definiţii ale psihologiei (m. zlate)

6
Definiţii ale psihologiei Definiţii ale psihologiei (M. Zlate) (M. Zlate) (a) (a) definiţii de tip butadă: definiţii de tip butadă: - ştiinţa studiată de ştiinţa studiată de psihologi” (M. Meyer); psihologi” (M. Meyer); - ştiinţa comportamentului ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” studenţilor din primul ciclu” (Q. McNemar); (Q. McNemar); - ştiinţa comportamentului ştiinţa comportamentului şobolanului alb” (culeasă din şobolanului alb” (culeasă din „folclorul” psihologic „folclorul” psihologic american); american);

Upload: dympna

Post on 19-Jan-2016

43 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Definiţii ale psihologiei (M. Zlate). definiţii de tip butadă: „ştiinţa studiată de psihologi” (M. Meyer); „ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” (Q. McNemar); „ştiinţa comportamentului şobolanului alb” (culeasă din „folclorul” psihologic american);. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Definiţii ale psihologiei  (M. Zlate)

Definiţii ale psihologiei Definiţii ale psihologiei (M. Zlate)(M. Zlate)

(a)(a) definiţii de tip butadă:definiţii de tip butadă:

- „„ştiinţa studiată de psihologi” (M. ştiinţa studiată de psihologi” (M. Meyer); Meyer);

- „„ştiinţa comportamentului ştiinţa comportamentului studenţilor din primul ciclu” (Q. studenţilor din primul ciclu” (Q. McNemar); McNemar);

- „„ştiinţa comportamentului ştiinţa comportamentului şobolanului alb” (culeasă din şobolanului alb” (culeasă din „folclorul” psihologic american);„folclorul” psihologic american);

Page 2: Definiţii ale psihologiei  (M. Zlate)

(b) (b) definiţii metaforicedefiniţii metaforice: :

„„o ştiinţă ce trebuie făcută cu artă”; o ştiinţă ce trebuie făcută cu artă”;

„„o lumină indispensabilă înţelegerii, o lumină indispensabilă înţelegerii, apropierii şi ascensiunii umane” (V. apropierii şi ascensiunii umane” (V. Pavelcu); Pavelcu);

„„ştiinţă a inimii” în sens romantic (K.J. ştiinţă a inimii” în sens romantic (K.J. Schneider);Schneider);

Page 3: Definiţii ale psihologiei  (M. Zlate)

(c) (c) definiţii prin negaredefiniţii prin negare: :

„„nu-i fizică”, nu-i fizică”,

„„nu-i fiziologie”, nu-i fiziologie”,

„„nu-i sociologie” (V. Pavelcu); nu-i sociologie” (V. Pavelcu);

““nu mai e nici filosofie” (I. Cioară)nu mai e nici filosofie” (I. Cioară)

Page 4: Definiţii ale psihologiei  (M. Zlate)

(d) (d) definiţii etimologicedefiniţii etimologice psychpsychéé (gr.) – (gr.) – animaanima (lat.) – suflet (lat.) – suflet logos logos (gr.) – discurs, ştiinţă(gr.) – discurs, ştiinţă

““ştiinţa psihicului” (tautologie dpdv logic)ştiinţa psihicului” (tautologie dpdv logic)““ştiinţa care se ocupă cu studiul ştiinţa care se ocupă cu studiul

proceselor şi al particularităţilor fizice” proceselor şi al particularităţilor fizice” (Dex online)(Dex online)

PsychPsychéé – ansamblu de însuşiri obiective şi subiective, materiale şi – ansamblu de însuşiri obiective şi subiective, materiale şi imateriale, corporale şi necorporale, umane şi extraumane (sau imateriale, corporale şi necorporale, umane şi extraumane (sau chiar supraumane!), conceput în legătură directă cu pneuma chiar supraumane!), conceput în legătură directă cu pneuma (gr.) respiraţia, cu un anumit principiu vital cosmic, cu un act (gr.) respiraţia, cu un anumit principiu vital cosmic, cu un act sau atribut de sorginte divină(lumină, simplitate, nemurire ş.a.)sau atribut de sorginte divină(lumină, simplitate, nemurire ş.a.)

Page 5: Definiţii ale psihologiei  (M. Zlate)

(e) (e) definiţii comprehensivedefiniţii comprehensive: :

„„ştiinţa experienţei imediate” (W. Wundt);ştiinţa experienţei imediate” (W. Wundt);

„ „ştinţa faptelor în măsura în care ele depind ştinţa faptelor în măsura în care ele depind de experienţa subiectului” (O. Külpe); de experienţa subiectului” (O. Külpe);

„„ştiinţa vieţii mentale, a fenomenelor şi ştiinţa vieţii mentale, a fenomenelor şi condiţiilor reale” (W. James),condiţiilor reale” (W. James),

„ „ştiinţa comportamentului” (J. Watson) ştiinţa comportamentului” (J. Watson)

Page 6: Definiţii ale psihologiei  (M. Zlate)

(f) (f) definiţii integrativedefiniţii integrative: : ştiinţă care studiază „ansamblul conduitelor, ştiinţă care studiază „ansamblul conduitelor,

comportamentelor, inclusiv prin priza lor la comportamentelor, inclusiv prin priza lor la conştiinţă” (J. Piaget), conştiinţă” (J. Piaget),

„„ştiinţa care descrie şi explică conduita ştiinţa care descrie şi explică conduita organismului într-o manieră verificabilă” (M. organismului într-o manieră verificabilă” (M. Reuchlin); Reuchlin);

„„ştiinţa care se ocupă de fenomene şi capacităţi ştiinţa care se ocupă de fenomene şi capacităţi psihice urmărind descrierea şi explicarea psihice urmărind descrierea şi explicarea acestora în baza unui ansamblu de legi, acestora în baza unui ansamblu de legi, regularităţi sau modalităţi determinative” (P. regularităţi sau modalităţi determinative” (P. Popescu-Neveanu); Popescu-Neveanu);

„„studiul ştiinţific al comportamentului şi al studiul ştiinţific al comportamentului şi al proceselor cognitive ale organismelor individuale” proceselor cognitive ale organismelor individuale” (W. Bushkist şi D.W. Gerbig) (W. Bushkist şi D.W. Gerbig)

„„ştiinţă hibridă” (F.B. McMahon şi J.W. McMahon) ştiinţă hibridă” (F.B. McMahon şi J.W. McMahon)