denumirea disciplinei psihologie socialĂ i...

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE SOCIALĂ I COD: ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE INDIVIDUALĂ

NUMĂR DE CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs,

C-colocviu, E-examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE C S L Pr. 2 2 56 94 5 M Română

TITULARUL DISCIPLINEI GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENT

CONF. UNIV. DR. DORIN NASTAS PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

Introducere în psihologie ▪ Metode de cercetare în psihologie

OBIECTIVE Cunoaşterea principalelor concepte şi modele teoretice specifice disciplinei ▪ Cunoaşterea şi

înţelegerea principalelor fenomene psihosociale ▪ Formarea deprinderilor de identificare şi analiză a fenomenelor psihosociale în propria viaţă şi în comportamentul celorlalţi ▪ Formarea abilităţilor necesare pentru lectura, înţelegerea şi prezentarea articolelor ştiinţifice ce apar în revistele de psihologie socială ▪ Formarea abilităţilor academice necesare pentru identificarea şi formularea ideilor de cercetare

TEMATICĂ GENERALĂ Introducere în psihologia socială ▪ Disonanţa cognitivă ▪ Nevoia de asociere şi nevoia de solitudine ▪ Atracţia şi respingerea interpersonală ▪ Relaţiile apropiate şi singurătatea ▪ Emoţiile în viaţa socială ▪ Invidia şi gelozia ▪ Ruşinea şi vinovăţia ▪ Jena ▪ Mândria şi trufia ▪ Nostalgia şi regretul

TEMATICA SEMINARIILOR / LUCRĂRILOR DE LABORATOR

Activităţile de seminar urmăresc aprofundarea temelor de curs prin parcurgerea şi discutarea suportului de curs, a materialelor din manualul de lecturi precum şi a surselor de documentare suplimentare ▪ O parte din timpul seminarului va vi folosit pentru „învăţarea învăţării” şi formarea abilităţilor academice relevante pentru înţelegerea şi generarea ideilor de cercetare

METODE DE PREDARE Prelegere asistată prin prezentarea de planşe şi materiale video, exerciţii individuale şi de grup, simularea de situaţii-probleme (”psihologeme”) şi soluţionarea acestora

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

Suportul de curs ▪ Planşele de prezentare ▪ Manualul de lecturi ▪ Neculau, A. (coord.). (2004). Manual de psihologie socială. Ediţia a 2-a. Iasi: Polirom. ▪ Doise, W., Deschamp, J.-C., & Mugny, G. (2002). Psihologie socială experimentală. Iaşi: Polirom. ▪ Drozda -Senkowska, E. (2001). Psihologie socială experimentală. Iaşi: Polirom.

EVALUARE condiţii prezenţa la evaluarea finală; prezenţa la curs este liberă

criterii (1) contribuţia la discuţiile de la seminar; (2) calitatea şi structurarea tezei finale

forme (1) evaluare pe parcurs sau continuă: contribuţia la seminar; (2) evaluarea finală sau sumativă: nota la teza finală

formula notei finale

Punctul din oficiu (1,00) + nota subiecte curs (min. 0 puncte - max. 4,50 puncte) + nota subiecte seminar (min. 0 puncte - max. 4,50 puncte) + valoarea bonificaţiilor obţinute pe parcurs (min. 0 puncte - max. 3,00 puncte) Observaţie: bonificaţiile de la seminar se contabilizează doar dacă studentul vine la examinare în sesiunea de la finele semestrului în care a participat la seminar

Anexa I Detalierea modalităţilor de evaluare

Modalităţi de evaluare pentru diciplina : PSIHOLOGIA SOCIALĂ I PREZENŢA Ø Prezenţa la curs şi seminar este facultativă. EVALUAREA Ø Evaluarea se realizează pe parcursul seminarului (evaluarea pe parcurs) şi la finalul semestrului

(evaluarea sumativă) Ø Evaluarea pe parcurs sau continuă se face în cadrul seminarului prin acordarea de „punctaje-

bonificaţii”. Valoarea fiecărei bonificaţii este de 0,25 puncte şi se contabilizează pentru stabilirea notei finale în sesiunea şi sau restanţa de la finele semestrului în care s-a ţinut seminarul. Bonusul pentru seminar nu se mai ia în calcul dacă studentul se prezintă pentru evaluare într-o altă sesiune. Punctajele-bonificaţii nu sunt obligatorii pentru obţinerea notei maxime, pot fi însă utile în obţinerea acesteia (vezi mai jos formula calculării notei finale).

Ø Evaluarea finală sau sumativă se face printr-o teză scrisă ce va cuprinde subiecte din curs (din suportul de curs) şi subiecte din seminar (în baza lecturilor). Subiectele pentru materia din curs şi subiectele pentru lecturile de seminar au o pondere egală în stabilirea notei finale. Toate materialele didactice aferente temelor de bază (suporturile de cur şi manualul cu lecturi obligatorii) sunt obligatorii pentru pregătirea în vederea examinării finale.

Ø Formula calculării notei finale este, după caz, următoarea: o La finele semestrului în care s-a predat materia: NOTA FINALĂ = punctul din oficiu (1,00) +

nota subiecte curs (min. 0 puncte; max. 4,50 puncte) + nota subiecte seminar (min. 0 puncte; max. 4,50 puncte) + valoarea bonificaţiilor obţinute pe parcurs (min. 0 puncte; max. 3,00 puncte)

o În oricare altă sesiune de evaluare: NOTA FINALĂ = punctul din oficiu (1,00) + nota subiecte curs (min. 0 puncte; max. 4,50 puncte) + nota subiecte seminar (min. 0 puncte; max. 4,50 puncte)

PROMOVAREA Ø Se consideră promovat studentul care obţine la evaluarea finală sau sumativă cel puţin nota 5 (punctajul

real cumulat trebuie să fie de minim 4,50 care, prin rotunjire, se transformă în 5). PREGĂTIREA ŞI DESFĂŞURAREA SEMINARIILOR Ø Seminarul urmăreşte aprofundarea temelor prezentate la curs. Pentru atingerea acestui obiectiv fiecare

student care se prezintă la seminar trebuie să parcurgă toate materialele didactice oferite după prezentarea temei: (1) suportul de curs şi (3) lecturile obligatorii.

Ø La seminar, în forme didactice variate, se vor purta discuţii în baza materialelor aferente temei. Pe parcursul seminarului unii studenţi pot obţine, în funcţie de participarea lor repetată şi semnificativă la discuţii, „bonificaţii” (= 0.25 puncte per seminar).

Anexa I

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ COD:

ANUL DE STUDIU 2 SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALA*

NUMĂR DE

CREDITE TIPUL DE EVALUARE

(P-pe parcurs, C-colocviu, E-examen, M-mixt) LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 48 5 M română

TITULARUL DISCIPLINEI

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA ASIST. DRD. GHERASIM ROXANDRA LOREDANA Psihologie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Statistică aplicată în psihologie, metode de cercetare, analiza computerizată a datelor

OBIECTIVE Identificarea ipotezelor şi a variabilelor cercetării Analiza modalităţii de operaţionalizare a variabilelor Identificarea planului cercetărilor Descoperirea surselor de invalidare a studiilor experimentale

TEMATICĂ GENERALĂ SPECIFICUL PSIHOLOGIEI EXPERIMENTALE; IDENTIFICAREA PROBLEMELOR ŞI FORMULAREA IPOTEZELOR; VARIABILE ŞI STRATEGII DE MENŢINERE A CONTROLULUI; METODA EXPERIMENTALĂ; DEGIGN-UL CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE; GENERALIZĂRI ŞI PREDICŢII; ETICA STUDIILOR EXPERIMENTALE


Ipoteze – clasificare, calităţi, aplicaţii; Variabile – clasificare, operaţionalizare, Clasificarea studiilor experimentale - aplicaţii, Etapele realizării unei cercetări experimentale; Design-uri experimentale – aplicaţii, design-uri comparative – aplicaţi, Analiza şi interpretarea datelor obţinute

METODE DE PREDARE

Demonstraţia, expunerea, problematizarea, explicaţia, proiect, studii de caz


Havârneanu, C., 2000, Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Editura Erota, Iaşi Dincă, M., 2003, Metode de cercetare în psihologie: note de curs, Editura Universităţii Titu Maioresc Virga, D., M., 2003, Psihologie experimetală de la teorie la practică, Mirton, Timişoara Lungu, N., 2000, Psihologie experimentală, Editura Fundaţiei Romania Mare, Bucureşti

EVALUARE condiţii

Activitate seminar Prezenţa la evalurile de seminar

Predare portofoliu

criterii Nota de promovare seminar

Nota de promovare examen scris

forme Evaluare continuă – seminar

Evaluare sumativă – examen scris

formula notei finale 50% seminar + 50% examen

* Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară). OBSERVAŢII: Ø se completează pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ; Ø se completează pentru fiecare semestru separat; Ø fişa va avea maxim 1 pagină.

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII, SEMESTRUL I, 2 C – 2 S, SĂPTĂMÂNAL AN ACADEMIC 2010 - 2011

TITULARII DISCIPLINEI; ORE -CREDITE

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA CURS: PROF.DR. LUMINIŢA IACOB, SEMINAR: LECTOR.DR. MIHAELA BOZA, DR. LAURA CIOCHINĂ NR TOTAL ORE ACTIVITATE = 150, CEEA CE ESTE ECHIVALENTUL CELOR 5 CREDITE ALE DISCIPLINEI Psihologie

OBIECTIVE 1. Orientarea independentă şi corectă în tematica şi conceptualizările de bază ale disciplinei; 2. Familiarizarea cu maniera cercetării ştiinţifice a problematicii dezvoltării; 3. Însuşirea unor deprinderi procedurale legate de transferul aplicativ al cunoştinţelor (a identifica, a analiza, a compara, a evalua, a diagnostica, a elabora, a prezenta, a rezolva etc.).

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Evoluţia psihologiei dezvoltării: de la psihologia copilului la psihosociologia vieţii; 2. Etape, momente şi personalităţi implicate în constituirea disciplinei. Teorii clasice; 3. Dezvoltarea ontogenetică ca schimbare structurală. Perspectiva life-span; 4. Paradigme ale dezvoltării: modelul reactiv, modelul activ, modelul mixt; 5. Tipuri de design utilizate în cercetarea dezvoltării; 6. Înnoirea conceptuală a disciplinei.

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Cercetarea în domeniul psihologiei dezvoltării (prezentări de studii); 2. Agresivitatea – perspectiva ontogenetică; 3. Socializarea şi nişa de dezvoltare; 4. Relaţiile între sexe şi rolurile de gen; 5. Complexele în psihanaliză; 6. Ereditatea – Mediul – Educaţia; 7. Seminar recapitulativ.

METODE DIDACTICE expunere, problematizare, dialog, exerciţii, aplicaţii pe baza suportului de curs, autoevaluări, prezentări articole ştiinţifice. DECONTARE ORE -CREDITE

Total 150, din care: la facultate 58 (curs+seminar+test docimologic), restul pe cont propriu ( 30 pregătire individuală seminar, 16 parcurgerea bibliografiei obligatorii, 46 pregătirea testului docimologic).

BIBLIOGRAFIE DE BAZĂ

1. R.L. Atkinson, ş.a., Dezvoltarea pihologică, în Introducere în psihologie, Ed. Tehnică, 2002; 2. A. Birch, Psihologia dezvoltării, Editura Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 2000; 3. N. Hayes, S. Orrell, Psihologia dezvoltării în Introducere în psihologie, Ed. All, 2003; 4. A. Muntean, Psihologia dezvoltării umane, Polirom, 2006 (vezi lista completă mai jos)

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. I. Radu (coord.), Psihologia educaţiei şi dezvoltării, Editura Academiei, 1983, pp. 30-34.

EVALUARE condiţii 1. Frecventarea şi finalizarea prin notă a seminarului. Studenţii fără notă la seminar nu pot susţine testul docimologic

criterii 1. Acurateţea orientării tematice şi utilizării conceptualizărilor specifice disciplinei; 2. Corectitudinea transferului aplicativ al cunoştinţelor; 3. Utilizarea eficientă, nonreproductivă, a bibliografiei.

forme Teme pe parcurs la seminar, test docimologic pe baza suportului de curs în perioada de evaluare. formula notei finale M (evaluare mixtă) = 30% S (seminar) + 70% T ( test docimologic ).

REPERE BIBLIOGRAFICE GENERALE

· Adams, R.G., Berzonskz, D. M., Psihologia Adolescenţei. Manualul Blackwell, Polirom, 2009 · Atkinson, R.L. ş.a., Dezvoltarea psihologică, în volumul Introducere în psihologie, Ed. Tehnică, 2002 · Benga, O., Dezvoltarea cogniţiei sociale la copii, Editura ASCR, 2004 · Birch, A., Psihologia dezvoltării, Editura Ştiinţifică şi Tehnică, 2000 · Danset, A., Elements de psychologie du développement, A. Colin ,1983 (B.C.U.) · Fontaine, R., Psihologia îmbătrînirii, Polirom, 2008 · Golu, P., Învăţare şi dezvoltare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, · Gorgos, C, Dicţionar enciclopedic de psihiatrie, 4 vol. Editura Medicală, 1987-1992 · Hayes, N., Orrell, S., Psihologia dezvoltării, în volumul Introducere în psihologie, Ed. All, 2003 · Harwood, R., Miller, S., Vasta, R., Psihologia copilului, Polirom, 2010 · Lerner, R., ş.a., Human Development, Lawrence Erlbaum Associates, 1986, (B.C.U., B. Ped., B. Acad.) · Mitrofan, Iolanda (coord.), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Polirom, 2003 · Muntean, A., Psihologia dezvoltării umane, Polirom, 2006 · Papalia, D., ş.a., Human Development, McGraw Hill, 1986 (B.C.U., B. Ped.) · Radu, I. (coord.), Psihologia educaţiei şi dezvoltării, Editura Academiei, 1983 · Schaffer H.R., Introducere în psihologia copilului, ASCR, 2005 · Şchiopu, U., Psihologia vârstelor, 1981, Editura Didactică şi Pedagogică , ed. a- IIl-a (1997) · Teodorescu, S., Psihoantropogeneză. Concepţia psihologică a lui Pierre Janet despre om, Editura A92, 1997 · Vanden-Zanden, J., Human Development, Ed. A. Knopf, 1985, (B.C.U., B. Ped.)

Reviste: Enfance (Franţa) - (B. Ped.) Child Development (S.U.A.) - (B.Ped.)

Anexa I

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI PSIHOLOGIA PERSONALITĂŢII COD:

ANUL DE STUDIU I SEMESTRUL 1 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB



INDIVIDUALA*

NUMĂR DE



C S L Pr. 2 1 42 94 5 E ROMÂNĂ


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA LECT. UNIV. DR. DIRTU MIRCEA CATALIN PSIHOLOGIE

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Nu este cazul

OBIECTIVE • Să cunoască împrejurările istorice şi cadrul ştiinţific în care a luat naştere noua disciplină şi

necesităţile de cunoaştere cărora această disciplină le răspunde. • Să deţină informaţii bine structurate privind principalele teorii ale personalităţii cu accent pe ultimele

evoluţii ale domeniului. • Să fie familiarizaţi atât cu principalele controverse din interiorul domeniului cât şi cu criticile

provenind de la disciplinele concurente. • Să cunoască specificul instrumentelor de cercetare a personalităţii. • Să utilizeze cu uşurinţă conceptele fundamentale şi multiplele semnificaţii ale acestora.

TEMATICĂ GENERALĂ • Psihologia personalităţii între similarităţi şi diferenţe • Personalitatea ca sistem în psihanaliză, psihologie analitică, umanism, behaviorism şi cognitivism • Neobehaviorismul, o evluţie normală din behaviorismul clasic • Teoriile clasice ale trăsăturii de personalitate şi crtica lui W MIschel • Factorii de personalitate şi teoriile acrtuale: Big Five şi Five Factor Model • Cognitivismul şi personalitatea


1. Studii de caz din perspectiva psihanalitică 2. Aspecte ale teoriei analitice 3. Introversiunea şi extraversiunea în „Tipuri psihologice” 4. Efecte psihologice în neobehaviorism 5.Trăsătura de personalitate, un concept longeviv 6. Factorii de personalitate de la Big Three la Big Five 7. Cognitivismul şi miniteoriile de personalitate

METODE DE PREDARE

Prezentare de caz, Expunerea, Dezbaterea, Problematizarea, Explicaţia


• Allport, G.W. (1991), Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

• Ewen, R.B. (2003), An introduction to theories of personality, Ed. Lawrence Erlbaum Associates Publishers, New Jersey.

• Freud, S. (2003), Interpretarea viselor, Editura Trei, Bucuresti. • Freud, S. (2000), Nevroza la copil: Micul Hans si Omul cu Lupi, Editura Trei, Bucuresti • Jung, C.G. (2004), Tipuri psihologice, Editura Trei, Bucuresti. • Jung, C.G. (2004), Arhetipurile si inconstientul colectiv, Editura Trei, Bucuresti. • Kelly, G. (1955/1991), The psychology of personal construct, Routledge, London. • Maslow, A.H. (2008), Motivatie si personalitate, Editura Trei, Bucuresti. • Pervin, J. (2005), La personalitté, de la théorie à la recherche, Éditions De Boek Univesité. Rogers, C.R. (2008), A deveni o persoana, Editura Trei, Bucuresti.

EVALUARE condiţii

Prezenţă seminar ---minim 90 % din numărul total de seminarii Prezenţă obligatorie la evaluările de seminar (care vor fi anunţate din timp) Predarea în timp util a portofoliului individual

criterii Notă minimă pentru activitatea de seminar: 5.00 Nota minimă pentru proba scrisă din perioada de evaluare : 5.00

forme Evaluare continuă: probă scrisă seminar; activitate dezbatere; portofoliu individual Evaluare sumativă (în sesiune): probă scrisă

formula notei finale Nota finală=0,5* Nota seminar + 0,5* Nota proba scrisă din perioada de evaluare * Numărul de ore pentru activităţile individuale rezultă prin scăderea din 150 h/semestru (numărul de ore echivalente pentru 5 credite) a numărului total de ore pe semestru alocat disciplinei (vezi rubrica anterioară).

Anexa I

FIŞA DISCIPLINEI

FD Licenţă an II zi si ID DENUMIREA DISCIPLINEI Psihologia rezolvării conflictelor COD: ?

ANUL DE STUDIU II SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB



INDIVIDUALA*

NUMĂR DE



C S L Pr. 2 1 - - 42 108 5 P Română


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIVUL PROF. DR. ANA CONSTANTIN Psihologie

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE

OBIECTIVE A-i ajuta pe studenţi să fie conştienţi de existenţa conflictelor interpersonale, să le înţeleagă natura şi să-şi cultive abilitatea de a controla c., atît proprii cît şi pe ale altora (intermediere). Operaţional, ei vor demonstra că şi-au format: capacităţile de a identifica şi analiza c. (interpersonale, inter şi intragrupale) şi de management (control şi lichidare) al c. proprii şi ale altora; abilităţile de mediator şi de educator şi consilier în educaţia anti-conflict.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Conceptele de c. şi de rezolvare a c.. 2. Comunicare şi c. 3. Personalitatea partenerului şi managementul specific al c. 3. Prevenirea c.. 4. Metode pentru rezolvarea c. (inclusiv negocierea). 5. Procesul rezolvării c. 6. Structuri-cadru pentru rezolvarea c. inclusiv arbitrajul şi medierea). 7. Diminuarea efectelor emoţionale negative ale c. 8. Tipuri de c. interpersonale (inclusiv de cuplu) şi de grup (inclusiv c. organizaţional).

TEMATICA SEMINARIILOR

Blocajele comunicării. Limbajul asertiv. Ascultarea activă. Metoda victorie-victorie. Obţinerea complianţei. Negocierea. Medierea. Procesul de rezolvare a c. Detensionarea afectivă post-conflict.

METODE DE PREDARE

Curs: expunere, dialog, problematizare. Seminar: exerciţii, aplicaţii practice, joc de rol, dialog.


Ana Stoica-Constantin, 2004, Conflictul interpersonal, Iaşi, Polirom. Opţional (1/2): Ana Stoica-Constantin şi A. NECULAU, coord. (1998). Psihosociologia rezolvării conflictului, Iaşi, Polirom; Helena Cornelius şi Shoshana Faire, 1996, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Bucureşti, Editura “Ştiinţă & Tehnică”.

EVALUARE

condiţii Prezenţă seminar - minimum 4 din 7 seminarii. Participare activă la seminarii. Predarea în timp util a portofoliului individual

criterii Notă minimă pentru activitatea de seminar: 5.00 Nota minimă pentru portofiliile din perioadele de evaluare : 5.00

forme Evaluare continuă: notare curentă seminarii; prezentări de teme. Evaluare sumativă: test docimologic

formula notei finale

Media între notele la cele două evaluări, pe parcurs şi finală, sancţionată de absenţele la seminarii: - Pentru 3 absenţe (3/7), se va scădea un punct - Pentru 4 absenţe se vor scădea 2 puncte La 5 absenţe se va reface seminarul în anul următor, ceea ce atrage după sine nepromovarea examenului

FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII . TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII COD:

ANUL DE STUDIU 2 SEMESTRUL 3 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB



INDIVIDUALA*

NUMĂR DE



C S L Pr. 2 2 56 94 5 M ROMÂNĂ


GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE CATEDRA PROF.DR. C.MOISE, LECT.DR. ELENA SEGHEDIN DPPD

DISCIPLINE ANTERIOR ABSOLVITE Fundamentele pedagogiei; Teoria şi metodologia curriculum-ului; Psihologia educaţiei

OBIECTIVE Înţelegerea fenomenelor subiacente procesului de învăţământ, a relaţionării dintre elementele funcţionale ale acestuia, precum şi a normativităţii activităţii didactice; Asimilarea şi abilitarea în utilizarea unor metode clasice şi moderne de predare-învăţare; Formarea capacităţii de a elabora proiecte de lecţie, ţinând cont de tipologia lecţiei; Familiarizarea cu elementele specifice relaţionării şi comunicării didactice; Înţelegerea rolului esenţial al fiecărei forme de evaluare şi corelarea acestora cu tehnici şi metode adecvate; Cunoaşterea principalelor sisteme de notare şi a implicaţiilor multireferenţiale ale acestora.

TEMATICĂ GENERALĂ 1. Procesul de învăţământ - relaţie acţională complexă între activitatea de predare, cea de învăţare şi evaluare; 2. Strategia didactică. Metodologia şi tehnologia instruirii; 3. De la finalităţi şi strategii didactice la adecvarea lor în acord cu tipologia lecţiei. Proiectarea activităţii didactice; 4. Comunicarea didactică şi specificul relaţiei profesor - elev; 5. Normativitatea activităţii didactice; 6. Probleme de docimologie didactică. 7. Metode clasice şi complementare de evaluare; 8. Sisteme de notare a rezultatelor şcolare.


I. TMI: 1 Relaţia predare – învăţare - evaluare; 2. Metode de predare tradiţionale. Metode de predare moderne; 3 Etapele proiectării didactice. Relaţionarea finalităţilor cu strategia didactică. Cadrul ERR de proiectare educaţională; 4. Relaţia profesor – elev. Comunicarea didactică. Discursul educaţional între informare şi comunicare; 5. Principiile procesului de învăţământ; II. TME: Procesul de învăţământ centrat pe subiectul ce învaţă. Probleme actuale privind evaluarea. Strategii de evaluare. Tehnici şi sisteme de notare; 2.Testul docimologic. Alcătuirea de teste; 3.Factori perturbatori în evaluare. Căi de optimizare a evaluării.

METODE DE PREDARE

Suportul curs interactiv prin aplicaţiile şi temele propuse; pentru tutorial: prelegerea cu oponent, conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, dezbaterea, tehnici de dezvoltare a gândirii critice, tehnici creative de grup


Cucoş C., 2002, Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi; Cucoş C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed. Polirom, Iaşi ediţiile 1998 sau 2008; Ionescu M., Radu I., 2001, Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca; Moise C., 1996, Concepte didactice fundamentale, Ed. Ankarom, Iaşi; Nicola I., 1996, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti; De Landsheere, G. şi Viviane, Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., 1977; Cerghit, I. ş.a., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom; Ausubel, D., Robinson, F., Învăţarea în şcoală, E.D.P., 1981; Cerghit, I. (coord.), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., 1983; Gagné, R.M., Condiţiile învăţării, E.D.P., 1975; Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă; Negreţ, I.,Panisoara, O., Ştiinţa învăţării, Ed.Polirom, 2003, Iucu, R., Instruirea şcolară, Ed.Polirom, 2001, Oprea, C., Strategii didacitce interactive, EDP, 2008, Gardner H., Mintea disciplinata, Ed Sigma, 2001

EVALUARE condiţii a. Obţinerea notei minime 5 la examinarea finală; b. Realizarea integrală a obligaţiilor de pregătire a temelor din portofoliu, prin studiu individual

criterii Criterii de evaluare: achiziţionarea unui nivel suficient de cunoştinţe specifice disciplinei, corectitudinea prezentării informaţiilor, capacitate de analiză şi sinteză, demonstrarea abilităţilor de comunicare scrisă, competenţe privind căutarea, prelucrarea, interpretarea şi utilizarea informaţiilor,

forme 1. Evaluare pe parcurs, respectiv a temelor pentru portofoliu: lucrări scrise tip referat şi eseu; 2. Examinare finală prin test docimologic scris

Formula notei finale

Punctaj la evaluarea pe parcurs (portofoliu teme) – 25 % (maximum 2 p+0,5 p) + Punctaj la examinarea finală prin test scris 75% (maximum 6 puncte, un punct fiind oficiu) = 100% sau 10 puncte (nota 10)

denumirea disciplinei psihologie socialĂ i...

Documents