declaraţia lui ceausescu din aprilie 1964

8/15/2019 Declaraţia Lui Ceausescu Din Aprilie 1964

http://slidepdf.com/reader/full/declaratia-lui-ceausescu-din-aprilie-1964 1/6

1.PREMISE ALE „LIBERALIZĂRII” REGIMULUL – DECLARAŢIA DIN APRILIE 1964

Carta stalinismului national: Declaratia PMR din aprilie 1964

Vladimir Tismaneanu aprilie 25, 2014 Dosar talin, !lo"al # $uropa, Politica % Doctrine(http:!!!."#$t%&'t#%).%#*+#',+-%#p,",%t,-)t,+&$&)/+&-$,t&#$,+-0"+,%,t&,-p/%-0&$-,p%&+&-1964

Motto: &Politica lui Ceausescu nu se poate e'plica (ara De) si (ara Declaratia din 1964*+

Paul -iculescu.Mi/il

$manciparea elitei comuniste din Romania, rupata in )urul lui !eore !eoriu.De), de

tutela eemonica moscoita a coincis cu o cateorica si orolioasa respinere a

ruscioismului ca strateie politica anti.stalinista, cu toate e/itarile, inconsecentele si

reculurile stiute* 3 (ost de (apt Carta stalinismului national* Multi si.au incipuit, cedand

andirii de/ideratie is(ul tinin7, ca a urma o Primaara de la 8ucuresti* .au inselat*

C#/$&)t&& %#/,$& , 2p+#,t,t &$t$)&3&",%, "#$3+&"t+& 0&$t% M#)"#, )& B&5&$*,""$t,%, t$0&$t+#% "$t%&3* 0&$ /&)",%, "#/$&)t, *+#',+, p$t% ,-)& ,3&%/,p%#p%&, +&$& ,t#$#/&)t,* 3u repudiat traditia soietocentrica si modelul ieraric care

aranta Moscoei o po/itie de suprematie* n locul de(initiei consacrate a internationalismului

solidaritatea neconditionata cu R7 se propunea una mai elastica, inspirata, in (ond, de

te/ele comunistilor italieni si iuoslai priind policentrismul ori, mai precis, unitatea in

diersitate*

n auust 1964, reista &;upta de clasa+, oranul teoretic al PMR, condusa de eteranul

ilealist te(an Voicu, unul dintre autorii te'tului Declaratiei, pu"lica &-ota memoriala de la

alta+, testamentul politic al lui Palmiro Toliatti* $ident, acest lucru nu se putea intampla(ara apro"area e'plicita a lui !eoriu.De)* 3semeni lui Toliatii, De) era cat se poate de

sceptic priitor la ideea, promoata de soietici in special prin interpusii lor, partidele

comuniste din naria, Polonia, RD! si Ceosloacia, a conocarii unei con(erinte mondiale

a partidelor comuniste cu scopul "lamarii conducerii PC Cine/ pentru actiitati &sci/ioniste+*

n clasica sa lucrare &Te oiet 8loc+ <arard niersit= Press, 196>7, ?"inie

8r/e/insi nota caracterul &remarca"il de eement+ al Declaratiei din aprile* Mai mult,

cele"rul politolo considera ca, dupa moartea lui !eoriu.De), -icolae Ceausescu ar (i

putut de/olta tendintele de emulare a titoismului, inclusi pe linia unui comunism nealiniat

&pentru care mre -a= platise un asemenea teri"il pret+*

n realitate, dupa decesul micului talin de la 8ucuresti care a (ost !eoriu.De), in

conducerea PMR, deenit PCR la Conresul al @.lea din iulie 1965, se derula o lupta intre o

directie li"erali/anta in plan politic, economic si cultural7, sim"oli/ata de premierul on

!eore Maurer, si linia dura a aparatului de partid, repre/entata de -icolae Ceausescu si

rupul locotenentilor sai Viril Tro(in, Manea Manescu, lie Verdet, Petre ;upu, !eore

Pana, Vasile Patilinet, on tanescu, Ma'im 8erianu7* Paul -iculescu.Mi/il s.a situat la

mi)loc: apropiat de Ceausescu, era in eala masura in(luentat de te/ele noatoare care se

nasteau atunci in de/"aterile teoretice din partidele comuniste ale $uropei Accidentale, in

primul rand cel din talia*

&Declaratia+, un document atent construit si redactat cu ma'ima ri)a, tre"uie asadar conte'tuali/ata, plasata in cadrul compreensi al istoriei comparate a comunismului: ce se



petrecea in miscarea comunista la acel ceas istoricB Care erau (ortele centri(ueB nde se

situau De) si "aronii sai in acele polemiciB Continuind linia Plenarei din noiem"rie.decem"rie

1961, &Declaratia+ a rescris istoria 8locului oietic si a deenit i/orul de leitimi/are a

rupului pretins national * arumentele insistente ale lui Paul -iculescu.Mi/il in acest sens,

de pilda in olumul &A istorie traita+, $ditura $nciclopedica, 199>7*

n momentul adoptarii &Declaratiei+, e'istau inca mii de detinuti politici in Romania*

3mnistia din ara acelui an nu insemna ca dictatura renuntase la am"itiile monopoliste, ci era

o concesie (acuta Accidentului, tot asa cum Tito (acuse unele concesii dupa ruptura cu talin*

-ici or"a de o critica a metodelor criminale ale ecuritatii, nici or"a de o reducere a

numarului de in(ormatori* -ici or"a de rea"ilitari* Calaul 3le'andru Draici continua sa

conduca, de nimeni stinerit, monstruosul aparat terorist al M3*

aptul ca &Declaratia+ a (ost inspirata si scrisa de oameni direct implicati in cele mai

intunecate momente ale stalinismului spune totul despre ce se urmarea* $ste inimaina"il ca

un $mil 8odnaras, -icolae Ceausescu sau ;eonte Rautu ar (i dorit o li"erali/are interna* Toti

trei erau stalinisti indar)iti* Mi/il insusi, cum stim, (usese locotenentul (idel al lui Rautu in prioana impotria intelectualilor si ilealistilor din anii 195.1960* $ident, rolul lui Maurer

poate si 3le'andru 8arladeanu7 este di(erit si putem detecta de"utul con(lictului ulterior

dintre re(ormatorii moderati si neo.stalinistii pseudo.nationalisti*

Catea elemente istorice pot lumina ta"loul epocii si e'plica po/itiile adoptate de De) si

camarila sa, in randul careia -icolae Ceausescu, o"edient, (anatic, o"tu/ si aresi, era de.

acum un persona) cu ma'ima in(luenta* n primul and, liderii de la 8ucuresti au priit cu

ma'ima suspiciune atacurile lui -iita <ruscio impotria mitului lui talin* Diortul dintre

8ucuresti si Moscoa atata cat a (ost7 a aut loc pe (ondul celui de.al doilea al de

destalini/are din R* Pentru De), care pariase inca din iunie 195>, cum a demonstrat

!eores <aupt intr.un e'celent articol aparut in ranta in 1964, pe ictoria rupului stalinist

din Pre/idiul CC al PC, era or"a de propria sa "iora(ie politica, de implicarea sa directa

in marile crime ale stalinismului din Romania* De.aici si a(initatile cu Mao, pentru care

ruscioismul repre/enta ictoria rei/ionismului in miscarea comunista*

Plenara din noiem"rie.decem"rie 1961 a (ost e'act acel spectacol misti(icator menit sa

masluiasca istoria PCR si sa o pre/inte in cip teleoloic drept o lupta dintre o &rupare

patriotica+ intrucipata de De) si oamenii sai, si cea (ormata din &oamenii Moscoei+,

culminand in trium(ul (actiunii De)* n aceasta i/iune, putin conta ca, de pilda Teorari

!eorescu si Miron Constantinescu se a(lasera in tara in anii ra/"oiului si ca (acusera parte

din rupul dominat de !eoriu.De)*

3s dori sa amintesc aici un detaliu simptomatic* $'ista oci, inclusi (ostul se( de ca"inet al

lui De), Paul (etcu 1926.19947, dar ciar si Paul -iculescu.Mi/il 192E.2007, care incearca

sa acredite/e ideea ca De) a ramas pe eci marcat de rolul sau, impus mai e'act spus, atri"uit7

de talin, in e'comunicarea lui Tito* -u ne ca asa poestea el, poate asa o si edea, dupa

1956, istoria acelui an 1949 cand, la con(erinta Comin(ormului 8iroul n(ormati al

partidelor comuniste si muncitoresti7 de la 8udapesta, De) a citit raportul.reci/itoriu &PC din

uoslaia in mainile unor asasini si spioni+* A pro"a ca De) nu a (ost constrans a pre/inte

maca"rul Raport este si (aptul ca pe lista &tradatorilor si reneatilor+ titoisti aparea si numele

lui ;ucretiu Patrascanu, al sau nemesis in PMR*



lterior, s.a tot plans ca nu a (ost consultat, ce de (apt el ceruse o posi"ila intalnire cu Tito

pentru a calma situatia* -u cred ca isi putea permite o asemenea atitudine* Mai dera"a, cred

ca De) a (ost (latat, onorat si incantat ca tocmai lui i se daduse aceasta misiune* talin aea

neoie de un mea(on care sa nu (ie direct leat de emiratia cominternista 3na Pauer,

Flement !ottald, 8olesla 8ierut, Vulo Cereno, Mat=as Raosi petrecusera anii

ra/"oiului in emiratie in R7* De) nu era un &moscoit+, deci ocea sa rasuna alt(el, ciar daca spunea e'act ceea ce dicta Fremlinul* 3cel discurs, pe care ulterior aea sa.l rerete atat

de tare, a (ost de (apt certi(icatul de acceptare a l lui De) in cel mai select clu" stalinist* $ra

pro"a ca enialissimul eneralissim aea incredere in ce(eristul din 8alcani*

n plan ideoloic, esential pentru ceea ce istoricul Martin Malia de(ineste drept &partocratii

ideocratice+, linia ruscioista, mai ales dupa Conresul al @@.lea din octom"rie 1961,

aparea drept un pericol mortal pentru stalinistii de la 8ucuresti* Pu"licarea, cu apro"area

directa a lui <ruscio, a nuelei &A /i din iata lui an Denisoici+ de 3lesandr ol)enitin, a

(ost un soc pentru Rautu si acolitii sai* Deran)au romanele si memoriile anti.staliniste scrise

de autori precum Fonstantin imono, l=a $ren"ur si Fonstantin Paustosi*

n aceste circumstante, are loc mo"ili/area &(rontului istoric+, o tema cercetata cu pro(un/ime

de catre 8odan C* aco"* ;a (el, conducerea PMR incepe sa (lirte/e tot mai ostentati cu

personalitati intelectuale de e'ceptie, in primul rand !* Calinescu si Tudor 3re/i* storicul

Cristian Vasile s.a ocupat in cip sistematic de politicile culturale ale reimului De)*

Pu"licarea manuscriselor &Mar' despre romani+ aea e'act scopul de a seri o lectie

soieticilor cu propriile lor arme ideoloice* $'act in acesti termeni se discuta su"iectul o

spune P* -iculescu.Mi/il7* n rol.ceie l.a )ucat in acea actiune academicianul 3ndrei Atetea,

deenit unul din pilonii noii istoriora(ii &de.rolleri/ate+, in curs de conertire la traditia

inter"elica* ncepand cu anul 196E, se produce o incontesta"ila rela'are intelectuala*

3paritia saptamanalului &;umea+, dupa ce ani de /ile in(ormatiile despre iata internationala

(usesera o(erite e'clusi prin traducerea reistei soietice &Timpuri noi+ -ooe remia7,

indica o modesta, dar reala, descidere* Director a (ost numit !eore ascu, intelectual

ilealist, detinut politic in anii 50, renumit pentru a"ilitatile sale tactice* $l conducea, in

acelasi timp, reista &Contemporanul+ unde, spre stupoarea multora, incepea rea"ilitarea

marilor (iuri ale culturii romanesti, neate si denirate in anii anterior, in primul rand Titu

Maiorescu* Tot acolo, 3* $* 8acons= incepea o ru"rica ce aea sa intre in leenda despre

noile curente din literatura uniersala* Dictatura lui Miai 8eniuc la niunea criitorilor se

apropia de s(arsit* Reeneau in painile reistelor literare autori precum Vladimir treinu si

er"an Cioculescu* $'istau ratiuni pentru a crede ca, macar in iata culturala, a urma o

perioada mai (asta* Ceea ce, tre"uie spus, s.a si petrecut, cel putin pana in 19>1*

n plan economic, con(lictul s.a tradus in s(idarea 8ucurestiului la adresa interationismului

propus de <ruscio si de liderii din RD!, Polonia si Ceosloacia* Mi/a era importanta

pentru intreaa strateie economica a PMR, in primul rand leata de continuarea

industriali/arii si de desciderea tenoloica spre Vest* n aceasta priinta, pu"licarea

articolului economistului Costin Murescu de respinere a &Planului Vale+ a (ost un moment

crucuil in metamor(o/area unui partid.paria termenul ii apartine pro(esorului Fen Goitt7

intr.o (ormatiune capa"ila sa repre/inte reale interese nationale*

n plan politic, PMR se (ereste de contaminarea cu irusul rei/ionist* Prelucrarile

&Declaratiei+ pun accentul pe i/ionarismul intelept al ecipei De), pe dimensiunea nationala, pe necesitatea unirii tuturor (ortelor patriotice in )urul &conducerii mar'ist.leniniste in (runte



cuH+* Mitul unanimist este de.acum inredientul central al dramaturiei politice o(iciale*

Cer"erii propaandei raman in (unctiei si eea/a sa nu se produca niciun (el de alunecare

eretica* n auust 1964, la doua decenii de la 2E auust 1944, inci/itorul de partid on Ganos7

Vinc/e scria (uri"und in &canteia+, oranul CC al PMR, despre &tradatorul Patrascanu+, un

semn reu de neli)at ca marotele de)iste au ramas nea(ectate de &Declaratie+H

n plan psioloic, al relatiilor personale dintre liderul roman si cel soietic, este de notat

aersiunea lui De) pentru ceea ce el percepea drept aenturismul de "u(on al lui -iita

ereieici, (rustrarile personale datorate proer"ialei impulsiitati a succesorului lui talin

in (runtea PC* Mai mult, il deran)a puternic (aptul ca soieticii (oloseau o actia aentura

in Romania si in(ormatii con(identiale, direct leate de discutiile din conducerea PMR,

a)uneau instantaneu la Moscoa* Dupa plecarea trupelor soietice, in 195, De) a (acut tot

posi"ilul pentru a se de"arasa de cei pe care ii considera, cel mai adesea )usti(icat, drept spioni

soietici* Vecea sa unealta, Pintilie 8odnareno, /is Pantiusa, a (ost mutat de la ecuritate la

Militie si a capatat atri"utii mai dera"a administratie in M3*

3 nu se intelee ca De) era neaparat un admirator al lui Mao* l socotea si pe acesta un radicalcapa"il de actiuni e'treme* 3 spus.o (ranc in discutiile din 8iroul Politic care au premers

&Declaratiei+* Dar initiatie en amplasarea racetelor in Cu"a (ara consultarea statelor din

Tratatul de la Varsoia si cri/a care s.a nascut din aceasta nesa"uinta a lui <ruscio au

contri"uit la deci/ia lui De) de a )uca o carte cat mai distanta in raport cu Fremlinul* Vi/itele

icepremierului !* !aston Marin, unul dintre con(identii lui De), in tatele niite 196E si

19647, intalnirea ministrului de e'terne Corneliu Manescu cu secretarul de stat Dean Rus,

calatoria o(iciala a premierului Maurer in ranta 19647 erau tot atatea indicatii ca politica

e'terna a Romaniei comuniste se a(la in plina de.sateliti/are* n aprilie 1964, De) a eitat sa

participe la cermonia de la Moscoa prile)uita de implinirea arstei de >0 de ani de catre

-iita <ruscio* ;.a trimis pe Maurer, la (el cum tot Maurer a participat la (estiitatile din

8erlinul de $st leate de implinirea aceleiasi arste de catre satrapul stalinist local, Ialter

l"rict*

A amintire personala* $ra in toamna anului 196E, ;iceul nr 24 actualul &Gean Monnet+7 a"a

se in(iintase* $ram in clasa a sasea* Coleul meu de clasa !eore !ita7 !eoriu, (iul

;icai si al lui Marcel Popescu, nepotul liderului PMR, spunea "ancuri cu <ruscio* nele

erau e'trem de de(aora"ile acestuia* $ram catia acolo, eu l.am intre"at daca nu se temea sa

spuna asemenea "ancuri* Mi.a raspuns ca le stie de la "unicul sau* Poate ma inseala memoria,

dar cred ca printre cei care il ascultatu pe !ita "atandu.si )oc de <ruscio era si -icu

CeausescuH

7D"+,%,t&,” , 3#)t ,),0,% $ 0#"/$t )$t&,+ &$ ,3&%/,%, ,t#$#/&& 0,% )& &$)p%,&t&%, $& *%p p#+&t&" $/&5+#"&t %)p#$),'&+ p$t% p%,"t&"&+ "%&/&$,+ ,+)t,+&$)&/+& 0&$ R#/,$&,. A &$*,0&t %#)t&%, $#% 5/,t,t& 0 ,0,% )& , p%pt,t$/%#,) /&$"&$&. I$t% ,")t, t8, ", &$ R#/,$&, $ %, $#&, 0 %,'&+&t,%,$&/,$& ", *%,t& +& Gh#%*h&-D5 )t,+&$&)/+ %#/,$)" ,% 3& 3#)t $+ &$ 3#$0/#0%,t )& "h&,% '$&*$.

U$+ 0&$ '$3&"&,%&& 0&%"t& ,& 7D"+,%,t&&” , 3#)t N&"#+, C,))" //'% ,+B&%#+& P#+&t&" )"%t,% ,+ CC ,+ PMR )& )3 ,+ D&%"t&& %*,$&8,t#%&" 0"&%)p#$),'&+ " ",0%+. -u sunt de acord cu asertiunile lui !* 3postol care sustinea ca in

acea perioada deci in 19647, De) se preatea sa.l numeasca pe Ceauesecu secretar insarcinatcu aricultura* n auust 1964, Ceausescu a condus deleatia PMR la (uneraliile liderului



comunist italian Palmiro Toliatti* Tot el a condus deleatia PMR la conresul niunii

Comunistilor din uoslaia* $ra direct implicat in contactele cu PC si PC Cine/*

Conducea cadrele, raspundea de dosare* n aceasta priina, Paul -iculescu.Mi/il aea

dreptate: (ara a mentiona &Declaratia+, Ceausescu a continuat, dupa enirea la putere, linia

codi(icata in acel document* n acest sens, a e'istat o continuitate imposi"il de inorat ori de

neat intre !eoriu.De) si succesorul sau*

Reretatul istoric E*$ D$&8 a sinteti/at remarca"il esenta si semni(icatiile momentului

aprilie 1964: &Trebuie spus însă că “independenţa” faţă de Uniunea Sovietică a fost, în primul rând, a conducătorilor, Dej şi apoi eauşescu, şi nu a ţării! "omânia a continuat să fie membră a !#!$!"! şi a Tratatului de la %arşovia, a continuat să facă spionaj împotrivademocraţiilor occidentale şi să transmită informaţii şi te&nolo'ie în U"SS! (n ciuda“independenţei” ţării, modelul sovietic de de)voltare internă a devenit tot mai puternic în

"omânia, mult mai puternic decât în celelalte ţări socialiste care*şi proclamau desc&isvasalitatea faţă de +oscova! -. Declaraţia din aprilie /012 a adus o oarecareindependenţă e3ternă, dar plătită cu o consolidare a stalinismului pe plan intern! De fapt,

în "omânia nu a avut loc niciodată o adevărată destalini)are până în decembrie /040 *+

n cartea mult contestata si prea putin citita &Marele soc din (inalul unui secol scurt* on

liescu in dialo cu Vladimir Tismaneanu+ $ditura $nciclopedica, 20047, cel care in 1964 era

se(ul sectiei inatamant a CC al PMR, in cadrul Directiei de Propaanda si Cultura condusa

de ;eonte Rautu si de ad)unctul acestuia, Paul -iculescu.Mi/il7, deci un actiist ideoloic de

prim plan, spunea: &H"%,%, $& "#/$&)/ $,t&#$,+ , &$+#"&t p%#")+ 00)t,+&$&8,%. P%&$ ,",)t, p+,t3#%/, $,t&#$,+, )& D5 )& C,))" , #3%&t # ,"#p%&%)t,+&$&)/+& 0&$ P,%t&0+ C#/$&)t R#/,$.” Dp, ",% ", "h& +$&$&)t + &$))& ,%*%&5, ), )p$, ", ,"+ p,t%&#t&)/ ,% 3& 3#)t %,+. A 3#)t )&$tt&" 3#%/+,$0 "h)t&$,p,t%&#t&)/+ )p"&#) )& #p#%t$&)t ,+ $& *%p 0 )t,+&$&)t& ,3+,t& &$t%-# 0&)p%,t, ",t,%, $& &/p#)&'&+ +*&t&/&t,t&.

Recomandari:

ttp:##*lapunt*ro#2014#04#25#aprilie.1964.declaratia.de.independenta.(ata.de.propriul.

popor#

ttp:##reista*memoria*ro#BlocationJieKarticle%idJE6

ttp:##*contri"utors*ro#politica.doctrine#cine.a.(ost.paul.niculescu.mi/il.un.campion.al.

stalinismului.national#ttp:##*edituraenciclopedica*ro#sop#0E."i"lioteca.de.istorie.contemporana.a.

romaniei#aprilie.1964.primaara.de.la."ucuresti.cum.s.a.adoptat.declaratia.de.independenta.

a.romaniei

ttp:##*ucpress*edu#"oo*ppBis"nJ9>05202E>4>6 &talinism pentru eternitate* A

istorie politica a comunismului romanesc+, traducere romaneasca de Cristina Petrescu si

Draos Petrescu, Polirom, 2005L editia a doua, cu o noua pre(ata de Cristian Vasile, in curs de

aparitie, <umanitas, 20147*

ttp:##*curteaece*ro#pe.umerii.lui.mar'.o.introducere.in.istoria.comunismului.

romanesc*tml



ttp:##*ilsoncenter*or#pu"lication#eoriu.de).and.te.romanian.orers.part=.de.

soieti/ation.to.te.emerence.national

ttp:##*umanitas*ro#umanitas#(antoma.lui.eoriu.de)

ttp:##*contri"utors*ro#politica.doctrine#cine.a.(ost.eoriu.de)."i/antinism.stalinism.si.reolutie#

ttp:##*polirom*ro#catalo#carte#spectrele.lui.de).incursiuni.in."iora(ia.si.reimul.unui.

dictato.4>>5#

declaraţia lui ceausescu din aprilie 1964

Documents