De-a lungul timpului oamenii au fost preocupai s cunoasc viitorul, chiar dac acesta le-ar fi fost favorabil sau nu. Cu timpul tiina a fost cea care a explicat i determinat msura n care se poate prevedea viitorul i certitudinea acestuia. Filozofii greci considerau c orice lucru are deopotriv o cauz ct i un efect[footnoteRef:1]. Astfel, orice decizie pe care o lum n prezent va avea consecine asupra viitorului, iar cauza evenimentelor viitoare sunt aciunile prezente. De obicei, omul ncearc s afle care a fost cauza unui eveniment, dac acesta i-a adus pierderi activitii sale. De aici, n timp, au putut fi identificate unele evenimente care au produs pagube omenirii. Totodat oamenii de tiin au ncercat s determine probabilitatea apariiei acestor evenimente, fenomene distructive; i au tras concluzia c majoritatea evenimentelor i fenomenelor nu se produc cu regularitate i sunt imprevizibile de cele mai multe ori (cutremure, inundaii, grindin, etc.). Aceast concluzie, precum c n natur se produc i fenomene aleatoare, care nu se supun unei regulariti de tip cauz-efect aparine fizicii cuantice. Prin aplicarea acestei descoperiri la comportamentul uman s-a ajuns la concluzia c acesta este rezultatul libertii de voin a individului. Este adevrat c aria de aciune uman este rezultatul unui motiv bine definit, sau altfel spus are un scop final. ns orice aciune presupune o anumit durat din momentul nceperii i pn n momentul finalizrii, pe parcursul ei pot s apar evenimente, informaii noi care s modifice nsi aciunea. De aceea comportamentul uman, i n consecin i cel economic, nu se supune unei regulariti certe, ci de multe ori imprevizibile. [1: Monica Duduian, Evaluarea riscului de ar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999, p. 2.]

Pornind de la aceast constatare, colile economice i-au exprimat mai multe puncte de vedere cu privire la incertitudine: coala clasic reduce incertitudinea la risc; piaa este cea care furnizeaz agenilor economici o informaie presupus perfect, care le permite s adopte alternativele de aciune cu probabilitatea cea mai mare de a fi cele mai bune; incertitudinea keynisean adaug mecanismului pieei un comportament convenional ca instrument necesar pentru cea mai bun nelegere a anticiprilor;