indrumator 307 din 1964

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILORDirecţia Generală a Căilor Ferate

Pentru uz intern

ÎNDRUMĂTOR

pentru

REVIZIA APARATELOR DE CALE

Nr. 307

1964EDITURA TRANSPORTURILOR ŞI TELECOMUNICAŢIILOR

INTRODUCERE

Aparatele de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiune, bretele şi inimi izolate) având în construcţia lor piese prelucrate cu secţiuni variabile, iar unele dintre ele cu articulaţii precum şi cu discontinuităţi mari ale suprafeţelor de rulare, sunt solicitate mai intens prin izbiturile vehiculelor în mers, decât şinele de pe restul căii.

Cu toate că prin alcătuirea lor ele constituie părţile cele mai sensibile ale căii, aparatele de cale trebuie să facă faţă şi la eforturi mai mari decât materialul liniei curente, deoarece la trecerea peste macazuri, vehiculele îşi schimbă brusc direcţia atunci când circulaţia se face pe linia abătută, iar inima prezintă o întrerupere în continuitatea suprafeţei de rulare a şinelor.

Prin urmare este necesar ca aparatelor de cale să li se dea o atenţie deosebită, atât de organele de întreţinere şi telecomunicaţii, cât şi de acelea care le exploatează, prin efectuarea unor revizii amănunţite, care să garanteze depistarea celor mai mici defecte apărute, în scopul înlăturării lor la timp.

Îndrumătorul de faţă se adresează deci personalului din toate ramurile, care întreţine sau exploatează aparatele de cale.

El cuprinde organizarea reviziei aparatelor de cale precum şi tehnica acestei revizii.

Deoarece pe întreaga reţea există un număr mare de tipuri şi sisteme de aparate de cale, în prezentul îndrumător s-au dat normele generale de care trebuie să se ţină seama, urmând ca pentru fiecare tip şi sistem, secţiile de întreţinere să pună la dispoziţia personalului însărcinat cu revizia, datele necesare sub formă de planuri sau tabele.

Prevederile îndrumătorului de faţă se aplică la orice fel de aparate de cale (schimbătoare de cale, traversări, traversări cu joncţiune, bretele şi inimi izolate) centralizate, asigurate sau neasigurate.

În îndrumător s-au folosit termenii tehnici în uz şi anume : schimbătorul de cale simplu, care se compune din macaz, şinele de legătură, inima de încrucişare şi aparatul de manevră; traversarea cu joncţiune, care cuprinde 4 macazuri, 2 inimi duble şi 2 inimi simple; breteaua, care cuprinde 4 schimbătoare simple şi o traversare; traversarea simplă care cuprinde 2 inimi duble şi 2 inimi simple şi

ÎNDRUMĂTOR 307 2

inimile de încrucişare izolate care sunt la încălecări şi descălecări de linii.

1. FELUL REVIZIILOR

1.1. REVIZIILE APARATELOR DE CALE

Reviziile aparatelor de cale sunt :- revizii de control;- revizii cu măsurare (verificare).Ele se fac individual sau în comisie, prin colaborarea mai multor

organe din aceeaşi ramură sau ramuri diferite, interesate.

1.2.REVIZIA DE CONTROL

Prin această revizie se constată dacă părţile componente ale aparatelor de cale sunt complete şi în bună stare şi dacă funcţionarea lor este normală.

Atunci când găsesc necesar, organele care execută revizia de control, individual sau în comisie, fac şi măsurări pentru a constata dacă toleranţele stabilite nu sunt depăşite.

Părţile asupra cărora se va fixa în mod deosebit atenţia la revizia de control sunt :

La macaz : acele contraacele; barele de tracţiune şi barele de conexiune cu şuruburile de legătură, piuliţele şi şplinturile sau sârmele de siguranţă; fixătorii de vârf cu toate şuruburile, piuliţele şi şplinturile sau sârmele de siguranţă; solidaritatea în mişcare a ambelor ace; solidaritatea barei de tracţiune cu cea de conexiune prin şuruburile respective; starea ecliselor, alunecătorilor, pivoţilor, penelor şi proţapilor.

De asemenea se vor verifica locurile de sudură de la barele de tracţiune şi conexiune şi cele de la alte bare de transmisie de la macazuri.

La inima de încrucişare : vârfurile inimii, aripile (labele de iepure), contraşinele, penele, eclisele şi locurile sudate.

La aparatul de manevră : felinarul cu geamurile lui şi placa ce indică poziţia normală a macazului.

3 ÎNDRUMĂTOR 307

Revizia de control se face individual sau în comisie de către personalul care le întreţine, exploatează sau deserveşte aparatele de cale, la intervalele de timp fixate.

1.3. REVIZII CU MĂSURARE (VERIFICARE)

Această revizie are scopul de a constata starea pieselor componente ca la revizia de control şi de a se verifica prin măsurare dacă uzura pieselor, dimensiunile conform planului de poză şi nivelul aparatului de cale sunt în limita toleranţelor stabilite.

Această revizie se face individual sau în comisie de organele de întreţinere, la intervalele de timp fixate.

2. PERSONALUL OBLIGAT A FACE REVIZIA APARATELOR DE CALE, TERMENE DE REVIZIE, ÎNSCRIEREA, CONSTATAREA

2.1. REVIZIILE DE CONTROL ŞI REVIZIILE CU MĂSURARE (VERIFICARE)

Aceste revizii se fac : - de personalul din ramurile M şi CT conform RET şi instrucţiilor de

serviciu respective;- de personalul din ramura L după cum urmează : a) Revizorul de cale face revizia de control o dată sau de mai multe

ori pe zi, conform graficului de revizie a liniei.Defectele constatate ce nu pot fi remediate pe loc de revizorul de

cale se înscriu în condica de serviciu şi în carnetul său de buzunar şi se aduc imediat la cunoştinţă şefului de echipă sau picherului.

b) Şeful de echipă şi picherul fac împreună chenzinal, revizia cu măsurare a tuturor aparatelor de cale principale (din linia curentă şi din liniile de primiri expedieri din staţii) precum şi o jumătate din restul aparatelor de cale de pe raza echipei respective.

Rezultatul măsurătorilor se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor de cale al şefului de echipă, iar măsurile de remediere, în carnetul de şantier al echipei respective.

ÎNDRUMĂTOR 307 4

Stabilirea aparatelor de cale principale se face de şeful secţiei, împreună cu şeful staţiei ţinând seama de planul de exploatare al staţiei respective.

O dată la 6 luni fac împreună verificarea părţilor ascunse ale aparatelor de cale principale.

c) Picherul, între reviziile chenzinale de la pct. b) de mai sus, face revizii de control în cadrul reviziei generale a căii.

Aceste revizii pot coincide cu reviziile organelor superioare, atunci când picherul însoţeşte aceste organe.

Rezultatele controlului se înscriu în registrul de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei din staţiile respective şi în carnetele de şantier ale şefilor de echipă, cu indicarea deficienţelor constatate şi termenele de remediere.

Picherul, împreună cu şeful staţiei respective şi şeful de sector SCB, face lunar o revizie de control a tuturor aparatelor de cale din staţie şi din linia curentă.

La celelalte unităţi – depouri, ateliere de zonă etc. – în locul şefului de staţie participă şeful unităţii respective.

Rezultatele reviziei şi măsurile care trebuie luate pentru înlăturarea defectelor constatate, cu indicarea termenelor de remediere, se înscriu în registrul de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei al staţiei sau unităţii respective.

O copie după rezultatul acestei revizii se transmite secţiei L respective.

Picherul mai execută trimestrial, în lunile martie, iunie, septembrie şi decembrie, o revizie cu măsurare a tuturor aparatelor de cale.

Rezultatele măsurării se înscriu în carnetul de revizie a aparatelor de cale al picherului.

Aceste revizii trimestriale pot coincide cu alte revizii în afară de cele chenzinale, indicate la pct. b).

d) Subşeful de Secţie face lunar o revizie cu măsurare a aparatelor de cale pe jumătate din lungimea secţiei, după cum urmează :

- toate aparatele de cale principale;- o treime din restul aparatelor de cale.Rezultatele măsurării se înscriu în carnetele de revizie a aparatelor

de cale ale picherilor respectivi, iar constatările şi termenele de remediere în registrele de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei din staţiile, depourile, atelierele etc., respective.

5 ÎNDRUMĂTOR 307

De asemenea, constatările şi măsurile ce trebuie luate se consemnează şi în registrele de control de la districte.

e) Şeful de Secţie face revizia aparatelor de cale în acelaşi mod ca şi subşeful de secţie.

f) Şeful Serviciului L, subşefii de serviciu şi controlorii de sector, cu ocazia reviziilor de linie, fac şi revizia cu măsurare a aparatelor de cale, acolo unde cred necesar.

Rezultatele se înscriu în registrul de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei de la staţia sau unitatea respectivă.

2.2. ALTE REVIZII

În afară de reviziile aparatelor de cale care au termene fixate în prezenta instrucţie, toate organele arătate mai fac şi revizii din proprie iniţiativă sau conform anumitor instrucţii speciale precum şi în urma ordinelor directe scrise sau verbale.

2.3. ÎNSCRIEREA CONSTATĂRILOR

Constatările care se înscriu în registre şi carnete vor fi scrise citeţ, astfel, încât să fie bine desluşite de personalul care trebuie să ia cunoştinţă de ele.

Cei care au făcut constatările, individual sau în comisie, nu le vor înscrie şi nu vor semna registrele şi carnetele respective, decât după sfârşitul reviziei din staţia, depoul, atelierul etc., în care s-a făcut revizia.

În registrul de revizie a instalaţiilor siguranţei circulaţiei se va menţiona dacă s-au revizuit toate aparatele de cale sau numai o parte din ele în care caz se va arăta care anume.

În cazul staţiilor mari, cu aparate de cale numeroase, la care revizia durează mai multe zile, constatările vor fi înscrise zilnic, după terminarea reviziei respective.

2.4. ALTE OBLIGAŢII

Şeful şi subşeful secţiei L precum şi picherul vor mai controla dacă personalul de linie are toate piesele de rezervă necesare pentru cazul de defectare a aparatelor de cale şi toate piesele mărunte de schimb ca : şplinturi, şuruburi, piuliţe etc..

ÎNDRUMĂTOR 307 6

3. MODUL DE REVIZIE A APARATELOR DE CALE

3.1. TRAVERSELE ŞI BALASTUL

3.1.1. Traversele trebuie să fie conform pozei ca număr şi dimensiuni, iar starea lor trebuie să fie bună neadmiţându-se traverse rele.

Se examinează de asemenea dacă traversele crăpate sunt reparate.Dacă traversele sunt metalice se verifică să nu fie deformate, iar

găurile de fixare să nu fie lărgite.Burajul traverselor trebuie să fie bine executat.O atenţie specială trebuie dată verificării burajului traverselor de la

vârful şi călcâiul macazului şi la cele de la vârful inimii.

3.1.2. Balastul trebuie să nu fie pământos, iar zgura căzută de la locomotivă trebuie să fie îndepărtată, pentru a nu-l îmbâcsi. Nivelul balastului trebuie să fie cu 2 cm mai jos decât faţa superioară a traverselor.

Scurgerea apelor trebuie să fie asigurată astfel, încât aparatul de cale să nu băltească în apele provenite din ploi, din topirea zăpezii sau cele scurse de la locomotive.

Spaţiul dintre traversele între care se manevrează bara de tracţiune şi cea de conexiune să fie degajat de orice obstacol, iar scurgerea apelor mai ales iarna să se facă cu uşurinţă astfel, încât să nu stagneze, să îngheţe şi să imobilizeze astfel bara de tracţiune, făcând imposibilă manipularea acelor.

3.2. MACAZUL

3.2.1. Plăcile de sub contraace şi ace trebuie să fie în acelaşi plan. Ele trebuie să fie bine lipite de traverse şi prinse solid de acestea cu tirfoane sau şuruburi bine strânse.

Nu se admite lipsa cornierelor de conexiune dacă acestea sunt prevăzute în planul de construcţie. În cazul aparatelor de cale cu centralizare electrodinamică, cornierele de conexiune pot lipsi, iar plăcile transversale pot fi tăiate la mijloc în vederea izolării; în acest caz capetele vecine trebuie să fie prinse de traverse cu câte 2 tirfoane.

7 ÎNDRUMĂTOR 307

3.2.2. Acele şi contraacele nu trebuie să aibă rupturi sau crăpături. De asemenea, nu trebuie să aibă strâmbături în plan vertical sau orizontal. În acest scop se va verifica dacă talpa acului aflat în poziţie de lucru, reazemă pe toţi alunecătorii şi dacă nu se constată coturi.

Acele trebuie să se lipească bine de contraace la vârf şi pe toată porţiunea prescrisă. Întredeschiderea vârfului acului faţă de contraac, măsurată pe orizontală, nu se admite să fie de 4 mm sau mai mare.

În acest scop, se va face manevrarea acelor de mai multe ori pentru deplina convingere. Manevrarea trebuie să se facă uşor şi fără izbituri. Se va verifica dacă prin simpla ridicare a greutăţii, fără antrenarea barei de tracţiune acele nu se întredeschid. De asemenea, dacă prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor, în special la călcâi sau în dreptul proţapului, ele nu se întredeschid.

În caz că se produce o întredeschidere, se va stabili cauza.Distanţa dintre ac şi contraacul său, atunci când acul este dezlipit

trebuie să fie cea prescrisă sistemului de manipulare şi în nici un caz sub 125 mm. Măsurarea acestei distanţe se face în dreptul barei de conexiune.

Se va controla dacă acele au lovituri la vârf care împiedică lipirea de contraac sau ştirbituri.

Nu se admite ştirbirea vârfului acului pe o lungime mai mare de : - 200 mm pentru macazurile aflate în linii directe şi în liniile de

primiri şi expedieri de trenuri;- 400 mm pentru macazurile aflate în celelalte linii.Ştirbiturile trebuie rotunjite spre a nu permite urcarea buzei

bandajului pe ac sau contraac.Aşezarea pe alunecători a acelor aflate în poziţie de lucru trebuie să

fie perfectă, nefiind permis a exista vreun spaţiu liber între talpa acului şi faţa alunecătorilor. Se va verifica, în special, dacă vârful acului sau călcâiul stau nerezemate pe alunecători din cauza traverselor deburate sau a uzurii pivotului. Verificarea se face prin apăsarea vârfului sa călcâiului acului.

La macazurile pe care circulaţia se face mai mult pe o direcţie decât pe cealaltă, se produce uzura inegală a contraacului direcţiei circulate faţă de acul său.

Această diferenţă de uzură nu poate întrece valoarea de 4 mm.

ÎNDRUMĂTOR 307 8

Nu se admite nivelul acului mai jos decât al contraacului cu 2 mm şi mai mult pe porţiunea unde distanţa dintre feţele laterale de rulare ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare.

În cazul acelor curbe, curbura lor va fi conformă cu planul de poză.

3.2.3. Prinderea contraacelor de plăci trebuie să fie făcută în bune condiţii, în care scop cleştii de prindere şi sprijinitorii nu trebuie să permită deplasarea contraacului faţă de placă.

3.2.4. Alunecătorii trebuie să aibă feţele perfect plane şi lucioase, iar capetele niturilor să fie polizate pentru a nu împiedica manevrarea acelor. La alunecătorii sudaţi se va observa să nu existe crăpături în sudură.

Ei vor fi perfect curăţiţi şi unşi, nefiind permis să fie acoperiţi cu unsoare îmbâcsită cu praf, noroi, nisip etc..

Se va observa ca acele în cursa lor să nu cadă de pe alunecători, deoarece ar provoca imposibilitatea revenirii înapoi a acului la o nouă manevrare.

3.2.5. La acele care au urechi de legătură nituite pentru prinderea cu barele de conexiune se va verifica dacă urechile sunt perfect nituite şi fără jocuri.

3.2.6. Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie complete şi să aibă dimensiunile în forma prevăzută în planul de construcţie al schimbătorului.

Este interzis să fie ajustate îndoindu-le prin izbirea cu ciocanul la rece.

Barele strâmbate în urma accidentelor trebuie să fie imediat îndreptate sau înlocuite cu altele bune, conform planului de construcţie respectiv.

La barele de conexiune de la vârful macazurilor, unde prinderea se face prin şuruburi sau bolţuri, se va cerceta dacă acestea sunt asigurate prin şplinturi.

În cazul când şuruburile sunt asigurate prin piuliţe, acestea se vor afla întotdeauna la partea de jos a şuruburilor şi vor fi asigurate prin şplinturi.

Nu este permis ca şurubul să se monteze cu piuliţa în sus, deoarece prin deşurubarea piuliţei şurubul cade, iar lipsa de legătură între bara de

9 ÎNDRUMĂTOR 307

conexiune şi ac face ca acesta să rămână nemişcat la manipularea barei de tracţiune şi dă naştere sigur la accidente grave.

Cel ce face revizia macazului se va convinge prin încercare cu mâna dacă acest şurub este bine fixat şi nu-i lipseşte piuliţa şi şplintul.

Şplintul poate fi înlocuit prin sârmă cu diametrul de 4 mm suficient de lungă, aşa încât, să se poată răsuci şi lega deasupra barei respective.

În acest caz, cel care face revizia macazului va verifica dacă sârma este petrecută prin gaura şurubului şi dacă nu a fost ruptă sau tăiată cu ocazia lucrărilor de reparaţii, astfel, încât ea nu mai îndeplineşte rolul de şplint, iar răsucirea şi legarea ei pe bara de conexiune este fără efect.

Este interzis a se lega bara de tracţiune de cea de conexiune prin sârmă sau orice alt mijloc decât cel prevăzut prin planul de construcţie.

Este interzis de asemenea de a se elimina jocurile de la şuruburi sau bolţuri prin introducerea de piese (crampoane, sârme, cuie, etc.) între urechea barei de conexiune şi talpa acului sau în alte locuri.

Barele de conexiune şi tracţiune trebuie să fie în perfectă stare de curăţenie. Cele care au capetele şi urechile prinse prin sudură vor fi verificate în mod deosebit la locurile de sudură cu ocazia tuturor reviziilor pentru descoperirea eventualelor fisuri.

Barele la care se constată fisuri vor fi imediat înlocuite.Cu ocazia verificării părţilor ascunse la macazuri se va face şi o

verificare amănunţită a tuturor barelor (locuri sudate, fileturi, manşoane, bolţuri, şplinturi etc.).

3.2.7. Pivotul de la călcâiul acului nu trebuie să joace în locaşul său, atât în planul orizontal, cât şi vertical, deoarece aceste mişcări pot produce deplasarea vârfului acului faţă de contraac, la trecerea vehiculelor, şi favorizează atacarea falsă a acului de către buza bandajului roţii.

Aceste jocuri se produc din cauza uzurii mari atât a pivotului, cât şi a locaşului acestuia.

Uzura nu trebuie să permită un joc mai mare de 2 mm al călcâiului acului, atât în plan vertical, cât şi în plan orizontal. Aceste jocuri se vor determina prin împingerea acelor cu ajutorul manelelor.

La macazurile cu pivoţi înalţi, se va examina dacă pivotul este bine prins de placă şi dacă nu există joc între călcâiul acului şi pivot, precum şi dacă pivotul nu este crăpat, în care caz el trebuie să fie înlocuit imediat.

ÎNDRUMĂTOR 307 10

Dacă legătura la călcâiul acului este făcută cu eclise, se va examina ca acestea să nu fie rupte sau crăpate şi deci să lipsească legătura sigură între ac sau contraac şi şina de legătură.

În general aceste eclise sunt îmbâcsite cu uleiuri şi praf din care cauză simpla lor privire nu este suficientă pentru a se constata în ce stare se găsesc; ele trebuie curăţate şi observate dacă nu au crăpături.

Încercarea lor trebuie făcută prin uşoare lovituri cu cheia.Uzurile şi jocurile de mai sus vor fi verificate în mod amănunţit cu

ocazia verificării părţilor ascunse ale aparatelor de cale.Demontarea se va face prin demontarea acelor, iar rezultatele se vor

înscrie în carnetul de revizie a aparatelor de cale şi vor fi comunicate secţiei de întreţinere.

3.2.8. Pentru ungerea pivoţilor la macazurile care au pivoţi ce intră în locaş se va examina dacă acest locaş este plin cu ulei şi dacă orificiul de ungere nu este astupat.

Locaşul se consideră plin atunci când uleiul se revarsă pe suprafaţa plăcii sub călcâi, astfel, încât frecarea acestei suprafeţe de către partea pivotului care reazemă pe ea să fie cât mai mică în scopul micşorării uzurii plăcii şi pivotului.

3.2.9. La macazurile prevăzute cu fixători de vârf (cârlige) se va examina dacă fixătorul îşi face cursa complet şi fără izbituri şi dacă fixarea acului de contraac este perfectă. Fixătorii fiind uneori forţaţi pot căpăta crăpături invizibile, şi de aceea trebuie curăţaţi cu atenţie pentru a se putea descoperi aceste crăpături.

Se vor examina de asemenea, şuruburile de articulaţie cu piuliţele şi şplinturile lor, a căror lipsă nu este permisă.

3.2.10. La macazurile cu ace flexibile, încastrate la călcâi, se va observa ca acele să nu fie prea rigide aşa încât să cauzeze ruperea şurubului de control când sunt centralizate.

3.3. APARATUL DE MANEVRĂ3.3.1. Aparatul de manevră al macazului trebuie să fie curăţit şi uns

în vederea unei uşoare mânuiri. La revizie el va fi manipulat efectiv pentru a se vedea modul lui de funcţionare.

Acul trebuie să se lipească perfect de contraac atunci când contragreutatea a ajuns la cursa ei maximă, nefiind permis a se apăsa greutatea cu mâna pentru asigurarea acestei lipiri.

Este interzis a se scurta cursa contragreutăţii prin introducerea de corpuri străine la articulaţiile aparatului de manevră.

11 ÎNDRUMĂTOR 307

Se va observa să nu se producă frecări între două piese care ar împiedica buna funcţionare a aparatului.

La aparatele de manevră prevăzute cu portcapră acestea vor fi prinse solid cu un capăt de traverse prin tirfoane iar celălalt capăt va fi încastrat în pământ sau în beton slab.

3.3.2. Felinarul macazului trebuie să fie bine fixat în suportul lui, aşa, încât să arate în mod corect poziţia reglementară.

Nu este permis jocul între bucşa de fixare a felinarului şi suportul lui, căci prin manevrări se deplasează felinarul faţă de poziţia corectă şi se poate răsturna chiar lampa.

La felinarele speciale cu palete se va verifica buna funcţionare a acestora.

Numărul felinarului va fi scris citeţ şi vizibil, refăcându-se scrierea atunci când cifrele nu mai pot fi desluşite.

3.3.3. Geamurile felinarului trebuie să fie de dimensiuni şi culori reglementare, să asigure etanşeitatea felinarului şi să fie curate. Staţia, depoul, atelierul sau altă unitate beneficiară a aparatului de cale vor avea totdeauna rezervele necesare de geamuri şi vor înlocui imediat pe cele sparte.

3.4. ŞINELE DE LEGĂTURĂ3.4.1. Şinele de legătură trebuie să fie montate conform planului de

construcţie a schimbătorului de cale, atât în aliniament, cât şi în curba liniei abătute.

În cazul când se constată coturi în curba liniei abătute, sau ea este prea aspră, se va verifica dacă distanţa între inimă şi macaz este cea prevăzută în planul de construcţie, sau dacă defectele provin din cauza montării nereglementare a curbei (netrasată după ordonate). Raza curbei se va verifica pe baza săgeţilor măsurate cu o coardă de 10 m.

Rosturile de dilataţie de la capetele aparatului de cale nu vor întrece pe cele prescrise din linia curentă sau de garaj respectivă, iar cele aflate în interiorul aparatului de cale vor fi conforme planului de poză respectiv.

Rosturile de dilataţie de la capetele călcâiele acelor nu vor scădea niciodată sub 3 mm, această distanţă minimă fiind necesară pentru asigurarea manevrării acelor în bune condiţii.

Dispozitivele speciale contra fugirii vor fi montate reglementar pe şinele de legătură, iar acolo unde din lipsa acestor dispozitive se utilizează dispozitivele obişnuite, se va verifica dacă acestea asigură

ÎNDRUMĂTOR 307 12

fugirea capătului şinelor către călcâiul acelor, în vederea menţinerii rostului de dilataţie minim de 3 mm.

Prinderea şinelor de traverse, atât la calea în curbă cât şi în aliniament, trebuie să fie făcută pe plăci şi cu numărul de tirfoane sau crampoane prescris pentru tipul respectiv.

3.5. INIMA DE ÎNCRUCIŞARE3.5.1. Inima de încrucişare trebuie să fie curată, nefiind permis a se

lăsa pe ea pietre, zgură căzută de la locomotive, pământ, zăpadă, gheaţă sau orice alt corp străin.

De asemenea, nu va fi îmbâcsită cu uleiuri, unsoare etc..Jgheaburile vor fi menţinute liber şi curate. Dimensiunile în planul

de poză trebuie să fie menţinute exact.Se va examina cu atenţie vârful inimii spre a se vedea dacă nu are

izbituri sau uzuri laterale.Acestea pot proveni dintr-o aşezare nereglementară a inimii (poziţie

răsucită în plan orizontal faţă de direcţia normală), ecartamentului necorespunzător, sau nerespectării distanţei minime prescrise (1393 mm) între vârful inimii şi partea interioară a contraşinei.

Pentru control se va măsura ecartamentul liniei pe cele două direcţii, atât la călcâiul inimii, cât şi la începutul aripilor; se va verifica distanţa de 1393 mm şi lăţimea jgheabului la contraşină; de asemenea da-că prinderea tirfoanelor nu este slăbită permiţând jocuri la trecerea trenurilor.

3.5.2. Vârful inimii nu trebuie să fie rupt sau crăpat şi nici ştirbit, nefiind permisă o uzură verticală mai mare a lui de :

- 6 mm la inimile aflate în linia curentă sau în liniile de primire şi expediere ale trenurilor;

- 8 mm la cele de pe restul liniilor. Măsurarea acestor uzuri se face în dreptul secţiunii unde lăţimea inimii este de 40 mm.

Aripile nu trebuie să fie rupte sau crăpate, iar uzura lor să nu depăşească uzura respectivă de la vârful inimii.

3.5.3. Fixarea inimii de traverse trebuie să fie făcută solid şi fără să permită vreun joc. Tirfoanele sau şuruburile de prindere vor avea filetul în bună stare pentru a garanta o strângere perfectă.

Traversele se deburează uşor sub inimă şi din această cauză se încovoaie; de asemenea, când circulaţia se face mai mult pe o direcţie, firul exterior a direcţiei necirculate rămâne mai sus dacă traversele nu sunt bine burate. Din această cauză, burajul traverselor de la inimă va fi verificat amănunţit, spre a nu se ajunge la denivelări din cauza traverselor încovoiate.

13 ÎNDRUMĂTOR 307

3.5.4. Jgheaburile inimii vor avea o adâncime de minimum 38 mm în liniile curente şi de primiri şi expedieri ale trenurilor şi 37 mm în restul liniilor, astfel ca buza bandajului să nu lovească fundul jgheabului, penele, şuruburile etc..

3.5.5. Contraşinele inimii trebuie menţinute cu distanţele din planul de construcţie faţă de şine atât ca lărgime, cât şi ca înălţime faţă de ciuperca şinei.

Adâncimea minimă a jgheaburilor trebuie să fie de 38 mm respectiv 37 mm. Penele de fontă se vor examina să nu aibă crăpături sau să nu fie sparte, iar şuruburile să nu fie rupte.

Nu se admite ruptura sau lipsa vreunui şurub de la contraşine.

3.5.6. Mărcile de siguranţă se vor verifica dacă sunt aşezate la locul fixat prin planul de poză şi STAS 4392 în special la aparatele de cale aşezate în curbă. Ele trebuie să fie văruite cât mai des pentru a fi bine văzute şi pe întuneric. Iarna, zăpada de pe mărcile de siguranţă şi din jurul lor se va curăţa la timp.

4. MĂSURAREA APARATELOR DE CALE CU OCAZIA REVIZIILOR

PERIODICE ŞI TOLERANŢELE ADMISIBILE

4.1. MIJLOACE DE MĂSURARE

Măsurarea ecartamentului şi nivelului la aparatele de cale trebuie să se facă cu un tipar verificat în prealabil de secţia L respectivă.

Măsurarea celorlalte dimensiuni se va face cu ajutorul unui metru de metal marcat, iar pentru unele dimensiuni greu de măsurat (adânciri şi lărgiri jgheaburi, întredeschideri etc.) se pot utiliza şublere sau şabloane verificate şi marcate de secţia de întreţinere.

4.2. DIMENSIUNI ŞI TOLERANŢE

Dimensiunile măsurate trebuie să corespundă cu dimensiunile respective, indicate în desenele ce trebuie să le aibă fiecare din personalul însărcinat cu revizia cu măsurare a aparatelor de cale, utilizându-se şi datele din tabelele anexă 1 … 7.

ÎNDRUMĂTOR 307 14

Se vor verifica în mod obligator : 4.2.1. Ecartamentul şi nivelul

Toleranţe admiseEcartamentul la joanta macazului … + 5 şi – 3 mmEcartamentul la vârful acelor … + 4 şi – 3 mmEcartamentul la călcâiul acelor (pe

ambele direcţii) … + 5 şi – 3 mmEcartamentul la mijlocul curbei (între călcâiul macazului şi inimă) … + 5 şi – 3 mm

ToleranţeEcartamentul în dreptul vârfului inimii (pe ambele direcţii). Măsurarea se face la distanţa de 40 cm de la vârful inimii …

+ 3 mm şi nici o toleranţăîn minus faţă de ecarta-mentul permis de 1436 mm (La aparatele de cale cu inimă în curbă prevăzute cu supralărgire pe toată lungimea curbei, se va lua în considerare ecartamen-tul special prescris în drep-tul vârfului inimii).

Nivelul măsurat în aceleaşi puncte nu va depăşi toleranţade + 5 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri ale tre-nurilor şi de + 10 mm, pe celelalte linii.

4.2.2. Alte dimensiuniDistanţa dintre suprafaţa de contact a

vârfului inimii de încrucişare şi suprafaţa dintre şină a contraşinei nu va fi mai mică decât … 1393 mm

Întredeschiderea acului lipit nu va fi de 4 mm sau mai mare

Distanţa între limba nelipită şi con-traacul său în dreptul barei de conexiune … minimum 125 mm

Lărgimea jgheabului între şină şi contraşină la inimi … maximum 43 mm şi

minimum 38 mm

15 ÎNDRUMĂTOR 307

Adâncimea jgheaburilor între ace şi contraace la călcâiul lor, la inimi şi între şine şi contraşine … minimum 38 mm pe liniile

curente şi de primiri şi de expedieri de trenuriminimum 37 mm pe restul liniilor

4.2.3. Uzuri maxime admiseUzuri Toleranţe

Uzura contraacului … maximum 6 mm pe liniile curente şi de primiri şi expedieri de trenuri,maximum 8 mm pe restul liniilor. Nivelul feţei superioare al contraacului să fie cu ma-ximum 4 mm mai jos decât al acului

Uzura acului … Nivelul feţei superioare al acului să nu fie cu 2 mm şi mai mult, mai jos decât al contraacului, pe porţiunea unde distanţa dintre feţele laterale de rulare ale acului şi contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare

Uzura verticală a inimii … maximum 6 mm măsurată faţă de nivelul aripii în dreptul secţiunii unde inimaare o lăţime de 40 mm pe liniile curente şi de pri-miri şi expedieri de tre-nuri şi maximum 8 mm pe restul liniilor.

Uzura şinelor legate de contraşine … Să asigure o adâncime de jgheab de minimum 38 mmpe liniile curente şi de pri-miri şi de expedieri de tre-nuri şi de minimum 37 mm pe restul liniilor

ÎNDRUMĂTOR 307 16

Uzura proţapului … maximum 1 mm pentru liniile curente şi de pri-miri şi expedieri de tre-nuri şi maximum 2 mm pe restul liniilor.

4.3. APARATE DE CALE AŞEZATE ÎN CURBĂ

Aparatele de cale aşezate în curbă nu au de regulă supraînălţări.În cazuri excepţionale în care aparatele de cale necesită

supraînălţări, acestea se stabilesc de serviciul regional de întreţinere pe baza unor proiecte tehnice şi se aprobă de Direcţia Întreţinerii căii, iar la revizie se va verifica dacă datele rezultate la măsurare corespund cu cele din proiectele tehnice aprobate.

4.4. PLANURI DE POZĂ

Secţiile de întreţinere şi districtele vor poseda toate planurile de poză ale aparatelor de cale din raza lor, pentru consultarea acestor planuri cu ocazia reviziilor cu măsurare. Dimensiunile de pe planuri vor fi trecute obligatoriu în carnetele de revizie ale aparatelor de cale ale organelor ce posedă aceste carnete spre a se evita greşeli la verificare, datorită memorării greşite a dimensiunilor. Anexele 1 … 7 cuprind unele date necesare pentru revizia aparatelor de cale.

17 ÎNDRUMĂTOR 307

ANEXA 1

19 ÎNDRUMĂTOR 307

ANEXA 2 ÎNDRUMĂTOR 307/1964

TABELA DATELOR PENTRU TRASAREA TRAVERSĂRILOR SIMPLE ŞI A TRAVERSĂRILOR CU UNICĂ ŞI DUBLĂ JONCŢIUNE

Fig. 1

d) distanţa de la punctul matematic al traversăriila vârful matematic al inimiie) idem la axa mărcii de siguranţăf) idem la sfârşitul traversării

Fig. 2

Fig. 3

Nr.crt.

Denumirea traversării Tipul Tg Unghiul de deviaţieRaza

md

mmf

mme

mm2 dmm

2 fmm

2 emm

Observaţii Fig.

1Cu unică joncţiune49/40 – 190 – 1:9

49/40 1:9 6020’24”,69 190 12955 16615 31500 25910 33230 63000STAS

4023 - 531

2Simplă sau

cu dublă joncţiune40 – 180 – 1:8

40 1:8 707’30” 180 11525 19566 28000 23050 39132 56000 Standard 1941 2, 3

3Simplă sau

cu dublă joncţiune49/40 – 190 – 1:9

49/40 1:9 6020’24”,69 190 12955 16615 31500 25910 33230 63000STAS

4023 - 532, 3

4Simplă sau

cu dublă joncţiune49 – 190/332 – 1:10

49 1:10 5042’38”,13190332

14386 18268 35000 28772 36536 70000 Model 1941 2, 3

5Simplă sau

cu dublă joncţiune45/40 – 245 – 1:10

45/40 1:10 5042’38”,13 245 14386 18268 35000 28772 36536 70000 Standard 1941 2, 3


TABELA DATELOR PENTRU TRASAREA BRETELELOR

a) distanţa de la începutul schimbătorului de cale la vârful acelor;b) idem la punctul matematic al schimbătorului de cale;c) idem la punctul matematic al inimii;d) idem la sfârşitul schimbătorului de cale;e) idem la axa mărcii de siguranţă a bretelei;g) distanţa dintre punctele matematice ale schimbătoarelor de calemăsurată pe linia directă;h) distanţa de la punctul matematic al bretelei la vârful matematic al inimii simple a bretelei;i) distanţa dintre vârfurile matematice ale inimii simple a bretelei şi al inimii simple a schimbătorului de cale;l) lungimea totală a bretelei.

Nr.crt.

Denumirea traversării Tipul Tg Unghiul de deviaţieRaza

ma

mmb

mmc

mmd

mme

mmg

mmh

mmi

mml

mmObservaţii

1 Bretea la 4,50 m 49/40 1:6 9027’44”,3 184 741 6407 150761737

93011

52700

04364 466 39814 Simetrică ptr. triaje

2 Bretea la 4,75 m 45/40 1:8 707’30” 245/180 26101341

02493

43297

54661

03800

05784

1692

64820Standardizată

în 1941

3 Bretea la 4,75 m 45/40 1:10 5042’38”,13 245 2610 125542694

03297

55380

44750

07211

2153

72608Standardizată

în 1941

4 Bretea la 4,75 m 45/40 1:14 405’8” 500 13011566

33577

74201

27441

366500

10071

3064

97826Standardizată

în 1941

5 Bretea la 4,75 m 49 1:10 5042’38”,13 300 17501496

32934

23323

05631

24750

07211

2153

77426 Model 1941

6 Bretea la 4,75 m 49/40 1:14 405’8” 500 24401783

43795

04237

176554 66500

10071

3064

102168

STAS 4023 - 53

7 Bretea la 4,75 m 49/40 1:9 6020’24”,69 1901749,

51052

32347

82713

84764

84275

06497

1923

63796STAS 4023 - 53

8 Bretea la 4,75 m 49/40 1:9 6020’24”,69 3001749,

516615

29342

33230

48115

42750

65362112

75980STAS 4023 - 53


TABELA CU DIMENSIUNILE CARACTERISTICE LA UNELE SCHIMBĂTOARE DE CALE

Nr.crt.

Tipul, raza şi tangenta schimbătorului de cale

Prima joantă

Vârful acului

Călcâiul acului

Dimensiunile jgheabului în dreptul

pivotului

Curba la mijloc

Inima Dimensiunile jgheabului

Observaţii

La aripile inimiiLa contraşinele

inimii

Lărgimea

mm Directă Abătută

Lărgimea

mm

Directă Abătută Adâncimea AdâncimeaEcartament mm Directă Abătută Ecartament mm Directă Abătută Directă Abătută

1 49 – 500 – 1:14 1435 1441 1435 143577,654,5

77,654,5

1435 1436 14364450

4455,5

4155,5

4155,5

STAS 4023 - 53

2 49 – 300 – 1:9 1435 1440 1435 143578,354,5

78,354,5

1435 1436 14364450

4455,5

4155,5

4155,5

STAS 4023 - 53

3 49 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 144170,754,5

77,654,5

1441 1436 14364450

4455,5

4155,5

4155,5

STAS 4023 - 53

4 49 – 190 – 1:6,6 1441 1445 1435 144170,754,5

77,654,5

1441 1436 14424450

4455,5

4155,5

4155,5

STAS 4023 - 53

5 40 – 300 – 1:9 1435 1440 1435 143573,347,5

73,347,5

1435 1436 14364445

4445

4145

4145

STAS 4023 - 53

6 40 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 144165,747,5

72,647,5

1441 1436 14364445

4445

4145

4145

STAS 4023 - 53

7 40 – 190 – 1:6,6 1441 1445 1435 144165,747,5

72,647,5

1441 1436 14424445

5045

4145

4145

STAS 4023 - 53

8 40 – 184 – 1:6 1437 1450 1450 145013247,5

13247,5

1450 1436 14364445

4445

4145

4145

Simetric pentru triaje

9 49 – 300 – 1:10 1435 1440 1435 143578,354,5

78,354,5

1435 1436 14364450

4450

4155,5

4155,5

MODEL 1941

10 45/40/ – 500 – 1:14 1435 1445 1435 14507745

6245

1450 1436 14364445

4445

4145

4145

STANDARD 1941

11 45/40/34,5/ – 245 – 1:10 1435 1445 1435 14507745

6245

1450 1436 14364445

4445

4145

4145

STANDARD 1941

1245/40/34,5/ – 245 – 1:8

1801435 1445 1435 1450

7745

6245

1450 1436 14364445

4445

4145

4145

STANDARD 1941

13 45/40/ – 245 – 1:10 1435 1445 1435 145011045

13445

1450 1436 14364445

4445

4145

4145

MODEL 1930 Reşiţa

1445/40/ – 245 – 1:8

1801435 1445 1435 1450

11045

13445

1450 1436 14364445

4445

4145

4145

MODEL 1930 Reşiţa

15 40 – 250 – 1:10 1441 1445 1435 14506745

9245

1455 1436 14364545

4545

4145

4145

Cu pivot înalt

16 40 – 160 – 1:8 1441 1445 1435 14506745

9245

1455 1436 14364545

4545

4145

4145

Cu pivot înalt

17 48,3 – 300 – 1:11,8 1435 1445 1435 14457750

6750

1445 1436 14364550

4550

4160

4160

MODEL M.A.V. 48 I

18 48,3 – 300 – 1:9 1435 1435 1435 14356550

6550

1435 1436 14364550

4550

4160

4160

MODEL M.A.V. 48 XI

19 42,8 – 300 – 1:11,8 1435 1447 1435 14355845

5845

1460 1436 14364550

4550

4160

4160

MODEL M.A.V. „J”

20 42,8 – 300 – 1:8,5 1435 1447 1435 14355850

5850

1465 1436 14364550

4550

4160

4160

MODEL M.A.V. „J”

21 34,5 – 300 – 1:11,8 1435 1447 1435 14406445

5945

1460 1436 14364550

4550

4150

4150

MODEL M.A.V. C IV

22 34,5 – 200 – 1:9 1435 1447 1435 14356045

6045

1435 1436 14364550

4550

4150

4150

MODEL M.A.V. C. VI

23 30 – 225 – 1:10 1435 1452 1435 14356045

6045

1450 1436 14364545

4545

4145

4145

MODEL C.F.R.

24 30 – 160 – 1:8 1435 1452 1435 14356045

6045

1455 1436 14364545

4545

4145

4145

MODEL C.F.R.

25 23,6 – 175 – 1:9,36 1435 1449 1435 14507845

6345

1460 1436 14364550

4550

4145

4145

MODEL M.A.V. „i” IV

Toleranţe admisibile în mm

+ 5- 3

+ 4 - 3

+ 5- 3

+ 5- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 5- 3

+ 3- 0

+ 3- 0

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

Toleranţele se referă la lărgimi

21 ÎNDRUMĂTOR 307

ÎNDRUMĂTOR 307 22


TABELA CU DIMENSIUNILE CARACTERISTICE LA UNELE TRAVERSĂRI SIMPLE ŞI CU JONCŢIUNE

Nr.

crt

. Tipul, raza şi tangenta

traversării cu joncţiune

Prima joantă

Vârful acelor

Călcâiul acului

Dimensiunile jgheabului în dreptul pivotului

Curba la

mijloc

Inima simplă şi dublă

Dimensiunile jgheabului

Observaţii

La inima simplă La inima dublă

La aripi La contraşină La şina cotităLa

contra-şină

Di-rectă

Abă-tută

Lărgimea

mmDi-

rectăAbă-tută Lărgimea mm

Adâncime Adâncimea

Ecartament mm Directă Abătută Ecartament mmDi-

rectăAbă-tută

Di-rectă

Abă-tută

În dreptul vârfului

fizic

1 49 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 144170,754,5

77,654,5

1445 1436 14364450

4450

4155,5

4155,5

4550

4150

4150

Traversare cu unică sau cu dublă

joncţiune STAS 4023 - 53

2 40 – 190 – 1:9 1441 1445 1435 144165,747,5

72,647,5

1445 1436 14364445

4445

4145

4145

4545

4145

4145

Traversare cu unică sau cu dublă

joncţiune STAS 4023 - 53

349 – 190 – 1:10

3321441 1445 1435 1441

70,754,5

77,654,5

1445 1436 14424450

4450

4155,5

4155,5

4550

4150

4150

Traversare cu dublă joncţiune MODEL 1941

4 45/40/–245–1:10 1435 1445 1435 145377

47,562

47,51453 1436 1436

4445

4445

4145

4145

4540

4145

4145

Traversare cu dublă joncţiune

STANDARD 1941

5 45/40/–180–1:8 1435 1445 1435 145277

47,562

47,51452 1436 1436

4445

4445

4145

4145

4145

4145

4145

Traversare cu dublă joncţiune

STANDARD 1941Toleranţe admi-

sibile în mm+ 5- 3

+ 4 - 3

+ 5- 3

+ 5- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 5- 3

+ 3- 0

+ 3- 0

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

+ 2- 3

Toleranţele sereferă la lărgimi


TABELA ORDONATELOR MĂSURATE DIN DOI ÎN DOI METRI DUPĂ CĂLCÂIUL ACULUI, ÎNTRE MUCHIA DE RULARE A FIRULUIEXTERIOR AL CURBEI ŞI CEA A FIRULUI DIRECT EXTERIOR

Y1 = ordonata la călcâiul acului, în mm;Y = ordonata la distanţa x, în mm;Yn = ordonata la sfârşitul curbei, în mm;Re = raza curbei (firul exterior), în m.

Distanţa x de la căl-

câiul acului în m

Ordonatele corespunzătoare schimbătoarelor de cale mai utilizate (în mm) Observaţii

C.F.R. M.A.V. Standard 19411941

STAS 4023 - 53

Tip 30R 225

Tg 1:10

42,8300

1:11,8

45/40/34,5245 180

1:8

45/40/34,5245 1:10

45/405001:14

493001:10

49/40190

1:6,6

49/401901:9

49/403001:9

495001:14

0,000 115 113 135 135 134 149 142 142 149 147 Yn

2,000 164 159 216 213 186 218 230 230 218 2004,000 231 219 319 305 247 301 469 469 301 2606,000 316 292 445 415 315 397 619 619 397 3288,000 413 378 593 542 392 507 792 792 507 40610,000 539 478 763 685 476 630 985 985 630 49012,000 677 593 955 844 569 766 - 1165 766 58213,698 - - - - - - 1200 - - - Yn

14,000 833 718 1170 1019 670 916 - - 916 68215,982 - - - 1205 - - - - - - Yn

16,000 1008 857 1393 - 7791079

1435 - 1079 791

16,004 - - - - - - - - - - Yn

ÎNDRUMĂTOR 307 24

16,031 - - 1411 - - - - - - - Yn

17,912 1191 - - - - - - - - - Yn

18,000 - 1011 - - 895 1256 - - 1256 90819,482 - 1133 - - - - - - - - Yn

19,891 - - - - -1435

- - 1435 -Yn

20,000 - - - - 1020 - - - -1030

22,000 - - - - 1053 - - - - 116523,492 - - - - 1257 - - - - - Yn

23,534 - - - - - - - - -1273

Yn


TABELA ORDONATELOR CURBEI FIRULUI EXTERIOR LA SCHIMBĂTORUL DE CALESIMETRIC – 40 – 18/4,4 – 1:6 PENTRU TRIAJE

Numerotarea traverselor

Călcâiulacului

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30Vârful inimii

Distanţa între axeletraverselor mm

125 574480

250 615610

610

615 250563

558 558 558 558 558 558563

250544

539

112,7

Ordonata y faţă deaxa de simetrie mm

6 24619

598 573540

511480

439399

364

328 299 250208

165 109 54 9

25 ÎNDRUMĂTOR 307

ÎNDRUMĂTOR 307 26

TABLA DE MATERII

Introducere 3

1. Felul reviziilor1.1. Reviziile aparatelor de cale 51.2. Revizia de control 51.3.Revizii cu măsurare (verificare) 6

2. Personalul obligat a face revizia aparatelor de cale,termene de revizie, înscrierea, constatarea

2.1. Reviziile de control şi reviziile cu măsurare (verificare) 62.2. Alte revizii 82.3. Înscrierea constatărilor 82.4. Alte obligaţii 8

3. Modul de revizie a aparatelor de cale3.1. Traversele şi balastul 93.2. Macazul 93.3. Aparatul de manevră 133.4. Şinele de legătură 143.5. Inima de încrucişare 15

4. Măsurarea aparatelor de cale cu ocazia reviziilor periodiceşi toleranţele admisibile

4.1. Mijloace de măsurare 164.2. Dimensiuni şi toleranţe 164.3. Aparate de cale aşezate în curbă 194.4. Planuri de poză 19

Anexe :

1 Tabela datelor pentru trasarea unor schimbătoare de cale 20-21

2 Tabela datelor pentru trasarea traversărilor simple şi a traversărilor cu unică şi dublă joncţiune 20-21

3 Tabela datelor pentru trasarea bretelelor 20-21

4 Tabela cu dimensiunile caracteristice la unele schimbătoare de cale 20-21

5 Tabela cu dimensiunile caracteristice la unele traversări simple şi cu joncţiune 20-21

6 Tabela ordonatelor măsurate din doi în doi metri după călcâiul acului, între muchia de rulare a firului exterior al curbei şi cea a firului direct exterior 20-21

7 Tabela ordonatelor curbei firului exterior la schimbătorul de cale simetric – 40 – 18/4,4 – 1:6 pentru triaje 20-21

ÎNDRUMĂTOR 307 28

indrumator 307 din 1964

Documents