deficiente senzoriale

2
05.12.2012 Dan Olteanu – BFKT “Tulburari la nivelul proceselor senzoriale” Tulburarile la nivelul proceselor senzoriale sunt efectul unor disfunctii sau tulburari la nivelul principalilor analizatori: vaz, auz, vorbit care se repercuteaza si asupra vietii de relatie a individului. Handicapul resimtit in a nu vedea, auzi sau a se exprima verbal creeaza un disconfort si din punct de vedere psihologic. Individul este supus imposibilitatii de a avea o viata “normala”, in perspectiva celor care nu se lovesc de o asemenea problema fizica, si trebuie sa depaseasca aceasta piedica. Insa comunicarea nu este distorsionata sau, uneori, imposibila dintr-un singur sens: din spre emitatorul care are tulburari la nivel senzorial spre cei normali, ci si invers. In procesul invers, problema este asemanatoare. Un receptor cu probleme de senzoriale va pune mari probleme unui emitator insuficient dezvoltat din punct de vedere intelectual: capabil de idei preconcepute, dar incapabil de a gasi solutii de a socializa cu o persoana. Din pacate, este mai greu de a rezolva aceasta problema, insa poate fi redusa aceea a comunicarii si vietii de relatie a unei persoane cu tulburari la nivelul proceselor senzoriale in raport cu societatea. Deficientele de auz (hipoacuzic)/vorbit (mutitate)/auz-vorbit (surdomutitate)/vaz (cecitate) Deficientele pot fi partiale (usoare, medii sau severe) sau totale – atunci cand darul vorbirii, auzului sau vederii lipseste cu desavarsire. Cauzele pot fi ereditare, din perioada prenatala, perinatala sau postnatala. In functie de acestea se are in vedere si dezvoltarea limbajului, a motricitatii (mersul, atunci cand e vorba de un copil surd sau orb – se dezvolta mai greu) si a restul formelelor de a comunica. Un copil nascut cu una sau mai multe dintre probleme sau care are un accident cu astfel de efecte de la varste fragede are mari probleme in a se exprima, in a merge normal, in a se dezvolta, pe langa alte probleme care insa sunt subiectul unor alte domenii de studiu. Dezvoltarea psihologica a unui copil cu deficiente de auz, vaz sau vorbire este subiectul nostru de studiu. Potrivit literaturii de specialitate, odata cu deficientele de mai sus, o persoana intampina si alte probleme, insa i se dezvolta (in mod natural sau prin exercitiu) si o alta calitate senzoriala in compensatie. De

Upload: danolteanu

Post on 16-Apr-2015

39 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Deficiente senzoriale

05.12.2012Dan Olteanu – BFKT

“Tulburari la nivelul proceselor senzoriale”

Tulburarile la nivelul proceselor senzoriale sunt efectul unor disfunctii sau tulburari la nivelul principalilor analizatori: vaz, auz, vorbit care se repercuteaza si asupra vietii de relatie a individului. Handicapul resimtit in a nu vedea, auzi sau a se exprima verbal creeaza un disconfort si din punct de vedere psihologic. Individul este supus imposibilitatii de a avea o viata “normala”, in perspectiva celor care nu se lovesc de o asemenea problema fizica, si trebuie sa depaseasca aceasta piedica. Insa comunicarea nu este distorsionata sau, uneori, imposibila dintr-un singur sens: din spre emitatorul care are tulburari la nivel senzorial spre cei normali, ci si invers. In procesul invers, problema este asemanatoare. Un receptor cu probleme de senzoriale va pune mari probleme unui emitator insuficient dezvoltat din punct de vedere intelectual: capabil de idei preconcepute, dar incapabil de a gasi solutii de a socializa cu o persoana. Din pacate, este mai greu de a rezolva aceasta problema, insa poate fi redusa aceea a comunicarii si vietii de relatie a unei persoane cu tulburari la nivelul proceselor senzoriale in raport cu societatea.

Deficientele de auz (hipoacuzic)/vorbit (mutitate)/auz-vorbit (surdomutitate)/vaz (cecitate)

Deficientele pot fi partiale (usoare, medii sau severe) sau totale – atunci cand darul vorbirii, auzului sau vederii lipseste cu desavarsire. Cauzele pot fi ereditare, din perioada prenatala, perinatala sau postnatala. In functie de acestea se are in vedere si dezvoltarea limbajului, a motricitatii (mersul, atunci cand e vorba de un copil surd sau orb – se dezvolta mai greu) si a restul formelelor de a comunica. Un copil nascut cu una sau mai multe dintre probleme sau care are un accident cu astfel de efecte de la varste fragede are mari probleme in a se exprima, in a merge normal, in a se dezvolta, pe langa alte probleme care insa sunt subiectul unor alte domenii de studiu.Dezvoltarea psihologica a unui copil cu deficiente de auz, vaz sau vorbire este subiectul nostru de studiu. Potrivit literaturii de specialitate, odata cu deficientele de mai sus, o persoana intampina si alte probleme, insa i se dezvolta (in mod natural sau prin exercitiu) si o alta calitate senzoriala in compensatie. De altfel este decis ca surdo-mutii gandesc cu ajutorul imaginilor, orbii cu ajutorul simtului tactil, iar imaginatia este pe masura gandirii. Faptul ca comunicarea este greoaia din factorilor de natura fizica care se dezvolta ca si “zgomot” in cazul procesului de comunicare: imposibilitatea verbalizarii, a auzii feed-back-ul sau pentru ca nu exista notiuni comune, persoanele cu deficiente de natura studiata se izoleaza in comunitati specifice (cu persoane de aceeasi fel) sau in familie. Daca deficientele sunt greu sau imposibil de vindecat (si de cele mai multe ori sunt ireversibile sau nevindecabile), problemele in societate pot fi combatute sau anihilate prin programe specifice: limbaj mimico-gestual, alfabet specific sau labiolectura (citirea pe buze) etc. Acestea sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute forme prin care se poate comunica cu/intre cei cu probleme de genul celor mentionate..Daca persoana dezabilitati nu are de asemenea si deficiente intelectuale, pregatirea sa profesionala si sociala nu intampina probleme. Persoana surda/surdo-muta sau nevazatoare prezinta un intelect normal, neafectat din cauza handicapului, doar ca se dezvolta altfel decat o persoana perfect normala. Din punct de vedere structural Romania este pregatita sa ofere celor cu deficiente o pregatire academica si profesionala adaptata care sa conduca la o buna integrare socioprofesionala. In sistemul de invatamant romanesc exista scoli speciale pentru astfel de persoane. Aceasta daca ele nu se pot adapta functional unui sistem clasic. Profesional, calitatile dezvoltate in compensatie din cauza deficientelor califica persoana respectiva pentru profesii specifice. De asemenea, in functie de dezvoltarea psihologica a subiectului, de motivatie, calitatiile vocationale si participarea lui activa, persoana cu dezabilitati senzoriale poate presta numeroase meserii care nu necesita folosirea simtului lezat.