de cercetare.docx · web viewprin analiza celor citate se extrag unele idei, se memorează şi se...

METODE DE CERCETARE

ŞI TEHNICI DE LUCRU

3.1. Metoda informaţiei documentare

Această metodă constă în studierea sistematică a cărţilor, revistelor, publicaţiilor şi broşurilor de specialitate. Prin analiza celor citate se extrag unele idei, se memorează şi se prelucrează mental.

Sursele bibliografice trebuie studiate cu atenţie, unele paragrafe din publicaţii corelate cu altele, această metodă generând o activitate intelectuală şi complexă, obligându-l pe cel care o utilizează să facă legături şi să înţelegă esenţa conţinutului din materialele studiate.

De asemenea, în cadrul acestei metode, se pot studia unele documente specifice ca :

- planuri anuale;- planuri de etapă;- planuri săptămânale;- planuri individuale sau de cupluri de jucători;- obiective instructiv – educative.

Studiul bibliografic este o metodă indispensabilă în cercetare, mai ales în această perioadă în care explozia informaţională se manifestă în mod pregnant, fapt ce determină perisabilitatea informaţiilor. Studierea, printre altele, a documentelor elaborate de F.R.H. oferă informaţii de ultimă oră cu privire la tendinţele actuale ale handbalului pe plan mondial, concepţia de joc, conţinutul de joc, conţinutul

43

modelelor de concurs şi instruire, probe şi norme de control etc.

3.2. Metoda observaţiei pedagogice

Metoda observaţiei pedagogice este un proces de înregistrare sau de consemnare în scris a celor văzute şi auzite. Este o metodă des folosită în lecţiile de antrenament, în jocurile de verificare şi oficiale.

Această metodă cuprinde două momente :a) stabilirea ipotezelor privind relaţia care ar putea exista între

faptele observate;b) observarea propriu – zisă în scopul verificării ipotezelor

formulate.

Observaţia pedagogică trebuie să se desfăşoare după un plan în care trebuie să fie prezente: scopul, locul, durata, colectivul de lucru, ce anume trebuie observat.

Observaţia trebuie să fie obiectivă, continuă şi sistematică, datele obţinute se înregistrează, se clasifică, se prelucrează şi se formulează concluzii.

Din aceste date rezultă înţelesuri, explicaţii noi sau numai ipoteze ce urmează a fi verificate prin experiment.

Metoda observaţiei pedagogice, împreună cu alte metode complexe, nu poate lipsi dintr-o cercetare ştiinţifică.

Pentru asigurarea unei obiectivităţi, a unei fidelităţi în aprecierea handbaliştilor, datele observaţiei trebuie completate cu date furnizate de celelalte metode de investigaţie.

44

3.3. Metoda înregistrărilor

Această metodă a fost folosită pentru a obţine indici obiectivi cu privire la eficienţa mijloacelor utilizate în cadrul instruirii pentru a verifica parametrii modelului de pregătire.

În acest sens au fost utilizate înregistrări efectuate la meciurile susţinute.

3.4. Metoda experimentului pedagogic

Metoda experimentului este un sistem complex de cunoaştere a realităţii obiective, caracterizat prin utilizarea raţionamentului experimental care prelucrează atât fapte provenite din observaţii cât şi din experiment.

Această metodă constă în efectuarea de experimente pentru a controla sau verifica valoarea unei idei experimentale.

Experimentul presupune o stare activă a subiectului, implică o activitate metodică, orientată spre scopul precis de verificare a unei ipoteze. Este o activitate empirico – teoretică, complexă, cu caracter premeditat, pe baza unui raţionament logic.

3.5. Metoda statistico-matematică

Metoda matematică este legată de studiul cantitativ al lucrurilor şi fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. În acelaşi timp, matematica conduce şi la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor tocmai datorită relaţiei strânse, obiective care există între variaţiile cantitative şi calitative ale acestor fenomene.

45

Statistica este o ramură, a matematicii, iar ca metodă, desprinde din studiul fenomenelor conexiunii şi corelaţiei, semnificaţii ale rezultatelor obţinute.

a) Media aritmetică, X , care oferă cea mai precisă măsurare a tendinţelor centrale

∑ unde : ∑ = suma valorilor individuale

X = ─

NN = numărul de cazuri luate în consideraţie

3.6. Metoda grafică

Metoda grafică este o metodă care ilustrează prin grafice rezultatele obţinute în urma cercetării efectuate asupra subiecţilor, la probele de control.

46

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

EXPERIMENTULUI

4.1. Locul, perioada, subiecţii, testele utilizate

Experimentul lucrării s-a desfăşurat la Şcoala Generală Nr. 2 unde profesez . Baza sportivă dispune de o sală de sport şi un teren în aer liber. Ca materiale sportive necesare sunt circa 15 mingii de handbal, 8 mingii medicinale, gantere, jaloane, etc.

Pentru experiment am ales 16 elevi, la început de an şcolar, clasa a VII-a, cu rezultate bune la probele fizice din anul precedent al claselor a VI-a.

Subiecţii experimentului sunt:

Nr. crt. Numele şi prenumele Data naşterii

1. A V 09.01.1997

2. A D 21.05.1995

3. C C 21.08.1996

4. C F 10.11.1996

5. I B 06.05.1995

6. I I 01.02.1996

7. M A 16.10.1996

8. M Ş 19.06.1996

9. S A 13.10.1996

10. S C 15.01.1995

11. S D 21.05.1995

12. Ş V 27.12.1995

13. T I 29.05.1996

47

14. Z G 10.11.1996

15. Z I 02.07.1994

16. V C 12.01.1995

Am stabilit testele la care i-am supus pe parcursul celor doi ani de şcolarizare, 15-20 septembrie şi 1-10 iunie, atât în clasa a VII-a cât şi în clasa a VIII-a.

Probelor de control:Capacitate motrică generală

alergare de viteză pe 50 m;

alergare de rezistenţă 1000 m;

săritura în lungime de pe loc;

abdomen – 30 secunde

aruncarea mingii de oină. Capacitatea motrică specifică

alergare 5 x 30 m

aruncarea mingii de handbal la distanţă deplasarea în triunghi (două trasee); dribling printre jaloane – 30 m.

Însuşirea procedeelor tehnico-tactice

1. pasarea mingii în viteză;2. aruncarea la poartă din alergare;3. aruncarea la poartă din săritură;

4. aruncarea la poartă cu paşi încrucişaţi;5. transmiterea mingii în atac – contraatacul;6. atacul poziţional cu pătrunderi succesive;7. retragerea rapidă în apărare;8. apărarea în sistem 6:0.

48

Pentru aceste probe s-au dat calificative care au precizat cunoaşterea nivelului de execuţie în diferite procedee tehnico-tactice precizate, cât şi gradul de însuşire al acestora pe parcursul instruirii.

Din studiul materialului bibliografic, din experienţa profesională, din discuţii cu profesorii ce predau la şcolile generale cât şi la cluburile sportive şcolare, am stabilit mijloacele de acţionare, selecţionând din gama vastă a pregătirii sportive acele mijloace care sunt mai eficiente la această vârstă.

4.2. Mijloace de instruire folosite

MIJLOACE PENTRU DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Mijloace folosite pentru dezvoltarea vitezei (V)

V1 - starturi din diferite poziţii la semnal sonor 3-6-9-x;

V2 – alergare cu spatele pe direcţia de deplasare cu start din picioare 3-6x;

V3 – starturi din poziţia fundamentală, precedate de deplasări specifice apărătorului 4-6-8-x;

V4 – Alergare cu ridicarea coapselor la orizontală 30-60-90";V5 – alergare 20 m întoarcere 180º, alergare cu spatele 3-6x;V6 – Alergare la perete, cu ridicarea accentuată a genunchilor

şiîmpingere cu mâinile în perete 30-60-120";V7 – Alergare cu handicap 2-3 m, 4-6-x;V8 – Alergare cu handicap în dribling 2-3 m, 4-6-x;V9 – Pasa în doi contra cronometru 30-60";

49

V10 – Alergare pe distanţa de 50 m, 2-3-x;V11 – Alergare de viteză 10-15 m, întoarcere 180 de grade şi continuarea alergării cu spatele 4-6-x;V12 – serii de alergări 30 m cu pauze de 30", 5x30 m, 1-2-x;

Mijloace folosite pentru dezvoltarea forţei generale (F)

F1 - Flotări cu împingerea în braţe şi bătaia palmelor 5-10-x. F2 – Din culcat pe spate, picioarele îndoite şi fixate, ridicări şi reveniri de trunchi 30-60", 2-3-x;

F3 – Sărituri succesive pe piciorul de bătaie 8-10 buc., 2-3-x; F4 – Sărituri succesive pe trambulina elastică 8-10 buc., 2-3-x; F5 – Aruncări cu mingea medicinală de 3-5 kg, în şezând, cu două mâini de deasupra capului, în perete 8-10 buc., 2-3-x;

F6 – Cu o minge medicinală în mâini, din culcat dorsal, deasupra şi înapoia capului, aruncarea mingii în sus deasupra capului cu reprinderea ei 6-8 buc., 2-3-x;

F7 – Din stând depărtat, cu mingea medicinală de 3-5 kg, extensii şi îndoiri laterale, ţinând braţele întinse 8-10-x, 2-3-x; F8 – Pase cu mingea medicinală de 1-2 kg, 10-15 buc., 2-3-x; F9 – Rotări de braţe cu haltere de 1-2 kg, 8-10 buc., 2-3-x; F10 – Pentasalt 3-5-x;

F11 – Decasalt 1-3-x;F12– Sărituri laterale peste banca de gimnastică 6-8 buc., 2-3-x;F13 – Sărituri succesive peste 3-4 obstacole, 30-60 cm, 8-10-x;F14 – Sărituri cu uşoare desprinderi, de pe ambele picioare(10x), urmate de desprinderi înalte cu genunchii la piept (10x),

2-3-x;

50

F15 – Sărituri de pe lada de gimnastică pe sol, urmate de săritura în lungime 6-8-x;F16 – Aruncare pe verticală cu o minge medicinală de 1 kg, 8-

10 buc.;

Mijloace folosite pentru dezvoltarea rezistenţei (R)

R1 – Alergare în tempo moderat (2/4) 2-3-6-x;R2 – 10x30m cu pauză, 1-2-x;R3 – Deplasări în poziţie fundamentală, între semicercurile de

6-9 m, 60-90-120", 2-3-x;

R4 – deplasare în poziţie fundamentală între semicercurile de 6 şi 9m timp de 30", la semnal sonor sprint la semicercul de 9m opus, reluarea deplasării în poziţie fundamentală între semicercurile de 6 şi 9 m timp de 30", la semnal sonor sprint pe 4 – 5m, 3 x;

R5 – Suveica dublă de-a lungul terenului 60-120", 1-2-x;R6 – Suveica simplă pe lungimea terenului 60-120-160", 1-2-x;R7 –Alergare în tempo variat 40m – 4/4; 40m – 2/4; 40m – 4/4;40m – 2/4;

R8 – Alergare 600-800m (3/4) 1-xR9 – Deplasare în poziţie fundamentală de apărare, alergare de viteză, opriri, întoarceri, retragere cu

faţa, cu spatele, plecări înainte la semnale sonore 3-4-x;R10 – alergare de viteză pe contraatac, prinderea mingii lansate de portar, pasă la celălalt portar,

alergare de viteză pe contraatac în sens opus, prinderea mingii lansate de portarul căruia i s-a pasat, aruncare la poartă, 10 x.

mâna stângă şi dreaptă 30-60";I2 – dribling alternativ cu mâna dreaptă şi cu mâna stângă printre

jaloane pe 20 m, cu start din picioare la semnal sonor, 4 x 20m;I3 – Dribling cu două mingi 30-60";I4 – Pase cu două mingi 30-60";I5– aruncarea mingii în sus, prinderea ei cu două mâini la spate, 2 x

4';I6 – Dribling alergând cu spatele pe direcţia de înaintare 30-60";I7 – Rostogolirea unei mingi prin împingere cu mâna succesiv la fiecare pas 30-60";

I8 – Aruncarea mingii la ţinta desenată pe perete 30-60";

I9– Doi atacanţi pe un apărător; apărătorul încearcă să intercepteze mingea pasată de atacanţi 30-120"într-un spaţiu limitat.

I10 – pase în doi din alergare pe 30m, cu prinderea mingii din săritură, 2 x;

MIJLOACE PENTRU ÎNSUŞIREA ŞI CONSOLIDAREA ELEMENTELOR TEHNICO-TACTICE PENTRU FAZELE DE

JOC

PENTRU ATAC

CC1 – În apropierea liniilor de margine ale terenului, jucătorii sunt aşezaţi pe şiruri, care pornesc în alergare accelerată pe contraatac, primesc mingea lansată de un coechipier, execută

52

dribling multiplu, aruncă la poartă, recuperează mingea şi se întorc în dribling de unde au plecat, 8-10-x;

CC2 – Contraatac cu pasă scurtă, alternat cu contraatac cu pasă lungă, 8-10-x;

CC3 – Suveica dublă de-a lungul terenului 8-10-x; CC4 – Pase în trei cu schimb de locuri 8-10-x;

CC5 – Contraatac cu pase între cele două vârfuri 8-10-x;

53

CC6 – Pase în formaţii de cocor, cu vârful înainte şi înapoi 8-10-x;

CC7 – Pase în doi, din deplasare, cu aruncare la poartă 8-10-x;

CC8 – Pas la punct fix, alergare, reprimirea mingii venită din urmă, pas din nou la punct fix, reprimirea mingii venită din urmă, aruncare la poartă 8-10-x;

CC9 – Pătratul mişcător (primirea mingii din lateral) 30-60-90", 4-6-x;

54

CC10 – Contraatac în torent 8-10-x;

Faza a II-a – Sarcini după componentele modelului: alergarea accelerată, lansarea contraatacului, prinderea mingii venită din urmă de către extremă, pasarea mingii înapoi către interi (al doilea val), aruncarea la poartă din săritură, angajarea jucătorilor din primul val infiltraţi la semicerc.

CS1 – Pase în trei, cu alternarea pasei lungă cu pasa scurtă, aruncare la poartă din alergare 10-x; din săritură 10-x.

55

CS2 – Pase în formaţie de cocor, cu vârful înainte, înapoi 8-10-x;

CS3 – Câte trei în linie la semicerc, cel din mijloc având minge, jucătorii plasaţi în lateral aleargă ca vârfuri de contraatac, primesc mingea lansată din urmă de cel de-al treilea, încrucişează şi scot mingea înapoi la jucătorul care l-a lansat, acesta aruncând la poartă din alergare sau săritură de la distanţă 8-10-x;

CS4 – Alergare cu deschidere în evantai şi scoaterea mingii la jucătorul din mijloc, care aruncă la poartă 8-10-x;

56

CS5 – Câte patru la semicerc, portarul cu mingea. Se pleacă pe contraatac, una dintre extreme primeşte mingea scurt, o pasează interului drept, care lansează mingea extremei opuse, trecută în terenul advers, aceasta atacă şi apoi scoate mingea la interul venit la faza a II-a şi aruncă la poartă din alergare 10x; din săritură 10x;

CS6 – Elevii aşezaţi pe patru coloane la semicerc, portarul pasează scurt celui aflat în poziţia apărătorului median stânga (la circa 10-12 m), care pasează mingea extremei drepte, undeva la centru, acesta pasează celuilalt vârf de atac, demarcat în prealabil, atacă poarta şi scoate la cel de-al doilea val 10-15x;

CS7 – Interul cu mingea, venit la faza a II-a, angajează extremele venite la semicerc, infiltrate, se aruncă la poartă din săritură 10-15x;

CS8 – Exerciţiu analitic, pentru consolidarea celui anterior, de infiltrare şi angajare 8-10x;

CS9 – Acelaşi exerciţiu numai că extremele, după încrucişarea şi pasarea mingii interului care vine cu al doilea val, execută paravan, pentru a înlesni aruncarea la poartă 10-15x;

57

CS10 – După efectuarea paravanului, extrema lasă apărătorul să iasă la al doilea val şi se infiltrează pe semicerc, unde este angajată 10-15x;

CS11 – Vârfurile de contraatac se infiltrează pe semicerc, atrăgând apărătorii, în timp ce interul nu mai pasează şi vine în dribling, executând din alergare săritura şi aruncând peste adversari 8-10x;

Faza a III-a – Organizarea atacului. Sarcini: aşezarea pe posturi, inter, extremă, centru, pivot, pasarea mingii cu ameninţarea porţii.

O1 – Pe poziţii de inter extremă, se execută pase în pătrunderi succesive, executându-se apoi retragerea la urma şirului în dispozitiv de atac 15-25x;

O2 – Pe poziţiile interilor, pase în pătrundere cu retragere la urma şirului 20-25x; O3 – În trei, pase cu ameninţarea porţii şi retragere la urma şirului propriu 10-20x;

58

O4 – Aşezaţi în „Potcoavă”, pasă din om în om cu ameninţarea porţii şi retragerea în dispozitivul de atac 3-5x;

O5 – Aceeaşi aşezare ca la exerciţiu precedent, mingea la centru care pasează lung extremei stângi, aceasta interului drept şi acesta centrului, centrul pasează lung extremei drepte, care pasează scurt interului drept.

Faza a IV-a. Sarcini: circulaţie minge-jucători (colaborare între jucători), acţiuni de prefinalizare între doi şi trei jucători, depăşiri, blocaje, plecare din blocaj, paravane, învăluiri, angajarea pivotului, aruncări la poartă specifice posturilor.

JS1 – Pase între inter şi extremă, aruncă extrema sau interul în funcţie de apărător 10x;

JS2 – Inter, pivot, doi apărători: acţiuni cu finalizare ca în figurile de mai jos.

59

JS3 – Extrema cu minge, apărătorul la circa 7 m, depăşiri individuale cu aruncare la poartă.

JS4 – Interul cu apărător, pasează extremei, execută depăşire şi primeşte pasă în spatele apărătorului, aruncând la poartă 10x;

JS5 – extreme interi opuşi, extremele cu minge, la semicerc, în faţa interilor apărători. Extremele pleacă în dribling, pasează

60

mingea interului opus, efectuând paravan în faţa apărătorului, interul aruncă din săritură. Se execută alternativ 8-10x;

JS6 – Aceeaşi aşezare, numai că apărătorii marchează om la om interul; extrema după pas la inter, efectuează blocaj, interul pătrunde şi aruncă la poartă din săritură, se execută alternativ 8-10x;

JS7 – Aceeaşi aşezare, apărătorul iese la inter, extrema se infiltrează pe semicerc, este angajată de inter, care ameninţă poarta, determinând apărătorul să-i iasă în întâmpinare. Se execută alternativ 8-10x;

JS8 – Inter- centru, centrul pătrunde în dribling şi efectuează blocaj la interul care aruncă la poartă 8-10x;

JS9 – Extrema efectuează blocaj lateral la apărătorul interului. Interul aruncă la poartă 8-10x;

JS10 – Centrul efectuează blocaj la ultimul apărător, interul atacă poarta şi pasează extremei pătrunsă la învăluire interioară şi aruncă la poartă 8-10x;

JS11 – Blocaj exterior de extremă, 8-10x;

JS12 – Încrucişare între centru şi inter, aruncă interul din săritură 8-10x;

61

JS13 – După încrucişare, interul repasează centrului infiltrat la semicerc ca al doilea pivot 8-10x;

JS14 – Dublă încrucişare între centru şi interi, cu aruncare la poartă din săritură 8-10x;

JS15 – Dublă încrucişare între centru şi interi, cu paravan făcut în doi, interul aruncă din săritură 8-10x;

JS16 – Scoaterea extremei la învăluire de către interi care aruncă la poartă 8-10x;

JS17 – Exerciţiu de angajare a pivotului şi aruncare la poartă din săritură 10x;

JS18 – Extrema pătrunsă în circulaţie angajează pivotul care aruncă la poartă 8-10x;

JS19 – Angajarea pivotului de către extremă, prin spatele apărătorului 8-10x;

62

PREGĂTIREA JUCĂTORILOR SPECIALIZAŢI PE POSTUL DE PORTAR

Apărarea aruncărilor la poartă în exerciţiile prezentate în toate fazele, la fel lansarea contraatacului prin degajarea mingii.

Exerciţii analitice:

P1 – Respingerea mingiilor cu braţele

P2 – Respingerea mingii cu picioarele.

P3 – Respingerea mingilor cu braţele şi picioarele, pe diagonală, aruncându-se o minge jos una sus, pe diagonala porţii.

63

A – 10 x 2 B – 10 x 2

P4 – Jucătorii cu mingea în mână, aşezaţi în potcoavă la 9 m, aruncă la poartă, jos sau sus, succesiv de la stânga la dreapta 2-4x;

P5 – Aceeaşi aşezare, se execută aruncarea alternativă una din dreapta, următoarea din stânga 2-4x;

P6 – Aruncări de pe extremă, colţ scurt, serie, jos, serie sus2-4x;

APĂRARE

Sarcini: repliere,oprirea vârfurilor de contraatac, organizarea apărării temporare, marcarea adversarului direct, blocarea aruncărilor la poartă.

AP1 – Alergare 5-10 m, întoarcere 180 grade şi continuarea alergării cu spatele 5-6x;

AP2 – Din poziţie de atacanţi, la semnal, întoarcere şi alergare cu spatele 4-6x;

AP3 – Marcajul la supraveghere al vârfului de contraatac şi urmărirea lui cu repliere în apărare 3-5x;

AP4 – Suveica, cu repliere după pas 8-10x;

64

AP5 – Deplasare în poziţie fundamentală pe traseul unui triunghi cu baza şi înălţimea de 3 m, dus – întors pe laturi de trei ori 4-6x;

AP6 – Pe perechi, la semnale, la 6 şi 9 m, jucătorii de la 6 m încearcă să-i depăşească pe cei de la 9 m, care se retrag spre poarta opusă cu spatele 4-6x;

AP7 – Câte doi, faţă în faţă, jucătorul de la 9 m execută pătrundere cu ameninţarea porţii, jucătorul de la 6 m iese în întâmpinare.

AP8 – Pe perechi, deplasare în poziţie fundamentală, pe circumferinţa unui cerc cu diametrul de 1,5 m, cu mişcări active de braţe 1-3'.

AP9 – Ieşire la adversar, cu retragere şi preluarea pivotului 1-3'.

65

AP10 – Marcaj la intercepţie şi lansarea contraatacului 8-10x;

AP11 – Jucător în apărare, blochează mingiile aruncate la poartă 10-15x;

66

4.3. Planificarea calendaristică a obiectivelor de instruire

67

4.4. Centralizarea şi interpretarea datelor culese

Alergarea de viteză pe 50 m

Nr. Numele şi T1 T2 T3 T4crt. prenumele

1. A. V. 8"4 8"3 8"2 8"12. A.D. 8"6 8"4 8"4 8"33. C.C. 8"8 8"6 8"4 8"44. C.F. 8"7 8"6 8"6 8"45. I.B. 8"6 8"5 8"4 8"36. I. I. 8"8 8"6 8"6 8"47. M.A. 8"4 8"2 8"2 8"18. M.Ş. 8"3 8"2 8"2 8"19. S.A. 8"4 8"3 8"2 8"110. S. C. 8"5 8"4 8"3 8"111. S.D. 8"6 8"4 8"4 8"212. Ş.V. 8"3 8"2 8"2 8"113. T.I. 8"6 8"4 8"4 8"214. Z.G. 8"5 8"3 8"2 8"115. Z.I. 8"6 8"4 8"4 8"316. V.C. 8"4 8"2 8"2 8"1

Suma 1365 1341 1335 1313variabilelor

Media aritmetică 8"53 8"38 8"34 8"20

Proba ne dă relaţii asupra capacităţii de viteză de deplasare a subiecţilor.

La testarea iniţială (începutul clasei a VII-a) media grupului cercetat este de 8”53, iar la testarea finală (final clasa a VIII-a) fiind de 8”20. se observa o îmbunătăţire de 33”.

70

Dintre subiecţi, dacă iniţial numai 2 obţin 8,3/10, în final 8 sportivi obţin 8,1/10, îmbunătățindu-și rezultatele şi numai 2, de data asta, obţin 8,4/10, dar şi aceştia având progrese de 2/10.

Din medie rezultă atât la testarea I, 8,5/10 şi media obţinută la testarea IV, 8,2/10, rezultă o îmbunătăţire de 30/10 deşi pare că este puţin, ţinând cont de faptul că viteza se dezvoltă greu, această îmbunătăţire ne dă relaţia de posibilităţi de perfecţionare a acestei calităţi motrice în continuarea procesului de pregătire.

Alergarea de rezistenţă 1000 m

Nr. crt. Numele şi T1 T2 T3 T4prenumele

1. A. V. 5'00" 4'52" 4'50" 4'10"2. A.D. 4'35" 4'30" 4'30" 3'50"3. C.C. 5'08" 5'00" 5'01" 4'20"4. C.F. 5'00" 4'40" 4'42" 3'49"5. I.B. 4'35" 4'20" 4'15" 3'40"6. I. I. 4'30" 4'20" 4'20" 3'45"7. M.A. 3'59" 3'40" 3'40" 3'20"8. M.Ş. 5'08" 5'00" 4'50" 3'48"9. S.A. 5'03" 5'00" 4'58" 3'45"10. S. C. 5'02" 5'00" 4'50" 3'33"11. S.D. 4'50" 4'48" 4'40" 3'20"12. Ş.V. 4'58" 4'40" 4'40" 3'50"13. T.I. 5'00" 4'50" 4'40" 3'59"14. Z.G. 5'08" 5'00" 4'58" 3'50"15. Z.I. 5'00" 4'50" 4'50" 3'59"16. V.C. 5'03" 5'00" 4'50" 3'50"

Suma variabilelor 79'9" 72'9" 70'34" 56'57"Media aritmetică 5'14" 4'55" 4'39" 3'53"

71

Din această probă rezultă capacitatea de rezistenţă a organismului subiecţilor în timpul efortului.

Observăm că la testarea iniţială grupul obţine media 5'14”, iar la sfârşitul experimentului, clasa a VIII-a, testarea a IV-a, cu 3'53”.Comparând cu criteriile de selecţie din selecţia în sport, observăm că pentru 12 ani 3'49”, 13 ani 3'45”, 14 ani 3'40” mediile experimentale sunt inferioare chiar şi în finalul experimentului, cu circa 15” (3'53” faţă de 3'40”).

Totuşi pe parcursul experimentului se observă o continuă îmbunătăţire a capacităţii de efort a organismului, de la 5'14” la 3'53”.

Săritura în lungime de pe locNr. Numele şi T1 T2 T3 T4crt. prenumele

1. A. V. 165 169 170 176

2. A.D. 170 179 182 186

3. C.C. 195 197 205 210

4. C.F. 170 171 175 180

5. I.B. 168 169 172 180

6. I. I. 164 166 170 175

7. M.A. 179 182 191 198

8. M.Ş. 166 169 170 180

9. S.A. 170 175 176 178

10. S. C. 168 169 170 178

11. S.D. 185 187 191 200

12. Ş.V. 178 180 188 192

13. T.I. 166 169 170 185

14. Z.G. 165 166 168 175

15. Z.I. 175 177 188 196

16. V.C. 178 188 198 205

Suma variabilelor 2762 2813 2884 2993

Media aritmetică 172,62 175,81 180,25 187,06

Este proba ne dă relaţii asupra forţei explozive a membrelor inferioare.La testarea iniţială (clasa a VII-a), media grupului cercetat este

172,62 cm iar la testarea finală media este de 187,06 cm.Privind pregătirea fizică a colectivului, la această calitate

motrică, se observă un nivel calitativ bun, conform cerinţelor Selecţiei în Sport, însă doar 6 subiecţi îndeplinesc cerinţele de selecţie pentru copii avansaţi-performanţă.

Forţa abdominală 30"


1 A. V. 18 19 20 23

2 A.D. 17 19 19 22

3 C.C. 25 26 26 27

4 C.F. 21 23 24 25

5 I.B. 19 20 20 24

6 I. I. 15 19 21 25

7 M.A. 18 19 20 23

8 M.Ş. 23 25 26 28

9 S.A. 24 26 27 29

1 S. C. 21 24 24 27

1 S.D. 24 25 26 29

1 Ş.V. 19 20 20 26

1 T.I. 17 18 20 23

1 Z.G. 16 17 17 20

1 Z.I. 15 16 16 20

1 V.C. 17 18 19 23



Proba ne dă relaţii asupra forţei musculaturii abdominale, trunchiului în regim de viteză.

La testarea iniţială, media numărului de repetări a fost de 21 de execuţii, ajungându-se la finalul experimentului la testarea a IV-a cu o medie de 27,37 repetări.

Conform cerinţelor selecţiei în Sport doar 5 subiecti îndeplinesc cerinţele.

75

Aruncarea mingii de oină de pe loc


1 A. V. 23 25 25 28

2 A.D. 18 20 21 25

3 C.C. 16 20 21 25

4 C.F. 20 22 22 25

5 I.B. 18 20 21 25

6 I. I. 24 26 27 32

7 M.A. 28 30 32 36

8 M.Ş. 23 32 32 34

9 S.A. 20 23 24 26

1 S. C. 31 31 32 34

1 S.D. 35 36 36 37

1 Ş.V. 25 26 27 29

1 T.I. 18 22 23 28

1 Z.G. 25 27 28 30

1 Z.I. 20 22 22 24

1 V.C. 30 32 33 36



77

Proba ne dă relaţii asupra forţei explozive a membrelor superioare, într-o deprindere specifică a jocului de handbal.

La testarea iniţială avem o medie de 23,87 m iar la testarea finala 29,62 m.

Comparând cerinţele Selecţiei în sport privind pregătirea fizică generală, 33 m – 12 ani, 34 m – 13 ani, 38 m – 14 ani, media grupului cercetat este sub cerinţele acestui sistem. De asemenea, comparând cu modelul motric specific al aceluiaşi sistem, pentru disciplina handbal, care cere la 13 ani – 40 m, şi la 14 ani – 44 m, media grupului cercetat este inferioară.

Aruncarea mingii de handbal la distanţă


1 A. V. 28 29 30 32

2 A.D. 16 20 21 24

3 C.C. 26 28 29 33

4 C.F. 30 31 35 36

5 I.B. 25 26 26 28

6 I. I. 23 24 25 27

7 M.A. 21 21 23 24

8 M.Ş. 28 26 32 34

9 S.A. 27 28 31 34

1 S. C. 30 30 33 35

1 S.D. 25 27 28 29

1 Ş.V. 23 24 25 29

1 T.I. 23 24 25 29

79

1 Z.G. 28 28 28 31

1 Z.I. 26 27 31 33

1 V.C. 28 29 30 33



Aruncarea zvârlită de deasupra umărului, cu elan de trei paşi - proba ne dă relaţia dintre o deprindere specifică de manifestare în teren, cu obiectul de joc.

Pentru Selecţiei în sport cerinţele sunt de 28 m la 13 ani şi de 30 m la 14 ani, iar în modelul motric al federaţiei 32 m şi 34 m, pentru copii avansaţi şi respectiv juniorii II. La testarea iniţială avem o medie de 25,25 m iar la testarea finală o medie de 30,68 m. Observăm că procedeul de aruncare cu elan de trei paşi a aruncării zvârlite de deasupra umărului – cu sprijin pe sol – este bine însuşit în finalul experimentului, la marea majoritate a sportivilor, iar mediile obţinute în final indică o creştere de aproximativ 5 m.

Deplasarea în triunghi (2 trasee)Nr. crt. Numele şi T1 T2 T3 T4

prenumele

1. A. V. 21" 21" 20" 19"

2. A.D. 28" 25" 23" 20"

3. C.C. 26" 23" 21" 20"

4. C.F. 19" 18" 18" 18"

5. I.B. 22" 21" 20" 19"

6. I. I. 23" 21" 21" 19"

7. M.A. 18" 18" 18" 18"

8. M.Ş. 25" 24" 24" 22"

9. S.A. 23" 21" 21" 19"

10. S. C. 22" 20" 20" 19"

11. S.D. 23" 22" 22" 20"

12. Ş.V. 25" 24" 24" 20"

13. T.I. 19" 18" 18" 18"

14. Z.G. 20" 19" 19" 18"

15. Z.I. 20" 20" 20" 19"

16. V.C. 22" 21" 20" 19"

Suma variabilelor 358" 337" 329" 307"


Proba ne dă relaţii asupra forţei membrelor inferioare într-o probă specifică jocului de apărare.

Norma de selecţie este de 21" la 13 ani şi 20" la 14 ani. Dacă la testarea iniţială cu 22,37", grupul cercetat se

află sub cerinţele sistemului de selecţie în sport, în timp ce la testarea finală, media grupului cercetat 19,18" faţă de cerinţele 22" şi 23".

Rezultatele denotă o bună pregătire a musculaturii membrelor inferioare obţinută prin sistemul de mijloace de selecţionat şi cu care s-a acţionat în pregătire.

81

Alergare 5 x 30 mNr. crt. Numele şi T1 T2 T3 T4

prenumele

1. A. V. 4"6 4"6 4"6 4"6

2. A.D. 4"7 4"6 4"6 4"6

3. C.C. 4"8 4"8 4"7 4"6

4. C.F. 4"7 4"6 4"6 4"6

5. I.B. 4"6 4"6 4"6 4"6

6. I. I. 4"8 4"7 4"7 4"6

7. M.A. 4"7 4"6 4"6 4"6

8. M.Ş. 4"7 4"6 4"6 4"6

9. S.A. 4"7 4"7 4"7 4"6

10. S. C. 4"6 4"6 4"6 4"6

11. S.D. 4"8 4"7 4"7 4"6

12. Ş.V. 4"7 4"6 4"6 4"6

13. T.I. 4"7 4"6 4"6 4"6

14. Z.G. 4"6 4"6 4"6 4"6

15. Z.I. 4"6 4"5 4"5 4"5

16. V.C. 4"6 4"6 4"6 4"6



82

Proba ne dă relaţii asupra capacităţii de rezistenţă a organismului în regim de viteză (specific deplasărilor în terenul de handbal – 30 m între semicercuri).

În selecţia în sport norma este la 13 ani – 4,6 sec, la 14 ani – 4,6 sec, iar în modelul motric pentru copii avansaţi – 4,9 sec, iar juniori avansaţi – 4,8 sec.

83

Se observă că subiecţii îndeplinesc cerinţele privind selecţia în sport şi ale modelului motric.

Dribling printre jaloane


1. A. V. 7"3 7"2 7"0 6"92. A.D. 7"4 7"3 7"3 7"23. C.C. 7"6 7"3 7"3 7"04. C.F. 7"3 7"3 7"3 7"05. I.B. 7"2 7"0 6"9 6"96. I. I. 7"1 7"0 6"9 6"97. M.A. 7"1 7"2 7"1 7"08. M.Ş. 7"4 7"3 7"2 7"19. S.A. 7"4 7"4 7"4 7"210. S. C. 7"3 7"3 7"2 7"011. S.D. 7"3 7"1 6"9 6"912. Ş.V. 7"2 7"1 7"0 6"913. T.I. 7"3 7"2 7"2 7"014. Z.G. 7"3 7"3 7"2 7"015. Z.I. 7"4 7"2 7"1 7"016. V.C. 7"3 7"2 7"2 7"1

Suma variabilelor 1170 1153 1141 1121Media aritmetică 7"31 7" 7" 7"

Proba ne dă relaţii asupra capacităţii de deplasare în teren în dribling.

La testarea iniţială avem o medie de 7"31, iar la testarea finală de 7". Si aici se vede o îmbunătăţire a mediei, iar subiecţii îndeplinesc cerinţele privind selecţia în sport şi modelul motric.

84

Pasarea mingii în viteză


1. A. V. 5 7 8 92. A.D. 6 8 9 103. C.C. 6 7 7 94. C.F. 5 6 7 95. I.B. 6 7 7 96. I. I. 6 7 8 97. M.A. 5 7 8 98. M.Ş. 4 6 7 99. S.A. 7 7 8 1010. S. C. 6 7 8 911. S.D. 5 6 7 912. Ş.V. 6 8 8 913. T.I. 5 6 7 814. Z.G. 6 7 7 915. Z.I. 6 7 7 916. V.C. 6 8 8 10

Suma variabilelor 90 111 121 146Media aritmetică 5,62 6,93 7,56 9,12

Media iniţială a calificativelor a pornit de la 5,62, crescând la testarea a II-a la 6,93, la testarea a III-a la 7,56, ajungând la 9,12 la finalul experimentului – testarea a IV-a. La început notele au fost de 5,00 şi 6,00, un singur calificativ de 4,00 şi unul de 7,00 au încadrat calificativele enunţate mai sus. S-a urmărit corectitudinea ducerii braţului deasupra şi înapoia umărului. În final, numai o notă coboară sub 9,00, obţinân-du-se 12 note de 9,00 şi 3 note de 10,00.

85

Creşterea calitativă a execuţiei pasării mingii a rezultat din uşurinţa manevrării acesteia, din scăderea numărului de greşeli de transmitere de la unul la altul, respectiv prinderea acesteia de către coechipier, ce a însemnat o traiectorie corectă a transmiterii mingii.

Aruncarea la poartă din alergare




La testarea iniţială, s-au obţinut 11 note de 5,00 şi 2 note de 4,00 şi 3 note de 6,00. La testarea finală s-au obţinut 4 calificative de 8,00, 10 de 9,00 şi 2 de 10,00.

86

Media iniţială la testarea I -5,06; iar la testarea finală – 8,87. se observa o îmbunătăţire la media finală, dându-ne informaţii asupra gradului de însuşire, cât şi a potenţialului de creştere pe de o parte a subiecţilor, pe de altă parte a colectivului.

Aruncarea la poartă din săritură

Nr. crt. Numele şi prenumele T1 T2 T3 T4

1. A. V. 6 7 8 102. A.D. 7 8 8 103. C.C. 6 7 8 94. C.F. 4 5 7 95. I.B. 5 6 7 96. I. I. 6 6 7 97. M.A. 5 6 7 98. M.Ş. 5 7 8 109. S.A. 6 7 7 910. S. C. 7 7 8 1011. S.D. 6 7 812. Ş.V. 5 6 7 813. T.I. 6 7 7 914. Z.G. 6 7 8 915. Z.I. 7 7 7 916. V.C. 7 7 8 9


În cadrul acestui procedeu s-a apreciat îndemânarea, forţa explozivă, tehnica execuţiei, corectitudinea ei, fiind legată direct de cele de mai sus enunţate.

87

La testarea iniţială, media 5,87 include o notă de 4,00, 3 note de 5,00, 7 note de 6,00 şi 4 note de 7,00. În finalul experimentului, la testarea finală, media grupului cercetat este de 9,31 obţinându-se 11 calificative de 9,00 şi 5 de 10,00, fapt ce demonstrează o bună însuşire a acestui procedeu de finalizare.

Aruncare la poartă cu paşi încrucişaţi


1. A. V. 5 7 7 82. A.D. 5 6 7 83. C.C. 5 6 7 84. C.F. 6 7 8 95. I.B. 5 6 7 86. I. I. 6 6 7 87. M.A. 5 6 7 88. M.Ş. 5 6 7 89. S.A. 6 7 8 910 S. C. 5 6 7 811 S.D. 5 6 7 812 Ş.V. 6 6 7 813 T.I. 6 6 7 814 Z.G. 7 7 8 915 Z.I. 6 7 8 916 V.C. 6 7 8 9


Procedeu de aruncare folosit în jocul în sistem, faza a

IV-a.

88

La testarea iniţială, media 5,56 include 8 note de 5,00, 7 note de 6,00 şi o notă de 7,00. În finalul experimentului, la testarea finală, media grupului cercetat este de 8,31 obţinându-se 11 calificative de 8,00 şi 5 de 9,00, fapt ce demonstrează o bună însuşire a acestui procedeu de finalizare.

Transmiterea mingii în atac-contraatacul




La testarea iniţială, media este 5,06 în final ea devine 8,87. Dacă testarea iniţială include 2 note de 4, 11 note de 5,00 şi 3 note de 6,00 la testarea finală observam o

89

îmbunătăţire vizibilă având 4 note de 8, 10 note de 9 şi 2 note de 10, cu toate că la repunerea mingii în joc pe contraatac se greşeşte destul de des din cauza greutăţii prinderii mingii venită din urmă.

Atacul poziţional cu pătrunderi succesiveNr. Numele şi T1 T2 T3 T4

crt. prenumele

1. A. V. 5 6 7 8

2. A.D. 6 7 8 9

3. C.C. 5 6 8 8

4. C.F. 5 6 7 9

5. I.B. 5 6 7 8

6. I. I. 5 6 7 8

7. M.A. 8 8 9 9

8. M.Ş. 5 7 8 9

9. S.A. 8 8 9 9

10. S. C. 6 7 8 9

11. S.D. 5 6 7 8

12. Ş.V. 5 6 7 8

13. T.I. 6 6 7 8

14. Z.G. 6 7 7 8

15. Z.I. 5 6 7 8

16. V.C. 8 8 9 9



90

Faza a III-a a jocului de handbal, se execută cu greutate la băieţi, aceştia grăbindu-se de foarte multe ori în finalizarea atacului.

Media iniţială de 5,81, finală de 8,43 denotă o creştere calitativă a acestui moment de joc, o creştere a execuţiei tehnice, pe de o parte şi a colaborării cu ceilalţi jucători din atac pe de altă parte.

Dacă în faza I au fost 9 calificative de 5,00, 4 de 6,00 şi 3 de 8,00, la testarea finală întâlnim 9 calificative de 8,00 şi 7 de 9,00.

Retragerea rapidă în apărareNr. Numele şi T1 T2 T3 T4

crt. prenumele

1. A. V. 4 6 7 8

2. A.D. 4 6 7 8

3. C.C. 5 7 8 9

4. C.F. 5 7 8 9

5. I.B. 4 6 7 8

6. I. I. 4 6 7 8

7. M.A. 4 6 7 8

8. M.Ş. 5 7 8 9

9. S.A. 4 6 7 8

10. S. C. 4 6 8 8

11. S.D. 5 7 8 9

12. Ş.V. 4 6 7 8

13. T.I. 6 7 8 9

14. Z.G. 6 7 8 9

15. Z.I. 5 7 8 9

91

16. V.C. 5 7 8 9



Media iniţială de 5,25 arată cât de puţin se preocupă elevii, iniţial de această fază de joc atât de importantă după pierderea posesiei mingii. În final se obţine media de 8,62. În final prin creşterea mediei cu peste 3 puncte se demonstrează înţelegerea jocului în apărare nu numai a celui în atac.

92

Apărarea în sistemul 6:0Nr. Numele şi T1 T2 T3 T4crt. prenumele

17. A. V. 4 6 7 8

18. A.D. 5 7 8 9

19. C.C. 5 7 8 8

20. C.F. 5 7 8 8

21. I.B. 4 6 7 8

22. I. I. 5 6 7 8

23. M.A. 6 7 8 9

24. M.Ş. 5 7 8 8

25. S.A. 4 6 7 8

26. S. C. 4 6 7 8

27. S.D. 5 7 8 8

28. Ş.V. 4 5 6 7

29. T.I. 6 8 9 10

30. Z.G. 5 7 8 8

31. Z.I. 5 7 8 8

32. V.C. 5 7 8 8



Această probă se referă la necunoaşterea acţiunilor individuale în cadrul sistemului colectiv de apărare 6:0, legat de poziţia fundamentală, supravegherea adversarului, ieşirea la adversarul cu mingea, retragerea pe partea pasării mingii în atac, a mişcării de translaţie în general.

Media testării iniţiale este de 4,93 iar cea finală de

8,18.

94

de cercetare.docx · web viewprin analiza celor citate se extrag unele idei, se memorează şi se...

Documents