Defectele produselor de panificatie, cauzele si masurile de evitare a lor:Defectele produselor de panifiaie pot fi cauzate de fin cu indici de calitate inferiori , neglijarea reetei i a regimului tehnologic de prelucrare a aluatului, nerespectarea regimului de depozitare a materiei prime ct i pregtirea ei care produce.DEFECTELE DE BAZ ALE PRODUSELOR, CAUZELE LOR I MSURILE NECESARE PENTRU EVITAREA LOR

Defectele piniiCauzeleMsuri de nlturare

Defectele cauzate de materia prim de calitate necorespunztoare

Miros sau gust strinPrezena n fain a mirosului sau gustului strinDe alctuit amestec de fain de calitate normal n aa proporii ca s dispar acest defect

n cavitatea bucal senzaie crocantPrezena nisipului n fainAcceast fain nu se prelucreaz

Miez lipicios, crud de culoare ntunecat .Porozitate majorat, neuniform, coaja colorat intens cu nuan roie, uneori separat de miez. Gustul pinii dulciu, forma pinii neregulatFina este mcinat din gru ncolit cu o cantitate mare de substane solubile n ap. Substanele coloidale a fainii ru rein apa, aluatul repede se lichifiazAluatul trebuie de preparat cu ajutorul maielelor dense sau cu prospturi de umiditate mic.Mrirea duratei de fermentare,totodat micornd temperatura de fermentare pn la 27-29C,de mrit aciditatea maielei cu 2-3 grade.De amestecat faina cu fain cu caliti normale.Pentru mrirea aciditii maielelor trebuie de adugat n timpul amestecului maia proaspt,PCAL, proptura mezofil sau de folosit drojdii lichide. De micorat umiditatea aluatului cu 1%. De mrit catitatea de sare pentru pine din fain de

calitatea superioar cal.I.cal.Iipn la 18%, pentru pinea integral-pn la 2%.Demicorat durata dospirii, greutatea produsului i t de coacere.

Volumul pinii este redusmiezul dens,lipicios ,de culoare ! ntunecat,gustul pinii asemntor cu gustul maluiui.Fina este mcinat din boabe atacate de ger.Activitatea enzimelor amilolitice e ridicat, glutenul se rupe din scurt sau farrnicios.Catitatea redus de gluten.De mrit aciditatea maielei i a aluatului.de majorat capacitatea de hidratare a glutenului.Pentru aceasta aluatul se va pregti prin metoda bi fazic, de folosit drojdii lichide, de majorat durata frmntrii, maielei i ; aluatului.Maiaua de pregtit din 55-60% din fina total i de mrit umiditatea finii pn la 2-3%, de mrit durata de fermentare la t=27-28C.De adugat la frmntarea maielei maia fermentat,PCAL,prosptura mazofil i aluat proaspt de foietaj .De mrit cantitatea de drojdii la frmntarea aluatului sau de folosit drojdii activate, de redus durata de fermentare pn la 30-35 minute.De folosit zerul ,de majorat durata coacerii.

Pinea de volum mic,porozitate nedezvoltat,coaj )alid.Fina este mcinat din gru supus uscrii, la nerespectarea regimului de temperatur, sau supus nclzirii spontane. Activitatea enzimelor e sczut, glutenul se rupe din scurt sau farmiciosMetoda de prelucrare a finii e aceiai ca la fina mcinat din boabe atacatede ger .Aceast fin este bun la pregtirea drojdiilor lichide sau la activarea drojdiilor presate, de folosit malul all (3-5% la masa de fin), de mrit dozarea drojdiilor, de ntrebuinat preparate enzimatice .Va urma apoi majorarea duratei de dospin i coacere.

ptine de form turtit,deFina din gru atacat deDe mrit aciditatea maielei

Protecia munciiProtecia muncii este un sistem de reguli de securitate , de msuri i mijloace social-economice, tehnice curative ce acioneaz n baya actelor normative , asigur securitatea pstrrii angajailor n halale i seciile ntreprinderii i menionarea capacitii de munc pe parcursului lucrului.Pentru ca lucrtorii s-i desfoare din plin activitatea i s-i pun n scopul produciei ntreaga lor capacitate de munc trebuie s aib condiii de munc corespunztoare.Dintre msurile specifice ntreprinderii de panificaie se menioneaz : Mecanizarea muncii grele. Instalarea de aprtori i ngrdiri pentru a mpiedica accesul muncitorilor la organele mainii care prezint pericol de accidentare Izolarea cablurilor electrice i punerea la motoare electrice legturi la pmint. Supravegherea ntreinerii mainilor i utilajelor pentru asigurarea unei funcionri normale a lor i de a evita accidentele de munc Dotarea locurilor de munc cu instalaii necesare pentru mbuntirea condiiilor de lucru -instalaii de evecuare a cldurii, fumului, .a Asigurarea la locul de munc cu iluminare natural.Cu alte cuvinte condiii de munc a lucrtorilor la ntreprinderile de panificaie se creaz de ctre: Temperatura n ncperi Umiditatea reletiv a aerului din ncperi, Asigurarea ncperilor cu iluminare natural i artificial, Nivelul vibraiei, zgomotul,radiaie electric, termice, magnetice,.a.Incendiul la ntreprindere poate fi caracterizat ca un proces de ardere econtrolat i nedirijat ce provoac pierderi materiale .Procesul de ardere poate avea loc n prezena:obiectelor de ardere, oxidant,impuls termic . In scopul mpiedicrii procesului de ardere este necesar:

Cerrntoarele trebuie zilnic curite , sitele lor trebuie s fie ntregi .Fina cernut trebuie s fie controlat nu mai puin de o dat n schimb ,pentru prezena impuritilor stine in fain .Curirea magniilor se petrece n fiecare schimb de ctre tehnologul i lctuul de schimb .Pentru despachetarea cutiilor cu ou, trebuie s eziste ncperi speciale pentru dezambalarea (cu camere frigorifice), splarea i dezinfectarea oulor .Formele noi tavele pentru coacerea pinii trebuie s fie clite n cuptoare iar cele folosite n procesul tehnologic- trbuie s fie curite i splate comform instruciei.Lentele transportoare , mesele trebuie s fie curite mecanic , iar dup acceasta trebuie s fie splate cu ap fierbinte cu praf.Etajerele , crucioarele i cntarele trebuie s fie splate regulat cu ap fierbinte i terse pn la uscare complet .Cadrele mainilor trebuie s fie curite cu crpe curate umede .Prile exterioare ale aparatelor de frmntare a aluatului ,dup fiecare frmntare trebuie s fie curite cu rozteoare i unse cu ulei vegetal.Dozatoarele cu ap trebuie s fie curite dezinfectate i splate n fiecare lun. Vesela i inventarul(din metal) atent se cur i spal n lzi cu 3 camere:de la nceput cu ap de 40-50C cu substane de curat, dup care cu soluie de dezinfectat (cloramin -0,2%)i n sfrit se cltesc cu ap curat 70C.Frmturile de pine ,aluatul czut jos se consider rebut sanitar, ele trebuie s fie stinse n vase speciale i s fie scoase din ncperea de producere.La intreprindere trebuie de ndeplinit o instruciune cu privire la prentmpinarea mbolnvirii pinii cui boala cartofului .Pinea cu astfel de boal nu este expediat n consum i trebuie de scos din ntreprindere .Este interzis de a recepiona la ntreprindere pine mbolnvit cu boala cartofului din reiaua comercial.Transportarea pinii n reiaua comercial trebuie s fie ndeplinit cu trensport care a primit permisiume de la organele sanitare de stat.

ORGANIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC LA FABRICA DE PINENr.2

Tehnica securitii. Protecia muncii

Tehnica securitii.Tehnica securitii ine cont de urmtoarele reguli: La lucru este primit persoana care a mplinit 18 ani i care a fcut cunotin cu tehnica securitii la deservirea utilajelor. Locul de lucru trebuie s fie curat, Locul de lucru nu se las fr supraveghere, Corpul motorului electric i butoanele electrice trebuie s aib legtur cu pmntul. Butoanele electrice se ponesc i se orpesc cu minele uscate. Butoanele electrice nu se spal ci se terg cu o crp umed n caz c suntmurdare. In caz de eire din funcie a utilajului, utilajul se oprete, se aduce la cunotin miestrul de schimb i se cheam electricianul de schimb. n secie nu se strig, nu se alearg, nu se arunc cu aluat. Inventarul tehnologic trebuie s fie ntr-un loc strict repartizat i nici ntr-uncaz s nu fie schimbat cu inventarul de podea. Trebuie sa fim ateni cnd lucrm cu cuitele. Se interzice de a se bga mina in camera de lucu a mainii in timp ce maina funcioneaz.Igiena de producie este un sistem de aciuni organizatorice i sanitaro-igienice care prentmpin influena factorilor de producere duntori asupra omului.Influena acestor factori provoac diferite boli. Factorii duntori se mpart n: 1. Fizici (mecanismele),2. Chimici (bioxidul de carbon),3. Biologici (diferite boli, gripa, holera),4. Psiho-fiziologici (zgomotul).Securitatea incendiara este una dintre cele mai nsemnate probleme s ocrotirii muncii omului 1 Intreprndere.Condiiile generale pentru asigurarea anttnccndiari sunt urmtoarele: Fiecare angajat este obligat sft cunoasc si si ndeplineasc regulile antiincendiare reglementare, n caz de incendiu s ia msuri necesare pentru lichidarea urgent a fumului,Incendiile se pot stinge cu ap, nisip, stingtor, Locurile de lucru trebuie s fie ntreinute In ordine atit In timpul lucrului cit i dup terminarea tui. Utilajul trebuie s fe curit de praf inflamabil. Pe teritoriul fabricii se interzice incendierea hrtiilor, gunoiului si rmielor de producie. Fumatul pe teritoriul i n ncperile fabricii se permite n locuri speciale. Materialele inflamabile trebuie s fie dispuse nu mai aproape dc 0,5 m dc la panouri, aparate, lampe electrice i de la reeaua electric. Se interzice folosirea lichidelor inflamabile pentru splarea utilajului. Materialele de ungere ce se folosesc n scopuri tehnologice trebuie si fie pstrate n dulapuri speciale de metal strns nchise. n caz de incendiu se folosete numrul de telefon 901 la unitatea incendiar i se comunica locul, adresa incendiului.

Protecia muncii Protecia muncii este un sistem de reguli de securitate , de msuri i mijloace social-economice, tehnice curative ce acioneaz n baya actelor normative , asigur securitatea pstraii angajailor in halale i seciile ntreprinderii i menionarea capacitii de munc pe parcursului lucrului.Pentru ca lucrtorii s-i desfoare din plin activitatea i s-i pun n scopul produciei ntreaga lor capacitate de munc trebuie s aib condiii de munc corespunztoare.Dintre msurile specifice ntreprinderii de panificaie se menioneaz:Mecanizarea muncii grele.Instalarea de aprtori i ngrdiri pentru a mpiedica accesul muncitorilor la organele mainii care prezint pericol de accidentare . "Izolarea cablurilor electrice i punerea la motoare electrice legturi la pmintSupravegherea ntreinerii mainilor i utilajelor pentru asigurarea unei funcionri normale a lor i de a evita accidentele de muncDotarea locurilor de munc cu instalaii necesare pentru mbuntirea condiiilor de lucru instalaii de evecuare a cldurii, fumului, .a. "Asigurarea la locul de munc cu iluminare natural. Cu alte cuvinte condi ii de munc a lucrtorilor la ntreprinderile de panificaie se creaz de ctre:Temperatura n ncperi, Umiditatea reletiv a aerului din ncperi, Asigurarea ncperilor cu iluminare natural i artificial, Nivelul vibraiei, zgomotul,radiaie electric, termice, magnetice,.a.Incendiul la ntreprindere poate fi caracterizat ca un proces de ardere necontrolat i nedirijat ce provoac pierderi materiale .Procesul de ardere poate avea loc n preyenaobiectelor de ardere, oxidant,impuls termic.In scopul mpiedicrii procesului de ardere este necesar:o De a reduce concentraia de oxigen din aer pn la valori mici de 12-14%ce nu susin arderea; o De a reduce temperatura obiectului arutor pn la temperatura mai joas de temperatura lui de ardere. La ntreinere este organizat o comisie pentru evitarea pericolului de incendiu i explozie a ncperilor. Aceastcomisie este condus de ctre directorul tehnic al unitii economice i include specialiti n problemele incendiare pe protecia rriincii i serviciul medical.Funciile de baz ale acestei comisii snt: De a verifica starea antiincendiar a mterprinderilor; De a acorda primul ajutor antiincendiar; Evacuarea bunurilor materiale n caz de incendiu i stingerea lui.2.Cracteristica general a fabricii de pine nr.2Intrerjrinderea de panificaie "Franzelua"nr.2 a fost construit la 17 decembrie 1973.Fabrica de pine include dou secii:1. secia de preparare a pinii;2. secia de franzelrie.Secia de preparare a pinii se mparte n urmtoarele secii:1.secia de pstrare a fainii n vrac i cernere a fainii;2.secia de preparare a drojdiilor lichide ;

4. secia de preparare a aluatului;5. secia de divizare a aluatului;6. secia de coacere a pinii;7. depozitul de pstrare a pinii i expediia;8. depozitul de pstrare a materialelor prime i auxiliare.

3.Caracteristica materiei prime i auxiliare. Modul de receptie si pastrare

Materiile prime necesare panificaiei sunt:fina,apa,drojdie i sarea.Zahrul,grasimea,malul,stafidele precum i alte materii prime ce se utilizeaz in panificaie se consider ca materii auxiliare.Fina,drojdia i alte materii prime auxiliare se analizeaz n laboratorul fabricii de pine pentru stabilirea corespunderii standardelor respective.

La panificaie se ntrebuineaz fin de gru i fin de secara.Fina de porumb,de orz, de ovz,de soia i alte tipuri de fin pot fi ntrebuinate ca adaosuri ale finii de gru i de secar.

Fina se recepioneaz din autocamioanele pentru fain .Depozitarea finii poate fi efectuat In saci ,n silozuri sau in bunchere de depozitare cu capacitatea de 30 i 50 tone.La fabrica de pine nr.2 depozitarea finii este efectuat n buncherele de tip M 118 cu capacitatea de 50t (16 la numr).Depozitarea finii la fabricile de pine este prevzut pentru 7 zile. In timpul depozitrii in fin se petrec diferite procese:maturizarea fainii modificarea umiditii,aciditii(crete),culorii (se deschide sub influena oxidarii pigmenilor de carotina a finii de ctre oxigenul din aer).Transportarea fainii st efectuiaz pneumatic adic cu ajutorul aerului comprimat cu ajutorul alimentatorului rotativ in bunchere de depozitare cu capacitatea de 50t).Din buncherele de depozitare fina este transportat prin instalaie Burat" (cerntorul), unde are loc cernerea finii si separarea de impuriti feromagnetice cu ajutorul a doi magnei ce se afl la o distan de 1 cm unul fa de altul .Coninutul de impuriti feromagnetice nu trebuie trebuie sa depeasc 3mg/kg. La ntreprindere exist 4 maini de cernere .Dup separarea i cernerea fainii ea este transportat n buncherul de producere.

Drojdiile se folosesc la fabricarea pinii ca afntori ai aluatului.La fabrica de pine nr.2 sunt folosite: drojdiile comprimate, lptior de drojdii, drojdii lichide , ce se prepar n secia special conform schemei tehnologice a lui Ostrovschii.Drojdiile sunt pstrate n volume speciale.Sarea se utilizeaz la producere sub form de soluie cu concentraia de 26% i densitatea 1,18 g/dm 3.Zahrul se primete n saci.Este folosit n procesul tehnologic de producere sub form de soluie cu concentraia 40 %.Se pstreaz in volume speciale.Grsimile n calitate de grasimi snt utilizate uleiul i margarina.Uleiul se pstreaz n volume speciale, iar margarina este pstrat n cutii in frigider.

Tehnica securitiiTehnica securitii tine cont de urmtoarele reguli: La lucru este primita persoana care a mplinit 18 ani si care a fcut cunotina cu tehnica securitii la deservirea utilajelor, Locul de lucru trebuie sa fie curat; Locul de lucru nu se lasa fara supraveghere; Corpul monitorului electric si butoanele electrice trebuie sa aiba legtura cu pamintui; Butoanele electrice se pornesc si se opresc cu minile uscate; Butoanele electrice nu se spal ci se terg cu o cirpa umeda in caz ca sunt murdare; in caz de esire din funcie a utilajului, utilajul se oprete, se adduce la cunotina miestrului de schimb si se cheam electricianul de schimb; In secie nu se striga, nu se alearg, nu se arunca cu aluat; Inventarul tehnologic trebuie sa fie intr-un loc strict repartizat si nici i caz sa nu fie schimbat cu inventarul de podea; Trebuie sa fim ateni cind lucram cu cuitele; Se interzice de a baga mina in camera de lucru a mainii in timp ce maina funcioneaz.Igiena de producie este un sistem de aciune organizatorice si sanitaro-igienice care preintimpina influenta factorilor de producer duntori asupra omului. Influenta acestor factori provoac diferite boli.Factorii duntori se impart in:1. Fizic(mecanismele);2. Chimici( bioxidul de carbon);3. Biologici (di ferite boli, gripa, holera);4. Psiho- fiziologici(zgomotul).Securitatea incendiara este una dintre cele mai nsemnate problem a ocrotirii muncii omului la ntreprindere. Condiiile generale pentru asigurarea antiincendiara sunt urmtoarele:Fiecare angajat este obligat sa cunoasc si sa ndeplineasc regulile antiincendiare reglementare, in caz de incendiu sa ia masuri necesare pentru lichidarea urgent a fumului, incendiile se pot stinge cu apa , nisip, stingator.; Locurile de lucru trebuie s fie ntreinute in ordine atit in timpul lucrului cit si dupa terminarea lui. utilajul trebuie sa fie curit de

praf inflamabil;

Pe teritoriul fabricii se interzice incendierea hirtiilor ,gunoiurilor si ramasitelor de productie.Fumatul pe teritoriu si in incaperile fabricii se permite in locuri special.Materialele inflamabile trebuie sa fie dispuse nu mai aproape de 0.5m de la panouri, aparate, tmpe electrice si de la reeaua electrica.; Se interzice folosirea lichidelor inflamabile pentru splarea utilajului; Materialele de ungere ce se folosesc in scopuri tehnologice trebuie sa fie pstrate in dulapuri special de metal strins inchisc: In caz de incendiu se folosete numrul de telefon 901 ia unitatea incendiara si se comunica locul,adresa incendiului.Tehnica securitii in laborator In laboratoarele ntreprinderii de panificaie toi lucratorii treebuie sa respecte regulile tehnicii securitii.In fiecare laborator trebuie sa fie stingatoere, lada cu nisip, pisla si altele.Mijloacele pentru stingerea incendiului trebuie sa fie amplasate in locuri special in stare de funcionare. Toti lucratorii laboratorului trebuie sa luerze in echipament de protective sanitary si in caz de necessitate de a se folosi cu mijloace individuale de protective. in fiecare laborator trebuie sa fie o trusa medicala. Toate lucrrile cu substantile corozive, toxice trebuie sa fie infaptuite cu nise, care trebuie sa fie dotate cu aspiraie superioara si bordure , care nu permit scurgerea lichidelor pe podea. Mesele de lucru sunt destinate pentru lucrul cu acizii si bazele, trebuie sa fie acoperite cu material anticorozive. Robinetele cinductelor de gaz si apa trebuie sa fie amplasate la bordurile din fata a meselor si nielor, sis a fie amplasate astfel , ca sa excludem momentele de deschidere intimplatoare a lor. La folosirea hazului di reeaua exterioara este necesar de a amplasa un robinet comun la intrare, care inchide, in caz de necessitate, intrarea gazului in ncperile laboratorului. Cuptoarewle, plitele electrice, baile electrice, dulapurile de uscare si alte instalaii trebuie sa fie situate pe mese, care sunt acoperite cu reele metalice cu garniture de azbest; instalaiile electrice de incalzire trebuie sa fie amplasate la distant minima de 0.25m de la perete; la o prize se permite de a conecta instalaiile electrice cu puterea comuna nu mai mare de 0.8kw trebuie sa fie alimentate de la reeaua electrica. Alimentarea de la prize se interzice. Toate instalaiile trebuie sa aiba legare la pamint. Centrifugile trebuie sa fie ntrite de pamint sau de masa. In timpul lucrului capacul de sus al centrifugii trebuie sa fie inchis si ntrit cu piulia. Frecvventa turaiei nu trebuie sa fie mai mare ca in paaport. Toti lucratorii care lucreaz cu acizi sau baze sunt obligai sa s foloseasc de ochelari de protective cu rama de piele sau de cauciuc, de manusi de cauciuc, de sort de cauciuc si de cizme de cauciuc, este interzis de a lucre cu bazele sau acizii fara ochelari de protective! Pentru a tuma acizii si bazele din sticla in tara mrunta este necesar de un sifon si pompa de mina. Pilniile folosite pentru turnarea lichidelor aggressive in alte vase trebuie sa fie cu vase ncovoiate. Dizolvarea acizilor in apa trebuie nfptuita cu vesela de sticla cu pereii subiri prin metoda turnrii pe beiorul de sticla a acidului(fluz subire) in apa si invers.Pentru obinerea soluiei de baza. bucile mici de baza se cufunda in apa cu ajutorul pensulei si se amesteca continuu. Bucile mari a bazelor corozive trebuie sa fie frmiate in loc special, prevendtiv acoperind bucata cu material dens. Acizii si bazele vrsate trebuie imediat neutralizate, iar apoi trebuie splate cu apa. pentru neutralizarea bazelor se folosesc soluiile de acid boric,pentru neutralizarea acizilor-solutie de soda alimentara de 5%.Substanele toxice trebuie sa fie pstrate in incaperi special cu nisa. Cheia de la aceasta secie trebuie sa fie la setul laboratorului. Eliberarea substanelor toxice trebuie sa fie infaptuita strict dupa masa cu inregistrarea obligatorie in registru special, la pstrareareactivelor chimice si soluiilor lor pe tara trebuie sa fie etichetata. Pe eticheta trebuie sa fie inscrisa denumirea si formula chimica a substanei, densitatea, concentraia, data preparrii si familia lucratorului, care a preparat acest reactive. In afara de aceasta, toatavesela cu reactivi trebuie sa fie numerotata, si fiecare breactiv trebuie intotdeauna sa ocupe acelai loc. In laborator se interzice de a pstra substanele uor inflamabile in cantitatea, care depete necsitatea de substana pentru 24 ore.

Caracteristica generala a intreprinderii,istorii,str-a ei,tipul,forma proprietatii si subordonarea departamentala.

Devenirea tntreprinderii de panificatie a S,A,"Franaelu" ca ramur a marii industrii mecanizate se refera la ultima perioada. pn atunci n Republica Moldova funcionau 42 brutrii mici, undo toate procesele tehnologice se efectuau manual.Anul 1947 reprezint nceputul construirii noilor ntreprinderi i modernizarea celor vechi.n rezultat n acelai an, a nceput prima fabric a oraului Chiinu .ncepnd cu anul 1959, odat cu intrarea n funcie a unor noi linii mecanizate , se ncepe reconstrucia i mecanizarea fabrici de pine nr, 1, puterea creia sa ridicat pn la 50t /24 ore.La data de 24 februarie 1960 n rezultatul unificrii ntreprinderilor de profil a oraului a fost intemaiat Combinatul de plne a or.Chiinu . Fondare lui a permis: Centralizarea funciilor principale ale ntreprinderilor; Organizarea serviciului general de comenzi care stabilea volumul t sortimentul producie a flecarei fabrici cu evidena zilnic a comenzilor reelei de comerceallzare.Aceast unificare a tuturor ntreprinderilor a contribuit la o cretere considerabil a volumului de producere i la o diversificare a gamei sortimentale a produciei.Intensificarea proceselor automatizate de producere n anii 70 a fost prioritar, ceia ce a contribuit la nbuntirea condiiilor i eficienei muncii.n rezultatul apariiei noilor tehnologii au devenit mecanizate procesele de dozare a materiei prime, modul de prelucrare a aluatului, coacerea acestuia i pstrarea pinii. Prin nlocuirea cuptoarelor obinuite cu cele n form de tunel cu nclzire electric sa nbuntit ecologia muncii.n anul 2002 S.A "Franzelua" a fost certificat n sistemul internaional de calitate 1S0-2000 fi de asemenea a fost Inclus In sistemul 20 chei.Problema principal S.Aduselor cerinelor documentelor normativ - tehnice.Laboratorul este acreditat n temui naional de certificare.Totodat aici se elaboreaz documente normative i pentru produsele noi.Secia de construcii|||Se ocup de construcia, reconstrucia i reparaia cldirilor.Presteaz servicii iProtectia muncii si a mediului ambiantProtectia muncii este un sistem de reguli de securitate,de masurisi mijloace social-economice,tehnice curative ce actioneaza in baia actelor normative asigura securitatea pstrrii angajailor in hale si sectiile intreprinderii si mentionarea capacitii de munca pe parcursul lucrului .Pentru ca lucratorii sa-si desfasoare din plin activitatea tis a-si puna in scopul produciei intreaga lor capacitate de munca trebuie sa alba condiii de munca corespunztoare. Din masinile specific intreprinderii de panificaie se menioneaz: mecanizarea muncii grele; instalarea de aprtorisli ngrdirii pentu a mpiedica accesul muncitorilor la organelor de maini care reprezinta pericol pentru accidentare; Izolarea cablurilor electrice si punerea la motoare legaturi la pamint; supravegherea ntreinerii mainilor si utilajelor pentru asigurarea unei functionari normale a lor si de a evita accidentele de munca; dotarea locurilor de munca cu instalatii necesare pentru mbuntirea condiiilor de lucru- instalaii de evacuare a caldurii,. fumului; asigurarea la locul de munca cu iluminare naturala. Cu alte cuvinte conditii de munca a lucratorilor la intreprinderile de panificaie se creaza de catre temperatura in incaperi,umiditatea relativa a aerului din incaperi,asigurarea incaperilor cu iluminare naturala si artificiala,Nivelul vibraiei, zgomotul, radiaie electrica, termice, magneticeIncendiul la ntreprindere poate fi caracterizat ca un proces de ardere necontrolat si nedirijat ce provoaca pierderi materia. Procesul de ardere poate avea loc in prezenta: obiectelor deardere oxidant, impuls termic,In scopul impiedicarii procesului de ardere este necesar: De a reduce concentraia de oxygen din aer pina la valori mici de 12-14% ce nu susin arderea; De a reduce temperature obiectului aruator pina la temperature mai joasa de temperature lui de ardere.La ntreprindere este organizata o comisie pentru evitarea pericolului de incendiu si explozie a nceperilor .Aceasta comisie este condusa de catre directorul ethnic al unitii economice si include specialist in problem incendiare pe protecia muncii si serviciului medical.Functiile de baza a aceste comisii sunt: De a verifica starea ani incendiara a ntreprinderilor; De a acorda primul ajutor antiincendiar. Evacuarea bunurilor materiale in caz de incendiu si stingerea lui.Tehnica securitiiTehnica securitii tine cont de urmtoarele reguli: La lucru este primita persoana care a mplinit 18 ani si care a fcut cunotina cu tehnica securitii la deservirea utilajelor, Locul de lucru trebuie sa fie curat; Locul de lucru nu se lasa tara supraveghere; Corpul monitorului electric si butoanele electrice trebuie sa alba legtura cu pamintul; Butoanele electrice se pornesc si se opresc cu minile uscate; Butoanele electrice nu se spal ci se terg cu o cirpa umeda in cat ca sunt murdara; In caz de esire din funcie a utilajului, utilajul se oprete, se aduce la cunotina miestrului de schimb si se cheam electricianul de schimb; In secie nu se striga, nu se alearg, nu se arunca cu aluat; Inventarul tehnologic trebuie sa fe intr-un loc strict repartid si nici Icaz sa nu fie schimbat cu inventarul de podea; Trebuie sa fim ateni cind lucram cu cutiteleSe interzice de a baga mina in camera de lucru a mainii in timp ce maina functioneazaIgiena de producie este un sistem de aciune organizatorice si sanitaro-igienice care preimpina influenta factorilor de producer duntori asupra omului. Influenta acestor factori provoaca diferite boli. Factorii duntori se impari in: 1.Fizici2.Chimicii bioxidul de carbon); 3 3.Biologici( di ferite boli, gripa,holera); 4. Psiho-fiziologjci(zgomotul)

Securitatea incendiara este una dintre cele mai insemnate probleme a ocrotirii muncii omului la intreprindre.Conditiile generale pentru asigurarea antiincendiara sunt urmatoarele:Fiecare angajat este obligat sa cunoasc sis a ndeplineasc regulile antiincendiarereglementare, n caz de incendiu sa ia masuri necesare pentru lichidarea urgent a fumului.incendiile se pot stinge cu apa, nisip, stingator.; Locurile de lucru trebuie s fie ntreinute inordine atit in timpul lucrului cit si dupa terminarea Iui. utilajul trebuie sa fie curit de prafinflamabil; Pe teritoriul fabricii se interzice incendierea hirtiilor, gunoiurilor si rmielorde producie; Fumatul pe teritoriu si in ncperile fabricii se permite in locuri special;Materialele inflamabile trebuie sa fie dispuse nu mai aproape de 0.5m de la panouri,aparate, lampe electrice si de la reeaua electrica.; Se interzice folosirea lichidelorinflamabile pentru splarea utilajului; Materialele de ungere ce se folosesc in scopuritehnologice trebuie sa fie pstrate in dulapuri special de metal strins nchise; In caz deincendiu se folosete numrul de telefon 901 la unitatea incendiara si se comunica locul,adresa incendiului.Tehnica securitii in laborator In laboratoarele ntreprinderii de panificaie toti lucratorii treebuie sa respecte regulile tehnicii securitii.In fiecare laborator trebuie sa fie stingatoere, lada cu nisip, pisla si attele.Mijloacele pentru stingerea incendiului trebuie sa fie amplasate in locuri special in stare de funcionare. Toti lucratorii laboratorului trebuie sa lucrze in echipament de proiective sanitary si in caz de necessitate de a se folosi cu mijloace individuale de proiective, in fiecare laborator trebuie sa fie o trusa medicala. Toate lucrrile cu substantile corozive, toxice trebuie sa fie nfptuite cu nise, care trebuie sa fie dotate cu aspiraie superioara si bordure, care nu permit scurgerea lichidelor pe podea. Mesele de lucru sunt destinate pentru lucrul cu acizii si bazele, trebuie sa fie acoperite cu material anticorozive. Robinetele cinductelor de gaz si apa trebuie sa fie amplasate la bordurile din fata a meselor si nielor, sis a fie amplasate astfel, ca sa excludem momentele de deschidere intimplatoare a lor. La folosirea hazului di reeaua exterioara este necesar de a amplasa un robinet comun Ia intrare, care nchide, in caz de necessitate, intrarea gazului in ncperile laboratorului. Cuptoarewle, plitele electrice, baile electrice, dulapurile de uscare si alte instalaii trebuie sa fie situate pe mese, care sunt acoperite cu retele metalice cu garniture de azbest; instalaiile electrice de nclzire trebuie sa fie amplasate Ia distant mimma de 0.25m de la perete; Ia o prize se permite de a conecta instalaiile electrice cu puterea comuna nu mai mare de 0.8kw trebuie sa fie alimentate de la reeaua electrica. Alimentarea de la prize se interzice. Toate instalaiile trebuie sa aiba legare la pamint Centrifugue trebuie sa fie intarite de pamint sau de masa. In timpul lucrului capacul de sus al centrifugii trebuie sa fie inchis si ntrit cu piulia. Frecwenta turaiei nu trebuie sa fie mai mare ca in paaport. Toti lucratorii care lucreaz cu acizi sau baze sunt obligai sa s foloseasc de ochelari de proiective cu rama de piele sau de cauciuc, de manusi de cauciuc, de sort de cauciuc si de cizme de cauciuc, este interzis de a lucre cu bazele sau acizii fara ochelari de proiective! Pentru a turna acizii si bazele din sticla in tara mrunta este necesar de un sifon si pompa de mina. Pilniile folosite pentru turnarea lichidelor aggressive in alte vase trebuie sa fie cu vase ncovoiate. Dizolvarea acizilor in apa trebuie nfptuita cu vesela de sticla cu pereii subiri prin metoda turnrii pe beiorul de sticla a acidului(fluz subire) in apa si invers. Pentru obinerea soluiei de baza, bucile mici de baza se cufunda in apa cu ajutorul pensulei si se amesteca continuu. Bucile mari a bazelor corozive trebuie sa fie frmiate in Ioc special, prevendtiv acoperind bucata cu material dens. Acizii si bazele vrsate trebuie imediat neutralizate, iar apoi trebuie splate cu apa. pentru neutralizarea bazelor se folosesc soluiile de acid boric, pentru neutralizarea acizilor- soluie de sode alimentara de 5%. Substanele toxice trebuie sa fie pstrate in incaperi special cu nisa. Cheia de la aceasta secie trebuie sa fie la eful laboratorului. Eliberarea substanelor toxice trebuie sa fie infaptuita strict dupa masa cu inregistrarea obligatory in registru special, la pstrarea reactivelor chimice si soluiilor lor pe tara trebuie sa fie stichetata. Pe eticheta trebuie sa fie inscrisa denumirea si formula chimica a substanei, densitatea, concentraia, data prepararii si familia lucratorului, care a preparat acest reactive. In afara de aceasta, odata vesela cu |reactivi trebuie sa fie numerotata, si fiecare reactiv trebuie intotdeauna sa ocupe acelai loc. In laborator se interzice de a pstra substanele uor inflamabile in cantitatea, care depete necsitatea de substana pentru 24 ore.