

ar c

oere

nt la

sit

uaţi

i de

ur-

gen

ţă,

cu a

tenţ

ie s

pec

ială

aco

r -d

ată

pro

ble

mel

or d

e vâ

rstă

și d

e g

en. [

UN

ICEF

, PN

UD

, UN

FPA

]

• St

rate

gii e

lab

orat

eSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ina:

Exi

sten

ţa s

trat

egiil

or ș

i a p

lanu

rilo

r d

e ac

ţiuni

, car

e p

revă

d d

esfă

șura

rea

unor

măs

u-

ri sp

ecia

le p

entr

u ap

ărar

ea c

opiil

or și

alto

r ca -

tego

rii a

pop

ulaţ

iei î

n si

tuaţ

ii ex

trao

rdin

are

- Se

rvic

ii d

e m

anag

emen

t al

e d

ezas

trel

or n

atur

ale


D

omen

iul d

e co

oper

are:

Acc

es la

ser

vici

i de

calit

ate

Rez

ult

ate

Ind

icat

ori

și n

ivel

ul i

niţ

ial

Surs

e d

e ve

rifi

care

R

iscu

ri ș

i pre

sup

un

eri

Rez

ult

atu

l 2 U

ND

AF:

C

ătre

an

ul

2011

, cat

ego

riile

vu

lne-

rab

ile b

enef

icia

ză d

e u

n a

cces

ex-

tin

s, e

chit

abil

și g

aran

tat

la s

ervi

-ci

ile d

e b

ază

furn

izat

e d

e st

at c

u

spri

jin

ul s

oci

etăţ

ii ci

vile

.

• Ra

ta n

etă

de

înro

lare

pen

tru

: șco

li p

rim

are

și s

ecun

-d

are,

con

form

urm

ător

ilor

ind

icat

ori:

sex,

reg

iune

ur

ban

ă/ru

rală

, sta

tut s

ocio

-eco

nom

ic (S

SE);

Situ

aţia

la m

omen

t: C

iclu

l pre

școl

ar <

40%

Stud

ii p

rim

are

- > 9

0%Sa

rcin

a: C

iclu

l pre

școl

ar –

pes

te 8

0%St

udii

pri

mar

e –

pes

te 9

0%•

Rata

ști

inţe

i de

cart

e p

entr

u vâ

rsta

15-

24 a

ni, c

on-

form

urm

ător

ilor i

ndic

ator

i: se

x, re

giun

e ur

ban

ă/ru

-ra

lă, S

SE•

Rata

mor

talit

ăţii

infa

ntile

Niv

elul

de

baz

ă : 1

2 /1

.000

naș

teri

vii

Ţint

a: R

educ

erea

cu

25 %

•

Rate

le d

e ac

oper

ire

cu s

ervi

cii d

upă

sex

(dac

ă e

ca-

zul),

med

iu ru

rală

/urb

ană,

SSE

Niv

elul

de

baz

ă: V

a fi

det

erm

inat

în 2

006

Ţint

a: V

a fi

det

erm

inat

în 2

006

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

relo

r Ed

ucaţ

iei,

Tine

retu

lui ș

i Sp

ortu

lui;

Să-

nătă

ţii ș

i Pro

tecţ

iei S

ocia

le;

- D

ate

stat

isti

ce o

ficia

le d

e la

Bir

oul N

a-ţi

onal

de

Stat

isti

că;

C

erce

tare

a G

osp

odăr

iilor

Cas

nice

efe

c-tu

ată

de

Biro

ul N

aţio

nal d

e St

atis

tică

;-

Stud

iu p

rivi

nd s

ănăt

atea

și

pro

ble

-m

ele

dem

ogra

fice

(200

5, 2

010)

; St

u-

diu

l d

e in

dic

ator

i m

ulti

pli

în c

uib

uri

(MIC

S), s

au S

tud

iul p

rivi

nd S

ănăt

atea

Re

pro

duc

tivă

(201

0)

Pres

upun

eri:

• St

atul

și

soci

etat

ea c

ivilă

dis

pun

de

cap

acit

ăţi î

n ve

der

ea a

cord

ării

serv

i-ci

ilor s

usm

enţi

onat

e•

Gru

pur

ile v

ulne

rab

ile n

eces

ită

acce

s sp

orit

la s

ervi

cii d

e b

ază

(con

tra

ser-

vici

ilor s

ofis

tica

te ș

i sp

ecif

ice)

Risc

uri:

• Es

te d

ific

il d

e a

det

erm

ina

și s

tab

i-li

grup

urile

vul

nera

bile

din

Mol

dov

a d

in c

auza

dis

crim

inăr

ii, m

igra

ţiun

ii și

lip

sei d

atel

or d

ezag

rega

te•

Guv

ernu

l și s

ocie

tate

a ci

vilă

pot

să

fie

limit

aţi î

n ca

pac

itat

ea s

a d

e a

asig

ura

acce

s sp

orit

la s

ervi

cii d

e b

ază

pen

tru

toat

e gr

upur

ile v

ulne

rab

ile

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 2

.1

Toţi

cop

iii, î

n sp

ecia

l cei

mai

vul

nera

-b

ili, b

enef

icia

ză d

e ac

ces

la p

rogr

ame

de

îngr

ijire

și

dez

volt

are

tim

pur

ie ș

i ed

ucaţ

ie d

e b

ază

de

calit

ate.

• Pr

opor

ţia

cop

iilor

car

e, fi

ind

însc

riși

în c

lasa

a ș

asea

, ab

solv

esc

clas

a a

noua

, dup

ă: s

ex, r

ural

/urb

an, S

SE

(în m

ăsur

a p

osib

ilită

ţilo

r);

• Ra

ta a

ban

don

ului

șco

lar

la n

ivel

ul d

e ed

ucaţ

ie s

e -cu

ndar

ă, d

upă:

cla

se, s

ex, u

rban

/rur

al, S

SE (î

n m

ăsu

-ra

pos

ibili

tăţi

lor)

;

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

relo

r Ed

ucaţ

iei,

Tine

retu

lui ș

i Sp

ortu

lui;

Să-

nătă

ţii ș

i Pro

tecţ

iei S

ocia

le; D

ate

sta-

tist

ice

ofic

iale

de

la B

irou

l Naţ

iona

l de

Stat

isti

că;

C

erce

tare

a G

osp

odăr

iilor

Cas

nice

efe

c -tu

ată

de

Biro

ul N

aţio

nal d

e St

atis

tică

;-

Stud

iu p

rivi

nd s

ănăt

atea

și p

rob

lem

e -le

dem

ogra

fice

(200

5, 2

010)

; sau

Stu

-d

iul

de

ind

icat

ori

mul

tip

li în

cui

bur

i (M

ICS)

.

Risc

uri:

• Es

te d

ific

ilă id

enti

ficar

ea ș

i eva

luar

ea

num

ărul

ui ș

i ca

teg

orie

i co

piil

or v

ul-

nera

bili

din

ţară

• Es

te d

ifici

l și

cos

tisito

r su

b as

pec

tul

ban

ilor ș

i tim

pul

ui d

e a

măs

ura

cap

a -ci

tăţi

le p

erso

anel

or,

care

iau

dec

izii,

d

e a

răsp

und

e ne

cesi

tăţi

lor

cop

iilor

vu

lner

abili

, p

recu

m

și

cuno

știn

ţele

și

ab

ilită

ţile

îng

rijito

rilor

și

păr

inţi

lor

dea

îngr

iji c

opiii

vul

nera

bili

Pro

du

se:

2.1.

1 St

anda

rdel

e ed

ucaţ

iona

le,

pla

nul

de î

nvăţ

ămân

t și

mat

eria

lele

di -

dact

ice

incl

ud ș

i cat

egor

iile

mar

-gi

naliz

ate

– co

piii

cu

nece

sită

ţi ed

ucaţ

iona

le

spec

iale

, co

piii

af

ecta

ţi de

HIV

/SID

A, m

inor

ităţi

-le

. [U

NES

CO, I

LO/I

PEC

]

• N

r. și

car

acte

rul m

odif

icăr

ilor o

per

ate

în s

tand

ard

e-le

, cur

ricu

la ș

i mat

eria

lele

ed

ucaţ

iona

le;

• N

umăr

ul u

nive

rsit

ăţilo

r și

col

egiil

or p

edag

ogic

e ca

re a

u in

trod

us c

ursu

l de

educ

aţie

pen

tru

dep

rin

-d

eri d

e vi

aţă

în ș

i pro

gram

ele

de

inst

ruir

e co

ntin

uă

a p

rofe

sori

lor;

• Pr

opor

ţia

școl

ilor

ce d

isp

un d

e m

ecan

ism

e ce

per

-m

it p

arti

cip

area

ele

vilo

r, p

ărin

ţilo

r ac

esto

ra e

tc. î

n p

roce

se d

e lu

are

a d

eciz

iilor

; •

Alo

cări

le p

entr

u p

rogr

ame

de

îngr

ijire

și d

ezvo

ltar

e ti

mp

urie

a c

opiil

or ș

i ed

ucaţ

ie d

e b

ază

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

rulu

i Ed

ucaţ

iei,

Tine

retu

lui ș

i Sp

ortu

lui;

O

poz

iţia

pot

enţi

ală

a b

iser

icii

faţă

de

educ

aţia

pen

tru

form

area

dep

rind

e -ri

lor d

e vi

aţă

• Pr

esup

uner

i:•

Cop

iii,

în s

pec

ial

cei

vuln

erab

ili,

nu

Cop

ii, î

n sp

ecia

l ce

i m

ai v

ulne

rab

i -li,

nu

ben

efic

iază

de

acce

s ad

ecva

t la

pro

gram

e d

e în

griji

re ș

i dez

volt

a-re

tim

pur

ie a

cop

iilor

și e

duc

aţie

de

baz

ă d

e ca

litat

e

48

2.1.

2 Ed

ucaţ

ia

pen

tru

form

area

d

e-p

rind

erilo

r d

e vi

aţă,

pro

mov

ată

în c

adru

l pla

nulu

i de

învă

ţăm

ânt

școl

ar ș

i p

rin

inte

rmed

iul

pro

-gr

amel

or n

eofic

iale

, îm

bun

ătă -

ţită

și e

xtin

să p

entr

u a

cup

rind

e ca

teg

oriil

e ce

le m

ai v

ulne

rab

ile.

[UN

ICEF

, UN

FPA

]

• %

șco

lilor

und

e ce

l puţ

in u

n p

rofe

sor

a fo

st in

stru

it

în E

FDV

și c

are

a p

red

at a

cest

sub

iect

în a

nul a

cad

e-m

ic p

rece

den

t;Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

2,3%

în 2

006

Sarc

ina:

100

șco

li•

% d

e co

pii

și ti

nere

t ins

trui

ţi în

EFD

V, în

șco

ală

și în

-af

ara

ei: r

egiu

nile

rura

le/u

rban

eSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

7,72

0 în

200

5Sa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dis

cuta

t

- Ev

alua

rea

imp

lem

entă

rii

„Ed

ucaţ

ie

pen

tru

form

area

dep

rind

erilo

r de

via -

ţă”

(200

8);

- Ra

poa

rte

de

eval

uare

a p

rogr

esel

or

real

izat

e d

e M

inis

teru

l Ed

ucaţ

iei,

Ti-

nere

tulu

i și S

por

tulu

i și p

roie

cte

rele

-va

nte

• A

ctua

lul p

lan

de

învă

ţăm

ânt

educ

a-ţi

onal

nu

abor

dea

ză n

eces

ităţ

ile t

u-

turo

r cop

iilor

• Ex

istă

o p

rop

orţi

e im

por

tant

ă a

co-

piil

or v

ulne

rab

ili în

ţară

• Fa

mili

ile

și

îngr

ijito

rii

dis

pun

d

e cu

noșt

inţe

și

ab

ilită

ţi

insu

ficie

nte

în d

omen

iul

pro

gram

elor

ad

ecva

te

pen

tru

păr

inţi

2.1.

3 Es

te e

lab

orat

ă C

once

pţi

a N

aţio

-na

lă d

e Șc

oală

– P

riet

en a

l C

o-

pilu

lui

și s

e ap

lică

stan

dar

del

e ed

ucaţ

iona

le p

e b

aza

Con

cep

-ţi

ei P

riet

enoa

se C

opilu

lui.

[U

NIC

EF]

• A

dop

tare

a și

imp

lem

enta

rea

Con

cep

ţiei

Naţ

iona

le

de

Școa

lă –

Pri

eten

al C

opiil

or

Situ

aţia

la m

omen

t: nu

exi

stă

Obi

ectiv

: Con

cepţ

ia e

lab

orat

ă și

ado

ptat

ă

- M

inis

teru

l Ed

ucaţ

iei,

Tine

retu

lui

și

Spor

tulu

i, M

inis

teru

l Să

nătă

ţii

și P

ro-

tecţ

iei S

ocia

le

• A

cces

ul m

ai la

rg la

îngr

ijire

tim

pur

ie

va a

mel

iora

sta

tutu

l cop

iilor

și s

iste

-m

ul d

e as

iste

nţă

de

sănă

tate

2.1.

4 Ex

istă

un

sist

em p

erfe

cţio

nat

de

mon

itori

zare

p

entr

u a

asig

ura

dis

pon

ibili

tate

a și

cal

itat

ea a

na-

lizei

dat

elor

dez

agre

gate

și

de-

cala

jelo

r pen

tru

asig

urar

ea re

ali-

zări

lor c

u p

rivi

re la

acc

es, f

inis

are

și în

suși

re.[U

NIC

EF]

• Ra

ta d

e fin

isar

e a

rap

oart

elor

de

mon

itori

zare

Situ

a ţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

100

(od

ată

ce p

erio

dici

tate

a și

nor

mel

e vo

r fi

det

erm

inat

e)

- Si

stem

ul d

e m

onito

riza

re a

l M

inis

te-

rulu

i Ed

ucaţ

iei,

Tine

retu

lui ș

i Sp

ortu

lui

2.1.

5 Se

ela

bor

ează

mec

anis

me

pen

tru

a as

igur

a p

arti

cip

area

șco

lari

lor,

păr

inţi

lor

lor

și

com

unit

ăţii

la

pro

cesu

l de

adm

inis

trar

e și

ma -

nag

emen

t al ș

colii

. [U

NIC

EF]

• Pr

opor

ţia

mec

anis

mel

or s

tab

ilite

în

școl

i (a

soci

aţii

de

păr

inţi

, con

silii

, etc

.) ca

re o

feră

pos

ibili

tate

a p

arti

-ci

păr

ii p

ărin

ţilo

r și c

opiil

or în

pro

cesu

l de

luar

e a

de -

cizi

ilor;

• Pr

ocen

tul c

ontr

ibuţ

iilor

în b

uget

ul ș

colii

ale

aso

cia-

ţiilo

r de

păr

inţi

Situ

a ţia

la m

omen

t: ur

mea

ză s

ă fie

det

erm

inat

ăSa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

det

erm

inat

2.

1.6

Se e

lab

orea

ză ș

i se

imp

lem

ente

a -ză

la s

cară

naţ

iona

lă p

lanu

ri n

oi

de

învă

ţăm

ânt p

reșc

olar

, reg

ula-

men

te ș

i st

and

ard

ele

naţi

onal

e al

e D

TC. [

UN

ICEF

]

• %

de

grăd

iniţ

e ca

re i

mp

lem

ente

ază

curr

icul

um

DTC

, reg

ulam

ente

și s

tand

ard

e Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

0Sa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is•

% d

e co

pii

la v

îrst

a d

e 3-

5 an

i car

e ur

mea

ză p

rogr

a -m

ul d

e în

văţă

mîn

t D

TC: d

ezag

rega

tă p

e se

x, r

ural

/ur

ban

, (în

măs

ura

pos

ibili

tăţi

lor)

Situ

a ţia

la m

omen

t: ur

mea

ză s

ă fie

dec

isSa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is

- Ev

aluă

ri e

fect

uate

de

cătr

e M

inis

te-

rul

Educ

aţie

i, Ti

nere

tulu

i, și

Sp

ortu

lui

și M

inis

teru

l Săn

ătăţ

ii și

Pro

tecţ

iei S

o-

cial

e-

Rap

oart

e an

uale

și r

apoa

rte

stat

isti

ce

anua

le e

lab

orat

e d

e că

tre

Min

iste

rul

Educ

aţie

i, Ti

nere

tulu

i și S

por

tulu

i


2.1.

7 Pr

ogra

mel

e p

erfe

cţio

nate

d

e ed

ucaţ

ie a

păr

inţi

lor

sunt

ela

bo

-ra

te ș

i in

corp

orat

e în

sis

tem

ele

de

sănă

tate

și

educ

aţie

pen

tru

a sp

rijin

i pra

ctic

ile –

che

ie d

e în

-gr

ijire

a c

opiil

or. [

UN

ICEF

]

• %

păr

inţi

lor

care

ben

efic

iază

de

pro

gram

e d

e ed

u-

caţi

e a

păr

inţi

lor

Situ

aţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

ecis

(25%

)•

Num

ărul

de

inst

ituţ

ii ed

ucaţ

iona

le c

are

ofer

ă p

ro-

gram

e d

e ed

ucaţ

ie a

păr

inţi

lor

Situ

aţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

iscu

tat

• Pr

opor

ţia

univ

ersi

tăţi

lor

ped

agog

ice

și a

col

egiil

or

care

au

intr

odus

pro

gram

e p

erfe

cţio

nate

de

educ

a-ţi

e a

păr

inţi

lor

și p

rogr

ame

de

inst

ruir

e ac

adem

ică

cont

inuă

a p

rofe

sori

lor

Situ

aţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

100

%

- Ev

alua

rea

pro

gram

elor

per

fecţ

iona

te

de

educ

aţie

a p

ărin

ţilo

r (20

09)

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 2

.2

Pers

oane

le

de

vârs

tă

rep

rod

ucti

vă

adop

tă c

omp

orta

men

te s

igur

e și

sol

i -ci

tă p

rod

use

de

sănă

tate

și i

nfor

maţ

ii în

dom

eniu

l HIV

/SID

A/I

TS ș

i săn

ătăţ

ii re

pro

duc

tive

.

• Pr

eval

enţa

con

trac

epti

velo

r a

cres

cut

cu 1

0%, c

on-

form

urm

ător

ilor

ind

icat

ori:

regi

une

rura

lă/u

rban

ă,

SSE

(în m

ăsur

a p

osib

ilită

ţilo

r);

Situ

a ţia

la m

omen

t: Se

afl

ă su

b s

upra

vegh

ere

la f

inel

e an

ului

200

4,

fem

ei:

- cu

ste

rile

te in

trau

teri

ne –

204

,066

-

folo

sesc

con

trac

epti

ve h

orm

onal

e –

72,6

12C

ontr

acep

tive

le h

orm

onal

e și

pre

zerv

ativ

ele

sunt

dis

-p

onib

ile î

n 90

% d

in i

nsti

tuţi

ile m

edic

ale

urb

ane,

co

mp

arat

iv c

u 24

% d

in in

stit

uţiil

e m

edic

ale

rura

le

(200

4)Sa

rcin

a: C

reșt

erea

rat

ei d

e p

reva

lenţ

ă a

cont

race

pti

ve-

lor c

u 10

%•

Prop

orţi

a p

erso

anel

or d

e vâ

rsta

15-

24 a

ni, c

apab

i-le

să

iden

tific

e co

rect

căi

le d

e tr

ansm

isie

a v

irus

ului

H

IV ș

i să

resp

ing

ă co

ncep

ţiile

gre

șite

, con

form

ur -

măt

orilo

r in

dic

ator

i: re

giun

e ru

rală

/urb

ană,

SSE

(în

m

ăsur

a p

osib

ilită

ţilo

r);

Situ

a ţia

la m

omen

t: 29

,1%

Sarc

ina:

90%

• Pr

opor

ţia

tine

rilo

r de

vârs

ta 1

5-24

ani

car

e au

anu

n-

ţat c

ă au

uti

lizat

pre

zerv

ativ

e în

tim

pul

ult

imei

rela

-ţi

i sex

uale

Situ

aţia

la m

omen

t: 71

%Sa

rcin

a: 9

0%

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

relo

r Ed

ucaţ

iei,

Tine

retu

lui ș

i Sp

ortu

lui;

Să-

nătă

ţii ș

i Pro

tecţ

iei S

ocia

le;

- St

atis

tici

ofic

iale

ale

Bir

oulu

i Naţ

iona

l d

e St

atis

tică

;-

Stud

iu p

rivi

nd s

ănăt

atea

și p

rob

lem

e -le

dem

ogra

fice

(200

5, 2

010)

; sau

Stu

-d

iul

de

ind

icat

ori

mul

tip

li în

cui

bur

i (M

ICS)

, sau

CBG

C (2

010)

- Ra

poar

te a

supr

a pr

ogre

selo

r rel

evan

te;

- Ev

aluă

ri re

leva

nte.

Risc

uri:

• D

ific

ulta

tea

de

a p

rezi

ce c

omp

orta

-m

entu

l un

or a

num

ite

cate

gor

ii, d

in

cauz

a ra

tei î

nalt

e a

mig

raţi

ei în

str

ăi-

năta

te•

Dif

icul

tate

a d

e a

cup

rind

e ti

neri

i car

e co

nsum

ă su

bst

anţe

• Cu

noaș

tere

a m

otiv

elor

de

utili

zare

a

pre

zerv

ativ

elor

în

tim

pul

act

ului

se-

xual

nu

înse

amnă

fol

osir

ea n

eces

ară

a ac

esto

ra (a

cun

oașt

e ≠

a fa

ce).

Pres

upun

eri:

• Pe

rsoa

nele

de

vârs

tă r

epro

duc

tivă

nu

au,

în p

reze

nt, c

omp

orta

men

te s

i-gu

re și

nu

solic

ită

pro

dus

e și

info

rma-

ţie

de

sănă

tate

suf

icie

nte

• N

u ex

istă

suf

icie

nte

serv

icii

pri

ete-

noas

e ti

neri

lor (

incl

. Ser

vici

i de

cons

i -lie

re ș

i tes

tare

con

fiden

ţial

ă vo

lunt

a-ră

pen

tru

HIV

/SID

A/I

TS) î

n ţa

ră•

Nu

exis

tă u

n si

stem

fun

cţio

nal p

en-

tru

logi

stic

ă și

mon

itori

zare

a p

rod

u-

selo

r de

sănă

tate

;

50

• Pr

edom

inar

ea/i

ncid

enţa

fum

ător

ilor,

conf

orm

ur-

măt

orilo

r in

dic

ator

i: vâ

rstă

, sex

, reg

iune

rur

ală/

ur-

ban

ă;Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

Mai

mul

t de

10%

de

tine

ri fu

mea

ză

și c

onsu

mă

alco

ol d

e 2-

3 or

i pe

săp

tăm

ână.

48,6

% b

ărb

aţi ș

i 3,1

% fe

mei

în g

rup

ul d

e vî

rsta

25-

44

ani f

umea

ză

18,9

% b

ărb

aţi ș

i 2,2

% f

emei

în g

rup

ul d

e vî

rstă

16-

24 fu

mea

zăSa

rcin

a: m

icșo

rare

a p

roce

ntul

ui d

e fu

măt

ori

• N

umăr

ul u

tiliz

ator

ilor

de

dro

guri

, con

form

vâr

stei

, se

xulu

i, re

giun

ii ru

rale

/urb

ane,

SSE

(în

măs

ura

po

-si

bili

tăţi

lor)

;•

Prop

orţi

a ut

iliza

tori

lor d

e al

cool

con

form

vîr

stei

, se-

xulu

i, re

giun

ii ru

rale

/urb

ane;

Situ

aţia

la m

omen

t: 78

,4%

a ti

neri

lor a

u m

ărtu

risi

t că

au

utili

zat a

lcoo

l cel

puţ

in o

dat

aSa

rcin

a: re

duc

erea

în ju

măt

ate

• G

rup

urile

de

risc

îna

lt d

e H

IV/S

IDA

d

isp

un d

e ac

ces

limit

at la

pro

gram

e d

e p

reve

nţie

și a

sist

enţă

• Ex

istă

o d

iscr

imin

are

a p

erso

anel

or

care

tră

iesc

cu

HIV

/SID

A l

a lo

cul

de

mun

că.

Pro

du

se2.

2.1

Ap

rob

area

și

aplic

area

la

scar

ă na

ţion

ală

a ca

dru

lui j

urid

ic ș

i re -

gula

tor c

u p

rivi

re la

YFH

S [S

ervi

-ci

i de

sănă

tate

pri

eten

oase

tin

e -ri

lor]

(con

cep

ţia

naţi

onal

ă cu

pri

-vi

re la

YFH

S, d

irec

tive

și s

tand

ar-

de

pen

tru

func

ţion

area

YF

HS,

si

stem

de

acre

dit

are,

mec

anis

-m

e fin

anci

are)

. [U

NIC

EF]

• N

umăr

ul fa

cilit

ăţilo

r ca

re o

feră

ser

vici

ile p

riet

enoa

se

tine

rilo

r;Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

12 C

entr

e d

e Să

năta

te P

riet

enoa

se

Tine

rilo

r Sa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is•

Prop

orţi

a ti

neri

lor,

în s

pec

ial c

elor

mai

vul

nera

bili

, ca

re u

tiliz

ează

ser

vici

i d

e să

năta

te, p

riet

enoa

se t

i -ne

rilo

r (p

entr

u p

rim

a d

ată

și d

e re

pet

ate

ori);

Situ

aţia

la m

omen

t: ur

mea

ză s

ă fie

dec

isSa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is•

Cad

rul

lega

l și

reg

ulat

or,

pri

vind

ser

vici

ile p

rie-

teno

ase

tine

rilo

r, es

te

adop

tat

și

imp

lem

enta

t (D

a/N

u)

2.2.

2 Ex

iste

nţa

unui

cad

ru p

otri

vit

de

pol

itic

i și a

func

ţion

ării

LMIS

[sis

-te

m i

nfor

maţ

iona

l d

e m

anag

e -m

entu

l log

isti

cii]

pen

tru

a as

igu

-ra

sec

urit

atea

Săn

ătăţ

ii Re

pro

-d

ucti

ve. [

UN

FPA

, OM

S]

• U

n si

stem

de

logi

stic

ă și

mon

itori

zare

a b

unur

ilor

med

ical

e op

eraţ

iona

le (D

a/N

u);

Situ

a ţia

la m

omen

t: nu

exi

stă

• Ex

iste

nţa

stra

tegi

ei R

HC

S [S

ecur

itat

ea s

ănăt

ăţii

re-

pro

duc

tive

] (D

a/N

u)Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Nu


2.2.

3 Pr

ogra

me

de

pre

veni

re ș

i tra

tare

a

HIV

/SID

A s

unt

pus

e la

dis

poz

i-ţi

a gr

upur

ilor

cu r

isc

spor

it ș

i în

spec

ial

grup

urilo

r vu

lner

abile

, in

clus

iv c

onsu

mat

orii

de

dro

gu-

ri i

ntra

veno

ase,

pra

ctic

ante

ale

se

xulu

i co

mer

cial

, b

ărb

aţii

care

p

ract

ică

sex

cu b

ărb

aţi,

mili

ta-

rii

și r

ecru

tii,

pop

ulaţ

ii m

obile

, co

pii

inst

ituţ

iona

lizaţ

i [U

NA

IDS,

PN

UD

, UN

ICEF

, OM

S, O

IM]

• Pr

opor

ţia

utili

zato

rilo

r d

e d

rogu

ri in

ject

abile

, car

e su

nt e

ligib

ili p

entr

u ut

iliza

rea

met

adon

ei;

• N

umăr

ul p

rogr

amel

or m

edic

ale

de

pro

filax

ie ș

i în

-gr

ijire

dir

ecţi

onat

e că

tre

grup

urile

de

risc

înal

t

2.2.

4 Si

ndic

atel

e și

cei

mai

mar

i ang

a -ja

tori

au

cap

acit

ăţi m

ai b

une

de

a p

rom

ova

pol

itic

ile c

upri

nză-

toar

e la

loc

ul d

e m

uncă

dre

pt

răsp

uns

la H

IV/S

IDA

axâ

ndu

-se

pe

pro

tecţ

ia c

ontr

a d

iscr

imin

ării

la l

ocul

de

mun

că.

[ILO

/IPE

C,U

-N

AID

S, IL

O/M

IGRA

NT]

• Pr

opor

ţia

într

epri

nder

ilor/

orga

niza

ţiilo

r ca

re

au

adop

tat p

rogr

ame/

met

ode

de

pre

veni

re a

HIV

/SID

A

în p

roto

coal

ele

de

la lo

cul d

e m

uncă

; •

Prop

orţi

a ad

oles

cenţ

ilor î

n gr

upur

ile d

e ri

sc c

are

au

par

tici

pat

în c

amp

aniil

e d

e p

reve

nire

a H

IV/S

IDA

și

pro

gram

e d

e să

năta

te•

Situ

aţia

la m

omen

t: ur

mea

ză s

ă fie

dec

isă

în 2

006

• O

bie

ctiv

ul:

2.2.

5 Se

rvic

ii d

e co

nsili

ere

și in

form

are

cu p

rivi

re la

săn

ătat

ea s

exua

lă ș

i re

pro

duc

tivă

și

pre

veni

rea

HIV

/SI

DA

/ITS

pen

tru

tine

ri s

unt

ex-

tins

e la

niv

el n

aţio

nal.

[UN

FPA

]

• Rat

a in

cid

enţe

i con

trac

epti

velo

rSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

68%

Sarc

ina:

78%

• Pr

eval

enţa

pre

zerv

ativ

elor

în g

rup

ul d

e vâ

rstă

15-

24

ani,

ulti

ma

rela

ţie

sexu

ală

fiind

cu

un p

arte

ner

care

nu

est

e p

erm

anen

t;Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

71%

Sarc

ina:

90%

• %

per

soan

elor

tin

ere

într

e 15

-24

ani,

cap

abile

să

iden

tific

e co

rect

căi

le d

e p

reve

nire

a t

rans

mis

iei v

i -ru

sulu

i HIV

pe

cale

sex

uală

și s

ă re

spin

gă c

ele

mai

la

rg r

ăsp

ând

ite

conc

epţi

i gre

șite

pri

vind

tra

nsm

isia

vi

rusu

lui H

IVSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

29,1

%Sa

rcin

a: 9

0%

52R

ezu

ltat

ul P

rog

ram

ulu

i de

Ţară

2.3

To

ţi c

etăţ

enii,

în

spec

ial

cei

vuln

era -

bili

, ben

efic

iază

de

un a

cces

ext

ins

la

asis

tenţ

ă m

edic

ală

de

baz

ă d

e b

ună

calit

ate.

* Ca

tego

riile

vul

nera

bile

inc

lud:

cop

ii,

fem

ei, s

ărac

i, re

fugi

aţi,

pers

oane

infe

c-ta

te ș

i afe

ctat

e de

HIV

/SID

A ș

i tub

ercu

-lo

ză, p

erso

ane

afec

tate

de

cele

mai

răs-

pând

ite m

alad

ii ne

infe

cţio

ase

(de

ex.,

afec

ţiuni

le m

enta

le, c

ance

rul c

ervi

cal ș

i m

amar

), cu

o a

tenţ

ie s

peci

ală

acor

da-

tă c

elor

car

e lo

cuie

sc în

regi

uni r

ural

e și

or

așe

mic

i.

• Ra

tele

de

acop

erir

e cu

ser

vici

ile m

edic

ale

de

baz

ă:

-

îngr

ijire

a an

tena

tală

,

- im

uniz

area

,

- p

erso

nal m

edic

al c

alif

icat

la n

aște

re,

-

cont

race

pti

ve,

-

cons

ilier

e si

test

are

volu

ntar

ă p

entr

u H

IV/S

IDA

,

- Se

rvic

ii p

riet

enoa

se ti

neri

lor

dup

ă: s

ex (d

acă

e ca

zul),

rura

l/ur

ban

,SS

E (în

măs

ura

pos

ibili

tăţi

lor)

Situ

aţia

la m

omen

t:

- în

griji

rea

ante

nata

lă:

• D

in n

umăr

ul t

otal

de

grav

ide,

car

e au

înt

reru

pt

grav

idit

atea

сon

sult

ate

de

gine

colo

g –

34,7

70 s

au

99,3

%•

Din

num

ăr g

ravi

de,

car

e au

înt

reru

pt

grav

idit

atea

au

fost

exa

min

ate

eco

graf

ic în

term

en 1

8-21

săp

tă-

mân

i ale

sar

cini

i - 2

9,17

8 sa

u 86

,0%

-

Imun

izar

ea:

• A

cop

erir

ea c

opiil

or c

u va

ccin

ări î

mp

otri

va d

ifte

riei

și

teta

nosu

lui c

opii

pân

ă la

1 a

n •

Vacc

inar

ea 3

3,26

7 co

pii

sau

96,1

%

împ

otri

va tu

sei c

onvu

lsiv

e co

pii

pân

ă la

1 a

n •

Vacc

inar

ea 3

3206

cop

ii sa

u 95

,9%

îm

pot

riva

hep

atit

ei v

iral

e B

cop

ii p

ână

la 1

an

• Va

ccin

area

34,

284

cop

ii sa

u 99

,0%

îm

pot

riva

pol

iom

ielit

ei c

opii

pân

ă la

1 a

n •

Vacc

inar

ea 3

3,27

0 co

pii

sau

96,1

%

împ

otri

va r

ujeo

lei,

orei

onul

ui,

rub

eole

i co

pii

pân

ă la

1 a

n •

Vacc

inar

ea 3

3,42

4 co

pii

sau

96,6

%

împ

otri

va tu

ber

culo

zei (

BCG

) cop

ii 0-

12 lu

ni

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

rulu

i Să

nătă

ţii ș

i Pro

tecţ

iei S

ocia

le;

- St

atis

tici

ofic

iale

ale

Bir

oulu

i Naţ

iona

l d

e St

atis

tică

;-

Stud

iu a

sup

ra s

ănăt

ăţii

și p

rob

lem

elor

d

emog

rafic

e (2

005,

201

0); s

au S

tud

iul

de

ind

icat

ori m

ulti

pli

în c

uib

uri (

MIC

S),

sau

CBG

C (2

010)

- D

ate

gen

erat

e d

e Si

stem

ul d

e su

pra

ve-

gher

e H

IV/S

IDA

de

gen

eraţ

ia a

dou

a;-

Rap

oart

e a

sup

ra p

rogr

esul

ui p

rob

le-

mel

or re

leva

nte;

- Ev

aluă

ri re

leva

nte;

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

rulu

i d

e Fi

nanţ

e-

Dat

e ad

min

istr

ativ

e a

com

pan

iei

de

asig

urăr

i med

ical

e

Risc

uri:

• Sc

him

bar

ea p

erso

anel

or n

umit

e în

fu

ncţi

i d

e d

eciz

ie l

a ni

vel

naţi

onal

/lo

cal

(mod

ific

area

pri

orit

ăţilo

r, ne

-ce

sita

tea

de

noi i

nstr

uiri

și a

cţiu

ni d

e lo

bb

y et

c.)

• D

ific

ulta

tea

de

a cu

pri

nde

cate

gor

ii-le

vul

nera

bile

(mig

raţi

e în

altă

, mun

-ci

în s

trăi

năta

te)

• C

arac

teru

l d

urab

il al

fin

anţă

rii p

en-

tru

tera

pii

spec

ific

e (s

uper

viza

rea

di-

rect

ă a

adm

inis

trăr

ii te

rap

iei

(DO

T),

tera

pie

ant

iret

rovi

rală

) în

viito

r, at

un-

ci c

ând

don

ator

ii se

vor

retr

age

• Es

te d

ific

il și

cos

tisi

tor

sub

asp

ectu

l b

anilo

r și t

imp

ului

de

a m

ăsur

a ca

pa-

cita

tea

per

soan

elor

car

e ia

u d

eciz

ii d

e a

adm

inis

tra

pro

gram

e in

ter-

sec-

tori

ale

de

cont

rol a

def

icie

nţel

or d

e m

icro

nutr

ienţ

iPr

esup

uner

i:•

Exis

tă p

erso

ane,

în s

pec

ial c

ele

mai

vu

lner

abile

, ca

re n

u b

enef

icia

ză d

e ac

ces

exti

ns l

a se

rvic

ii d

e să

năta

te

de

baz

ă d

e b

ună

calit

ate

• Su

nt n

eces

are

trat

amen

te a

ntir

etro

-vi

rale

și t

erap

ie D

OTS

pen

tru

per

soa -

nele

car

e tr

ăies

c cu

HIV

/SID

A ș

i pac

i-en

ţi T

B•

Este

nec

esar

ă ex

tind

erea

în v

iitor

la

scar

a ţă

rii a

pre

veni

rii t

rans

mit

erii

de

la m

amă

la c

opii

• Ex

istă

puţ

ine

serv

icii

inte

grat

e d

e ca

litat

e p

entr

u fe

mei

în

sărc

inat

e,

nou

-năs

cuţi

și c

opii

mic

i, in

clus

iv d

e ed

ucaţ

ie a

păr

inţi

lor

și m

obili

zare

co

mun

itar

ă

Pro

du

se:

2.3.

1 In

stru

men

te ș

i p

roce

se e

ficie

nte

de

bug

etar

e su

nt e

lab

orat

e p

en-

tru

pac

hetu

l de

baz

ă d

e b

enef

icii

cu p

rivi

re l

a se

rvic

iile

med

ical

e p

rim

are

și p

rogr

amel

e în

dom

e -ni

ul s

ănăt

ăţii

mam

ei ș

i cop

ilulu

i . [U

NIC

EF]

• %

de

aloc

aţii

/che

ltui

eli d

in p

arte

a st

atul

ui în

do

-m

eniu

săn

ătăţ

ii m

amei

și a

cop

ilulu

i:

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

ecis

• M

etod

e d

e b

uget

are

pen

tru

pro

gram

ele

în d

ome-

niul

săn

ătăţ

ii m

amei

și a

cop

ilulu

i (im

uniz

area

, nu

-tr

iţia

, etc

.) el

abor

ate

și f

olos

ite

pen

tru

a în

regi

stra

p

rogr

esul

Situ

a ţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

ecis


2.3.

2 Si

stem

e ad

iţio

nale

de

sup

rave

-gh

ere

a să

nătă

ţii m

amei

și c

opi-

lulu

i/as

iste

nţei

med

ical

e p

rim

a-re

, se

pun

în f

uncţ

iune

în v

ede -

rea

spor

irii

efic

acit

ăţii

serv

iciil

or

inte

grat

e d

e în

griji

re p

entr

u co

-p

ii și

fem

ei. [

UN

ICEF

]

• In

dic

ator

ii d

e p

erfo

rman

ţă s

unt s

tab

iliţi

și c

ostu

rile

d

e su

pra

vegh

ere

det

erm

inat

e (D

a/N

u)

Situ

aţia

la m

omen

t: nu

exi

stSa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is•

% d

e se

rvic

ii d

e su

pra

vegh

ere

elab

orat

e și

dir

ecţi

o-

nate

în s

iste

mel

e ex

iste

nte

de

mon

itori

zare

a c

alit

ă-ţi

i (as

igur

are,

acr

edit

are,

lice

nţie

re)

Situ

aţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

ecis

2.3.

3 Se

form

ulea

ză ș

i se

pun

în o

per

a -re

pol

itic

i baz

ate

pe

dat

e, in

clu

-si

v st

and

ard

ele

de

îngr

ijire

, pen

-tr

u as

iste

nţă

med

ical

ă a

Mam

ei

și C

opilu

lui,

celo

r mai

răsp

ând

ite

bol

i nec

onta

gioa

se, ș

i TB.

[OM

S]

• Pr

opor

ţia

pre

stat

orilo

r se

rvic

iilor

de

sănă

tate

, car

e im

ple

men

teaz

ă in

terv

enţi

i ef

icie

nte

din

pun

ct d

e ve

der

e al

cos

tulu

i și b

azat

e p

e d

ovez

i, în

leg

ătur

ă cu

se

rvic

iile

ce ţi

n d

e să

năta

tea

mam

ei ș

i a c

opilu

lui;

2.3.

4 Lu

crăt

orii

din

sis

tem

ul d

e as

is-

tenţ

ă m

edic

ală

pri

mar

ă și

-au

per

fecţ

iona

t ap

titu

din

ile p

entr

u a

put

ea o

feri

ser

vici

i int

egra

te d

e ca

litat

e fe

mei

lor

însă

rcin

ate,

co

-p

iilor

și

adol

esce

nţilo

r, in

clus

iv

cons

ilier

e . [U

NIC

EF]

• %

pre

stat

orilo

r d

e se

rvic

ii d

e să

năta

te c

are

ofer

ă se

rvic

ii in

tegr

ate

de

calit

ate,

incl

usiv

ser

vici

i de

con

-si

liere

, fem

eilo

r îns

ărci

nate

în d

omen

iile-

chei

eSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

iscu

tat î

n 20

06Sa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is în

200

6

2.3.

5 Se

pun

la d

isp

oziţ

ie p

e sc

ară

na-

ţion

ală

pro

gram

e d

e p

reve

ni-

re a

tra

nsm

iter

ii H

IV/S

IDA

de

la

mam

ă la

făt

și î

ngri

jire

gen

eral

ă,

spri

jinul

și t

rata

men

tul c

opiil

or ș

i m

amel

or in

fect

ate

cu H

IV.

[U

NIC

EF, O

MS]

• N

umăr

ul c

opiil

or o

rfan

i și

vul

nera

bili

în

faţa

HIV

/SI

DA

, car

e p

rim

esc

susţ

iner

e d

e b

ază

grat

uită

din

m

ediu

l ext

ern

;Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

ecis

în 2

006

Sarc

ina:

cel

puţ

in 8

0%•

Prop

orţi

a co

piil

or in

fect

aţi d

e vi

rusu

l HIV

, car

e p

ri-

mes

c te

rap

ie a

ntir

etro

vira

lă;

Situ

a ţia

la m

omen

t: 10

0%Sa

rcin

a: 1

00%

• Po

nder

ea f

emei

lor

infe

ctat

e cu

vir

usul

HIV

car

e se

hr

ănes

c ar

tific

ial

Situ

a ţia

la m

omen

t: 10

0%Sa

rcin

a: 1

00%

•

Num

ărul

/pro

por

ţia

faci

lităţ

ilor

de

sănă

tate

ca

re

ofer

ă C

TVC

pen

tru

serv

iciil

e ce

ţin

de

HIV

/SID

A c

a p

arte

a în

griji

rii a

nten

atal

eSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

eter

min

atO

biec

tiv: 1

00%

54

2.3.

6 Tr

atam

ent

cup

rinz

ător

, în

griji

re

și s

usţi

nere

pen

tru

toat

e p

erso

a-ne

le c

are

trăi

esc

cu H

IV/S

IDA

și

TB. [

OM

S, U

NA

IDS]

• N

r. și

tip

ul f

acili

tăţi

lor

/ p

rogr

amel

or/

serv

iciil

or,

ofer

ite

per

soan

elor

car

e tr

ăies

c cu

HIV

/SID

A;

• N

r. p

erso

anel

or i

nfec

tate

și

afec

tate

de

HIV

/SID

A,

care

ben

efic

iază

de

serv

icii

de

îngr

ijire

și s

usţi

nere

(c

onfo

rm ti

pul

ui s

ervi

ciul

ui d

e su

sţin

ere)

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

esti

mat

iv 1

000

• N

umăr

ul/p

rop

orţi

a p

erso

anel

or H

IV p

ozit

ive,

elig

i-b

ile la

tra

tam

entu

l ant

iret

rovi

ral (

conf

orm

urm

ăto

-ri

lor i

ndic

ator

i: se

x, re

giun

e ur

ban

ă/ru

rală

);•

Num

ărul

cop

iilor

răm

ași

orfa

ni ș

i af

ecta

ţi d

e H

IV/

SID

A c

are

pri

mes

c su

sţin

ere

din

ext

erio

r;•

Pond

erea

cop

iilor

infe

ctaţ

i cu

viru

sul H

IV c

are

pri

-m

esc

tera

pie

ant

iret

rovi

rală

2.3.

7 Se

rvic

ii re

pro

duc

tive

cu

pri

nză -

toar

e, s

tand

ard

e și

mec

anis

me

de

sup

rave

gher

e su

nt i

nteg

rate

în

sis

tem

ul d

e as

iste

nţă

med

ica-

lă p

rim

ară

și m

ater

nită

ţi,

incl

u-

siv

serv

iciil

e p

rest

ate

de

sect

orul

p

riva

t. [U

NFP

A]

• N

r. un

ităţ

ilor d

e ac

ord

are

a se

rvic

iilor

med

ical

e p

ri-

mar

e, c

e of

eră

serv

icii

calit

ativ

e ce

ţin

de

sănă

tate

a re

pro

duc

erii

Situ

aţia

la m

omen

t: 20

04 -

47•

Prop

orţi

a m

edic

ilor d

e fa

mili

e ca

re o

feră

ser

vici

i de

cons

ilier

e, d

iagn

osti

c și

fac

trim

iter

i la

sănă

tate

a re

-p

rod

ucer

ii și

pla

nific

area

fam

iliei

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

2004

- 85

02.

3.8

Min

iste

rul

Sănă

tăţi

i și

Pro

tecţ

iei

Soci

ale

are

cap

acit

ăţi

mai

bun

e p

entr

u el

abor

area

p

lanu

rilo

r st

rate

gice

și i

mp

lem

enta

rea

pro

-gr

amel

or in

ters

ecto

rial

e d

e co

n-

trol

al

def

icit

ului

de

sub

stan

ţe

mic

ronu

trit

ive.

[UN

ICEF

]

• Pl

anul

de

îmb

ogăţ

ire

a fă

inei

cu

fier ș

i aci

d fo

lic;

Situ

a ţia

la m

omen

t: 0

Sarc

ina:

ad

opta

rea

pla

nulu

i•

% d

inam

icii

a al

ocaţ

iilor

/che

ltui

elilo

r st

atul

ui p

en-

tru

pro

gram

ele

de

cont

rol a

l def

icit

ului

de

sub

stan

-ţe

mic

ronu

trit

ive

Situ

aţia

la m

omen

t: ur

mea

ză s

ă fie

dec

isSa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is•

Prop

orţi

a fa

mili

ilor c

are

cons

umă

sare

a ad

ecva

t io

-d

ată;

Situ

aţia

la m

omen

t: 59

%; l

ocal

ităţ

ile r

ural

e (4

8%) ș

i ur-

ban

e (7

6%)

Sarc

ina:

90%


Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 2

.4

C

ateg

oriil

e vu

lner

abile

ben

efic

iază

de

un a

cces

mai

larg

la s

ervi

cii c

alit

ativ

e d

e p

rote

cţie

soc

ială

, in

clus

iv s

iste

me

de

solu

ţion

are

și r

ăsp

uns

la c

azur

i de

viol

enţă

, ab

uz, e

xplo

atar

e și

dis

crim

i-na

re.

• Ex

iste

nţa

unui

sis

tem

reg

ulat

oriu

pen

tru

asi

gura

-re

a se

rvic

iilor

de

pro

tecţ

ie ș

i răs

pun

s la

pro

ble

mel

e d

e vi

olen

ţă, a

buz

, exp

loat

are

și d

iscr

imin

are;

• N

umăr

ul ș

i car

acte

rul n

oilo

r pro

gram

e și

faci

lităţ

i ce

ofer

ă se

rvic

ii d

e p

rote

cţie

și r

ăsp

uns

la p

rob

lem

ele

de

viol

enţă

, ab

uz, e

xplo

atar

e și

dis

crim

inar

e;

- D

ate

adm

inis

trat

ive

ale

Min

iste

ru-

lui S

ănăt

ăţii

și P

rote

cţie

i Soc

iale

;-

Stat

isti

ci o

ficia

le a

le B

irou

lui N

aţi-

onal

de

Stat

isti

că;

- St

udiu

pri

vind

sănă

tate

a și

pro

ble

-m

ele

dem

ogra

fice

(200

5,

2010

); sa

u St

udiu

l d

e in

dic

ator

i m

ulti

pli

în c

uib

uri (

MIC

S) (2

010)

;-

Stud

ii și

cer

cetă

ri s

pec

ific

e;-

Rap

oart

e as

upra

pro

gres

elor

rele

-va

nte;

- Ev

aluă

ri re

leva

nte;

- D

ate

adm

inis

trat

ive

elab

orat

e d

e că

tre

Poliţ

ie, M

inis

teru

l de

Inte

rne,

M

inis

teru

l Să

nătă

ţii

și P

rote

cţie

i So

cial

e, M

inis

teru

l Jus

tiţi

ei

Risc

uri:

• Es

te d

ific

il și

cos

tisi

tor

de

a m

ăsur

a cu

noșt

inţe

le ș

i dep

rind

erile

oam

enilo

r•

Mai

mul

ţi a

ctor

i re

leva

nţi

imp

licaţ

i în

p

rote

cţia

soc

ială

– o

coo

rdon

are

slab

ă în

tre

ei ș

i înt

re d

iver

se s

ecto

are

• D

ific

ulta

tea

de

a id

enti

fica

și d

efin

i cla

r to

ate

per

soan

ele

și c

ateg

oriil

e vu

lner

a-b

ile, d

ator

ită

mig

raţi

ei, d

iscr

imin

ării

etc.

• S

olic

ită

tim

p ș

i ad

esea

est

e d

ific

il d

e a

mod

ific

a ca

dru

l leg

al în

tr-u

n d

omen

iu•

Este

nev

oie

de

rela

tiv

mul

t ti

mp

pen

tru

a ob

serv

a o

schi

mb

are

de

com

por

ta-

men

t p

e un

eșa

ntio

n re

pre

zent

ativ

de

pop

ulaţ

iePr

esup

uner

i:•

Cat

egor

iile

vuln

erab

ile d

isp

un d

e ac

ces

limit

at la

ser

vici

i de

pro

tecţ

ie s

ocia

lă d

e ca

litat

e•

Legi

slaţ

ia ș

i re

glem

entă

rile

loc

ale

nu

sunt

suf

icie

nt d

e b

une

pen

tru

a so

luţi

o-

na a

dec

vat m

ajor

itat

ea p

rob

lem

elor

so

-ci

ale

și a

răsp

und

e fo

rmel

or d

e ab

uz•

Aut

orit

ăţile

și

spec

ialiș

tii

loca

li d

isp

un

de

cuno

știn

ţe ș

i ab

ilită

ţi r

elat

iv s

lab

e p

entr

u id

enti

ficar

ea, p

reve

nire

a și

com

-b

ater

ea t

utur

or f

orm

elor

de

viol

enţă

, ab

uz, e

xplo

atar

e și

dis

crim

inar

e•

Serv

iciil

e d

e p

rote

cţie

soc

ială

ar

put

ea

solu

ţion

a, în

com

ple

x,

pro

ble

mel

e ab

uzul

ui, d

iscr

imin

ării,

vio

len

-ţe

i etc

.

Pro

du

se:

2.4.

1 A

utor

ităţ

ile l

ocal

e și

sp

ecia

liști

i, în

sp

ecia

l cei

din

dom

eniu

l pro

-te

cţie

i soc

iale

și m

enţi

neri

i ord

i-ni

i d

e d

rep

t, p

osed

ă cu

noșt

inţe

și

ab

ilită

ţi m

ai b

une

de

iden

tifi

-ca

re, p

reve

nire

și

răsp

uns

în c

a-zu

l m

unci

i și

exp

loat

ării

cop

iilor

și

tra

ficul

ui d

e co

pii.

(IL

O/

IPEC

, O

IM, U

NH

CR,

ILO

/MIG

RAN

T)

• N

r. și

tip

ul p

rofe

sion

iști

lor c

e of

eră

serv

icii

de

reab

i-lit

are

și re

inte

grar

e p

entr

u vi

ctim

ele

abuz

ului

, neg

li-je

nţei

și e

xplo

atăr

ii;

• N

r. ca

teg

oriil

or a

fect

ate

(vic

tim

e al

e ab

uzul

ui, n

e-gl

ijenţ

ei ș

i ex

plo

atăr

ii) r

eab

ilita

te ș

i re

inte

grat

e cu

su

cces

; •

Nr.

traf

ican

ţilo

r con

dam

naţi

;•

Nr.

și t

ipul

pro

fesi

oniș

tilo

r ce

pos

edă

cuno

știn

ţe ș

i ab

ilită

ţi p

entr

u a

pre

veni

și a

bor

da

aban

don

ul c

o-

pilu

lui;

• N

r. co

piil

or î

n co

nflic

t cu

leg

ea c

e b

enef

icia

ză d

e m

ăsur

i alt

erna

tive

;•

Nr.

și c

upri

nder

ea c

u se

rvic

ii d

isp

onib

ile v

icti

mel

or

viol

enţe

i baz

ate

pe

gen

•

Nr.

refu

giaţ

ilor ș

i sol

icit

anţi

lor d

e az

il ca

re b

enef

icia

-ză

de

o le

gisl

aţie

am

elio

rată

2.4.

2 S

tab

ilire

a m

ecan

ism

elor

de

pre

-ve

nire

și

p

rote

cţie

p

entr

u re

-d

ucer

ea v

iole

nţei

pe

mot

ive

de

apar

tene

nţă

la g

en. [

UN

FPA

, ILO

/M

IGRA

NT]

• Se

rvic

ii d

e p

rote

cţie

pen

tru

red

ucer

ea v

iole

nţei

în

baz

ă d

e g

en s

unt

incl

use

în p

ache

tul

de

ben

efic

ii of

erit

e p

rin

inte

rmed

iul a

sigu

rări

i med

ical

e (D

a/N

u)Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Nu

• Re

duc

erea

caz

urilo

r de

viol

enţă

dom

esti

căSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

ecis

Sarc

ina:

red

ucer

ea c

u 10

%

2.4.

3 C

apac

itat

e in

stit

uţio

nală

per

fecţ

i -on

ată

la n

ivel

naţ

iona

l și d

e ra

ion

(de

a g

esti

ona

și d

esfă

șura

pro

ce-

sul d

e re

form

ă a

sect

orul

ui s

ocia

l și

) de

a d

ezvo

lta

serv

iciil

e so

cial

e p

entr

u co

pii .

[UN

ICEF

, PN

UD

]

• U

n nu

măr

de

serv

icii

soci

ale

pre

stat

e co

piil

or s

ă fu

ncţi

onez

e la

niv

el lo

cal ș

i naţ

iona

l Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

lipsa

ser

vici

ilor p

entr

u co

pii

la s

cară

na

ţion

ală

Sarc

ina:

va

fi d

eter

min

at în

200

6•

Un

șir

de

lucr

ător

i soc

iali

să f

ie a

ngaj

aţi l

a ni

vel d

e ra

ion

și s

ate

Situ

aţia

la m

omen

t: lip

sa lu

crăt

orilo

r so

cial

i ce

ar lu

cra

cu c

opiii

și f

amili

ile a

cest

ora

la s

cară

naţ

iona

lă

Sarc

ina:

va

fi d

eter

min

at în

200

6

562.

4.4

Un

cad

ru ju

rid

ic ș

i reg

ulat

or p

er-

fecţ

iona

t p

entr

u p

rest

area

sp

riji-

nulu

i fam

ilial

și s

ervi

ciilo

r so

cial

e p

entr

u co

pii

la n

ivel

de

com

uni-

tate

. [U

NIC

EF]

• Să

fie

amen

dat

e o

seri

e d

e le

gi ș

i reg

ulam

ente

; Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

lipsa

pre

ved

erilo

r ju

rid

ice

și n

or-

mat

ive

pri

vind

sp

rijin

ul f

amili

al ș

i ser

vici

ile s

ocia

le

baz

ate

pe

com

unit

ate

pre

stat

e co

piil

or

Sarc

ina:

va

fi d

eter

min

at în

200

6•

Prop

orţi

a p

rest

ator

ilor

de

serv

icii

ce v

or p

une

în

aplic

are

pre

ved

erile

mod

ific

ate

Situ

aţia

la m

omen

t Sp

ecia

liști

i ce

pre

stea

ză s

ervi

cii s

o-

cial

e p

entr

u co

pii

lucr

ează

făr

ă a

avea

pre

ved

erile

m

odif

icat

e Sa

rcin

a: P

reve

der

ile m

odif

icat

e să

fie

aplic

ate

de

cătr

e to

ate

cate

gor

iile

de

spec

ialiș

ti c

e p

rest

ează

ser

vici

i so

cial

e co

piil

or; p

erso

nalu

l ce

acti

veaz

ă în

dom

eni-

ul p

rest

ării

serv

iciil

or p

entr

u co

pii

să p

oată

să

aplic

e p

reve

der

ile m

odif

icat

e2.

4.5

Mec

anis

mel

e fin

anci

are

de

pre

s -ta

re a

ser

vici

ilor

soci

ale

cop

iilor

în

cura

jeaz

ă tr

imit

erea

la s

pri

jinul

fa

mili

al ș

i ser

vici

ile la

niv

el d

e co

-m

unit

ate .

[UN

ICEF

]

• Ra

por

tul

finan

ciar

înt

re î

ngri

jirea

rez

iden

ţial

ă și

sp

rijin

ul fa

mili

al /s

ervi

ciile

baz

ate

pe

com

unit

ate

Situ

aţia

la m

omen

t: va

fi d

eter

min

at în

200

6Sa

rcin

a: v

a fi

det

erm

inat

în 2

006

2.4.

6 Pr

oced

uri/

mec

anis

me

de

mon

i-to

riza

rea

în

ved

erea

p

reve

niri

i se

par

ării

cop

iilor

de

med

iul f

ami -

lial ș

i vio

lenţ

ei îm

pot

riva

cop

iilor

ex

iste

nte

la n

ivel

de

com

unit

ăţi.

[UN

ICEF

]

• Ra

por

tul

într

e as

iste

nţa

med

ical

ă la

dom

icili

u și

se

rvic

ii d

e să

năta

te la

niv

el d

e co

mun

itat

e, in

clus

iv

și s

usţi

nere

a fa

mili

eiSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să

fie d

ecis

in 2

006

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

ecis

in 2

006

• N

umăr

ul c

azur

ilor î

nreg

istr

ate

de

viol

enţă

împ

otri

-va

cop

iilor

Situ

a ţia

la m

omen

t: ur

mea

ză s

ă fie

dec

is in

200

6Sa

rcin

a: u

rmea

ză s

ă fie

dec

is in

200

62.

4.7

Spec

ialiș

tii

în

dom

eniu

l p

rote

c -ţi

ei c

opilu

lui

și l

ucră

tori

i so

cial

i au

dep

rind

eri p

erfe

cţio

nate

de

a p

reve

ni s

epar

area

cop

iilor

de

fa-

mili

ile lo

r și

a r

eint

egra

cop

iii in

-st

ituţ

iona

lizaţ

i în

fam

ilii

și î

n co

-m

unit

ate.

[UN

ICEF

]

• Pr

opor

ţia

spec

ialiș

tilo

r în

dom

eniu

l pro

tecţ

iei c

opi-

lulu

i în

star

e să

pre

vină

sep

arar

ea c

opiil

or d

e fa

mili

i-le

lor ș

i să-

i re

inte

grez

e în

com

unit

ate

Situ

aţia

la m

omen

t: sp

ecia

liști

i în

dom

eniu

l pro

tecţ

iei

cop

ilulu

i nu

pos

edă

cap

acit

ăţile

nec

esar

e d

e p

reve

-ni

re s

i rei

nteg

rare

Sarc

ina:

spec

ialiș

tii î

n d

omen

iul p

rote

cţie

i cop

ilulu

i pot

să

pre

stez

e se

rvic

ii ad

ecva

te fa

mili

ilor n

evoi

așe

2.4.

8 C

apac

itat

e m

ai b

ună

a in

stit

uţiil

or

acad

emic

e d

e p

red

are

a d

isci

pli -

nei l

ucru

lui s

ocia

l . [U

NIC

EF]

• Ex

istă

un

num

ăr s

ufic

ient

de

resu

rse

uman

e și

pla

-nu

rile

de

învă

ţăm

ânt

univ

ersi

tar

acop

ă su

bie

cte

re-

feri

toar

e la

pro

tecţ

ia c

opilu

lui ș

i fam

iliei

Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

urm

ează

să fi

e de

cis

Sarc

ina:

urm

ează

să

fie d

ecis


2.4.

9 A

utor

ităţ

ile n

aţio

nale

și l

ocal

e p

ot

să m

onito

rize

ze ș

i să

ana

lizez

e m

ai b

ine

situ

aţia

cop

iilor

exp

uși

risc

ului

, să

stab

ileas

că p

rior

ităţ

i și

să f

acă

pla

nuri

pe

baz

ă d

e d

ate.

[U

NIC

EF]

• Pr

opor

ţia

per

sona

lulu

i ce

ar p

utea

să

mon

itori

ze-

ze ș

i să

anal

izez

e si

tuaţ

ia c

opiil

or e

xpuș

i ris

culu

i, să

st

abile

ască

pri

orit

ăţi ș

i să

facă

pla

nuri

pe

baz

ă d

e d

ate

în c

onfo

rmit

ate

cu p

roce

dur

a st

and

ard

Situ

aţia

la m

omen

t: lip

sa p

roce

dur

ii st

and

ard

pen

tru

eval

uare

a și

mon

itori

zare

a si

tuaţ

iilor

cop

iilor

și f

a-m

iliilo

r; lip

sa u

nui

orga

n ce

ntra

l ce

ar

mon

itori

za

func

ţion

area

pre

stat

orilo

r de

serv

icii

Sarc

ina:

ser

vici

ile s

ocia

le p

entr

u co

pii

să f

ie m

onito

ri-

zate

cor

esp

unză

tor

în b

aza

pro

ced

urilo

r st

and

ard

exis

tent

e 2.

4.10

Fam

iliile

și

com

unit

ăţile

cun

osc

mai

bin

e, a

tât t

eore

tic

cât ș

i pra

c -ti

c, m

odul

de

a p

reve

ni s

epar

area

co

piil

or d

e m

ediu

l fam

ilial

.

[UN

ICEF

]

• Ra

por

tul î

ntre

îngr

ijire

a d

e ti

p re

zid

enţi

al ș

i la

nive

l d

e co

mun

itat

e, in

clus

iv s

pri

jinul

fam

ilial

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

va fi

det

erm

inat

Sarc

ina:

va

fi d

eter

min

at

2.4.

11

Un

cad

ru ju

rid

ic, d

e p

olit

ici ș

i re-

gula

tor

îmb

unăt

ăţit

pen

tru

a in

-te

rzic

e or

ice

form

ă d

e vi

olen

ţă

împ

otri

va c

opiil

or, î

n sp

ecia

l vio

-le

nţa

în fa

mili

e. [U

NIC

EF, P

NU

D]

• U

n și

r de

legi

, pol

itici

și r

egul

amen

te m

odifi

cate

; Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

lipsa

pol

itic

ilor ș

i pre

ved

erilo

r jur

i-d

ice

cu p

rivi

re la

măs

urile

de

inte

rdic

ţie

și p

uner

e în

ap

licar

e în

caz

uri d

e vi

olen

ţă îm

pot

riva

cop

iilor

, în

spec

ial v

iole

nţa

în fa

mili

e Sa

rcin

a: v

a fi

det

erm

inat

în 2

006

• Pr

opor

ţia

spec

ialiș

tilo

r p

entr

u p

uner

ea în

ap

licar

e a

norm

elor

de

dre

pt

și a

cel

or d

in d

omen

iul s

ocia

l ca

re a

plic

ă p

reve

der

ile m

odif

icat

e Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Spec

ialiș

tii c

e lu

crea

ză c

u co

piii

și

fam

iliile

exp

use

risc

ului

nu

au n

iște

pre

ved

eri s

pe -

cific

e d

upă

care

s-a

r co

nduc

e p

rivi

nd i

nter

zice

rea

și p

enal

izar

ea v

iole

nţei

împ

otri

va c

opiil

or în

sân

ul

fam

iliei

Sa

rcin

a: P

reve

deril

e m

odifi

cate

sun

t ap

licat

e de

căt

re

toat

e ca

tego

riile

de

spec

ialiș

ti ce

lucr

ează

cu

cop

iii

și f

amili

ile e

xpus

e ris

culu

i; sp

ecia

liști

i ști

u să

ap

lice

pre

ved

erile

mod

ific

ate

2.4.

12

Proc

edur

ile d

e in

vest

igar

e în

sec

-to

arel

e d

e m

enţi

nere

a o

rdin

ii d

e d

rep

t, ju

dic

iar,

(med

ical

) și

soc

ial

resp

ectă

dre

ptu

rile

cop

iilor

vic

ti-

me

ale

viol

enţe

i . [U

NIC

EF]

• Sp

ecia

liștii

sunt

inst

ruiţi

să

se o

cupe

de

cazu

rile

copi

i-lo

r vic

time

ale

viol

enţe

i res

pect

ându

-le d

rept

urile

Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

lipsa

ins

trui

rilo

r sp

ecif

ice

pen

tru

spec

ialiș

tii c

e se

ocu

pă

de

cazu

rile

cop

iilor

vic

tim

e al

e vi

olen

ţei

58Sa

rcin

a: v

a fi

det

erm

inat

• Le

gile

și r

egul

amen

tele

să

conţ

ină

nișt

e p

roce

du

-ri

/măs

uri

spec

ific

e p

entr

u sp

ecia

liști

i în

dom

eniu

l p

uner

ii în

ap

licar

e a

legi

slaţ

iei,

jud

icia

r, m

edic

al ș

i so

cial

cu

pri

vire

la m

odul

în c

are

ei tr

ebui

e să

trat

e-ze

cop

iii v

icti

me

ale

viol

enţe

i Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

lipsa

uno

r p

reve

der

i sp

ecif

ice

cu

refe

rire

trat

area

cop

iilor

vic

tim

e al

e vi

olen

ţei

Sarc

ina:

va

fi d

eter

min

at2.

4.13

A

utor

ităţ

ile

naţi

onal

e și

lo

cale

p

ot s

ă d

epis

teze

, mon

itori

zeze

și

să ra

por

teze

mai

bin

e ca

zuri

le d

e vi

olen

ţă îm

pot

riva

cop

iilor

, inc

lu-

siv

de

traf

ic d

e co

pii.

[UN

ICEF

]

• Pr

opor

ţia

per

sona

lulu

i ce

pot

să

dep

iste

ze, m

oni-

tori

zeze

și s

ă ra

por

teze

cu

pri

vire

la c

azur

ile d

e vi

o-

lenţ

ă îm

pot

riva

cop

iilor

, inc

lusi

v d

e tr

afic

de

cop

ii Si

tuaţ

ia l

a m

omen

t: lip

sa p

roce

dur

ilor

de

dep

ista

re,

mon

itori

zare

și r

apor

tare

cu

pri

vire

la c

azur

ile d

e vi

-ol

enţă

împ

otri

va c

opiil

or, i

nclu

siv

de

traf

ic d

e co

pii

Sarc

ina:

caz

urile

de

viol

enţă

împ

otri

va c

opiil

or, i

nclu

-si

v tr

afic

de

cop

ii, s

ă fie

dep

ista

te, m

onito

riza

te ș

i ra

por

tate

de

cătr

e au

tori

tăţi

într

-un

mod

cor

esp

un-

zăto

r 2.

4.14

Sp

ecia

liști

i în

dom

eniu

l m

enţi

-ne

rii o

rdin

ii d

e d

rep

t și

cei

soc

iali

au p

erfe

cţio

nat d

epri

nder

ile d

e a

pre

veni

, d

epis

ta,

iden

tific

a și

ri -

pos

ta la

vio

lenţ

a îm

pot

riva

cop

ii-lo

r, în

sp

ecia

l vio

lenţ

a în

fam

ilie .

[U

NIC

EF]

• %

de

com

unit

ăţi s

ă ai

bă

per

sona

l cal

ific

at c

e ar

ști

să

luc

reze

cu

fam

iliile

vul

nera

bile

și

să a

bor

dez

e p

rob

lem

a vi

olen

ţei î

n fa

mili

e Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

lipsa

uno

r ser

vici

i sp

ecia

lizat

e p

en-

tru

a ab

ord

a p

rob

lem

ele

viol

enţe

i, ab

uzul

ui îm

po

-tr

iva

cop

iilor

, în

spec

ial î

n fa

mili

e Sa

rcin

a: a

utor

ităţ

ile lo

cale

la n

ivel

de

sate

să

aib

ă lu

-cr

ător

i soc

iali/

spec

ialiș

ti în

pro

tecţ

ia c

opilu

lui c

e ar

lu

cra

cu c

ateg

oriil

e d

e fa

mili

i și c

opii

care

au

nevo

ie

de

pro

tecţ

ie c

ontr

a vi

olen

ţei ș

i neg

lijăr

ii N

umăr

ul d

e ca

zuri

înr

egis

trat

e/ra

por

tate

/sol

uţio

nate

d

e vi

olen

ţă în

cad

rul s

iste

mul

ui

2.4.

15

Elab

orar

ea/p

uner

ea în

func

ţiun

e a

serv

iciil

or s

pec

ializ

ate

pen

tru

pro

tecţ

ia ș

i re

abili

tare

a co

piil

or

vict

ime

ale

viol

enţe

i . [U

NIC

EF]

• Să

fie

sta

bili

tă p

rop

orţi

a se

rvic

iilor

sp

ecia

lizat

e p

entr

u p

rote

cţia

și r

ecup

erar

ea c

opiil

or v

icti

me

ale

viol

enţe

i Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

lipsa

ser

vici

ilor s

pec

ializ

ate

pen

tru

pro

tecţ

ia ș

i rec

uper

area

pe

într

eg te

rito

riu

al ţ

ării

a co

piil

or v

icti

me

ale

viol

enţe

i Sa

rcin

a: v

a fi

det

erm

inat

2.4.

16

Fam

iliile

și c

omun

ităţ

ile c

unos

c m

ai b

ine

și a

u și

pra

ctic

i m

ai

bun

e d

e a

pre

veni

vio

lenţ

a îm

po

-tr

iva

cop

iilor

, în

sp

ecia

l vi

olen

ţa

în fa

mili

e . [U

NIC

EF]

• Im

ple

men

tare

a un

ui ș

ir de

cam

pan

ii de

com

unic

are

Situ

aţia

la

mom

ent:

viol

enţa

tra

diţ

iona

l ac

cep

tată

în

fam

ilii c

a m

ăsur

ă d

e ed

ucar

e Sa

rcin

a: v

iole

nţa

să f

ie s

upus

ă cr

itic

ii în

soc

ieta

te, a

ti-

tud

ini s

chim

bat

e


Dom

eniu

l de

coop

erar

e: D

ezvo

ltar

e re

gion

ală

și lo

cală

Rez

ult

ate

Ind

icat

ori ș

i niv

elul

iniţ

ial

Surs

e d

e ve

rific

are

Risc

uri ș

i pre

sup

uner

i

Rez

ult

atu

l 3 U

ND

AF

Căt

re a

nu

l 20

11,

cate

go

riile

vu

lne-

rab

ile d

in lo

calit

ăţile

săr

ace

rura

le ș

i u

rban

e vo

r re

sim

ţi b

enef

iciu

l op

or-

tun

ităţ

ilor

un

ei

dez

volt

ări

soci

al-

eco

no

mic

e d

ura

bile

dat

ori

tă u

no

r p

olit

ici

reg

ion

ale

și l

oca

le a

dec

va-

te,

imp

lem

enta

te d

e A

dm

inis

traţ

ii-

le P

ub

lice

Loca

le (A

PL)

și p

arte

ner

i.

• Niv

elul

săr

ăcie

i ab

solu

te ș

i ext

rem

e:•

la n

ivel

naţ

iona

l•

în m

ediu

l rur

al•

în o

rașe

mic

i•

în o

rașe

• C

oefic

ient

ul G

ini,

baz

at p

e co

nsum

pe

cap

de

locu

i -to

r (re

lati

v)Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

(200

4)N

ivel

ul s

ărăc

iei a

bso

lute

și e

xtre

me:

•

la n

ivel

naţ

iona

l – 2

6,5%

și

14,7

%•

în m

ediu

l rur

al –

31,

2% ș

i 18,

0%•

în o

rașe

mic

i – 3

4,9%

și 1

7,5%

• în

ora

șe –

6,9

% ș

i 2,9

%•

Coe

ficie

ntul

Gin

i, b

azat

pe

cons

um p

e ca

p d

e lo

cui-

tor (

rela

tiv)

– 0

,361

Sarc

ini:

• re

duc

erea

niv

elul

ui d

e să

răci

e, î

n p

rim

ul r

ând

, în

m

ediu

l rur

al ș

i în

oraș

ele

mic

i•

red

ucer

ea in

egal

ităţ

ii

- In

form

aţie

Dev

Info

- Re

poa

rte

ale

Min

iste

rulu

i Ec

o-

nom

iei

și C

omer

ţulu

i, in

clus

iv r

a-p

oart

e p

rivi

nd s

ărăc

ia

Pres

upun

eri:

• St

abili

tate

a m

acro

econ

omic

ă es

te m

en-

ţinu

tă,

iar

creș

tere

a ec

onom

ică

este

co

ntin

uată

• Re

form

ele

stru

ctur

ale

în s

ecto

rul

so-

cial

și

pub

lic ș

i în

sec

toru

l d

ezvo

ltăr

ii re

gion

ale

cont

inuă

, în

conf

orm

itat

e cu

SC

ERS

Risc

uri:

• În

ceta

rea

creș

teri

i eco

nom

ice

și, î

n co

n-

seci

nţă,

lip

sa r

esur

selo

r p

entr

u im

ple

-m

enta

rea

pro

gram

elor

bug

etar

e.

• Re

form

ele

sunt

rea

lizat

e fo

arte

înce

t și

in

efic

ient

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 3

.1

APL

act

ivea

ză m

ai e

ficie

nt ș

i mai

tran

s-p

aren

t.

• Ri

tmur

ile d

e cr

ește

re a

ven

itur

ilor

bug

etel

or l

ocal

e (f

ără

gran

turi

sau

alo

cări

de

la b

uget

ul d

e st

at);

• Vo

lum

ul re

surs

elor

, mob

iliza

te d

e A

PL d

in s

urse

ne-

bug

etar

e p

entr

u fin

anţa

rea

pro

gram

elor

și p

roie

c -te

lor l

ocal

e;•

Cre

șter

ea n

ivel

ului

de

sati

sfac

ţie

a co

nsum

ator

ilor

Situ

aţia

la m

omen

t: ri

tmur

ile d

e cr

ește

re a

ven

itur

ilor

bug

etel

or lo

cale

(făr

ă gr

antu

ri s

au a

locă

ri d

e la

bu

-g

etul

de

stat

) – m

inus

3,3

% în

200

4, în

com

par

aţie

cu

200

3O

bie

ctiv

e:•

spor

irea

ind

epen

den

ţei f

inan

ciar

e a

APL

• ex

tind

erea

pos

ibili

tăţi

lor

de

atra

ger

e a

resu

rsel

or

finan

ciar

e ne

bug

etar

e p

entr

u so

luţi

onar

ea p

rob

le-

mel

or d

ezvo

ltăr

ii lo

cale

• cr

ește

rea

sati

sfac

ţiei

pop

ulaţ

iei

cu r

esp

ect

pen

tru

func

ţion

area

APL

- M

inis

teru

l Fi

nanţ

elor

– R

apoa

rte

bug

etar

e A

PL-

Dat

e d

e la

aut

orit

ăţile

ad

min

istr

a -ţi

ei p

ublic

e lo

cale

(d

epar

tam

ente

ec

onom

ice

ale

mun

icip

alit

ăţilo

r, ra

ioan

elor

, UTA

Găg

ăuzi

a)-

Sond

aje

ale

sati

sfac

ţiei

con

sum

a -to

rilo

r-

Rap

ort a

sup

ra a

leg

erilo

r loc

ale

Pres

upun

eri:

• Se

d

esfă

șoar

ă re

form

a ad

min

istr

aţie

i p

ublic

e•

Refo

rma

rela

ţiilo

r in

tra-

bud

get

are,

ce

urm

ăreș

te a

sigu

rare

a d

urab

ilită

ţii f

inan

-ci

are

a b

uget

elor

loca

le, e

ste

înch

eiat

ă•

Sunt

org

aniz

ate

inst

ruir

i p

entr

u fu

nc-

ţion

arii

adm

inis

traţ

iilor

pub

lice

loca

le.

De

asem

enea

, sun

t d

esfă

șura

te c

ursu

ri

pri

vind

met

odel

e no

i de

pla

nific

are

bu

-g

etar

ă, in

clus

iv in

trod

ucer

ea u

nor t

ipur

i no

i de

serv

icii

soci

ale

etc.

•

Inst

ituţ

iile

loca

le a

le a

dm

inis

traţ

iei p

u-

blic

e su

nt i

nfor

mat

e ad

ecva

t p

rivi

nd

obie

ctiv

ele

și p

rior

ităţ

ile d

ezvo

ltăr

ii ţă

-ri

i, fo

rmul

ate

de

SCER

S, O

bie

ctiv

ele

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niul

ui ș

i Pl

anul

de

Acţ

iuni

UE

– Re

pub

lica

Mol

dov

a

60

Pro

du

se:

3.1.

1 C

adru

l jur

idic

și r

egul

ator

și p

roce

-d

urile

și s

iste

mel

e ad

min

istr

ativ

e se

per

fecţ

ione

ază

cu a

ccen

t sp

e-ci

fic p

e: (

1) d

eleg

area

aut

orit

ăţii,

(2

) d

esce

ntra

lizar

ea s

ervi

ciilo

r și

re

surs

elor

, (3

) un

niv

el s

por

it d

e re

pre

zent

are

a fe

mei

lor

în f

unc-

ţiile

de

luar

e a

dec

iziil

or, (

4) o

fe-

rire

a si

mp

lific

ată

și d

irec

ţion

ată

a se

rvic

iilor

. [PN

UD

]

• % fe

mei

lor c

are

lucr

ează

în c

adru

l APL

Situ

a ţia

la m

omen

t: 37

.4%

în 2

003

Sarc

ină:

ext

ind

erea

rep

reze

ntăr

ii fe

mei

lor î

n A

PL•

Num

ărul

pro

gram

elor

/pro

iect

elor

de

dez

volt

are

loca

lă, i

niţi

ate

și im

ple

men

tate

de

APL

(sau

cu

par

-ti

cip

area

lor)

Situ

aţia

la m

omen

t: Sa

rcin

ă: e

xtin

der

ea i

niţi

ativ

ei A

PL,

dir

ecţi

onat

ă sp

re

per

form

anţa

aut

orit

ăţilo

r del

egat

e•

% v

enit

urilo

r b

uget

elor

loc

ale

(făr

ă gr

antu

ri s

au

aloc

ări d

e la

bug

etul

de

stat

) în

veni

turi

le b

uget

ului

co

nsol

idat

Situ

aţia

la m

omen

t: 27

.8%

în 2

003

Sarc

ină:

sp

orir

ea d

esce

ntra

lizăr

ii re

surs

elor

bug

etar

e ca

con

diţ

ie p

entr

u d

esce

ntra

lizar

ea s

ervi

ciilo

r APL

• C

helt

uiel

i al

e b

uget

elor

loc

ale

pen

tru

asis

tenţ

ă și

p

rote

cţie

soc

ială

Situ

aţia

la m

omen

t: 61

,7 m

ln. L

ei în

200

3Sa

rcin

ă: m

ajor

area

con

trib

uţie

i au

tori

tăţi

lor

loca

le î

n ce

ea c

e p

rive

ște

ofer

irea

sup

ortu

lui

soci

al p

entr

u p

opul

aţie

- Bi

roul

Naţ

iona

l de

Stat

isti

că-

Ocu

par

ea fo

rţei

de

mun

că în

Mol

-d

ova

(cul

eger

e d

e d

ate

stat

isti

ce)

- Ra

por

tul

stat

isti

c „F

emei

le ș

i b

ăr-

baţ

ii M

old

ovei

” -

Rap

oart

e O

DM

- d

ate

de

la a

utor

ităţ

ile a

dm

inis

tra-

ţiei

pub

lice

loca

le (

dep

arta

men

te

econ

omic

e al

e m

unic

ipal

ităţ

ilor,

raio

anel

or, U

TA G

ăgău

zia)

- M

inis

teru

l Fi

nanţ

elor

– C

adru

l d

e C

helt

uiel

i pe

Term

en M

ediu

Risc

uri:

• Îm

put

erni

ciri

le a

utor

ităţ

ilor

pub

lice

și

resu

rsel

e b

uget

are

sunt

d

eoca

md

ată

foar

te în

alte

.•

Cal

ific

area

pro

fesi

onal

ă a

func

ţion

ari-

lor

adm

inis

traţ

iei

loca

le n

u es

te î

nalt

ă și

lip

seșt

e un

sis

tem

efic

ient

de

inst

ruir

e co

ntin

uă a

ace

stor

a.

•

APL

dez

volt

ă in

efic

ient

mec

anis

me

de

coop

erar

e cu

ON

G-u

ri/O

SC ș

i don

ator

i.

3.1.

2 C

onso

lidar

ea/c

rear

ea

și

func

ţio

-na

rea

sist

emul

ui lo

cal d

e re

feri

n-

ţă la

ser

vici

ile s

ocia

le. [

UN

ICEF

]

• N

oi m

odal

ităţ

i im

ple

men

tate

pen

tru

furn

izar

ea s

er-

vici

ilor s

ocia

le

Situ

a ţia

la m

omen

t: Sa

rcin

ă: im

ple

men

tare

a un

or m

odal

ităţ

i noi

/alt

erna

ti-

ve d

e se

rvic

ii so

cial

e•

Num

ărul

de

sem

inar

e în

dom

eniu

l ad

min

istr

ării

și

pla

nific

ării

bug

etar

e, o

rgan

izat

e d

e an

gaja

ţii a

dm

i -ni

stra

ţiilo

r loc

ale

Situ

a ţia

la m

omen

t:

Sarc

ină:

ang

ajaţ

ii au

tori

tăţi

lor

loca

le p

osed

ă și

ap

lică

met

ode

pro

gres

ive

în d

omen

iul a

dm

inis

trăr

ii și

pla

-ni

ficăr

ii b

uget

are

- d

ate

de

la a

utor

ităţ

ile a

dm

inis

tra-

ţiei

pub

lice

loca

le (

dep

arta

men

te

econ

omic

e al

e m

unic

ipal

ităţ

ilor,

raio

anel

or, U

TA G

ăgău

zia)

- Ra

po

arte

So

cial

e an

ual

e al

e M

i -n

iste

rulu

i Să

năt

ăţii

și

Prot

ecţi

ei

Soci

ale

3.1.

3 C

apac

ităţ

ile A

PL v

izat

e se

per

fec -

ţion

ează

pen

tru

a pla

nific

a, im

ple

-m

enta

și m

onito

riza

într

-un

mod

p

arti

cip

ativ

. [P

NU

D,

UN

AID

S,

OIM

]

(Sub

iect

e es

enţia

le c

u re

ferir

e la

co

pii,

tiner

i, fe

mei

și p

erso

ane

care

su

nt in

fect

ate

cu H

IV/S

IDA

, și s

ub-

iect

e pr

ivito

r la

popu

laţie

și m

igra

-ţiu

ne.)

• N

umăr

ul c

onsu

ltăr

ilor

pub

lice

des

fășu

rate

(re

uniu

ni

cu p

arti

cip

area

aso

ciaţ

iilor

pub

lice/

ON

G/O

SC c

e p

rote

jeaz

ă d

rep

turi

le c

opiil

or,

tine

rilo

r, fe

mei

lor,

per

soan

elor

car

e tr

ăies

c cu

HIV

/SID

A e

tc.),

în c

adru

l p

roce

dur

ilor d

e p

lani

ficar

e b

uget

ară

loca

lăSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ină:

ext

ind

erea

par

tici

păr

ii as

ocia

ţiilo

r p

ublic

e/O

NG

/OSC

la p

lani

ficar

ea b

uget

ară

loca

lă•

Num

ărul

de

pro

pun

eri,

pri

mit

e d

e la

ON

G-u

ri în

ca-

dru

l con

sult

ărilo

r în

pro

ble

mel

e p

lani

ficăr

ii b

uge -

tare

loca

leSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ină:

ex

tind

erea

im

plic

ării

asoc

iaţi

ilor

pub

lice/

ON

G/O

SC în

pro

cesu

l de

pla

nific

are

bug

etar

ă și

a

pol

itic

ii b

uget

are

- M

inis

teru

l Fi

nanţ

elor

–

rap

oart

e b

uget

are

ale

APL

- d

ate

de

la a

utor

ităţ

ile a

dm

inis

tra -

ţiei

pub

lice

loca

le (

dep

arta

men

te

econ

omic

e al

e m

unic

ipal

ităţ

ilor,

raio

anel

or, U

TA G

ăgău

zia)


Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 3

.2N

oi a

face

ri ș

i lo

curi

de

mun

că s

unt

crea

te în

loca

lităţ

ile s

ărac

e vi

zate

sit

u-

ate

în m

ediu

l rur

al ș

i urb

an.

• N

umăr

ul în

trep

rind

erilo

r mic

i car

e fu

ncţi

onea

zăSi

tua ţ

ia l

a m

omen

t: 22

,928

p

otri

vit

dat

elor

d

e la

1.

01.2

004

Sarc

ină:

sp

orir

ea n

umăr

ului

de

într

epri

nder

i mic

i dre

pt

un fa

ctor

pen

tru

red

ucer

ea n

ivel

ului

de

sără

cie

• N

umăr

ul ș

omer

ilor,

ocup

aţi

în m

uncă

(p

rin

inte

r-m

ediu

l ag

enţi

ilor f

orţe

i de

mun

că)

Situ

aţia

la m

omen

t: N

umăr

ul șo

mer

ilor î

nreg

istr

aţi p

en-

tru

inst

ruir

ea p

rofe

sion

ală

5,26

9 p

erso

ane,

din

car

e 4,

628

per

soan

e au

fini

sat t

rain

ingu

l și 3

,119

per

soa-

ne a

u fo

st a

ngaj

ate

în c

împ

ul m

unci

i (20

04)

Sarc

ină:

sp

orir

ea n

umăr

ul p

erso

anel

or ș

omer

e ca

re a

u fo

st a

ngaj

ate

în m

uncă

și r

educ

erea

șom

ajul

ui

- A

gen

ţia

Naţ

iona

lă d

e Pl

asar

e în

C

împ

ul M

unci

i (M

inis

teru

l Eco

no-

mie

i și C

omer

ţulu

i)-

Rap

oart

e So

cial

e an

uale

ale

Min

is-

teru

lui

Sănă

tăţi

i și

Pro

tecţ

iei

So-

cial

e

Pres

upun

eri:

• Su

nt e

lab

orat

e și

imp

lem

enta

te p

lanu

-ri

/str

ateg

ii d

e d

ezvo

ltar

e re

gion

ală

la

nive

l loc

al;

• In

fras

truc

tura

nec

esar

ă p

entr

u su

sţin

e-re

a b

usin

essu

lui m

ic, d

ezvo

ltar

ea a

ntre

-p

reno

riat

ului

și a

trag

erea

inve

stiţ

iilor

la

nive

l loc

al e

ste

crea

tă;

• In

stit

uţiil

e d

e m

icro

finan

ţare

se

dez

vol-

tă e

ficie

nt.

Risc

uri:

• In

stit

uţiil

e lo

cale

ale

ad

min

istr

aţie

i pu

-b

lice

nu s

unt c

apab

ile s

ă el

abor

eze

pla

-nu

ri/s

trat

egii

calit

ativ

e p

entr

u d

ezvo

l-ta

rea

regi

onal

ă;

• Re

surs

ele

bug

etar

e lo

cale

nu

sunt

suf

i-ci

ente

pen

tru

crea

rea

fond

urilo

r și i

nsti

-tu

ţiilo

r d

e su

sţin

ere

a an

trep

reno

riat

u-

lui ș

i mic

ului

bus

ines

s;

• La

niv

el n

aţio

nal,

nu s

unt i

mp

lem

enta

te

mec

anis

me

efic

ient

e d

e st

imul

are

a cr

e -d

itel

or b

anca

re p

entr

u m

icul

bus

ines

s și

d

e d

ezvo

ltar

e a

mic

rofin

anţă

rii

Pro

du

se3.

2.1

Îmb

unăt

ăţir

ea/e

lab

orar

ea d

e p

o-

litic

i și m

ecan

ism

e d

e su

sţin

ere

a d

ezvo

ltăr

ii re

gion

ale,

cu

acce

ntul

p

e: (1

) sp

orir

ea in

vest

iţiil

or ș

i co

-m

erţu

lui

(2)

dez

volt

area

sec

to-

rulu

i p

riva

t, și

(3)

pilo

tare

a fo

n-

dur

ilor

pen

tru

dez

volt

are

loca

lă.

[IFA

D, U

ND

P]

• N

umăr

ul f

ond

urilo

r lo

cale

, cre

ate

pen

tru

a su

sţin

e d

ezvo

ltar

ea a

ntre

pre

nori

atul

uiSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ină:

dez

volt

area

fon

dur

ilor

loca

le p

entr

u su

sţin

e-re

a în

trep

rind

erilo

r bus

ines

sulu

i pri

vat

• Vo

lum

ul r

esur

selo

r fin

anci

are,

mob

iliza

te p

entr

u d

ezvo

ltar

ea în

trep

rind

erilo

r bus

ines

sulu

i pri

vat

Situ

a ţia

la m

omen

t:

Sarc

ină:

maj

orar

ea re

surs

elor

fina

ncia

re lo

cale

, alo

cate

p

entr

u su

sţin

erea

dez

volt

ării

într

epri

nder

ilor

bus

i -ne

ssul

ui p

riva

t

- d

ate

de

la a

utor

ităţ

ile a

dm

inis

tra-

ţiei

pub

lice

loca

le (

dep

arta

men

te

econ

omic

e al

e m

unic

ipal

ităţ

ilor,

raio

anel

or, U

TA G

ăgău

zia)

- Ra

poa

rte

bug

etar

e al

e A

PL

3.2.

2 O

por

tuni

tăţi

de

afac

eri m

ai b

une

se p

un l

a d

isp

oziţ

ie p

rin

: (1

) ca

-d

rul d

e p

olit

ici ș

i ser

vici

i de

afa -

ceri

per

fecţ

iona

t, (2

) of

erir

ea d

e că

tre

sect

orul

fin

anci

ar

a p

ro-

dus

elor

ino

vaţi

onal

e d

e in

tere

s p

entr

u ÎM

M ș

i cei

săr

aci,

și (3

) in

-fr

astr

uctu

ră p

erfe

cţio

nată

la

ni-

vel l

ocal

. [IF

AD

, PN

UD

]

• N

umăr

ul d

e ce

ntre

ce

acor

dă

asis

tenţ

ă p

entr

u d

ez-

volt

area

bus

ines

sulu

i Si

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ină:

dez

volt

area

une

i inf

rast

ruct

uri d

e su

sţin

ere

a b

usin

essu

lui

• Vo

lum

ul îm

pru

mut

urilo

r/cr

edit

elor

ofe

rite

de

băn

ci

mic

ului

bus

ines

sSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

912,

6 m

ln. L

ei în

200

4Sa

rcin

ă: m

ajor

area

num

ărul

ui d

e îm

pru

mut

uri o

feri

te

de

băn

ci m

icul

ui b

usin

ess

- d

ate

de

la a

utor

ităţ

ile a

dm

inis

tra -

ţiei

pub

lice

loca

le (

dep

arta

men

te

econ

omic

e al

e m

unic

ipal

ităţ

ilor,

raio

anel

or, U

TA G

ăgău

zia)

- M

inis

teru

l Eco

nom

iei ș

i Com

erţu

-lu

i – ra

por

t pri

vind

real

izar

ea C

api-

tolu

lui E

urop

ean

pen

tru

Într

epri

n-

der

ile M

ici

3.2.

3 Pa

rten

eria

te p

ublic

e p

riva

te (P

PP)

sunt

cre

ate

în z

onel

e ru

rale

și u

r -b

ane

săra

ce în

ved

erea

dez

volt

ă-ri

i inf

rast

ruct

urii

și p

rest

ării

serv

i -ci

ilor.

[PN

UD

]

• N

umăr

ul c

onsi

liilo

r (c

omis

ii, c

omit

ete

etc.

), ai

căr

or

mem

bri

per

man

enţi

sun

t re

pre

zent

anţi

ai a

dm

ini -

stra

ţiilo

r loc

ale

și O

NG

-uri

lor

Situ

aţia

la m

omen

t:Sa

rcin

ă: s

por

irea

num

ărul

ui d

e p

arte

neria

te p

ublic

-pri

-va

t (PP

P) în

dom

eniu

l adm

inis

trăr

ii de

zvol

tării

loca

le

- d

ate

de

la a

utor

ităţ

ile a

dm

inis

tra -

ţiei

pub

lice

loca

le

62

Rez

ult

atu

l Pro

gra

mu

lui d

e Ţa

ră 3

.3C

omun

ităţ

i și o

rgan

izaţ

ii al

e so

ciet

ă-ţi

i civ

ile a

bili

tate

să

par

tici

pe

la p

ro-

cese

le d

e p

lani

ficar

e, i

mp

lem

enta

re

și m

onito

riza

re a

dez

volt

ării

loca

le.

• N

umăr

ul O

SC,

care

par

tici

pă

la p

lani

ficar

ea,

im-

ple

men

tare

a, m

onito

riza

rea

și e

valu

area

pla

nuri

-lo

r/p

rogr

amel

or/p

roie

ctel

or d

e d

ezvo

ltar

e re

gio

-na

lăSi

tuaţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ină:

ob

ţine

rea

unui

imp

act m

ai m

are

al O

SC lo

ca-

le a

sup

ra p

lani

ficăr

ii d

ezvo

ltăr

ii re

gion

ale

• N

umăr

ul O

SC, c

are

furn

izea

ză s

ervi

cii n

oi ș

i im

ple

-m

ente

ază

pro

iect

eSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sa

rcin

ă: o

bţi

nere

a un

ui i

mp

act

pra

ctic

mai

mar

e al

O

SC

loca

le

asup

ra

regl

emen

tări

i p

rob

lem

elor

d

ezvo

ltăr

ii re

gion

ale

- Ra

poa

rte

ale

APL

și O

SC-

Stud

iul C

ON

TAC

T-

Stud

iul

pri

vind

soc

ieta

tea

civi

lă

al P

NU

D

Pres

upun

eri:

• A

PL d

ezvo

ltă

efic

ient

o c

oop

erar

e cu

O

NG

-uri

le•

Cap

acit

ăţile

ON

G-u

rilo

r su

nt c

onso

li -d

ate

în m

ater

ie d

e ar

gum

enta

re/c

on-

ving

ere

și p

rote

cţie

a c

ateg

oriil

or s

oci-

al-v

ulne

rab

ile•

Cap

acit

ăţile

ON

G-u

rilo

r pri

vind

form

u-

lare

a un

or p

rop

uner

i b

ine

doc

umen

-ta

te p

entr

u im

ple

men

tare

a ef

icie

ntă

a p

olit

icii

regi

onal

e (p

entr

u el

abor

area

st

rate

giilo

r și p

rogr

amel

or d

e d

ezvo

lta -

re r

egio

nală

, pla

nific

are

bug

etar

ă et

c.)

sunt

fort

ific

ate

• O

NG

-uri

le c

oop

erea

ză e

ficie

nt c

u d

o-

nato

rii ș

i sun

t cap

abile

să

atra

gă

resu

rse

finan

ciar

e ex

tern

e p

entr

u so

luţi

onar

ea

pro

ble

mel

or lo

cale

.Ri

scur

i:•

Proc

esul

de

par

tici

par

e la

niv

el lo

cal n

u es

te d

ezvo

ltat

• O

NG

-uri

le n

u su

nt c

apab

ile s

ă fo

rmu

-le

ze p

rop

uner

i bin

e d

ocum

enta

te p

en-

tru

auto

rită

ţile

lo

cale

. O

NG

-uri

le

nu

sunt

ext

rem

de

atra

ctiv

e p

entr

u d

ona -

tori

.

Pro

du

se:

3.3.

1 Se

ela

bor

ează

mec

anis

me

și f

o-

rum

uri

la n

ivel

loc

al p

entr

u a

imp

lica

mai

bin

e co

piii

și t

iner

ii în

ela

bor

area

pol

itic

ilor

și i

m-

ple

men

tare

a p

rogr

amel

or.

[U

NIC

EF]

• Num

ărul

foru

mur

ilor r

egio

nale

, des

fășu

rate

cu

par

-ti

cip

area

OSC

Situ

a ţia

la m

omen

t: Sa

rcin

ă: s

tim

ular

ea a

ctiv

ităţ

ii O

SC în

ved

erea

ab

ord

ă-ri

i pro

ble

mel

or d

e d

ezvo

ltar

e lo

cală

• N

umăr

ul p

roie

ctel

or d

e d

ezvo

ltar

e lo

cală

, ela

bo

-ra

te d

e că

tre

ON

G-u

ri s

au c

u p

arti

cip

area

com

u-

nită

ţii

Situ

aţia

la m

omen

t: Sa

rcin

ă: e

xtin

der

ea p

arti

cip

ării

OSC

la in

iţie

rea

și im

-p

lem

enta

rea

pro

iect

elor

de

dez

volt

are

regi

onal

ă•

Num

ărul

org

aniz

aţiil

or p

ublic

e, c

are

par

tici

pă

la

elab

orar

ea p

lanu

rilo

r/st

rate

giilo

r d

e d

ezvo

ltar

e p

e te

rmen

med

iu ș

i lun

gSi

tua ţ

ia la

mom

ent:

Sarc

ină:

ext

ind

erea

im

plic

ării

asoc

iaţi

ilor

pub

lice

în

pro

cesu

l de

pla

nific

are

stra

tegi

că a

dez

volt

ării

re-

gion

ale

- ra

poa

rte

ale

cons

iliilo

r loc

ale;

ra-

poa

rte

de

pro

gram

- ra

poa

rte

de

pro

gram

, pre

zent

ate

de

cătr

e O

NG

-uri

3.2.

4 In

stit

uţiil

e na

ţion

ale

de

mic

rofi

-na

nţar

e su

nt c

onso

lidat

e și

via

bi-

le d

in p

unct

de

ved

ere

finan

ciar

. [IF

AD

, PN

UD

, ILO

/MIG

RAN

T]

• N

umăr

ul î

ntre

pri

nder

ilor,

cup

rins

e în

pro

cesu

l d

e m

icro

finan

ţare

Situ

a ţia

la m

omen

t: 53

8 în

200

5Sa

rcin

ă: e

xtin

der

ea a

cces

ului

la m

icro

-cre

dit

e

- M

inis

teru

l Eco

nom

iei ș

i Com

erţu

-lu

i – ra

por

t pri

vind

real

izar

ea C

api-

tolu

lui E

urop

ean

pen

tru

Într

epri

n-

der

ile M

ici

3.2.

5 Ti

neri

i d

ezav

anta

jaţi

au

un

ac

-ce

s m

ai b

un l

a p

rogr

ame

calit

a-ti

ve d

e in

stru

ire

pro

fesi

onal

ă în

b

aza

cere

rii p

ieţe

i. [U

NA

IDS,

OIM

, U

NES

CO, I

LO/M

IGRA

NT]

• N

umăr

ul ș

omer

ilor,

care

trec

pri

n in

stru

ire

pro

fesi

o-

nală

Si

tuaţ

ia la

mom

ent:

6,00

0 p

erso

ane

în 2

003

Sarc

ină:

maj

orar

ea a

sist

enţe

i pen

tru

inst

ruir

ea p

rofe

-si

onal

ă a

șom

erilo

r

- Ra

poa

rte

Soci

ale

anua

le a

le M

inis

-te

rulu

i Săn

ătăţ

ii și

Pro

tecţ

iei S

ocia

-le

-

Ag

enţi

a N

aţio

nală

de

Plas

are

în

Cîm

pul

Mun

cii


Calendarul de monitorizare și evaluare: Introducere

Cadrul de rezultate UNDAF prezintă un rezumat al rezultatelor așteptate ale cooperării ONU cu Guvernul și societatea civilă, precum și indicatori și sarcini pentru măsurarea succesului. Urmărirea progresului UNDAF va solicita mai multe activităţi de cercetare, monitorizare și evaluare. Acestea vor oferi informaţii suplimentare despre eforturile Guvernului și ale ONU pentru atingerea sarcini-lor SCERS și Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Activităţile de colectare a principalelor date vor fi coordonate pe plan calendaristic. La rândul său, calendarul este racordat la cadrul de evaluare și monitorizare UNDAF, ce servește drept plan general pentru monitorizarea și evaluarea contribu-ţiilor efectuate de Sistemul ONU în Moldova.

Calendarul conţine activităţi de colectare și publicare a datelor majore:• Cercetări și studii;• Evaluări; și• Evaluări importante cum ar fi evaluarea finală a UNDAF (primul semestru al anului 2010) și evaluarea la sfârșit de ciclu al Programului de Ţară.

Calendarul prezintă de asemenea suportul curent al ONU pentru introducerea sau consolidarea sistemelor de monitorizare obișnuite. Ministerele, departamentele sau agenţiile guvernamentale, menţionate în Matricea rezultatelor ca parteneri, vor beneficia de asistenţă pentru elaborarea unor rapoarte anuale de înaltă calitate asupra progreselor, cu folosirea unui format standardizat.

Prezentul calendar a fost elaborat în timpul unui atelier de jumătate de zi în iulie 2005, cu participa-rea reprezentanţilor celor trei grupuri de lucru pentru fiecare rezultat UNDAF. Pe peretele sălii de conferinţe a fost plasat un calendar de format mare. Participanţilor li s-a solicitat să reflecteze asupra proiectului cadrului de evaluare și monitorizare. Acolo unde indicatorii sau sursele de informaţie re-clamau o activitate de colectare a datelor, pentru a fi sprijinită de fonduri ONU, aceasta era notată și inclusă în calendar. La următoarea etapă, au fost depuse eforturi de raţionalizare a acestor activităţi de colectare a datelor pentru a câștiga timp și a economisi mijloace. Calendarul de evaluare și moni-torizare obţinut oferă o viziune pe scurt a activităţilor de colectare a datelor principale, realizate de Agenţiile ONU, pe durata ciclului UNDAF.

64C

alen

daru

l de

mon

itoriz

are

și e

valu

are

– Pa

rtea

I: A

ctiv

ităţi

de c

olec

tare

a d

atel

or p

rinci

pal

e

Para

ntez

ele

din

cal

end

ar c

onţi

n o

refe

rinţ

ă la

un

rezu

ltat

sau

pro

dus

rel

evan

t al

Mat

rice

i rez

ulta

telo

r și C

adru

lui d

e m

onit

oriz

are

și

eval

uare

, pre

cum

și n

umel

e ag

enţi

ei c

e co

ntri

bui

e. S

imb

olul

A in

dic

ă o

acti

vita

te c

are

este

Anu

ală.

- Sis

tem

ul d

e su

pra

veg

her

e H

IV/S

IDA

de

gen

eraţ

ia a

dou

a A (p

reva

lenţ

ă, in

cid

enţă

, com

por

tam

ente

, ser

vici

i ref

erit

oare

la m

etad

onă

și p

reve

nire

a tr

ansm

iter

ii d

e la

mam

ă la

cop

il) (3

.2; 3

.3)

(UN

AID

S, O

MS,

UN

ICEF

, UN

FPA

, BM

) - S

iste

mul

de

cole

ctar

e a

dat

elor

ad

min

istr

ativ

e p

entr

u d

irec

ţion

area

și f

urni

zare

a Pr

ogra

mul

ui N

aţio

nal d

e A

sist

enţă

Soc

ială

A (3

.3) (

UN

ICEF

, UN

DP,

UN

FPA

, ILO

, BM

)- S

iste

mul

de

mon

itor

izar

e și

eva

luar

e a

sănă

tăţi

i și n

utri

ţiei

al M

inis

teru

lui S

ănăt

ăţii

și P

rote

cţie

i Soc

iale

A (3

.3) (

UN

ICEF

, OM

S)- S

iste

mul

Reg

istr

ului

de

Stat

al B

usin

essu

lui A

(1.2

) UN

DP)

- Sis

tem

ul d

e av

erti

zare

tim

pur

ie a

dez

astr

elor

A (2

.5) (

UN

ICEF

, UN

FPA

, IO

M)

- Sis

tem

ul d

e m

onit

oriz

are

a SC

ERS

și O

bie

ctiv

elor

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niul

ui la

niv

el n

aţio

nal A

(Dev

Info

) (1,

2,3)

(UN

DP,

UN

ICEF

)- N

BS S

urve

ys A

(Hou

seh

old

Bud

get

; Lab

our F

orce

; Ag

ricu

ltur

e) (1

,2,3

) (U

ND

P)

- Eva

luar

ea p

rog

ram

elor

de

edu

-ca

ţie

a p

ărin

ţilo

r im

ple

men

tate

d

e că

tre

MSP

S și

MEC

(3.

1; 3

.3)

(UN

ICEF

, UN

ESCO

)-

Eval

uare

a ef

icie

nţei

și c

arac

te-

rulu

i d

urab

il al

pro

gra

mul

ui d

e ed

ucaţ

ie p

entr

u fo

rmar

ea d

e-p

rin

der

ilor

de

viaţ

ă (E

FDV

) (3

.1)

(UN

ICEF

, UN

FPA

)

- Ev

alua

rea

Prog

ram

ului

N

aţio

nal

anti

-HIV

/SID

A (3

.3, 3

.4) (

UN

AID

S, U

NI-

CEF

, OM

S)- E

valu

area

pro

cesu

lui d

e d

ez-i

nsti

tu-

ţion

aliz

are

și p

reve

nire

a a

ban

don

ului

co

piil

or (3

.3, 3

.4) (

UN

ICEF

)- E

valu

area

rela

ţiei

inte

rven

ţiilo

r la

ni-

vel

naţi

onal

și

loca

l p

entr

u ex

tin

de-

rea

par

tici

păr

ii co

mun

ităţ

ilor

și O

SC

la p

lani

fica

rea

dez

volt

ării

(1.1

, 1.3

, 2.4

) (U

ND

P, U

NIC

EF, U

NFP

A)

- Ev

alua

rea

efic

ienţ

ei i

nter

venţ

iilor

d

e d

ezvo

ltar

e a

bus

ines

sulu

i în

me-

diil

e ur

ban

e și

rur

ale

cele

mai

săr

ace

(1.2

) (U

ND

P)

- Ev

alua

rea

fina

lă

a p

roie

ctel

or

refo

rmei

g

uver

nări

i și

ele

ctor

a-le

(B1.

1)-

Eval

uare

a si

stem

u-

lui

de

mon

itor

izar

e a

SCER

S (A

1.1.

2-3)

- St

udiu

l în

dom

eniu

l d

rep

turi

lor

omul

ui î

n re

laţi

e cu

fun

cţio

nare

a si

stem

ului

de

just

iţie

(ni

vel

iniţ

ial

pen

tru

2.1)

(UN

DP)

- St

udiu

l p

rivi

nd

cara

cter

ul ș

i st

a-tu

tul

dez

volt

ării

ON

G-u

rilo

r în

M

old

ova

(niv

el i

niţi

al p

entr

u 1.

3)

(UN

DP)

- Cer

ceta

re p

rivi

nd

sati

sfac

ţia

cetă

-ţe

nilo

r cu

ser

vici

i fur

niza

te d

e A

d-

min

istr

aţiil

e Pu

blic

e Lo

cale

(A

PL)

(niv

el in

iţia

l pen

tru

1.1)

(UN

DP)

- St

udiu

l ca

litat

iv

pri

vin

d re

gle

-m

entă

rile

și

pol

itic

ile e

duc

aţio

na-

le ș

i cu

ricu

la ș

cola

ră (

nive

l in

iţia

l p

entr

u 3.

1) (

UN

ICEF

, UN

ESCO

, ILO

, U

NFP

A)

2007

- St

udiu

l p

rivi

nd

cun

oști

nţel

e,

atit

udin

ile ș

i pra

ctic

ile f

amili

ilor

în d

omen

iul î

ng

rijir

ii și

ed

ucaţ

iei

cop

ilulu

i (3.

1; 3

.2) (

UN

ICEF

)

2008

- Cer

ceta

re a

bug

etel

or g

osp

od

ăriil

or

casn

ice

(CBG

C) /

Stu

diu

de

ind

icat

ori

mul

tip

li în

cui

bur

i (M

ICS)

(3.1

; 3.2

; 3.3

; 3.

4) (U

NIC

EF, U

NFP

A, O

MS)

- Cel

de-

al d

oile

a st

udiu

de

eval

uare

a

schi

mb

ărilo

r la

niv

elul

sat

isfa

ceri

i ce-

tăţe

nilo

r cu

ser

vici

i fur

niza

te d

e A

PL

(1.1

) (U

ND

P)-

Cel

de-

al d

oile

a st

udiu

pri

vin

d p

ro-

gre

sele

d

ezvo

ltăr

ii O

NG

-uri

lor

în

Mol

dov

a (1

.3) (

UN

DP)

- St

udiu

l să

nătă

ţii

rep

rod

ucti

ve

[UN

FPA

]

2010

- St

udiu

l d

e ev

alua

re

a d

imen

siun

ii, s

cop

ului

și

succ

esul

ui p

olit

icilo

r în

d

omen

iul

HIV

/SID

A

la

locu

l d

e m

uncă

în

Mol

-d

ova

(3.2

) (U

NA

IDS,

ILO

)

2011

Cercetări și studii Sisteme de monitorizare Evaluări

2009

- C

el d

e-al

doi

lea

stud

iu d

e ev

alua

re a

p

rog

rese

lor

dre

ptu

rilo

r om

ului

în

rela

-ţi

e cu

fun

cţio

nare

a si

stem

ului

de

just

i-ţi

e fa

ţă d

e an

ul 2

007

( 2.1

) (U

ND

P)-

Stud

iul

pri

vin

d cu

noș

tinţ

ele,

ati

tud

i-ni

le ș

i p

ract

icile

tin

erilo

r în

dom

eniu

l să

nătă

ţii ș

i dez

volt

ării

(3.2

) (U

NIC

EF)

- C

el d

e-al

doi

lea

stud

iu d

e ev

alua

re a

p

rog

rese

lor î

n d

omen

iul r

egle

men

tări

-lo

r și

pol

itic

ilor

educ

aţio

nale

și c

uric

u-

lei ș

cola

re (

3.1)

(U

NIC

EF, U

NES

CO, I

LO,

UN

FPA

)


Cal

enda

rul d

e m

onito

rizar

e și

eva

luar

e –

Part

ea II

: Ref

erin

ţe d

e p

lani

ficar

e

Para

ntez

ele

din

cal

end

ar c

onţi

n o

refe

rinţ

ă la

un

rezu

ltat

sau

pro

dus

rele

vant

al M

atri

cei r

ezul

tate

lor ş

i Cad

rulu

i de

mon

itor

izar

e şi

eva

luar

e, p

recu

m ş

i num

ele

agen

ţiei

ce

cont

rib

uie.

Sim

bol

ul A

in

dic

ă o

acti

vita

te c

are

este

Anu

ală.

2007

2008

2009

2010

2011

Evaluări

- Eva

luăr

i tri

mes

tria

le P

lanu

lui a

nu-

al d

e lu

cru

A

- Eva

luăr

i anu

ale

ale

pro

gra

mul

ui /

p

roie

ctul

ui A

- R

apoa

rte

pri

vin

d p

rog

rese

le p

ro-

gra

mul

ui /

pro

iect

ului

A

Eval

uare

a la

sfâ

rşit

de

cicl

u al

Pr

ogra

mul

ui d

e Ţa

ră (a

gen

ţii-

le C

omit

etul

ui E

xecu

tiv)

- Eva

luar

ea fi

nală

UN

DA

F

Utilizarea informaţiei

- Rap

ortu

l OD

M-

Rap

ortu

l U

NG

ASS

pri

vin

d H

IV/

SID

A

- Ra

por

tul

asup

ra C

onve

nţie

i p

ri-

vin

d D

rep

turi

le C

opilu

lui (

CD

C)

- Eva

luăr

i anu

ale

şi p

reg

ătir

ea p

ro-

gra

mul

ui a

nual

de

lucr

u-

Dis

emin

area

p

rin

cip

alel

or

ra-

poa

rte

şi c

onst

atăr

i căt

re p

arte

ne-

ri, d

onat

ori ş

i mas

s-m

edia

A

- Rap

ortu

l OD

M

- C

PD E

xCom

al

agen

ţiilo

r şi

p

reg

ătir

ea C

PAP,

201

2-20

16

- Ra

por

tul

Dez

volt

ării

Um

ane

al R

epub

licii

Mol

-d

ova

- Pr

egăt

irea

Eva

luăr

ii C

o-

mun

e d

e Ţa

ră

(EC

T)

şi

UN

DA

F, 2

011-

2015

- Rap

ortu

l OD

M- R

apor

tul C

DC

- Rap

ortu

l CED

AW

- Ra

por

tul

Dez

volt

ă-ri

i U

man

e al

Rep

ublic

ii M

old

ova

Activităţi

- Ba

rom

etru

l op

inie

i pub

lice

al IP

P A (o

pin

iile

cetă

ţeni

lor v

izav

i de

mai

m

ulte

sub

iect

e p

rivi

nd

guv

erna

-re

a) (2

, 2.1

)- I

nd

icel

e d

e p

erce

per

e a

coru

pţi

ei

A, T

rans

par

ency

Inte

rnat

iona

l Mol

-d

ova

(2)

- In

dic

ele

dur

abili

tăţi

i ON

G-u

rilo

r A,

USA

ID (1

.3)

- Ev

alua

rea

UN

ECE

pri

vin

d M

ediu

l (2

.3)

- C

erce

tare

a Bă

nci

i M

ond

iale

p

rivi

nd

calit

atea

g

uver

nări

i “G

over

nan

ce M

atte

rs (2

)

- Cer

ceta

rea

Băn

cii M

on-

dia

le

pri

vin

d ca

litat

ea

guv

ernă

rii “

Gov

erna

nce

M

atte

rs”

(2)

BM ş

i FM

I-

REM

R,

CFA

A,

CPA

R,

ROSC

- In

dic

ator

i de

real

izar

e a

afac

erilo

r (1)

Crearea de capacităţi de monitorizareși

evaluare

- In

terv

enţi

i sin

gul

are

sau

com

une

ale

agen

ţiilo

r p

entr

u am

elio

rare

a p

erfo

rman

ţei ş

i rez

ulta

telo

r Bi

rou

-lu

i Naţ

iona

l de

Stat

isti

că, î

n sp

eci-

al p

entr

u d

ezag

reg

area

dat

elor

A

(1,2

,3) (

UN

DP,

UN

ICEF

, UN

FPA

)

66

Glosar de termeni:

Activităţi de colectare a datelor

• Cercetări și studii: Studiile recurg la o investigaţie a unei probleme sau fenomen cu intenţia de a identifica cauzele fundamentale. Acestea sunt folosite pentru a dezvolta sau îmbunătăţi strategia programului și/sau pentru a ajuta la stabilirea nivelului iniţial al indicatorilor uti-lizaţi. Cercetările reprezintă evaluări sau măsurări ale condiţiilor unei categorii specifice de populaţie sau a unor bunuri publice (de ex. servicii de sănătate, școli, sisteme de aprovizionare cu apă).

• Sisteme de monitorizare: Acestea se referă la sisteme de informaţie cu o raportare completă, corectă și cu regularitate a datelor cu privire la principalele produse și rezultate ale Programu-lui de Ţară ce contribuie la UNDAF. În mod obișnuit, acestea includ suport al Echipei de Ţară a Naţiunilor Unite pentru sistemele naţionale de informaţie, precum Sistemele de informaţie în domeniul sănătăţii sau Sisteme de avertizare timpurie.

• Evaluări: Acestea ar putea include analize ale importanţei strategice pentru evaluarea produ-selor și principalelor rezultate ale Programului de Ţară ale Agenţiilor, ce contribuie la UNDAF sau analize ale performanţei UNDAF în calitate de cadru de coordonare. O evaluare este o estimare ce încearcă să determine în mod sistematic și obiectiv valoarea sau semnificaţia unui program sau a unor activităţi și politici de dezvoltare. (Ref: Glosarul de evaluare OCED-DAC, aprilie 2001).

Referinţe de planificare

Această secţiune a calendarului include o serie de activităţi, evenimente sau repere pe care ONU ar trebui să le reţină:

• Evaluări: Acestea se referă la evaluări ale unei Agenţii ONU sau evaluări inter-agenţii. Proce-sul de evaluare este folosit în general ca sistem de monitorizare a performanţei agenţiilor sau partenerilor, precum și ca produs al studiilor / cercetărilor și evaluărilor.

• Crearea de capacităţi de monitorizare și evaluare: La momentul identificării lipsurilor de capacităţi naţionale în raport cu activităţile de monitorizare și evaluare anunţate, sunt plani-ficate o serie de activităţi de creare a capacităţilor.

• Utilizarea informaţiei: Aceasta vizează orice eveniment sau proces de luare a deciziilor care va conduce la formularea constatărilor, recomandărilor și lecţiilor însușite din activităţile de monitorizare și evoluare. Lista ar putea include, de exemplu, conferinţe naţionale sau interna-ţionale, rapoarte privind ODM, rapoarte naţionale privind implementarea convenţiilor în do-meniul drepturilor omului, pregătirea Evaluării Comune de Ţară, UNDAF sau a Programelor de Ţară ale fiecărei agenţii a Echipei de Ţară a Naţiunilor Unite.

• Activităţi ale partenerilor de evaluare și monitorizare: Acestea sunt folosite pentru a realiza exerciţii de colectare și analiză ale principalelor date provenind de la parteneri ce pot contri-bui la activităţi de monitorizare și evaluare ale ONU sau care ar putea asigura contribuţii (de exemplu, recensăminte naţionale, cercetări ale bugetelor gospodăriilor casnice). Acestea vor fi completate conform informaţiilor disponibile la momentul elaborării UNDAF și vor putea fi suplimentate cu altele mai detaliate prin intermediul mecanismelor de evaluare UNDAF.


ANEXA CTABELUL DE LEGĂTURĂ — PROBLEME ALE DEZVOLTĂRII UMANE, SCERS, ODM ȘI INSTRUMENTE RATIFICATE ÎN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI

68

PR

OB

LEM

ASt

rate

gia

de

Cre

șter

e Ec

on

om

ică

și R

edu

cere

a S

ărăc

iei (

SCER

S)

și P

rog

ram

e N

aţio

nal

eO

bie

ctiv

ele

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niu

lui

Pri

nci

pal

ele

inst

rum

ente

în

do

men

iul D

rep

turi

lor O

mu

lui

1. M

ediu

l d

e af

acer

i ne

favo

rab

il.

1. R

efor

ma

cadr

ului

regu

lato

r (O

biec

tiv, p

ara

287)

.2.

Sus

ţine

rea

și d

ezvo

ltar

ea î

ntre

pri

nder

ilor

mic

i și

mijl

ocii

(Ob

iect

iv,

par

a 28

7).

3. D

ezvo

ltar

ea ș

i pro

tecţ

ia c

omp

etit

ivit

ăţii

(Ob

iect

iv, p

ara

287)

.4.

Pro

mov

area

com

erţu

lui e

xter

n (O

bie

ctiv

, par

a 28

7).

5. R

educ

erea

infla

ţiei

pen

tru

pro

mov

area

uno

r co

ndiţ

ii fa

vora

bile

pen

-tr

u af

acer

i și i

nves

tiţi

i și p

entr

u ga

rant

area

ven

itur

ilor r

eale

ale

pop

u-

laţi

ei (O

bie

ctiv

, par

a 16

7).

1. R

educ

erea

în ju

măt

ate,

într

e 19

98 ș

i 201

5, a

num

ă-ru

lui d

e p

erso

ane

cu v

enit

sub

2.1

5 d

olar

i SU

A p

e zi

(la

PPC

) (O

bie

ctiv

ul 1

, Sar

cina

1).

2. D

ezvo

ltar

ea în

con

tinu

are

a un

ui s

iste

m t

rans

pa-

rent

din

pun

ct d

e ve

der

e fin

anci

ar ș

i non

-dis

cri-

min

ator

iu, b

azat

pe

regu

li, p

rin

inte

rmed

iul p

ro-

mov

ării

exp

ortu

rilo

r și a

trag

erii

inve

stiţ

iilor

(Ob

i-ec

tivu

l 8, S

arci

na 1

2).

2. E

limin

area

ine

ga-

lităţ

ilor

regi

onal

e d

e d

ezvo

ltar

e

1. D

ezvo

ltar

ea e

chili

bra

tă ș

i dur

abilă

la s

cara

într

egii

ţări

pri

n re

duc

erea

d

ifere

nţel

or în

dez

volt

area

soc

ial-

econ

omic

ă în

tre

regi

uni ș

i, în

sp

e-ci

al, î

ntre

cen

tru

și p

erife

rie

(Ob

iect

iv, p

ara

458)

.2.

Asi

gura

rea

asis

tenţ

ei p

entr

u ad

min

istr

aţiil

e lo

cale

în d

omen

iul d

ez-

volt

ării

soci

o-e

cono

mic

e a

teri

tori

ilor

și c

oord

onar

ea c

u p

rogr

amel

e na

ţion

ale,

sec

tori

ale

și te

rito

rial

e (O

bie

ctiv

, par

a 45

8).

3. P

olit

icile

în d

ome -

niul

ch

eltu

ielil

or

pub

lice

nu s

pri

jină

dez

volt

area

dur

a -b

ilă

și

red

ucer

ea

sără

ciei

1. A

sigu

rare

a st

abili

tăţi

i și

car

acte

rulu

i p

revi

zib

il p

entr

u ve

nitu

rile

pu

-b

lice,

în s

pec

ial c

olec

tare

a im

poz

itel

or p

entr

u ac

oper

irea

com

ple

tă a

ob

ligaţ

iilor

bug

etar

e (O

bie

ctiv

, par

a 18

7).

2. R

aţio

naliz

area

sis

tem

ului

de

educ

aţie

pen

tru

spor

irea

efic

ienţ

ei r

e -su

rsel

or u

tiliz

ate

pri

n al

ocaţ

ii su

plim

enta

re d

irec

te d

esti

nate

cre

șter

ii no

rmel

or a

limen

tare

în

inst

ituţ

iile

pre

școl

are

și ș

cola

re,

pre

cum

și

pen

tru

maj

orar

ea b

urse

lor

cu c

irca

20%

(M

ăsur

i p

e te

rmen

med

iu,

par

a 20

8).

3. A

sigu

rare

a un

ei d

irec

ţion

ări m

ai e

ficie

nte

a ch

eltu

ielil

or p

entr

u p

ro-

tecţ

ie s

ocia

lă (M

ăsur

i pe

term

en m

ediu

, par

a 20

8).

4. A

mel

iora

rea

efic

acit

ăţii

sist

emul

ui d

e al

ocaţ

ii so

cial

e p

rin

dir

ecţi

ona-

rea

aces

tora

căt

re p

erso

anel

e ce

le m

ai s

ărac

e și

focu

sare

a p

e gr

upur

i -le

soc

iale

afla

te în

sit

uaţi

i de

risc

(Ob

iect

iv, p

ara

552)

.

Rest

ruct

urar

ea ș

i ab

ord

area

com

ple

xă a

pro

ble

mei

d

ator

iei e

xter

ne (O

bie

ctiv

ul 8

, Sar

cina

14)

.Pa

ctul

In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le S

ocia

le,

Econ

omic

e și

Cul

tura

le (I

CES

CR)

4. S

ănăt

atea

și

mor

-ta

litat

ea c

opiil

or.

1. E

xtin

der

ea a

cces

ului

pop

ulaţ

iei,

în s

pec

ial a

cel

ei s

ărac

e, la

ser

vici

i de

sănă

tate

de

baz

ă p

rin

dez

volt

area

asi

sten

ţei m

edic

ale

pri

mar

e (O

bi-

ecti

v, p

ara

523)

.2.

Pro

gram

e d

e as

iste

nţă

med

ical

ă p

entr

u fe

mei

însă

rcin

ate

și c

opii

bol

-na

vi (S

CER

S, p

ara

530)

.3.

Ap

rovi

zion

area

cu

med

icam

ente

com

pen

sate

pen

tru

cop

ii m

ici ș

i fe -

mei

însă

rcin

ate

în c

ond

iţii

de

amb

ulat

oriu

(SC

ERS,

par

a 53

0).

4. P

rogr

ame

de

serv

icii

per

inat

ale

de

calit

ate

(SC

ERS,

par

a 52

9).

5. P

rogr

amul

Naţ

iona

l de

Imun

izar

e 20

01-2

005

(SC

ERS,

par

a 52

9).

6. L

egea

pri

vind

pro

dus

ele

alim

enta

re, 2

004.

7.

Pro

gram

ul N

aţio

nal „

Nut

riţi

a co

pilu

lui p

entr

u 19

98-2

003”

.

1. R

educ

erea

cu

dou

ă-tr

eim

i, p

ână

în a

nul

2015

, a

mor

talit

ăţii

cop

iilor

pân

ă la

cin

ci a

ni (

Ob

iect

ivul

4,

Sar

cina

5).

2. R

educ

erea

în ju

măt

ate,

într

e 19

98 ș

i 201

5, a

num

ă -ru

lui d

e p

erso

ane

care

suf

eră

de

foam

e (O

bie

cti-

vul 1

, Sar

cina

2, I

ndic

ator

ul „P

reva

lenţ

a co

piil

or în

vâ

rstă

pân

ă la

cin

ci a

ni c

u gr

euta

te s

ub c

ea n

or-

mal

ă”).

3. R

educ

erea

în

jum

ătat

e, p

ână

în a

nul

2015

, fă

ră

acce

s d

urab

il la

ap

ă p

otab

ilă s

igur

ă și

san

itaţ

ie

adec

vată

(Ob

iect

ivul

7, S

arci

na 1

0).

1. C

onve

nţia

cu

pri

vire

la D

rep

-tu

rile

Cop

ilulu

i (C

DC

).2.

Pro

gram

ul d

e A

cţiu

ni IC

PD.

3. P

rogr

amul

Naţ

iona

l d

e A

c -ţi

uni

în d

omen

iul

Dre

ptu

rilo

r O

mul

ui.

69CADRUL NAŢIUNILOR UNITE DE ASISTENŢĂ PENTRU DEZVOLTAREP

RO

BLE

MA

Stra

teg

ia d

e C

reșt

ere

Eco

no

mic

ă și

Red

uce

re a

Săr

ăcie

i (SC

ERS)

și

Pro

gra

me

Naţ

ion

ale

Ob

iect

ivel

e d

e D

ezvo

ltar

e al

e M

ilen

iulu

iP

rin

cip

alel

e in

stru

men

te în

d

om

eniu

l Dre

ptu

rilo

r Om

ulu

i

5. S

ănăt

atea

și

mor

-ta

litat

ea m

ater

nă.

1. E

xtin

der

ea a

cces

ului

pop

ulaţ

iei,

în s

pec

ial a

cel

ei s

ărac

e, la

ser

vici

i de

sănă

tate

de

baz

ă p

rin

dez

volt

area

asi

sten

ţei m

edic

ale

pri

mar

e (O

bi-

ecti

v, p

ara

523)

;2.

Pro

gram

e d

e as

iste

nţă

med

ical

ă p

entr

u fe

mei

însă

rcin

ate

și c

opii

bol

-na

vi (S

CER

S, p

ara

530)

.3.

Ap

rovi

zion

area

cu

med

icam

ente

com

pen

sate

pen

tru

cop

ii m

ici ș

i fe-

mei

însă

rcin

ate

în c

ond

iţii

de

amb

ulat

oriu

(SC

ERS,

par

a 53

0).

4. P

rogr

amul

de

serv

icii

per

inat

ale

de

calit

ate

(SC

ERS,

par

a 52

9).

5. P

rogr

amul

Naţ

iona

l de

Spri

jin p

entr

u Pl

anif

icar

ea F

amili

ei ș

i Pro

tecţ

ia

Sănă

tăţi

i Rep

rod

ucti

ve, 1

999-

2003

.6.

Leg

ea p

rivi

nd p

rod

usel

e al

imen

tare

, 200

4.7.

Pro

iect

ul S

trat

egie

i N

aţio

nale

în

dom

eniu

l Să

nătă

ţii

Rep

rod

ucti

ve

2005

- 201

5.8.

Pro

iect

ul L

egii

pri

vind

op

ortu

nită

ţi e

gale

pen

tru

fem

ei ș

i băr

baţ

i.9.

Pro

iect

ul L

egii

pri

vind

pre

veni

rea

și c

omb

ater

ea v

iole

nţei

dom

esti

ce.

Red

ucer

ea c

u tr

ei-p

ătri

mi,

pân

ă în

anu

l 201

5, a

rat

ei

mor

talit

ăţii

mat

erne

(Ob

iect

ivul

5, S

arci

na 6

).1.

Pro

gram

ul N

aţio

nal

de

Ac-

ţiun

i în

dom

eniu

l D

rep

turi

lor

Om

ului

.2.

Con

venţ

ia c

u p

rivi

re la

Elim

i-na

rea

Tutu

ror

Form

elor

de

Di-

scri

min

are

împ

otri

va F

emei

lor

(CED

AW

).3.

Pro

gram

ul d

e A

cţiu

ni IC

PD.

6. S

ănăt

atea

ado

les-

cenţ

ilor ș

i tin

erilo

r.1.

Ext

ind

erea

acc

esul

ui p

opul

aţie

i, în

sp

ecia

l a c

elei

săr

ace,

la s

ervi

cii d

e să

năta

te d

e b

ază

pri

n d

ezvo

ltar

ea a

sist

enţe

i med

ical

e p

rim

are

(Ob

i-ec

tiv,

par

a 52

3).

2. S

por

irea

acc

esul

ui la

ser

vici

i de

educ

aţie

și s

ănăt

ate,

pre

cum

și l

a ce

le

de

pro

mov

are

a m

odul

ui d

e vi

aţă

sănă

tos

și a

dez

volt

ării

per

sona

le

(Ob

iect

iv, p

ara

587)

.3.

Pro

iect

ul S

trat

egie

i N

aţio

nale

în

dom

eniu

l Să

nătă

ţii

Rep

rod

ucti

ve

2005

- 201

5.4.

Pro

iect

ul P

rogr

amul

ui N

aţio

nal d

e Pr

even

ire

și C

ontr

ol H

IV/S

IDA

și I

TS

2006

-201

0.

Elab

orar

ea ș

i im

ple

men

tare

a st

rate

giilo

r p

entr

u ti

-ne

ret (

Ob

iect

ivul

8, S

arci

na 1

5).

1. P

rogr

amul

de

Acţ

iuni

ICPD

.

7. H

IV/S

IDA

, ITS

și t

u-

ber

culo

za.

1. A

mel

iora

rea

măs

urilo

r de

pre

veni

re ș

i tra

tam

ent a

le m

alad

iilor

con

di-

ţion

ate

soci

al (O

bie

ctiv

, par

a 52

3).

2. P

rogr

amul

Naţ

iona

l de

Con

trol

TB,

200

1-20

05 (S

CER

S, p

ara

529)

.3.

Pro

gram

ul N

aţio

nal d

e Pr

even

ire

și T

rata

men

t HIV

/SID

A ș

i a In

fecţ

iilor

cu

Tra

nsm

iter

e Se

xual

ă, 2

001-

2005

(SC

ERS,

par

a 52

9).

4. P

roie

ctul

Str

ateg

iei

Naţ

iona

le î

n d

omen

iul

Sănă

tăţi

i Re

pro

duc

tive

20

05- 2

015.

5. P

roie

ctul

Pro

gram

ului

Naţ

iona

l de

Prev

enir

e și

Con

trol

HIV

/SID

A ș

i ITS

20

06-2

010.

1. S

top

area

, căt

re a

nul 2

015,

a r

ăsp

ând

irii

și în

cep

e -re

a p

roce

sulu

i de

red

ucer

e a

HIV

/SID

A (

Ob

iect

i -vu

l 6, S

arci

na 7

).2.

Sto

par

ea, c

ătre

anu

l 201

5, a

răs

pân

dir

ii și

înce

pe -

rea

pro

cesu

lui d

e re

duc

ere

a in

cid

enţe

i tub

ercu

-lo

zei ș

i mal

arie

i (O

bie

ctiv

ul 6

, Sar

cina

8).

1. P

rogr

amul

de

Acţ

iuni

ICPD

.

8. A

cces

ins

ufic

ient

la

ed

ucaţ

ie d

e ca

-lit

ate.

1. E

xtin

der

ea a

cces

ului

la s

ervi

cii d

e ed

ucaţ

ie, î

n sp

ecia

l pen

tru

cop

iii d

in

fam

iliile

vul

nera

bile

(Ob

iect

iv, p

ara

503)

.2.

Am

elio

rare

a si

stem

ică

a ca

lităţ

ii se

rvic

iilor

de

educ

aţie

ofe

rite

(Ob

iec-

tiv,

par

a 50

3).

3. A

ctua

lizar

ea si

stem

ului

de

inte

grar

e so

cial

ă a

cop

iilor

cu

nece

sită

ţi ed

u-

caţi

onal

e sp

ecia

le (N

ES) ș

i cop

iilor

vul

nera

bili

(Ob

iect

iv, p

ara

503)

.4.

Str

ateg

ia N

aţio

nală

Ed

ucaţ

ie p

entr

u To

ţi.

Asi

gura

rea

acce

sulu

i uni

vers

al p

entr

u to

ţi c

opiii

de

a fr

ecve

nta

gim

nazi

ul (O

bie

ctiv

ul 2

, Sar

cina

3).

1. P

actu

l In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le S

ocia

le,

Econ

omic

e și

Cul

tura

le (I

CES

CR)

.2.

Con

venţ

ia c

u p

rivi

re la

Dre

p-

turi

le C

opilu

lui (

CD

C).

3. P

rogr

amul

de

Acţ

iuni

ICPD

.

9. In

stru

ire

pro

fesi

o-

nală

inad

ecva

tă.

1. R

econ

sid

erar

ea lo

culu

i și r

olul

ui e

duc

aţie

i sec

und

are

pro

fesi

onal

e și

aj

usta

rea

ei la

sol

icit

ările

com

unit

ăţii,

od

ată

cu a

ctua

lizar

ea r

egis

tru

-lu

i de

pro

fesi

i ofe

rite

în c

onsu

ltar

e cu

par

tene

rii s

ocia

li (O

bie

ctiv

pe

term

en m

ediu

, par

a 50

7).

1. P

actu

l In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le S

ocia

le,

Econ

omic

e și

Cul

tura

le (I

CES

CR)

;2.

Pro

gram

ul d

e A

cţiu

ni IC

PD

70P

RO

BLE

MA

Stra

teg

ia d

e C

reșt

ere

Eco

no

mic

ă și

Red

uce

re a

Săr

ăcie

i (SC

ERS)

și

Pro

gra

me

Naţ

ion

ale

Ob

iect

ivel

e d

e D

ezvo

ltar

e al

e M

ilen

iulu

iP

rin

cip

alel

e in

stru

men

te în

d

om

eniu

l Dre

ptu

rilo

r Om

ulu

i

10.

Polu

area

ap

elor

d

e su

pra

faţă

și

su

bte

rane

.

Red

ucer

ea p

oluă

rii r

esur

selo

r de

apă

(Ob

iect

iv, p

ara

489)

.

Red

ucer

ea în

jum

ătat

e, p

ână

în a

nul 2

015,

a n

u-

măr

ului

de

per

soan

e fă

ră a

cces

dur

abil

la a

pă

po

-ta

bilă

sig

ură.

Pact

ul

Inte

rnaţ

iona

l p

rivi

nd

Dre

ptu

rile

Soc

iale

, Ec

onom

ice

și C

ultu

rale

(IC

ESC

R).

11.

Deg

rad

area

so

-lu

rilo

r.Re

duc

erea

acc

eler

ării

deg

rad

ării

solu

rilo

r (O

bie

ctiv

, par

a 48

9).

In

tegr

area

pri

ncip

iilor

dez

volt

ării

dur

abile

în p

ro-

gram

ele

și p

olit

icile

ţăr

ii și

red

ucer

ea p

ierd

erilo

r d

e re

surs

e al

e m

ediu

lui (

Ob

iect

ivul

7, S

arci

na 9

).

Pact

ul

Inte

rnaţ

iona

l p

rivi

nd

Dre

ptu

rile

Soc

iale

, Ec

onom

ice

și C

ultu

rale

(IC

ESC

R).

12. P

ierd

erea

bio

di -

vers

ităţ

ii.

1. P

rote

cţia

și e

xtin

der

ea fo

ndul

ui fo

rest

ier (

Ob

iect

iv, p

ara

489)

.

2. P

rote

cţia

și e

xtin

der

ea s

upra

feţe

lor

de

reze

rve

natu

rale

pro

teja

te d

e st

at (O

bie

ctiv

, par

a 48

9).

In

tegr

area

pri

ncip

iilor

dez

volt

ării

dur

abile

în p

ro-

gram

ele

și p

olit

icile

ţăr

ii și

red

ucer

ea p

ierd

erilo

r d

e re

surs

e al

e m

ediu

lui (

Ob

iect

ivul

7, S

arci

na 9

).

Pact

ul

Inte

rnaţ

iona

l p

rivi

nd

Dre

ptu

rile

Soc

iale

, Ec

onom

ice

și C

ultu

rale

(IC

ESC

R).

13.

Cop

iii î

n si

tuaţ

ii d

e ri

sc, î

n sp

ecia

l co

piii

sep

araţ

i de

fam

ilie.

1. E

lab

orar

ea ș

i im

ple

men

tare

a un

or p

rogr

ame

spec

ific

e, p

recu

m p

ro-

tecţ

ia c

opilu

lui ș

i fam

iliei

și p

rote

cţia

per

soan

elor

cu

diz

abili

tăţi

(Ob

i-ec

tiv,

par

a 55

2).

2. A

mel

iora

rea

efic

acit

ăţii

sist

emul

ui d

e al

ocaţ

ii so

cial

e p

rin

dir

ecţi

ona-

rea

aces

tora

căt

re p

erso

anel

e ce

le m

ai s

ărac

e și

focu

sare

a p

e gr

upur

i-le

soc

iale

afla

te în

sit

uaţi

i de

risc

(Ob

iect

iv, p

ara

552)

.3.

Dez

volt

area

sis

tem

ului

de

serv

icii

soci

ale

pri

n d

iver

sific

area

și a

mel

io-

rare

a ca

lităţ

ii ac

estu

ia ș

i fac

ilita

rea

unei

imp

licăr

i mai

act

ive

a so

ciet

ă-ţi

i civ

ile (O

bie

ctiv

, par

a 55

2).

4. A

ctua

lizar

ea s

iste

mul

ui d

e in

tegr

are

soci

ală

a co

piil

or c

u ne

cesi

tă-

ţi e

duc

aţio

nale

sp

ecia

le (

NES

) și

cop

iilor

vul

nera

bil

(Ob

iect

iv,

par

a 50

3).

1. R

educ

erea

în ju

măt

ate,

într

e 19

98 ș

i 201

5, a

num

ă-ru

lui d

e p

erso

ane

care

suf

eră

de

foam

e (O

bie

cti-

vul 1

, Sar

cina

2, I

ndic

ator

ul „P

reva

lenţ

a co

piil

or în

vâ

rstă

pân

ă la

cin

ci a

ni c

u gr

euta

te s

ub c

ea n

or-

mal

ă”).

2. R

educ

erea

cu

dou

ă-tr

eim

i, p

ână

în a

nul

2015

, a

mor

talit

ăţii

cop

iilor

pân

ă la

cin

ci a

ni (

Ob

iect

ivul

4)

.

1. P

rogr

amul

Naţ

iona

l d

e A

c-ţi

uni

în d

omen

iul

Dre

ptu

rilo

r O

mul

ui.

2. C

onve

nţia

cu

pri

vire

la D

rep

-tu

rile

Cop

ilulu

i (C

DC

).

14.

Vio

lenţ

a,

negl

i-ja

rea

și e

xplo

ata -

rea.

1. D

ezvo

ltar

ea s

iste

mul

ui d

e se

rvic

ii so

cial

e p

rin

div

ersi

ficar

ea ș

i am

elio

-ra

rea

calit

ăţii

aces

tuia

și f

acili

tare

a un

ei im

plic

ări m

ai a

ctiv

e a

soci

etă -

ţii c

ivile

(Ob

iect

iv, p

ara

552)

.2.

Pro

iect

ul L

egii

pri

vind

pre

veni

rea

și c

omb

ater

ea t

rafic

ului

de

fiinţ

e um

ane.

3. P

roie

ctul

Leg

ii p

rivi

nd o

por

tuni

tăţi

ega

le p

entr

u fe

mei

și b

ărb

aţi.

4. P

roie

ctul

Leg

ii p

rivi

nd p

reve

nire

a și

com

bat

erea

vio

lenţ

ei d

omes

tice

.

1. R

educ

erea

cu

dou

ă-tr

eim

i, p

ână

în a

nul

2015

, a

mor

talit

ăţii

cop

iilor

pân

ă la

cin

ci a

ni (

Ob

iect

ivul

4)

.2.

Red

ucer

ea c

u tr

ei-p

ătri

mi,

pân

ă în

anu

l 201

5, a

ra-

tei m

orta

lităţ

ii m

ater

ne (O

bie

ctiv

ul 5

).3.

Sto

par

ea, c

ătre

anu

l 201

5, a

răs

pân

dir

ii și

înce

pe-

rea

pro

cesu

lui d

e re

duc

ere

a H

IV/S

IDA

(O

bie

cti -

vul 6

, Sar

cina

7).

4. E

lab

orar

ea ș

i im

ple

men

tare

a st

rate

giilo

r p

entr

u ti

nere

t (O

bie

ctiv

ul 8

, Sar

cina

15)

.

1. C

onve

nţia

Inte

rnaţ

iona

lă îm

-p

otri

va T

ortu

rii

și a

ltor

For

me

de

Trat

amen

t sa

u Pe

dep

se I

n-

uman

e or

i Deg

rad

ante

(CAT

).2.

Con

venţ

ia c

u p

rivi

re la

Elim

i -na

rea

Tutu

ror

Form

elor

de

Di-

scri

min

are

împ

otri

va F

emei

lor

(CED

AW

). 3

. Pro

gram

ul d

e A

cţiu

ni IC

PD.

15.

Tine

rii

se

con

-fr

untă

cu

risc

uri.

1. A

mel

iora

rea

per

spec

tive

lor

de

ocup

are

și a

uto

-ocu

par

e în

mun

că

pen

tru

tine

ri (O

bie

ctiv

ul, p

ara

587)

.2.

Sp

orir

ea a

cces

ului

la s

ervi

cii d

e ed

ucaţ

ie ș

i săn

ătat

e, p

recu

m ș

i la

cele

d

e p

rom

ovar

e a

mod

ului

de

viaţ

ă să

năto

s și

a d

ezvo

ltăr

ii p

erso

nale

(O

bie

ctiv

, par

a 58

7).

3. S

tim

ular

ea im

plic

ării

tine

rilo

r în

pro

cesu

l de

luar

e a

dec

iziil

or în

do

-m

eniu

l dez

volt

ării

soci

ale,

eco

nom

ice,

cul

tura

le ș

i pol

itic

e a

ţări

i, p

rin

crea

rea

Con

silii

lor

Loca

le a

le T

iner

ilor

și a

lte

form

e d

e p

arti

cip

are

(Ob

iect

ivul

, par

a 58

7).

1. E

lab

orar

ea ș

i im

ple

men

tare

a st

rate

giilo

r pen

tru

ti-

nere

t (O

bie

ctiv

ul 8

, Sar

cina

15)

;2.

Asi

gura

rea

acce

sulu

i uni

vers

al p

entr

u to

ţi co

piii

de

a fr

ecve

nta

gim

nazi

ul (O

biec

tivul

2, S

arci

na 3

, Ind

i-ca

toru

l „Șt

iinţa

de

cart

e a

pers

oane

lor c

u vâ

rsta

de

15-2

4 an

i”).

1. P

actu

l In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le S

ocia

le,

Econ

omic

e și

Cul

tura

le (I

CES

CR)

.2.

Pro

gram

ul d

e A

cţiu

ni IC

PD.


PR

OB

LEM

ASt

rate

gia

de

Cre

șter

e Ec

on

om

ică

și R

edu

cere

a S

ărăc

iei (

SCER

S)

și P

rog

ram

e N

aţio

nal

eO

bie

ctiv

ele

de

Dez

volt

are

ale

Mile

niu

lui

Pri

nci

pal

ele

inst

rum

ente

în

do

men

iul D

rep

turi

lor O

mu

lui

4. P

reve

nire

a șo

maj

ului

pri

ntre

tin

eri ș

i sus

ţine

rea

tine

rilo

r p

entr

u a

se

anga

ja în

mun

că (O

bie

ctiv

e p

e te

rmen

med

iu, p

ara

578)

.5.

Str

ateg

ia N

aţio

nală

pen

tru

Tine

ret.

6. P

roie

ctul

Leg

ii p

rivi

nd o

por

tuni

tăţi

ega

le p

entr

u fe

mei

și b

ărb

aţi.

16. P

erso

anel

e cu

di -

zab

ilită

ţi s

unt

ex-

clus

e d

in

soci

e-ta

te.

1. S

usţi

nere

a p

erso

anel

or c

u d

izab

ilită

ţi p

entr

u a

se a

ngaj

a în

mun

că

(Ob

iect

ive

pe

term

en m

ediu

, par

a 57

8);

2. D

iver

sific

area

și a

mel

iora

rea

calit

ăţii

serv

iciil

or d

e oc

upar

e în

mun

că

(Ob

iect

ive

pe

term

en m

ediu

, par

a 57

8);

3. E

lab

orar

ea ș

i im

ple

men

tare

a un

or p

rogr

ame

spec

ific

e, p

recu

m p

ro-

tecţ

ia c

opilu

lui ș

i fam

iliei

și p

rote

cţia

per

soan

elor

cu

diz

abili

tăţi

(Ob

i-ec

tiv,

par

a 55

2).

1. R

educ

erea

în ju

măt

ate,

într

e 19

98 ș

i 201

5, a

num

ă-ru

lui d

e p

erso

ane

cu v

enit

sub

2.1

5 d

olar

i SU

A

pe

zi (l

a PP

C) (

Ob

iect

ivul

1, S

arci

na 1

).

Pact

ul

Inte

rnaţ

iona

l p

rivi

nd

Dre

ptu

rile

Soc

iale

, Ec

onom

ice

și C

ultu

rale

(IC

ESC

R).

17. A

dm

inis

traţ

ia p

u-

blic

ă in

efic

ient

ă.1.

Sp

orir

ea e

ficie

nţei

sec

toru

lui

pub

lic l

a ni

vel

cent

ral

(Ob

iect

iv,

par

a 22

1).

2. A

mel

iora

rea

pro

cesu

lui d

e lu

are

a d

eciz

iilor

și a

ab

ord

ării

sale

str

ateg

i-ce

(Ob

iect

iv, p

ara

221)

.3.

Îmb

unăt

ăţir

ea in

tera

cţiu

nii d

intr

e ad

min

istr

aţia

pub

lică

și s

ocie

tate

a ci

vilă

(Ob

iect

iv, p

ara

221)

.4.

Sp

orir

ea e

ficie

nţei

pri

n d

ezvo

ltar

ea c

apac

ităţ

ii si

stem

ului

de

dez

volt

a -re

a re

surs

elor

inst

ituţ

iona

le ș

i um

ane

(Ob

iect

iv, p

ara

221)

.5.

Am

elio

rare

a le

gisl

aţie

i p

rivi

nd a

uton

omia

loc

ală

și a

uto

-guv

erna

re

(Ob

iect

iv, p

ara

222)

.5.

Def

inir

ea c

lară

a f

uncţ

iilor

și

resp

onsa

bili

tăţi

lor

într

e ad

min

istr

aţiil

e ce

ntra

le ș

i pub

lice

(Ob

iect

iv, p

ara

222)

.6.

Ext

ind

erea

ind

epen

den

ţei f

isca

le ș

i eco

nom

ice

a st

ruct

urilo

r ad

min

i -st

raţi

ei lo

cale

(Ob

iect

iv, p

ara

222)

.18

. Ins

tab

ilita

tea

po

-lit

ică

și

legi

slat

i -vă

.

1. A

mel

iora

rea

calit

ăţii

pro

iect

elor

legi

slat

ive

și a

ctel

or d

e su

por

t în

ge-

nera

l și,

în s

pec

ial,

a ce

lor

pri

vind

dez

volt

area

eco

nom

ică

(Ob

iect

iv,

par

a 26

1).

2. D

ezvo

ltar

ea s

iste

mul

ui e

duc

aţio

nal d

e d

rep

t (O

bie

ctiv

, par

a 26

1).

3. Îm

bun

ătăţ

irea

inte

racţ

iuni

i din

tre

adm

inis

traţ

ia p

ublic

ă și

soc

ieta

tea

civi

lă (O

bie

ctiv

, par

a 22

1).

1. P

actu

l In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le S

ocia

le,

Econ

omic

e și

Cul

tura

le (I

CES

CR)

.2.

Pa

ctul

In

tern

aţio

nală

p

ri-

vind

Dre

ptu

rile

Civ

ile ș

i Pol

itic

e (IC

CPR

).19

. Su

pre

maţ

ia l

egii

insu

ficie

ntă.

1. D

ezvo

ltar

ea p

ieţe

i d

e se

rvic

ii le

gale

și

resp

ecta

rea

dre

ptu

rilo

r co

n-

sum

ator

ilor

de

serv

icii

lega

le (

imp

lem

enta

rea

serv

iciil

or c

alit

ativ

e)

(Ob

iect

iv, p

ara

261)

.2.

Dez

volt

area

sis

tem

ului

ed

ucaţ

iona

l de

dre

pt (

Ob

iect

iv, p

ara

261)

.3.

Exe

cuta

rea

dec

iziil

or ju

dec

ător

ești

(Ob

iect

iv, p

ara

261)

.

1. P

actu

l In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le

Civ

ile

și

Polit

ice

(ICC

PR).

2. P

actu

l In

tern

aţio

nal

pri

vind

D

rep

turi

le S

ocia

le,

Econ

omic

e și

Cul

tura

le (I

CES

CR)

.20

. Li

psa

lib

ertă

ţii

pre

sei

și a

cces

u-

lui l

a in

form

aţie

D

ecla

raţi

a M

ileni

ului

.

72

Oficiul ONU în MoldovaStr. 31 August 131, Chișinău 2012, Moldovatel.: (373 22) 22 00 45fax.: (373 22) 22 00 41e-mail: registry. [email protected]: http: //www.un.md

Design: Lilia IxariPrepress: Editura CartierTipar: Tipografia “ Bons Offices”

.................................................................................................................................................................................................................................................................

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru dezvoltare: Republica Moldova. – Ch.: Cartier, 2006 (Tipogr. “ Bons Offices”) – 72 p.ISBN 978-9975-79-388-9500 ex.CZU 338(478)C512

ISBN 978-9975-79-388-9

de asistenŢĂ cadrul naŢiunilor unite pentru … · moldova. În acest context, undaf stabilește...

Documents