de pres/revista presei/revista... · web viewv din ordonanta de urgenta a guvernului nr. 93/2016...

13.01.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI13 ianuarie 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

13.01.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................6INHGA: Debitul Dunării, mult sub media multianuală a lunii ianuarie.........................6Teme similare...............................................................................................................7Județele Cluj, Bistrița-Năsăud şi Maramureş, sub Cod galben de vânt şi ninsoare viscolită, până vineri dimineața...................................................................................7Romania inghetata.......................................................................................................8Teme de mediu.............................................................................................................9Acte normative adoptate de Guvern, 12 ianuarie........................................................9Ce activități se pot face, pe perioada iernii, în ariile protejate. România Curată vă prezintă 5 destinații...................................................................................................12

PRESA LOCALĂ............................................................................................................16ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................16

Teme ABA...................................................................................................................16Lacul de acumulare de la Gilău, acoperit de gheaţă...................................................16Administrația Bazinală: lacul de acumulare Gilău, înghețat trei sferturi, majoritatea râurilor din Cluj au poduri de gheață.........................................................................18Poduri de gheață pe cursurile de apă din județul Cluj! A îngheţat şi Someşul...........19Poduri de gheață pe râurile şi lacurile din județul Cluj...............................................20Lacul de acumulare Gilău a îngheţat aproape în totalitate........................................20Poduri de gheață pe cursurile de apă din județul Cluj...............................................21Lacul de acumulare Gilău a îngheţat bocnă. Reprezentanţii ABA Someş-Tisa spun că nu sunt probleme în exploatarea acumulărilor de apă..............................................22Atenţie! Nu practicaţi sporturile de iarnă sau pescuitul la copcă pe apa îngheţată a cursurilor de apă din judeţul Cluj...............................................................................23Lacul Gilău e pe trei sferturi ingheţat.........................................................................24Poduri de gheată pe cursurile de apă din județul Cluj...............................................25Apele Sălajului au îngheţat bocnă..............................................................................25

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

13.01.2017

Criza gunoaielor din localitatea Floresti.....................................................................26Emil Boc cheltuie 63.000 euro din bugetul local pentru stăvilare care opresc PET-urile de pe Someş. Cât de (in)eficientă va fi metoda?........................................................26ANCHETĂ: Bistrița-Năsăud, sub imperiul MICROHIDROCENTRALELOR! 15 MHC-uri amplasate în zone protejate......................................................................................28Teme similare.............................................................................................................31In loc de incinerator ecologic, care produce si energie..............................................31

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................34Teme ABA...................................................................................................................34Pericol de inundaţii la Agăş........................................................................................34Zeci de gospodării din zona Agăş, în pericol de a fi inundate. Trotuşul a crescut cu jumătate de metru din cauza blocajelor provocate de gheață..................................35Mai multe gospodarii in pericol de a fi inundate, dupa blocajele de gheturi pe raul Trotus.........................................................................................................................36Blocaj de ghețuri pe râul Trotuş.................................................................................37Blocaj de gheturi pe raul Trotus la Goioasa................................................................37Poduri de gheaţă de zeci de kilometri şi cu grosimi de aproape jumătate de metru. 38Teme similare.............................................................................................................39Cod galben de precipitații mixte şi polei....................................................................39Nord-vestul judeţului Vrancea intră sub o altă avertizare COD GALBEN....................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................41Teme ABA...................................................................................................................41Fenomene de iarna pe cursurile de apa.....................................................................41PODURI DE GHEAŢĂ PE RÂURILE DIN ARGEŞ. VEZI RECOMANDĂRILE ABAAV!..........42Barajul, construit cu entuziasm. Vidraru, gloria anilor ’60.........................................43Teme de mediu...........................................................................................................48Let's Do It, Romania! şi Garda de Mediu au lansat un concurs dedicat şcolilor din mediul rural................................................................................................................48

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................51Teme ABA...................................................................................................................51

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

13.01.2017

Aviz pescarilor: Deplasarea pe lacurile îngheţate este periculoasă zilele acestea.....51Semnal de alarmă: Plimbările pe gheața de pe Bega sau lacul Surduc sunt deosebit de periculoase............................................................................................................51Au Adrenalină sau inconştienţă? Gerul din Timişoara, distracţia tinerilor-VIDEO......52Teme similare.............................................................................................................53[VIDEO] Adrenalină la cote maxime: Cu bicicleta pe Bega îngheţată.........................53Cum îşi încearcă… norocul unii timişoreni pe Bega îngheţată....................................53A îngheţat râul Bega! Feerie între Tomeşti şi Luncani................................................53Teme de mediu...........................................................................................................54Cod galben de polei, vânt puternic şi precipitații mixte în vestul țării.......................54Probleme de mediu în Timiş. Ce îndeamnă Garda de Mediu.....................................55

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................56Teme similare.............................................................................................................56Frigul le-a „furat” apa la 700 de arădeni....................................................................56Teme de mediu...........................................................................................................57Material lemnos deţinut fără documente legale........................................................57

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................57Teme similare.............................................................................................................57Cod Galben de polei şi vânt........................................................................................57Cod galben în Gorj......................................................................................................58INFORMARE METEO: Fenomenele anunțate până mâine dimineață.........................58Gorjul sub cod galben de polei, drumarii sunt pregătiţi să intervină.........................60Cod galben de polei....................................................................................................61Grupul 5 de la Rovinari are buget redus pe 2017.......................................................61După ger, COD GALBEN de polei!...............................................................................61

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................62Teme similare.............................................................................................................62Geruri în Vâlcea..........................................................................................................62Teme de mediu...........................................................................................................64

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

13.01.2017

“Let's Do It, Romania!” şi Garda Naţională de Mediu lansează concursul “Let’s Be ECO!”..........................................................................................................................64

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

13.01.2017

Teme ANARINHGA: Debitul Dunării, mult sub media multianuală a lunii ianuarieDebitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) avea vineri dimineața valoarea de 2.250 de metri cubi pe secundă, situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie (4.950 m3/s), şi va scădea uşor în următoarele 24 de ore, până la 2.200 mc/s, conform datelor publicate de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.În aval de Porțile de Fier nivelurile Dunării au fost în creştere pe sectoarele Gruia — Calafat, Giurgiu — Cernavodă şi Brăila — Galați şi în general în scădere pe sectoarele Bechet — Zimnicea, Hârşova — Vadu Oii şi Isaccea — Tulcea.Formațiunile de gheață s-au menținut, în general, fără modificări importante.De asemenea, reprezentanții INHGA semnalează că debitele râurilor se situau în general la valori între 30-80% din mediile multianuale lunare. În ultimele ore, formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) existente pe majoritatea râurilor din țară s-au menținut fără modificări importante, exceptând râurile din vestul şi sud-vestul țării unde au fost în diminuare şi uşoară restrângere, predominante fiind podurile de gheață.Vineri dimineață, curgea năboi (zăpadă înghețată în albie) pe cursurile superioare ale Mureşului, Teleajenului şi Bistriței, cursul mijlociu al Jiului, cursurile inferioare ale Vişeului, Someşului, Argeşului, Dâmboviței şi pe Doftana (afluent al Prahovei).Se mențineau aglomerările de ghețuri formate anterior pe Someşul Mic — Salațiu, Ialomicioara — Fieni şi Bistrița — Frumosu. Pe râul Bistrița, amonte de acumularea Izvoru Muntelui, aglomerările de ghețuri se manifestă pe o lungime totală de 13,4 km şi grosimi ale ghețurilor cuprinse între 0,20 — 4,50 metri. Ca urmare a evoluției şi influenței formațiunilor de gheață se situează peste cota de atenție râul Goleț la s.h. Goleț (270+6) — județul Caraş-Severin. În următoarele 24 de ore, debitele râurilor vor fi în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişuri, afluenții Mureşului inferior, Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna, unde vor fi în uşoară creştere din cauza efectului combinat al evoluției şi deplasării formațiunilor de gheață, cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor lichide prognozate şi propagării.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

13.01.2017

Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) existente pe majoritatea râurilor din țară se vor menține fără modificări importante, exceptând râurile din Crişana şi Banat, unde vor fi în diminuare şi restrângere.Pe unele sectoare de râu, în urma evoluției şi deplasării formațiunilor de gheață, se pot produce variații artificiale de niveluri şi debite.Se vor menține aglomerările de ghețuri formate anterior pe Someş, Ialomicioara şi pe Bistrița (amonte acumularea Izvorul Muntelui).Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în uşoară scădere (2.200 m3/s). În aval de Porțile de Fier debitele vor fi în creştere pe sectorul Gruia — Bechet, în general staționare pe sectoarele Corabia — Tr. Măgurele, Oltenița — Călăraşi şi Brăila — Tulcea şi în scădere pe sectoarele Zimnicea — Giurgiu şi Cernavodă — Vadu Oii. Formațiunile de gheață se vor menține, în general, fără modificări importante. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/01/13/inhga-debitul-dunarii-mult-sub-media-multianuala-a-lunii-ianuarie-09-23-39

Teme similareJudețele Cluj, Bistrița-Năsăud și Maramureș, sub Cod galben de vânt și ninsoare viscolită, până vineri dimineațaAdministrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis noi atenționări nowcasting Cod galben de vânt puternic şi ninsoare viscolită, valabile în zona de munte a județelor Cluj, Bistrița-Năsăud şi Maramureş, până vineri dimineața.Potrivit meteorologilor, până la ora 4:15, în zona menționată a județului Cluj se vor semnala intensificări ale vântului care la rafală vor depăşi 60 — 70 km/h. De asemenea, sunt prognozate fenomene meteo asociate, precum ninsoare viscolită ce determină reducerea vizibilității sub 100 de metri. Fenomene similare se vor semnala, până la ora 5:00, la altitudini de peste 1.700 de metri din județele Bistrița-Năsăud şi Maramureş. Atenționările de fenomene meteo imediate (nowcasting) se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/01/12/judetele-cluj-bistrita-nasaud-si-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/01/12/judetele-cluj-bistrita-nasaud-si-maramures-sub-cod-galben-de-vant-si-ninsoare-viscolita-pana-vineri-dimineata-23-34-10

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/01/13/inhga-debitul-dunarii-mult-sub-media-multianuala-a-lunii-ianuarie-09-23-39

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/01/13/inhga-debitul-dunarii-mult-sub-media-multianuala-a-lunii-ianuarie-09-23-39

13.01.2017

maramures-sub-cod-galben-de-vant-si-ninsoare-viscolita-pana-vineri-dimineata-23-34-10

Romania inghetata

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8



13.01.2017

/Adevarul

Teme de mediuActe normative adoptate de Guvern, 12 ianuarie Acte normative adoptate sau de care Guvernul a luat act in sedinta din 12.01.2017I. ORDONANE DE URGENA1. ORDONANA DE URGENA pentru prorogarea termenului prevazut la art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

13.01.2017

nr.171/2010 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor silvice, precum si pentru modificarea art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor masuri de simplificare a acordarii unor beneficii de asistenta sociala, precum si pentru stabilirea unor masuri bugetare pentru acestea in anul 2016II. HOTARARI1. HOTARaRE pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate, precum si denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor care se acorda in cadrul programelor nationale de sanatate, precum si pentru modificarea si completarea unor alte acte normative in domeniul sanatatii2. HOTARARE pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1052/2013 privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apararii Nationale in domeniul public al Municipiului Craiova si in administrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova si pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotararea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului3. HOTARARI privind numiri/eliberari de prefecti si/sau subprefecti4. HOTARARI DE GUVERN PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA URMATOARELOR MINISTERE:Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor EuropeneMinisterul Muncii si Justitiei SocialeMinisterul JustitieiMinisterul Educatiei NationaleMinisterul pentru Mediul de Afaceri, Comert si AntreprenoriatMinisterul pentru Relatia cu ParlamentulMinisterul Afacerilor ExterneSecretariatul General al GuvernuluiMinisterul Cercetarii si Inovarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

13.01.2017

Ministerul Apelor si PadurilorMinisterul Consultarii Publice si Dialogului SocialMinisterul pentru Romanii de PretutindeniMinisterul Agriculturii si Dezvoltarii RuraleMinisterul EconomieiMinisterul MediuluiMinisterul TurismuluiIII. NOTE1. NOTA privind programele 2014-2020 si apelurile de proiecte lansate - 10.01.20172. NOTA privind stadiul indeplinirii conditionalitatilor ex-ante asumate prin Acordul de parteneriat - 10.01.20173. NOTA privind formularul 0884. NOTA privind proiectul Legii preventiei5. NOTA privind necesarul de fonduri pentru continuarea Programului de investitii in infrastructura de turism, Ministerul Turismului in parteneriat cu Unitatile Administrativ Teritoriale6. NOTA privind infiintarea Comitetului Interministerial pentru Turism/Amos News, http://www.amosnews.ro/acte-normative-adoptate-de-guvern-12-ianuarie-2017-01-12/Stiri pe surse, http://www.stiripesurse.ro/cea-mai-importanta-edin-a-a-guvernului-sorin-grindeanu-masuri-cruciale-luate-joi_1173686.html/Ziua News, http://ziuanews.ro/revista-presei/cea-mai-importanta-edin-a-a-guvernului-sorin-grindeanu-masuri-cruciale-luate-joi-610730

Ce activități se pot face, pe perioada iernii, în ariile protejate. România Curată vă prezintă 5 destinațiiRomânia Curată a vrut să afle dacă, în perioada iernii, ariile protejate oferă oportunități de petrecere a timpului liber. Iată ce răspunsuri am primit până acum de la reprezentanții acestora:Activitati în Situl ROSCI 0120 Muntele Tâmpa și Rezervaţia Naturală (Muntele) Tâmpa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://ziuanews.ro/revista-presei/cea-mai-importanta-edin-a-a-guvernului-sorin-grindeanu-masuri-cruciale-luate-joi-610730

http://ziuanews.ro/revista-presei/cea-mai-importanta-edin-a-a-guvernului-sorin-grindeanu-masuri-cruciale-luate-joi-610730

http://www.stiripesurse.ro/cea-mai-importanta-edin-a-a-guvernului-sorin-grindeanu-masuri-cruciale-luate-joi_1173686.html

http://www.stiripesurse.ro/cea-mai-importanta-edin-a-a-guvernului-sorin-grindeanu-masuri-cruciale-luate-joi_1173686.html

http://www.amosnews.ro/acte-normative-adoptate-de-guvern-12-ianuarie-2017-01-12

http://www.amosnews.ro/acte-normative-adoptate-de-guvern-12-ianuarie-2017-01-12

13.01.2017

Situl ROSCI 0120 Muntele Tâmpa şi Rezervația Naturală Tâmpa (Muntele) se află în centrul municipiului Braşov, judetul Braşov. Pe langa cele patru trasee montane omologate, aria protejată are din luna iulie 2016 o potecă tematică de vizitare dedicată speciilor de lepidoptere şi de floră. Aceasta parcurge habitate care adapostesc un mare număr de specii de fluturi şi flori. Sunt înregistrate aici 975 de fluturi diurni şi nocturni şi aproape 500 de specii de plante pe o suprafață de doar 214 ha. Marcarea potecii, care se suprapune pe traseele montane “dunga albastră” Șaua Tampei şi “triunghi galben “, s-a facut prin amplasarea a 10 panouri de informare şi a unor şabloane de tip fluture-marcă a identității potecii tematice.La baza muntelui Tâmpa, în clădirea aferentă telecabinei, în spațiul pus la dispoziția custodelui de SC Ana Teleferic SA, a fost amenajat şi un punct de informare video pentru turiştii români şi străini care vizitează aria protejată folosind transportul pe cablu. Materialul în format digital prezintă atracțiile naturale şi culturale (cetatea Braşovia) pe care situl Natura 2000 le oferă, precum şi traseele turistice montane şi poteca tematică.La solicitarea unui grup de minim 5 persoane se pot efectua excursii tematice cu ghid specializat- persoana de contact VIOREL Remus Mihai, tel. 0736-023752.Datele de contact ale custodelui : Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov. E-mail : [email protected] multe aici.Activităţi în situl Rarău-Giumalău şi în împrejurimi:ROSCI0212 Rarău – Giumalău împreună cu ROSPA0083 Munţii Rarău – Giumalău, denumite în continuare situl Rarău – Giumalău se află localizat în partea central vestică a judeţului Suceava, în apropierea municipiului Câmpulung Moldovenesc respectiv comuna Pojorâta. Accesul auto pentru autoturisme cu masa maxim autorizată de până la 3,5 tone spre platoul Rarău se face pe DN17 (E576) din dreptul localităţilor Pojorâta pe Transrarău – DN 175B, respectiv pe DN 17B din localitatea Chiril pe Transrarău – DN 175A, în situaţia în care condiţiile meteo permit acest lucru. Accesul auto spre Rezervaţia Codrul Secular Slătioara (sit în Patrimoniul Mondial UNESCO) din cadrul sitului Rarău – Giumalău se face pe E576 suprapus cu DN17 Suceava – Vatra Dornei – Bistrita Nasaud, până la Frasin, după care drumurile județene 177A, 177B şi apoi,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

13.01.2017

drumul județean 177E. Accesul auto spre Rezervaţia Codrul Secular Giumalău se face pe E576 suprapus cu DN17 Suceava – Vatra Dornei – Bistriţa Năsăud, până la Valea Putnei, dupa care drumul forestier Putna Mare până la cabana de vânătoare Valea Putnei, iar apoi pe drumul forestier Sterparu (stânga). Activităţile ce se pot desfăşura sunt excursiile spre obiectivele turistice din preajma sitului:– mănăstirile din Bucovina – Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ,– pârtiile de schi din Gura Humorului , Mestecăniş şi Vatra Dornei,– Muzeul Lemnului, Muzeul Etnografic Ion Creangă şi Colecţia de Linguri din lemn profesor Ţugui Ioan şi Elisabeta din Câmpulung Moldovenesc,– Muzeul Etnografic şi Muzeu de Ştiinţele Naturii şi Cinegetic din Vatra Dornei,– Izvorul de apă minerală Santinela din Vatra Dornei– Muzeul Internaţional al Ouălelor Încondeiate din comuna Moldoviţa , Muzeul Oului din Vama– Muzeul Satului din Moldoviţa,– Mocăniţa Huţulca Moldoviţa (tren turistic),– Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina – municipiul Gura Humorului– Muzeul Naţional al Ouălelor Încondeiate, Muzeul Etnografic şi Casa Muzeu Ţăran Leonida din comuna Ciocăneşti,– Complexul Turistic şi Sportiv ARINIŞ din Gura Humorului cu piscină acoperită şi patinoar.Cazarea turiştilor se poate efectua la pensiunile şi hotelurile de pe valea Bistriţei: Vatra Dornei, Dorna Arini, Ciocăneşti, sau valea Moldovei: Pojorâta,Câmpulung Moldovenesc, Vama, Moldoviţa, Voroneţ, Gura Humorului, Frasin, Sadova, Lucina, Breaza, Fundu Moldovei. Responsabilul de arii protejate din Direcţia Silvică Suceava este Cristian Gafincu.Activităţi în siturile Natura 2000 Râul Gilort și Prigoria-BengeștiAgenția pentru Protecția Mediului Gorj deține custodia a două arii naturale protejate, siturile Natura 2000 Râul Gilort şi Prigoria-Bengeşti. Cele două arii naturale protejate se află în zona subcarpaților getici şi dețin o importantă varietate de specii şi habitate protejate, dintre care amintim specia Eudontomyzon Mariae, pentru a cărei protecție s-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

13.01.2017

au declarat foarte puține situri Natura 2000 din UE. Specia este prezentă în aproximativ 0,16% din cele peste 27.000 de situri Natura 200 din UE.Vă informăm că în cele două arii naturale protejate şi în imediata vecinătate a acestora nu există facilități turistice, siturile Natura 2000 fiind în afara principalelor rute turistice din județul nostru, respectiv şoseaua Transalpină, zona Rânca, Cheile Sohodolului, Mănăstirile Tismana, Polovragi şi Lainici şi multe altele. Cele două arii naturale protejate se află la sud de DN 67 Tg-Jiu, Rm Vâlcea, în dreptul localităților Bumbeşti Pițic şi Bengeşti Ciocadia. Pentru mai multe informații referitoare la cele două situri Natura 2000, vă rugăm accesați următoarele pagini: aici şi aici.Persoană de contact – consilier Calma Nicolae, tel: 0723657709, email: [email protected]ăţi în situl Dealurile Clujului de EstTuriştii care ajung în perioada de iarnă în situl Dealurile Clujului de Est sunt invitați în primul rând să viziteze Centrul de Informare Turistică (CITV) din localitatea Vultureni (com. Vultureni, jud. Cluj). Centrul a fost echipat recent de către custodele sitului, Societatea Lepidopterologică Română cu materiale informative (panouri şi hărți tematice, cărți şi pliante) bogat ilustrate şi explicate pe înțelesul tuturor, inclusiv în limba engleză, prin care publicul să fie familiarizat cu obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 Dealurile Clujului de Est. Amintim faptul că acest sit este unicul loc din Europa unde sunt prezente toate cele 4 specii de fluturi albaştri aparținând genului periclitat Maculinea. Custodele invită în cadrul CITV în special în perioada de iarnă grupuri/clase de elevi, pasionați de natură pentru lecții practice de ecologie privind habitatele/speciile protejate de pe raza sitului şi ciclul de viață remarcabil al fluturilor Maculinea (care petrec cea mai mare parte a anului, inclusiv iarna în cuiburile unor furnici gazdă care le hrănesc larvele ca pe propriile lor progenituri).Cei care vizitează CITV, de obicei îşi continuă excursia şi în localitatea Chidea (cca. 9 km, pe DJ109 şi DC152), o aşezare deosbit de pitorească, cu cele mai multe dintre case realizate în mod tradițional din tuf vulcanic.Accesul spre CITV se face din Cluj-Napoca pe DJ109A (cca. 31 km) sau pe DN1C iar din Răscruci, la stânga pe DJ109 (cca. 43 km). CITV poate fi vizitat oricând, dar pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

13.01.2017

informații de specialitate (în special pentru grupuri/clase) recomandăm programare prealabilă folosind datele de contact de pe pagina de internet a custodelui: www.lepidoptera.roActivităţi în Aria Naturală Protejată „Lacul Snagov”Zona Snagov conține o bogată biodiversitate datorată celui mai mare lac natural din Romania (860 ha) şi pădurilor cu stejar (din foştii Codri ai Vlăsiei). Există 2 arii naturale protejate cu 4 habitate principale şi circa 311 specii protejate, rare şi amenințate din circa 1400 specii inventariate până în prezent. Există relicte (specii rămase) din perioada glaciară (un fag caucazian, aluni etc.), din perioada tropicală (8 specii de orhidee), din fosta Mare Sarmatică (2 specii de peşti), plantă carnivoră, etc.Ca oferte turistice, aria protejată Lacul Snagov oferă:”Ture” (circuite) prin natură – pentru FOTO / observare specii – habitate / mişcare cu ghid (pe lac – în prezent pe gheață şi în sezon cu vaporaşul ori caiacele) cu grupuri de minim 8 maxim 20 persoane (prin pădure – în prezent după urme – prin zăpadă – apoi după plante / faună etc.). Mai multe aici.Costurile sunt modice: 5 lei (= tariful de vizitare a ariei) + opțional 5+ lei (la circuitele pe jos). La cele cu vaporaş – caiace, se mai adaugă costul mijlocului de transport.Circuitele pe lac şi prin pădurile riverane cu teme care se schimbă în funcție de sezon, cu ghid insoțitor care prezintă şi dă felurite detalii, au durata de circa 2 oreÎn total, Fundația Snagov are în ofertă un set de 12 activități principale ce se pot desfăşura în natură – majoritatea orientate pentru grupuri de minim 8 persoane (copii – elevi – familii – membri din organizații).Adresa sediului Fundației Snagov este Șoseaua Snagov nr 78 (pe dreapta) la „Căsuța cu stuf”. Turiştii care vin din DN1 (Bucuresti > Ploieşti), între Săftica şi Tâncabeşti, trebuie să facă dreapta pe DJ101 şi să meargă circa 9,5 km. Cei interesați pot accesa şi un link către hartă pe google maps.Contact: 0730 097 505 / [email protected] şi pe pagina de Facebook. Mai multe detalii în: www.fundatiasnagov.ro ori http://MagazinSnagov.ro şi cel mai rapid pe pagina de Facebook la secțiunea Evenimente. Pe rețeaua de socializare, Fundația Snagov

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

13.01.2017

îşi postează cu regularitate evenimentele/ieşirile cu grupuri de vizitatori, pe care le organizează cam o dată la 2-3 săptămâni, de regulă sâmbăta ori duminică.În încheiere, reproducem un S.O.S. din partea lui Constantin Turmac, reprezentantul Fundației Snagov, care are nevoie de un ”ajutor de plăcere” din partea iubitorilor de natură din Bucureşti şi împrejurimi: ”Avem nevoie de VOLUNTARI pentru circa 40 de activități din 2017 şi mai ales pentru activitățile de MONITORIZARE specii şi habitate (peste 200 specii – în baza unor planificări stricte cu 2-3 “vizite” per specie / an)”. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/ce-activitati-se-pot-face-pe-perioada-iernii-in-ariile-protejate-romania-curata-va-prezinta-5-destinatii/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABALacul de acumulare de la Gilău, acoperit de gheaţăÎn urma gerului, pe cursurile de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheaţă. Hidrologii avertizează că traversarea ori practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi pescuitul la copcă pot fi foarte riscante.Ca urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață. De asemenea, este înghețată aproximativ 75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău.La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei.Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare. Toate cele 6

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.romaniacurata.ro/ce-activitati-se-pot-face-pe-perioada-iernii-in-ariile-protejate-romania-curata-va-prezinta-5-destinatii/

http://www.romaniacurata.ro/ce-activitati-se-pot-face-pe-perioada-iernii-in-ariile-protejate-romania-curata-va-prezinta-5-destinatii/

13.01.2017

acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău - judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza - judeţul Maramureş, Colibiţa - judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig - judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş - judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor.ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă.Iată situaţia fenomenelor de îngheţ, în data de 12.01.2017, pe cursurile de apă din județul Cluj transmisă de Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa: 1. Someş DEJ GM2. Someşul Cald SMIDA PG3. Someşul Mic SALATIU PG+zăpor aval4. Beliş POIANA HOREA PG5. Someşul Rece SOMEȘU RECE PG6. Răcătău RĂCĂTĂU PG7. Căpuş CĂPUŞU MARE PG8. Nadăş AGHIREŞU PGI9. Nadăş RĂDAIA PG10. Borşa BORŞA GM 11. Gădălin BONŢIDA PG12. Lonea LUNA DE JOS PG13. Fizeş MINTIU GHERLII PG14. Olpret MAIA PG15. Sălătruc CĂŞEIU PGOLEGENDA:GM - gheaţă la maluriPG - pod de gheaţă compactPGI - pod de gheaţă întrerupt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

13.01.2017

PGO - pod de gheaţă cu ochiuri /Ziar de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/lacul-de-acumulare-de-la-gilau-acoperit-de-gheata--154426.html

Administrația Bazinală: lacul de acumulare Gilău, înghețat trei sferturi, majoritatea râurilor din Cluj au poduri de gheațăTrei sferturi din suprafața lacului de acumulare din Gilău, în Cluj, e înghețată din cauza temperaturilor deosebit de scăzute din această perioadă; în plus pe majoritatea cursurilor de apă din județ s-au format poduri de gheață, arată o evidență a Administrației Bazinale Someş-Tisa.ABAST arată că monitorizează permanent lucrările de apărare împotriva inundațiilor şi instalațiile de la bazinele de acumulare şi că toate cele şase acumulări de apă din administrare – Gilău în Cluj, Strâmtori-Firiza în Maramureş, Colibița în Bistrița-Năsăud, Vârşolț şi Sălățig în Sălaj şi Călineşti-Oaş în Satu Mare, funcționează la parametri de timp friguros ” şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor”. Poduri de gheață compacte se găsesc pe Someş în Smida, în Poiana Horea, Someşul Rece, Răcătău, Căpuşu Mare, dar şi pe pâraie în mai multe comune. /Actual de Cluj, http://actualdecluj.ro/administratia-bazinala-lacul-de-acumulare-gilau-inghetat-trei-sferturi-majoritatea-raurilor-din-cluj-au-poduri-de-gheata/

Poduri de gheață pe cursurile de apă din județul Cluj! A îngheţat şi SomeşulCa urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață. De asemenea, este înghețată aproximativ 75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei. Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://actualdecluj.ro/administratia-bazinala-lacul-de-acumulare-gilau-inghetat-trei-sferturi-majoritatea-raurilor-din-cluj-au-poduri-de-gheata/

http://actualdecluj.ro/administratia-bazinala-lacul-de-acumulare-gilau-inghetat-trei-sferturi-majoritatea-raurilor-din-cluj-au-poduri-de-gheata/

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/lacul-de-acumulare-de-la-gilau-acoperit-de-gheata--154426.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/lacul-de-acumulare-de-la-gilau-acoperit-de-gheata--154426.html

13.01.2017

hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare. Toate cele 6 acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău – judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza – judeţul Maramureş, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig – judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş – judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor. ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /Dejeanul, http://www.dejeanul.ro/content/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj-inghetat-si-somesul/ /Digi 24, http://dej24.ro/poduri-de-gheata-pe-somes-judetul-cluj-autoritatile-recomanda-evitarea-traversarii-practicarii-sporturilor-pe-gheata-dar-si-pescuitului-la-copca/

Poduri de gheață pe râurile şi lacurile din județul ClujCa urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață, transmite Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa. 75% din suprafața lacului de acumulare Gilău este îngheţată.La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei. Sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare.Toate cele 6 acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău – judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza – judeţul Maramureş, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig – judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş – judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://dej24.ro/poduri-de-gheata-pe-somes-judetul-cluj-autoritatile-recomanda-evitarea-traversarii-practicarii-sporturilor-pe-gheata-dar-si-pescuitului-la-copca/



http://www.dejeanul.ro/content/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj-inghetat-si-somesul/

http://www.dejeanul.ro/content/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj-inghetat-si-somesul/

13.01.2017

ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /Transilvania Reporter, http://transilvaniareporter.ro/actualitate/poduri-de-gheata-pe-raurile-si-lacurile-din-judetul-cluj/

Lacul de acumulare Gilău a îngheţat aproape în totalitateCa urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață. De asemenea, este înghețată aproximativ 75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei.Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare. Toate cele 6 acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău – judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza – judeţul Maramureş, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig – judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş – judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor. ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /Cluju.ro, https://cluju.ro/lacul-de-acumulare-gilau-a-inghetat-aproape-in-totalitate/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

https://cluju.ro/lacul-de-acumulare-gilau-a-inghetat-aproape-in-totalitate/

http://transilvaniareporter.ro/actualitate/poduri-de-gheata-pe-raurile-si-lacurile-din-judetul-cluj/

http://transilvaniareporter.ro/actualitate/poduri-de-gheata-pe-raurile-si-lacurile-din-judetul-cluj/

13.01.2017

Poduri de gheață pe cursurile de apă din județul ClujCa urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață. De asemenea, este înghețată aproximativ 75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău.La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populației.Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum şi instalațiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare.Toate cele 6 acumulări permanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău — județul Cluj, Strâmtori-Firiza — județul Maramureş, Colibița — județul Bistrița-Năsăud, Vârşolț şi Sălățig — județul Sălaj şi Călineşti-Oaş — județul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreținere a echipamentelor. ABA Someş-Tisa recomandă populației să evite traversarea pe poduri de gheață a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa înghețată şi a pescuitului la copcă. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/01/12/comunicat-de-presa-administratia-bazinala-de-apa-somes-tisa-13-23-16

Lacul de acumulare Gilău a îngheţat bocnă. Reprezentanţii ABA Someș-Tisa spun că nu sunt probleme în exploatarea acumulărilor de apăDin cauza temperaturilor foarte scăzute, pe majoritatea cursurilor de apă din judeţul Cluj s-au format poduri de gheaţă. Potrivit Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa cursurile de apă şi lacurile de acumulare sunt permanent monitorizate pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/01/12/comunicat-de-presa-administratia-bazinala-de-apa-somes-tisa-13-23-16

http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/01/12/comunicat-de-presa-administratia-bazinala-de-apa-somes-tisa-13-23-16

13.01.2017

Din cauza gerului, aproximativ 75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău este îngheţată, potrivit reprezentanţilor ABA Someş-Tisa, care arată că pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață.La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei. "Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare", arată reprezentanţii ABA Someş-Tisa. Astfel, toate cele 6 acumulări premanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa, respectiv Gilău, judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza, judeţul Maramureş, Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig, judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş, judeţul Satu Mare, sunt exploatate în conformitate cu programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor. În acelaşi timp, reprezentanţii ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /City News, http://citynews.ro/eveniment/lacul-de-acumulare-gilau-inghetat-bocna-reprezentantii-aba-somes-tisa-spun-ca-nu-sunt

Atenţie! Nu practicaţi sporturile de iarnă sau pescuitul la copcă pe apa îngheţată a cursurilor de apă din judeţul ClujCa urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din judeţul Cluj s-au format poduri de gheaţă. ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Spirit civic: au reţinut un tânăr bănuit că a furat geanta unei femei ... Autostrada Soarelui a fost deszăpezită. Se circulă fără restricţii pân... 102 trenuri anulate pentru deszăpezirea şinelor. Ce garnituri circulă ... Ca urmare a temperaturilor scăzute

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://citynews.ro/eveniment/lacul-de-acumulare-gilau-inghetat-bocna-reprezentantii-aba-somes-tisa-spun-ca-nu-sunt

http://citynews.ro/eveniment/lacul-de-acumulare-gilau-inghetat-bocna-reprezentantii-aba-somes-tisa-spun-ca-nu-sunt

13.01.2017

din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din judeţul Cluj s-au format poduri de gheaţă. De asemenea, este îngheţată aproximativ 75% din suprafaţa luciului de apă a lacului de acumulare Gilău. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde judeţele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei. Specialiştii acţionează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreţinerii în cele mai bune condiţii a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare. Toate cele 6 acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău - judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza - judeţul Maramureş, Colibiţa - judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălăţig - judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş - judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor. ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/atentie-nu-practicati-sporturile-iarna-pescuitul-copca-apa-inghetata-cursurilor-apa-judetul-cluj-1_5877c55b5ab6550cb862e647/index.html

Lacul Gilău e pe trei sferturi ingheţatD75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău este inghetata, ca urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă. De asemenea, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață.La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei, anunță administrația. "Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/atentie-nu-practicati-sporturile-iarna-pescuitul-copca-apa-inghetata-cursurilor-apa-judetul-cluj-1_5877c55b5ab6550cb862e647/index.html



13.01.2017

Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare.Toate cele 6 acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău - judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza - judeţul Maramureş, Colibiţa - judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig - judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş - judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor", transmit reprezentanţii ABA Someş-Tisa. De asemenea, se recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/lacul-gilau-e-pe-trei-sferturi-inghetat

Poduri de gheată pe cursurile de apă din județul ClujCa a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din județul Cluj s-au format poduri de gheață. De asemenea, este înghețată aproximativ 75% din suprafața luciului de apă a lacului de acumulare Gilău. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), care cuprinde județele Cluj, Maramureş, Satu Mare, Bistrița-Năsăud şi Sălaj, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurilede acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei. Specialiştii acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreținerii în cele mai bune condiții a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare. Toate cele 6 acumulări pemanente, aflate în administrarea ABA Someş-Tisa (Gilău - judeţul Cluj, Strâmtori-Firiza - judeţul Maramureş, Colibiţa - judeţul Bistriţa-Năsăud, Vârşolţ şi Sălățig - judeţul Sălaj şi Călineşti-Oaş - judeţul Satu Mare) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.ziardecluj.ro/lacul-gilau-e-pe-trei-sferturi-inghetat

http://www.ziardecluj.ro/lacul-gilau-e-pe-trei-sferturi-inghetat

13.01.2017

ABA Someş-Tisa recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. /Cotidian Tr, http://www.cotidiantr.ro/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj-85733.php#.WHh9HVOLSM8 /Gherleanul, http://gherleanul.ro/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj/

Apele Sălajului au îngheţat bocnăCa urmare a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă din judeţul Sălaj, bazinul hidrografic Someş-Crasna, s-au format poduri de gheaţă, anunţă reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj (SGA). De asemenea, lacurile de acumulare Vârşolţ şi Sălăţig prezintă pod de gheaţa cu grosimea de 24 centimetri, respectiv 27 centimetri. La nivelul SGA, sunt monitorizate cursurile de apă şi lacurile de acumulare, pentru a se asigura fără întreruperi volumele de apă necesare alimentării populaţiei. Specialiştii acţionează conform programelor de exploatare pe timp friguros în scopul întreţinerii în cele mai bune condiţii a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi instalaţiile electrice şi hidraulice de la barajele din administrare. Cele două acumulări pemanente, aflate în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj (Vârşolţ şi Sălăţig) sunt exploatate în conformitate cu Programul de lucru pe timp friguros şi nu au fost semnalate probleme de întreţinere a echipamentelor. Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj recomandă populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată şi a pescuitului la copcă. Totodată, pescarii sunt sfătuiţi să evite să se aventureze pe aceste poduri de gheaţă, pentru pescuitul la copcă, straturile formate fiind în multe locuri, adevărate capcane ce pot pune în pericol orice amator de pescuit pe timp de iarnă. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/agricultura-2/apele-salajului-au-inghetat-bocna-2.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.magazinsalajean.ro/agricultura-2/apele-salajului-au-inghetat-bocna-2.html

http://www.magazinsalajean.ro/agricultura-2/apele-salajului-au-inghetat-bocna-2.html

http://gherleanul.ro/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj/

http://gherleanul.ro/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj/

http://www.cotidiantr.ro/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj-85733.php#.WHh9HVOLSM8

http://www.cotidiantr.ro/poduri-de-gheata-pe-cursurile-de-apa-din-judetul-cluj-85733.php#.WHh9HVOLSM8

13.01.2017

Criza gunoaielor din localitatea Floresti/TVR Cluj/Transilvania la zi, https://www.youtube.com/watch?v=OEAVq96sBp8

Emil Boc cheltuie 63.000 euro din bugetul local pentru stăvilare care opresc PET-urile de pe Someș. Cât de (in)eficientă va fi metoda?Primăria Cluj-Napoca a încheiat un contract pentru montarea de stăvilare pe Someş cu o firmă din Oradea, despre care presa scrie că este abonată la banul public.După adunarea gunoaielor de pe Someş cu barca lebădă şi cu cangea, autoritățile locale au pus în funcțiune un utilaj amfibiu, care a funcționat câteva săptămâni. Pe perioada iernii a intrat în hibernare. Pentru completarea planului, care până acum oricum nu a dat roade, primarul Emil Boc va cheltui o sumă serioasă din bugetul local pentru montarea pe râu a unor stăvilare care să adune PET-uri.Cluj 100% a explicat în numărul din 24 noiembrie 2016 că munca celor de la Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST) de curățare a Someşului cu utilajul amfibiu este doar o muncă de Sisif. Vegetația acvatică pe care o adună zilnic din albia râului creşte rapid la loc. Algele găsesc condiții prielnice în apă din cauza poluării cu substanțe din amonte. Atâta timp cât poluarea cu deşeuri menajere şi industriale din amonte nu se va opri, muncitorii ABAST îşi pierd timpul cu utilajul lor. Utila pe care oricum l-au dus la iernat. Nu poate interveni în condiții meteo nefavorabile.Stăvilare la intrarea în orașDupă utilajul amfibiu pentru care s-au cheltuit bani aproape degeaba, autoritățile locale din Cluj-Napoca mai încearcă o idee “ingenioasă”de curățare a Someşului: vor pune stăvilare la intrarea râului în oraş, înainte de podul de pe bulevardul 1 Decembrie 1918. Este foarte îndoielnică reuşita metodei cu barajele din moment ce vor opri doar deşeuri plutitoare, adică PET-uri şi alte obiecte mici, uşoare. Chiar primarul Emil Boc declara în vară că stăvilarele nu vor putea opri decât PET-uri. “Am convenit cu Apele Române să facem nişte stăvilare, nu baraje, care să oprească deşeurile plutitoare de mici dimensiuni, PET-uri. Nu vor putea opri buşteni”, spunea Boc la o întâlnire video cu cetățenii, pe Facebook.Bani pentru o firmă abonată la bani publici

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

https://www.youtube.com/watch?v=OEAVq96sBp8

13.01.2017

Stăvilarele vor costa aproape 63.000 euro. În urma licitației, contractul a fost atribuit firmei SC Rono Aqua SRL Oradea, despre care presa locală din Bihor scrie că este abonată la banul public. În şedința de Consiliu Local de marți au fost aprobați indicatorii tehnico economici ai acestei investiții. În 45 de zile ar urma să fie montate stăvilarele.“Realizarea unui sistem de colectare plutitori pe râul Someşul Mic a devenit necesară pentru ameliorarea calității vieții cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, având în vedere situația existentă cauzată de poluarea venită din amonte de municipiul Cluj-Napoca, precum şi pentru îndeplinirea obiectivului central al Directivei Cadru în domeniul apei, adică obținerea unei stări bune pentru cursul de apă, respectiv prevenirea poluării Someşului Mic cu plutitori (PET-uri, deşeuri etc)”, scrie în proiectul de hotărâre de Consiliu Local.Alta este metoda de oprire a poluării SomeșuluiVom avea o stare bună a râului când autoritățile vor lucra cu adevărat la aplicarea de amenzi celor care poluează râul. Cu vorba bună nimeni nu va înceta să arunce gunoaiele unde vrea muşchiul lui. Majoritatea oraşelor civilizate din Vest la care încă ne uităm cu jind au fost educate şi cu amenzi serioase şi controale la sânge pentru respectarea legii. Garda de Mediu unde este în planul Primăriei Cluj-Napoca?Nu spunem doar noi că poluarea Someşului se va opri când Garda de Mediu îşi va face treaba, iar populația va înțelege că râul nu este un container uriaş în care se pot arunca gunoaie. “Modalităţile de stopare a fenomenului de poluare a Someşului fac referire la respectarea bunelor practici de mediu în agricultură, industrie şi nu în ultimul rând managementul deşeurilor practicat la nivel urban”, afirmă Antonia Odagiu, profesor în cadrul Universității de Științe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/emil-boc-cheltuie-63000-euro-din-bugetul-local-pentru-stavilare-care-opresc-pet-urile-de-pe-somes-cat-de-ineficienta-va-fi-metoda

ANCHETĂ: Bistrița-Năsăud, sub imperiul MICROHIDROCENTRALELOR! 15 MHC-uri amplasate în zone protejateNu mai puțin de 35 de microhidrocentrale există în județul nostru. Dacă 20 dintre acestea sunt amplasate în zone potrivite, 15 sunt în arii protejate. Acestea au un impact

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.ziardecluj.ro/emil-boc-cheltuie-63000-euro-din-bugetul-local-pentru-stavilare-care-opresc-pet-urile-de-pe-somes-cat-de-ineficienta-va-fi-metoda

http://www.ziardecluj.ro/emil-boc-cheltuie-63000-euro-din-bugetul-local-pentru-stavilare-care-opresc-pet-urile-de-pe-somes-cat-de-ineficienta-va-fi-metoda

13.01.2017

devastator asupra naturii, căci distrugerile pe care le produc sunt IREVERSIBILE, prețul plătit în timp fiind inestimabil. Cel mai important indicator este amplasarea MHC-urilor.La o simplă căutare pe Google aflăm ce înseamnă o microhidrocentrală şi care sunt lucrurile elementare de care autoritățile trebuie să țină cont atunci când aprobă o astfel de construcție. Ca şi avanataje economice, nimeni nu poate contesta nimic: randament ridicat, cost redus şi viață lungă. De cealaltă parte, avem şi avantajele ecologice: nu poluează mediul înconjurător.Atunci, unde este problema? Foarte simplu! Cel mai important indicator este amplasarea unei microhidrocentrale pentru că, dacă sunt construite în zone protejate, afectează dureros ECOSISTEMELE RÂURILOR şi cauzează distrugeri IREVERSIBILE.În Bistrița-Năsăud există deja proiecte pentru 35 de microhidrocentrale pe cursul mai multor râuri, atât pe râuri protejate, cât şi NEPROTEJATE. Altele sunt construite, în timp ce altele sunt la nivel de intenție. Dacă unele nu s-au mai materializat, cum este cazul MHC-ului despre care se discuta la nivelul oraşului Năsăud, altele sunt deja construite.Unde sunt cele 15 microhidrocentrale proiectate în arii protejate?Bistrițeanul.ro a intrat în posesia unor documente care atestă existența a nu mai puțin de 15 microhidrocentrale care au fost în faza de proiect sau care sunt deja proiectate în zone protejate.Aceasta este lista cu amplasările şi investitorii, iar din această listă multe MHC-uri există deja:1. Pănuleț, râul Bistrița - SC HIDROART SRL, aria protejată CUȘMA (transferat, în 2012, la SC COLIBIŢA ENERGY GROUP SRL)2. Râul Budac, MHC I, SC ROTTHAUS Construct SRL, aria protejată CUȘMA 3. Râul Budac, MHC II, SC ROTTHAUS Construct SRL, aria protejată CUȘMA4. Râul Budac, MHC III, SC ROTTHAUS Construct SRL, aria protejată CUȘMA5. Râul Cormaia şi Valea Pietrelor, SC ELCATA MHC SRL, parțial aria protejată MUNȚII RODNEI6. Râul Someşul Mare, Năsăud, SC ACORD IMPEX SRL, aria protejată SOMEȘUL MARE SUPERIOR

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

13.01.2017

7. Râul Someşul Mare, amonte Rebrişoara, SC ACORD IMPEX SRL, aria protejată SOMEȘUL MARE SUPERIOR8. Râul Buduşel, SC BUDUȘEL HYDRO SRL, parțial aria protejată CUȘMA9. Râul Pietroasa, SC CML SRL, aria protejată CUȘMA10. Râul Someşul Mare, brațul drept, SC TEN TRANSILVA ENERGY SRL, aria protejată SOMEȘUL MARE (transferat în 2015 la SC MHC IZVORUL BĂILOR SRL)11. Pârâul Băilor tronsonul II, confluența cu Izvorul Roşu, SC MHC IZVORUL BĂILOR SRL, aria protejată MUNȚII RODNEI12. Râul Repedea, SC CORATIM ENERGY SRL, aria protejată CUȘMA13. Râul Bistrița - centrală hidroelectrică Colibița, SC HIDROELEC SA, aria protejată CUȘMA14. Râul Budac (Bolovani), SC HIDROELEC SA, aria protejată CUȘMA (preluat de SC MINERAL OIL SRL, proiect retehnologizare)15. Râul Budac (Budac I), SC HIDROELEC SA, aria protejată CUȘMA (preluat de SC MINERAL OIL SRL)De ce contează amplasarea lor în zone protejate?Ne ajută site-ul raurileromaniei.ro: „Microhidrocentralele afecteaza semnificativ ecosistemele raurilor şi produc distrugeri ireversibile. Un curs de apa indiguit, barat sau captat işi pierde foarte multe dintre caracteristicile initiale şi nu mai poate fi niciodata comparat cu un rau natural care deţine habitate sanatoase şi ecosisteme functionale. Microhidrocentralele produc efecte atat in amonte, cat si in aval. In amonte, prin schimbarea regimului de curgere si a ratei de sedimentare, apar acumulari de mal ce schimba structura faunei, prin inlocuirea celei adaptate la curgerea apei cu una specifica apelor domoale sau statatoare; in aval, prin reducerea debitelor, provoaca secarea baltilor temporare - habitate esentiale de reproducere pentru broaste si tritoni – si, in unele situatii, chiar la secarea albiilor”.Site-ul raurileromaniei.ro aparține organizației non-guvernamentale WWF (World Wide Fund for Nature), organizație care a pornit un adevărat război împotriva investitorilor, dar şi a autorităților. Prin campaniile duse, WWF a reuşit să stopeze construcția a mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

13.01.2017

multor microhidrocentrale în România. WWF are proiecte la nivel global, iar echipa din România este constituită din 50 de specialişti în domeniu.Acelaşi site informează că „microhidrocentralele sunt o soluție acceptabilă pentru alimentarea cu energie a consumatorilor IZOLAȚI, numai acolo unde alte soluții de producere a energiei din surse regenerabile NU sunt fezabile”, adică, pe scurt, unde nu este o altă variantă. MHC-urile nu au VOIE să fie construite unde îi convine investitorului, ci trebuie să respecte criterii importante - numai autoritățile fiind în măsură să dea sau nu acordul, în funcție de studiile care se fac.Toate aceste construcții afectează județul Bistrița-Năsăud în mod direct, având în vedere numărul mare de MHC-uri construite deja în zone protejate. Acesta este doar primul episod din ancheta Bistrițeanul.ro, urmând să prezentăm şi alte informații interesante cu privire la impactul MHC-urilor asupra mediului. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/ancheta-bistritanasaud-sub-imperiul-microhidrocentralelor-15-mhcuri-amplasate-in-zone-protejate-1484144131683.html

Teme similareIn loc de incinerator ecologic, care produce si energieSalajul are acum o uriasa groapa de gunoi, in care vom arunca bani cu nemiluitaDe la 1 ianuarie a intrat in vigoare taxa pentru depozitarea deseurilor la groapa de gunoi, in valoare de 80 de lei tona. Din anul 2018, aceasta taxa va creste la 120 de lei tona. Introducerea acestei taxe are drept scop declarat incurajarea reciclarii deseurilor, dar mai ales descurajarea depozitarii. Aceasta taxa trebuia introdusa acum cinci ani, dar Uniunea Europeana ne-a pasuit pana la inceputul acestui an. {ara vecina Ungaria ne-a luat-o demult inainte, avand in vedere ca deja aceasta are deja o taxa de depozitare a deseurilor in valoare de 34 de euro pe tona. “n unele tari europene aceasta taxa ajunge pana la 100 de euro pe tona. Este o problema mare pentru locuitorii tarilor din UE care nu au incineratoare de gunoi, sau acestea sunt in numar redus.Decidentii Salajului n-au invatat nimic de la austrieci, desi au fost in excursie la Linz, sa vada cum se procedeaza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.bistriteanul.ro/ancheta-bistritanasaud-sub-imperiul-microhidrocentralelor-15-mhcuri-amplasate-in-zone-protejate-1484144131683.html

http://www.bistriteanul.ro/ancheta-bistritanasaud-sub-imperiul-microhidrocentralelor-15-mhcuri-amplasate-in-zone-protejate-1484144131683.html

13.01.2017

Si la noi s-a pus problema incineratoarelor de deseuri. Dar Consiliul Judetean Salaj a preferat groapa de depozitare. Salajul tocmai si-a facut, cu foarte multi bani, o catamai groapa unica de depozitare a gunoiului, la Dobrin. Multe tone, tot gunoiul din Salaj, va inghiti aceasta groapa, si multi bani ne va manca. Fiecare tona depusa ne va lua 80 de lei din buzunar, iar de la anul cate 120 de lei. Firmele de salubrizare care duc gunoiul la groapa vor plati taxa, iar apoi va recupera banii de la cetateni si firme care produc gunoi, adica de la noi toti. In urma cu mai multi ani, inainte de a se aproba groapa de gunoi de la Dobrin, firma de salubrizare AVE a invitat in Ungaria si Austria edili ai Zalaului, consilieri judeteni, oameni de afaceri, jurnalisti (printre care m-am aflat si eu), pentru a vedea procesul de depozitare sI incinerare a deseurilor. Am ramas impresionati cum un incinerator de gunoaie produce energie termica si energie electrica pentru un oras cu 60.000 de locuitori. La catva timp, s-a pus problema gropii de gunoi de la Dobrin, dar nimeni din cei care au vizitat incineratorul de langa Linz, din Austria, nu s-a opus gropii in favoarea incineratorului. N-a avut nimeni o idee mai indrazneata. Ne-am invatat cu groapa, groapa vrem, si-au zis cei care aveau un cuvant de spus in aceasta problema. Si uite asa, Salajul s-a inzestrat cu o groapa de gunoi in valoare de 134.554.415 lei, finantata de Fondul European de Dezvoltare Regionala si de Consiliului Judetean, care a contribuit la cofinantare cu doi la suta.Bani multi pentru depozitare; 110 milioane pe anSuprafata Centrului de management integrat al deseurilor din judetul Salaj, cum i se mai spune nou-noutei gropi de gunoi de la Dobrin, se intinde pe o suprafata de 195.577 metri patrati si are o capacitate de depozitare de un milion o suta de mii de tone de deseuri pe an. Aici exista un depozit ecologic, o statie de sortare, statie de tratare mecano-biologica si o statie de epurare. Pe langa aceasta investitie, s-au mai facut trei gropi de transfer a deseurilor menajere la Surduc, Sanmihaiu Almasului si Crasna. Prin urmare, daca groapa are capacitatea de 1,1 milioane de tone pe an, asta inseamna ca 110 milioane de lei ne va lua, daca luam in calcul media pretului de depozitare de anul acesta si de anul viitor. Si-apoi, din 2019, daca pretul va creste... vom plati. Bani pe care firmele si locuitorii Salajului trebuie sa-i scoata din buzunare. Cu un pas mare in urma civilizatiei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

13.01.2017

Adevarul este ca noi suntem in urma cu un pas sau chiar cu mai multi in ceea ce priveste evolutia tehnologiei, in genere progresul. “n timp ce unii exploreaza solul palenetei Marte, noi scormonim pamanul cu plugul tras de cai, am fost granarul Europei si am ramas in coada ei pentru ca in timp ce nemtii sau francezii se ocupau cu noi tenologii si automatizari, noi stiam doar sa intoarcem brazda. “n timp ce majoritatea tarilor europene incearca sa rezolve problema gunoaielor prin ardere, noi amenajam gropi ecologice.Tiberiu Marc da vina pe Ministerul Mediului si pe obiceiurile noastre de consumReferitor la groapa de gunoi, am solicitat parerea lui Tiberiu Marc, presedintele Consiliului Judetean Salaj. "Proiectul de management integrat al deseurilor a fost conceput de Ministerul Mediului printr-un program de asistenta tehnica finantat din fonduri europene. El a fost gandit ca o structura care tine seama de realitatile din Romania, in materie de deseuri menajere, inclusiv obiceiurile de consum ale populatiei. Prin urmare, proiectul include o statie de tratare, una de compostare, una de selectare si un spatiu de depozitare a componentei din deseul menajer care nu poate fi valorificat sub nici o forma. Proiectele care au fost implementate in Romania pentru managementul deseurilor nu au incineraroare, ci doar structurile amintite anterior. Din incineratoarele pe care le-am vazut functionand in Europa rezulta cateva conditii cum ar fi: o anumita cantitate minima de deseuri care sa permita functionarea in conditii de eficienta economica; o compozitie a deseului menajer in care partea umeda sa nu depaseasca 60 la suta si o valorificare a resturilor rezultate din ardere (zgura si cenusa) pentru agricultura sau industria materialelor de constructie. Nu cred ca in conditii in care in fiecare judet ar trebui sa functioneze un sistem de management integrat al deseurilor ar exista si conditii de eficienta economica pentru functionarea unui incinerator, decat eventual la nivel de regiune de dezvoltare". Ati inteles, oameni buni, ca nu furnizati gunoiul care trebuie? Cum arunca austriecii, asa trebuie sa aruncati si voi la gunoi, nu orice. Miercuri, operatorul care gestioneaza deşeurile la Stația de la Dobrin, firma Bratner, a intezis firmei de salubrizare AVE sa depoziteze gunoiul. Motivul a fost ca nu s-a incheiat actul aditional propus de Bratner prin care AVE Salaj sa suporte taxa suplimentara de 80 de lei pe tona de gunoi, taxa introdusa de la 1 ianuarie 2017. Tiberiu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

13.01.2017

Marc a dezamorsat situatia, avertizand operatorul sa nu opreasca procesul de colectare a deseurilor. La ora actuala se negociaza actul aditional. Din aceasta tarasenie intre cei doi operatori din Salaj, de suferit vor avea cetatenii cu care acestia au contracte de colectare a gunoiului. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/salajul-are-acum-o-uriasa-groapa-de-gunoi-in-care-vom-arunca-bani-cu-nemiluita-a-53850

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAPericol de inundaţii la AgăşSituație îngrijorătoare în satul Goioasa, din comuna Agăş. De câteva zile oamenii de aici nu mai au linişte. În plină iarnă ei stau cu teama că ar putea fi inundați de râul Trotuş, care s-a apropiat foarte mult de gospodării şi amenință să le intre în case. Apa trece la doar câțiva metri de anexe şi a ajuns deja în unele beciuri, pentru că şi nivelul pânzei freatice a crescut. Problemele ar fi apărut recent, când Trotuşul şi-a schimbat cursul şi a început să curgă pe lângă curțile lor, iar sătenii se gândesc că ar putea fi din cauza unor lucrări de îndiguire făcute toamna trecută în amonte de localitate. Revolta oamenilor„Apa nu are ce căuta pe aici. Albia râului este dincolo de dig şi pe acolo trebuia să curgă, dar de la Crăciun a început să curgă pe lângă casele noastre. Acum, iarna, asta ne mai trebuie, să ne mai trezim şi cu apa în casă. De când stăm aici noi nu am avut inundații iarna”, spunea Neculai Scorțanu, localnic. Când au văzut că situația se înrăutățeşte şi Trotuşul înaintează pe uliță, oamenii s-au dus la primărie să ceară ajutor, iar în zonă a fost trimis un utilaj cu care s-a ridicat un dig de jumătate de metru, însă problema nu este nici pe departe rezolvată. „Tot satul este în pericol. Am înțeles că o să trimită un excavator, dar ce să facă pe vremea asta?”, se întreba şi Ion Ailincăi. „Problema aici este veche, din 2005. În vara anului trecut apa era pe drumul de acces. Am făcut solicitări, petiții, am trimis adrese, am dat telefoane să vină să facă ceva şi după atâtea demersuri au venit pe la sfârşitul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.graiulsalajului.ro/salajul-are-acum-o-uriasa-groapa-de-gunoi-in-care-vom-arunca-bani-cu-nemiluita-a-53850

http://www.graiulsalajului.ro/salajul-are-acum-o-uriasa-groapa-de-gunoi-in-care-vom-arunca-bani-cu-nemiluita-a-53850

13.01.2017

lunii septembrie să facă digurile astea de pământ, dar nu ştim ce au făcut că acum suntem iar în pericol”, spunea Adriana David. Loalnicii spun că ar fi trebuit adâncită albia râului şi făcute diguri rezistente, pentru ca Trotuşul să le mai facă probleme. „Ne-am săturat ca de atâția ani să tot fugim de apă. Să vină să ia Trotuşul ăsta de aici că ne-am săturat. Avem copii mici, unde să ne ducem acum iarna? Eu am beciul sub casă şi este plin de apă. Dacă continuă aşa intră în locuință”, se plângea o altă localnică. Maria Zaharia are 76 de ani şi locuieşte în Goioasa de când era copil. A fugit de mai multe ori din calea apelor, dar iarna niciodată. „De mai bine de zece ani noi nu mai avem linişte aici. În fiecare an au fost inundații. Mi-e frică de fiecare dată când plouă, dar iarna n-am mai văzut niciodată apă în beci”, spunea şi bătrâna. Explicaţia specialiștilor: totul e cauzat de un pod de gheaţăReprezentanții de la Administrația Bazinală de Apă Siret spun că situația de la Goioasa este cauzată de un blocaj de gheață apărut în albia râului. „Pe râul Trotuş, în zona localității Goioasa, s-a format un blocaj de gheață, care din păcate pune în pericol circa 20 de gospodării, din câte s-a văzut în teren. Din cauza acestui pod de gheață, debitul a scăzut, însă nivelul apei a crescut provocând şi o creştere a nivelului în freatic. Din această cauză au fost inundate o serie de beciuri ale gospodarilor din zonă. S-a luat măsura intervenției cu utilaje în zonă pentru distrugerea podului de gheață şi a blocajului respectiv şi a asigura astfel scurgerea apei şi eliminarea pericolului pentru locuitori.” - Georgiana Cernat, purtător de cuvânt la Administrația Bazinală de Apă Siret. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/pericol-de-inundatii-la-agas/

Zeci de gospodării din zona Agăș, în pericol de a fi inundate. Trotușul a crescut cu jumătate de metru din cauza blocajelor provocate de gheațăCa urmare a fenomenelor de îngheț din ultima perioadă şi a blocajelor de ghețuri create în albie, nivelul râului Trotuş a crescut cu circa 50 cm, determinând în acelaşi timp o ridicare a nivelului freaticului în zona locuită a satului Goioasa, comuna Agăş. Acest

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.desteptarea.ro/pericol-de-inundatii-la-agas/

http://www.desteptarea.ro/pericol-de-inundatii-la-agas/

13.01.2017

fenomen a condus la producerea de infiltrații în beciuri. În acelaşi timp, circa 20 de gospodării se află sub risc de a fi inundate de către râul Trotuş.reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău s-au deplasat de urgență în zonă pentru a evalua situația şi a lua măsurile necesare. S-a decis deplasarea unui excavator în zonă şi intervenirea urgentă în albia râului Trotuş pentru a distruge podul de gheață şi blocajele şi pentru a asigura scurgerea apei.In urma temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă şi a lacurilor de acumulare s-au format poduri de gheață şi gheață la mal. Recomandăm populației să evite traversarea pe poduri de gheață a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa înghețată, deoarece, din cauza fluctuațiilor de temperatură prognozate pentru perioada următoare, grosimea gheții nu poate susține greutate mare. /Ziarul de Bacau, http://zdbc.ro/zeci-de-gospodarii-din-zona-agas-in-pericol-de-a-fi-inundate-trotusul-a-crescut-cu-jumatate-de-metru-din-cauza-blocajelor-provocate-de-gheata/

Mai multe gospodarii in pericol de a fi inundate, dupa blocajele de gheturi pe raul TrotusCa urmare a fenomenelor de îngheț din ultima perioadă şi a blocajelor de ghețuri create în albie, nivelul râului Trotuş a crescut cu circa 50 cm, determinând în acelaşi timp o ridicare a nivelului freaticului în zona locuită a satului Goioasa, comuna Agăş. Acest fenomen a condus la producerea de infiltrații în beciuri. În acelaşi timp, circa 20 de gospodării se află sub risc de a fi inundate de către râul Trotuş.Reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău s-au deplasat de urgență în zonă pentru a evalua situația şi a lua măsurile necesare. S-a decis deplasarea unui excavator în zonă şi intervenirea urgentă în albia râului Trotuş pentru a distruge podul de gheață şi blocajele şi pentru a asigura scurgerea apei.In urma temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă şi a lacurilor de acumulare s-au format poduri de gheață şi gheață la mal. Recomandăm populației să evite traversarea pe poduri de gheață a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa înghețată, deoarece, din cauza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.bacau.net/mai-multe-gospodarii-pericol-de-fi-inundate-dupa-blocajele-de-gheturi-pe-raul-trotus/


http://zdbc.ro/zeci-de-gospodarii-din-zona-agas-in-pericol-de-a-fi-inundate-trotusul-a-crescut-cu-jumatate-de-metru-din-cauza-blocajelor-provocate-de-gheata/



13.01.2017

fluctuațiilor de temperatură prognozate pentru perioada următoare, grosimea gheții nu poate susține greutate mare. /Bacau NET, http://www.bacau.net/mai-multe-gospodarii-pericol-de-fi-inundate-dupa-blocajele-de-gheturi-pe-raul-trotus/

Blocaj de ghețuri pe râul TrotușCa urmare a fenomenelor de îngheț din ultima perioadă şi a blocajelor de ghețuri create în albie, nivelul râului Trotuş a crescut cu circa 50 cm, determinând în acelaşi timp o ridicare a nivelului freaticului în zona locuită a satului Goioasa, comuna Agăş. Acest fenomen a condus la producerea de infiltrații în beciuri. În acelaşi timp, circa 20 de gospodării se află sub risc de a fi inundate de către râul Trotuş.Reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău s-au deplasat de urgență în zonă pentru a evalua situația şi a lua măsurile necesare. S-a decis deplasarea unui excavator în zonă şi intervenirea urgentă în albia râului Trotuş pentru a distruge podul de gheață şi blocajele şi pentru a asigura scurgerea apei.In urma temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă şi a lacurilor de acumulare s-au format poduri de gheață şi gheață la mal. Recomandăm populației să evite traversarea pe poduri de gheață a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa înghețată, deoarece, din cauza fluctuațiilor de temperatură prognozate pentru perioada următoare, grosimea gheții nu poate susține greutate mare. /Ziar Bacau, http://ziarbacau.ro/2017/01/12/blocaj-de-gheturi-pe-raul-trotus/

Blocaj de gheturi pe raul Trotus la GoioasaCa urmare a fenomenelor de îngheț din ultima perioadă şi a blocajelor de ghețuri create în albie, nivelul râului Trotuş a crescut cu circa 50 cm, determinând în acelaşi timp o ridicare a nivelului freaticului în zona locuită a satului Goioasa, comuna Agăş. Acest fenomen a condus la producerea de infiltrații în beciuri. În acelaşi timp, circa 20 de gospodării se află sub risc de a fi inundate de către râul Trotuş. Reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău s-au deplasat de urgență în zonă pentru a evalua situația şi a lua măsurile necesare. S-a decis deplasarea unui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://megabacau.blogspot.ro/2017/01/blocaj-de-gheturi-pe-raul-trotus-la.html

http://ziarbacau.ro/2017/01/12/blocaj-de-gheturi-pe-raul-trotus/

http://ziarbacau.ro/2017/01/12/blocaj-de-gheturi-pe-raul-trotus/



13.01.2017

excavator în zonă şi intervenirea urgentă în albia râului Trotuş pentru a distruge podul de gheață şi blocajele şi pentru a asigura scurgerea apei.In urma a temperaturilor scăzute din ultima perioadă, pe majoritatea cursurilor de apă şi a lacurilor de acumulare s-au format poduri de gheață şi gheață la mal. Recomandăm populației să evite traversarea pe poduri de gheață a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa înghețată, deoarece, din cauza fluctuațiilor de temperatură prognozate pentru perioada următoare, grosimea gheții nu poate susține greutate mare. /Mega Bacau, http://megabacau.blogspot.ro/2017/01/blocaj-de-gheturi-pe-raul-trotus-la.html

Poduri de gheaţă de zeci de kilometri şi cu grosimi de aproape jumătate de metruGerul năprasnic din ultimele zile a făcut ca cele mai multe dintre cursurile de apă din județ să înghețe. Podurile de gheață formate au grosimi între 6 şi 40 de cm şi se întind pe lungimi chiar şi de zeci de kilometri. Cele mai mari poduri de gheață sunt în zona de munte, acolo unde şi temperaturile au coborât constant în jurul valorii de minus 20 de grade Celsius.Pe râul Dorna, tronsonul de la izvoare până la confluența cu pârâul Dornişoara, s-a format un pod de gheață cu o lungime de 27 km şi o grosime de 40 cm. Pe acelaşi curs de apă, pe tronsonul de la confluența cu pârâul Dornişoara şi până la confluența cu pârâul Teşna, grosimea gheții este între 30-40 cm, iar podul de gheață este în alternanță cu podul de gheață cu ochiuri pe o lungime de 9 km.Un alt curs de apă pe care frigul a transformat totul în gheață este râul Neagra, afluent de dreapta al râului Bistrița, în oraşul Broşteni. Aici, pe tronsonul izvoare-confluență, pe râul Bistrița s-a format un pod de gheață în alternanță cu gheață la maluri pe o lungime de 35 km şi o grosime de 15-20 cm.Specialiştii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava monitorizează toate zonele pentru a putea interveni în cazul în care se încălzeşte şi apare pericolul de inundații.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://megabacau.blogspot.ro/2017/01/blocaj-de-gheturi-pe-raul-trotus-la.html

13.01.2017

Situația de pericol apare la producerea de blocaje cu ghețuri, iar în județ sunt mai multe zone critice, în cele mai multe cazuri pe râul Bistrița.Autoritățile stau cu ochii pe podurile de gheață. Pentru reducerea eventualelor efecte ale fenomenului de zăpor pe râurile Bistrița şi Moldova, dar şi pe afluenții acestora, pentru iarna 2016-2017 a fost întocmit un plan cu mai multe măsuri preventive: „Verificarea şi întreținerea secțiunilor de scurgere în zonele podurilor şi podețelor unde se pot forma aglomerări de ghețuri, îndepărtarea din zona albiilor majore a depozitelor cu material lemnos (buşteni, cherestea), stoguri de furaje sau a altor materiale care pot fi antrenate de apă. Asigurarea permanenței la nivelul primăriilor cu membrii comitetelor locale pentru situații de urgență ale comunelor Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Arini, Crucea, Broşteni, Poiana Stampei, Coşna, Dorna Candrenilor, Panaci, Șaru Dornei, Fundu Moldovei, al oraşului Broşteni şi al municipiul Vatra Dornei", a arătat Daniel Drăgoi, directorul SGA Suceava.Acesta a adăugat că mijloacele de alarmare trebuie verificate pentru a putea fi folosite în caz de nevoie, iar dacă se impune trebuie trecut la pasul următor, evacuarea populației, a animalelor şi a bunurilor.Pentru a evita şi alte lucruri neplăcute care pot apărea ca urmare a formării podurilor de gheață, Daniel Drăgoi a transmis următoarea atenționare: „Recomandăm populației să evite traversarea pe poduri de gheață a cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa înghețată, deoarece, din cauza fluctuațiilor de temperatură prognozate pentru perioada următoare, grosimea gheții nu poate susține greutate mare". /Monitorul de Suceava

Teme similareCod galben de precipitații mixte și poleiAdministrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o nouă atenționare Cod galben de ninsori, precipitații mixte, viscol şi polei, valabilă în 33 de județe, începând din dimineața zilei de vineri, iar de joi după-amiază va fi în vigoare o informare meteo de intensificări ale vântului şi zăpadă spulberată, la nivelul întregii țări.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

13.01.2017

Potrivit meteorologilor, în intervalul 13 ianuarie, ora 5:00 — 14 ianuarie, ora 12:00, vor fi precipitații mixte ce vor cuprinde treptat vestul, centrul şi nordul țării şi vor fi asociate cu depuneri de polei, iar în nord-vest şi la munte cantitățile de precipitații vor depăşi local 20 — 25 l/mp.De asemenea, se va semnala polei, în prima parte a zilei de vineri (13 ianuarie) în Banat şi Crişana, iar după-amiaza şi în Transilvania şi nordul Moldovei. În noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) şi în prima parte a zilei de sâmbătă (14 ianuarie) se va depune polei în Oltenia, vestul Munteniei şi local în Transilvania şi Moldova. În zona de munte vor predomina ninsorile, în general moderate cantitativ şi temporar viscolite, iar începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) ninsorile se vor extinde treptat şi în regiunile intra-carpatice.Totodată, vântul va avea intensificări la munte pe tot parcursul intervalului, cu rafale de 70 — 80 km/h. În plus, vântul va sufla cu viteze de 55 — 65 km/h şi trecător peste 70 km/h, în regiunile vestice în cursul zilei de vineri (13 ianuarie), iar în noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie), îndeosebi în sudul Banatului.ANM precizează că, pe arii restrânse, precipitații slabe mixte, ce pot favoriza producerea de polei, se vor semnala sâmbătă (14 ianuarie) şi în restul teritoriului, iar în funcție de evoluția meteorologică, atenționarea Cod galben ar putea fi actualizată.Pe de altă parte, în intervalul 12 ianuarie, ora 13:00 — 13 ianuarie, ora 5:00, intră în vigoare o informare meteo de vremea rea la nivelul întregii țări. Astfel, la munte vântul va avea intensificări cu viteze de 60 — 70 km/h, iar pe creste, cu precădere în a doua parte a zilei de joi (12 ianuarie), rafalele vor depăşi temporar 80 km/h, viscolind şi spulberând zăpada.Intensificări ale vântului vor fi şi în regiunile sud-estice, sudice şi centrale, temporar cu viteze de 45 — 55 km/h, astfel încât zăpada depusă anterior va fi spulberată. Începând din a doua parte a zilei de joi (12 ianuarie) va ninge, în general, slab cantitativ în zonele de munte şi local în regiunile intra-carpatice. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/cod-galben-de-precipitatii-mixte-si-polei/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.desteptarea.ro/cod-galben-de-precipitatii-mixte-si-polei/

13.01.2017

Nord-vestul judeţului Vrancea intră sub o altă avertizare COD GALBENDepuneri de polei, precipitații mixte moderate cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori viscolite la munte în intervalul : 13 ianuarie, ora 05 - 14 ianuarie, ora 12 Practic după ce scapă de INFORMAREA METEOROLOGICĂ VIZÂND INTENSIFICĂRI ALE VÂNTULUI ȘI ZĂPADĂ SPULBERATĂ maine dimineață la ora 5, nord-vestul județului Vrancea intră sub avertizate COD GALBEN depuneri de polei, precipitații mixte moderate cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori viscolite la munte. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588838936-nord-vestul-judetului-vrancea-intra-sub-avertizate-cod-galben-depuneri-de-polei-precipitatii-mixte-moderate-cantitativ-intensificari-ale-vantului-ninsori-viscolite-la-munte.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABAFenomene de iarna pe cursurile de apa Fenomenele de iarnă se manifestă şi la nivelul rețelei hidrografice din județul Argeş. Pe majoritatea cursurilor de apă s-au format poduri de gheată şi gheață la mal. Pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. În următoarele zile formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putând produce prin evoluția lor variații importante de niveluri. Vor predomina podurile de gheață pe râurile din zonele montane. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației, gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență, pe durata atenționărilor meteorologice cu privire la scăderea semnificativă a temperaturilor.La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea se acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare (acolo unde este cazul). La această

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588838936-nord-vestul-judetului-vrancea-intra-sub-avertizate-cod-galben-depuneri-de-polei-precipitatii-mixte-moderate-cantitativ-intensificari-ale-vantului-ninsori-viscolite-la-munte.html



13.01.2017

oră, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 541.81 milioane mc. Recomandăm populației să nu se avânte pe podurile de gheață formate pe cursurile de râu şi lacurile de acumulare, acestea putând ceda sub greutate. De asemenea, atragem atenția asupra pericolului la care se expun persoanele care ignoră atenționările şi traversează cursurile de apă sau lacurile înghețate, ori practică diferite sporturi pe gheață. /Contraatacul Argesului, http://contraataculargesului.ro/index.php/stiri/2227-fenomene-de-iarna-pe-cursurile-de-apa

PODURI DE GHEAŢĂ PE RÂURILE DIN ARGEŞ. VEZI RECOMANDĂRILE ABAAV!Fenomenele de iarnă se manifestă şi la nivelul rețelei hidrografice din județul Argeş. Pe majoritatea cursurilor de apă s-au format poduri de gheată şi gheață la mal. Pe râul Arefu s-a format pod de gheață continuu. În următoarele zile formațiunile de gheață existente vor fi în extindere şi intensificare, putând produce prin evoluția lor variații importante de niveluri. Vor predomina podurile de gheață pe râurile din zonele montane. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au fost luate măsuri pentru monitorizarea strictă a cursurilor de apă, asigurarea fără întreruperi a volumelor necesare alimentării populației, gestionarea în bune condiții a eventualelor situații de urgență, pe durata atenționărilor meteorologice cu privire la scăderea semnificativă a temperaturilor. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea se acționează conform programelor de exploatare pe timp friguros a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare. Astfel, sunt monitorizate permanent lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor, instalațiile electrice şi hidraulice la barajele şi prizele de alimentare cu apă din administrare şi în special instalațiile de barbotare (acolo unde este cazul). La această oră, resursele pentru alimentările cu apă în sistem centralizat sunt asigurate în totalitate, rezerva existentă în acumulări fiind de 541.81 milioane mc. Recomandăm populației să nu se avânte pe podurile de gheață formate pe cursurile de râu şi lacurile de acumulare, acestea putând ceda sub greutate. De asemenea, atragem atenția asupra pericolului la care se expun persoanele care ignoră atenționările şi traversează cursurile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://contraataculargesului.ro/index.php/stiri/2227-fenomene-de-iarna-pe-cursurile-de-apa

http://contraataculargesului.ro/index.php/stiri/2227-fenomene-de-iarna-pe-cursurile-de-apa

13.01.2017

de apă sau lacurile înghețate, ori practică diferite sporturi pe gheață. /Ziar obiectiv, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/38765-poduri-de-gheata-pe-raurile-din-arges-vezi-recomandarile-abaav

Barajul, construit cu entuziasm. Vidraru, gloria anilor ’60La Biblioteca Judeţeană s-a lansat miercuri un volum aşteptat de mult de comunitatea argeşeană: „Hidrocentrala şi barajul Vidraru - 50 de ani - album monografic“. Autori sînt Paul Gheorghiescu, specialist energetician, fost lucrător la Centrală, şi fiul său, Alexandru Gheorghiescu, fotograf (şi salvamontist). La lansare au mai fost prezenţi directorul Bibliotecii, Octavian Sachelarie, directorul Muzeului, Cornel Popescu, fostul şef al centralei, Valeriu Pop, ulterior ministru, şi şeful Salvamont Argeş şi fotograful Ion Sănduloiu - prilejul fiind Ziua naţională a fotografiei, 11 ianuarie. Prezentarea a fost asi-gurată de poeta Denisa Popescu, iar în public, pe lîngă alte personalităţi locale, s-au aflat foştii directori ai Direcţiei Apelor Argeş - Vedea, Marin Ciungu, Adrian Moisescu şi Dumitru Ciobanu.Cu toată importanţa copleşitoare a acestei construcţii pentru zona Argeşului, din toate punctele de vedere, o astfel de aniversare reprezintă un subiect delicat, greu de ambalat ca ştire în aceste vremuri. Cei care au trăit acea perioadă păstrează încă şi o anume nostalgie a poeziei acelor lucrări, oricît de amestecată cu propaganda. Ei se miră să vadă că astăzi se pune uneori accentul doar pe aspectul de muncă aproape silnică, impusă de regimul totalitar comunist. Atunci nu vedeau totuşi lucrarea astfel, ci şi ca pe o provocare pentru mîndria ţării, care nu mai avusese astfel de edificii, şi îşi amintesc de „entuziasmul general“ al lucrătorilor - nu întîmplător se consemna faptul simbolic că şi cetatea Poienari se află la aceeaşi înălţime cu coronamentul barajului: 834 m. Mai mulţi vorbitori au spus deci că muncitorii au fost un fel de „eroi“ - mai ales că acum se vede cît de greu ar fi să se mai realizeze asemenea construcţii.Autorul Paul Gheorghiescu nu a găsit date despre numărul de decese, iar despre costuri nu cunoaşte decît o cifră, pe care a găsit-o pe internet, „într-un articol suficient de tehnic încît să îl ia în serios“: 1,4 miliarde lei (în preţurile de atunci, adică 230 milioane dolari). Totuşi, un calcul arată că suma ar fi ajuns doar pentru plata celor 10.000 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/38765-poduri-de-gheata-pe-raurile-din-arges-vezi-recomandarile-abaav

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/38765-poduri-de-gheata-pe-raurile-din-arges-vezi-recomandarile-abaav

13.01.2017

lucrători (dintre care 8.500, cazaţi acolo, restul, navetişti şi localnici). Probabil, lucrarea s-a făcut fără nici un calcul legat de costuri, plecînd doar de la ideea necesităţii acelui obiectiv.Nici Valeriu Pop nu cunoaşte date de acest gen: ştie că decese „au fost în mod sigur, dar le înregistra doar Protecţia Muncii“, iar despre costuri nu se vorbea niciodată. Nici de vreun protest al celor dislocaţi din zona Cumpăna nu putea fi vorba: „Acolo, singurul lucru care nu era de stat era o stînă cu o căşerie, unde se prelucra laptele. Aşa că nu mişca nimeni.“Cronologie. Anterior, în zona Cumpăna, (locul de confluenţă a pîrîurilor Capra şi Buda), accesul dinspre Curtea de Argeş se făcea, din 1903, cu o „mocăniţă“, pentru o exploatare forestieră. În zonă se aflau Vila Brătianu, Vila Erbaşu, Vila Verde (aparţinea Casei Autonome a Pădurilor Statului) - micii comunităţii pitoreşti i-a aparţinut şi pictorul Rudolf Schweitzer Cumpăna. # Primele studii s-au făcut în 1922 - pe atunci însă, statul era mai interesat de dezvoltarea Văii Prahovei. Prima schemă de amenajare a zonei datează din 1933 - ea propunea un baraj înalt de doar 50 m şi cu un volum de apă de 57,7 miloane mc. # Studiile se reiau în ’41- ’42, apoi, în ’49, cînd se caută un plan de construcţii de hidrocentrale, pentru electrificarea ţării. Iniţial, se include în plan o centrală pe Argeş de doar 4 MW, cu o acumulare de 100 milioane mc. # Ca urmare a aprobării planului, studiile se aprofundează în perioada 1951-1960 # Locul este ales în funcţie de tipurile de roci de pe teren. # Tehnologia era folosită în premieră în România, fiind rară şi în lume: centrala era amplasată în subteran, pentru o „cădere“ mai mare. # Proiectul s-a bazat pe experienţa elveţianului Alfred Stucky, creator al teoriei barajelor în dublu arc. Acesta a fost chemat personal de Guvernul României pentru a verifica proiectul. Specialistul laudă originalitatea soluţiei şi declară că îşi asumă şi el răspunderea, dacă se execută proiectul (realizat de profesorul Radu Prişcu) cu respectarea exactă a calculelor. # Pe 1 noiembrie 1960, se ia decizia politică - la plenara CC al PMR # În 16-17 februarie vine să inspecteze locul conducerea partidului, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu # Guvernul decide, pe 13 martie 1961, amplasamentul lucrărilor, şi, din luna următoare, încep să vină muncitorii - unii, de la alte şantiere, precum Bumbeşti-Livezeni şi Salva-Vişeu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

13.01.2017

# Lucrările încep în forţă în 1962. În luna mai a acelui an, se deviază apa şi se eliberează albia. # Tot atunci, apar şi problemele la excavări - la puţul Rotunda (puţurile se săpau pentru a se fora galeriile, în amonte şi aval). În primul an se lucra, foarte lent, după metoda austriacă - standard în domeniu. După depăşirea adîncimii de 104, se constata însă că armăturile şi cofrajele se deformau din cauza presiunii straturilor de rocă. Ing. Paul Gheorghiescu aseamănă situaţia cu cea din mitul Meşterului Manole: ce se săpa ziua, noaptea se strica. În acel loc, roca se umfla în contact cu aerul şi acoperea secţiunea excavată. Se tot spera că porţiunea cu probleme va fi mică, în timp ce o parte dintre specialişti spuneau deja că lucrarea nu se poate face. Nici experţii din străinătate nu găseau o soluţie. După doi ani de la începerea lucrărilor la galeria de fugă, din 11.135 m, erau executaţi doar 2.008 m. Abia în iulie 1964 se va pune la punct o altă metodă (pe baza principiului unui cercetător sloven-austriac): căptuşirea galeriei săpate cu un strat de beton care să împiedice roca să respire. # Prima benă de beton în fundaţia barajului se toarnă, în 18 octombrie 1963, în prezenţa conducerii Partidului. Staţia de betoane, cu o capacitate de 2.000 mc/zi, era amenajată pe versantul drept, în aval de locul viitorului baraj, deasupra văii Argeşului. De acolo, benele de beton se transportau cu nişte trenuri pînă lîngă baraj, de unde erau urcate cu o macara-funicular şi duse, prin aer, la înălţime, deasupra locului potrivit. # Cînd, pe 19 martie 1965, moare Gheorghiu-Dej, centralei i se dă numele lui. # Ca dovadă a deschiderii politice de după instalarea noului lider, Nicolae Ceauşescu, la şantier sînt aduşi, în vizită, pe 4 iunie 1965, patriarhul Justinian Marina şi arhiepiscopul de Canterbury, Michael Ramsey, capul Bisericii Anglicane. # Abia pe 14 ianuarie 1966 se ajunge la cota finală a barajului - 834 mdM - şi se încheie betonarea, iar pe 15 martie începe acumularea apei. # Pe 30 aprilie 1966 se termină execuţia galeriei de fugă, iar pe 17 iunie revine Ceauşescu în vizită. Se fac lucrările de montaj, iar în august, primul hidroagregat e pus în paralel cu sistemul energetic naţional. Pe 1 noiembrie 1966 se deviază în lacul Vidraru şi Topologul (printr-o galerie de 7,6 km) - acest rîu aduce 12,6% din debitul anual uzinat. # Pe 9 decembrie 1966, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu şi a unui numeros public adus pe baraj, se inaugurează oficial hidrocentrala. # Pe 1 mai 1967, şi captarea pîrîului Valea lui Stan este introdusă în lacul Vidraru.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

13.01.2017

Cifre despre hidrocentrală:Putere de 220 MW; energie produsă anual: 400 GWh; barajul, în dublu arc, are 166 m înălţime; centrala subterană se află la 104 m sub nivelul rîului# Volumul lacului: 465 milioane mc. # Galeria subterană de fugă: 11.135 m lungime.Riscurile pe care le comportă construcţia O lucrare cu o asemenea complexitate nu putea să nu dea şi emoţii, prin cîteva defecţiuni survenite de-a lungul timpului.Pe 1 noiembrie 1966, s-a produs o primă avarie la ventilele aerisirilor - s-a auzit o bubuitură, şi scurgerile de apă apărute au produs stricăciuni. După o lună, chiar la inau-gurarea din 9 decembrie, a explodat şi un transformator, suflul exploziei afectînd chiar locul pe unde Nicolae Ceuşescu trecuse cu un minut-două înainte. Acesta a auzit zgomotul pe cînd se afla în lift, iar agenţii de securitate şi-au scos pistoalele, speriaţi.Cea mai gravă - şi cunoscută - avarie s-a produs în iulie 1974, cînd, după o perioadă cu ploi masive, care au dus la „pierderea stabilităţii unui bloc de stîncă din versantul mal stîng“ (conform concluziilor oficiale), apa a început să iasă cu putere prin galeria golirii de fund (cu diametrul de 5,15 m). Jetul izbea violent în malul opus, dislocînd chiar stîncile. Unda de viitură a rupt stîlpi din aval şi a creat multă panică - vestea era, în termeni populari, că „s-a rupt barajul“. Ceauşescu personal a venit să urmărească lucrările de reparaţii, din elicopter - apoi a fost dus direct la Bucureşti, de Securitate, ca să nu înceapă personal discuţiile cu cei vinovaţi. Avaria a dus la întreruperea funcţionării centralei pentru 4 luni şi jumătate.Valeriu Pop îşi aminteşte că, la cutremurul din 1977, barajul nu a păţit nimic. „Aşa a fost calculat. La cutremur, eu eram acolo“. Îşi aduce aminte cum a venit o secretară de la Partid, trimisă de primul secretar, noaptea, să vadă dacă totul e în regulă. „Eu eram director, şi trebuia să mergem la baraj. Se oprise lumina şi nu mergeau lifturile, iar ea venise pe nişte tocuri - am dus-o în braţe pe scările alea, prin baraj, că voia neapărat să intre în galerie, cum zisese tovarăşul prim-secretar. Noroc că era mică! I-am zis: Doamnă, n-ai ce să vezi! - ea nici nu se pricepea.“ Specialiştii prezenţi la lansarea cărţii ne-au spus că nu s-a luat în calcul, nici nu s-a studiat impactul unor posibile seisme puternice produse la nivel local. Tot ce se ştie e că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

13.01.2017

„microseisme locale provoacă însăşi acumularea, prin variaţia de nivel, şi, din cauza asta, la baraj s-a instalat o staţie seismologică ce înregistrează toate cutremurele provocate de acumulare sau care se întîmplă pe mapamond, dacă sînt importante pentru România“, ne-a mai sus ing. Pop.Totuşi, la seismul făgărăşean din 1916, cu epicentrul chiar în zona acum acoperită de apă, relatările vorbeau despre mutarea unor munţi din zonă.Defectele geologice, mai periculoase ca seismeleL-am întrebat şi pe dl Gheorghiescu despre ce s-ar întîmpla în scenariul - cel mai ghinionist - cînd fenomenul din 1916 s-ar repeta chiar cu munţii din zona barajului. „Tipul acesta de baraj în arc se sprijină în munte cu ambele capete. Dacă cumva e afectată structura, sigur, se poate disloca articulaţia barajului, adică să se deplaseze chiar barajul, mai mult sau mai puţin“, ne spune specialistul. Urmările ar putea fi foarte grave. „Vă daţi seama, betonul, prin natura lui, e un material bun de construcţie, dar rigid, şi nu ai voie să apeşi prea mult asupra lui, că îl zdrobeşti. Nici să îl pui la întindere. Dacă unul din umerii barajului se mişcă, cea mai simplă urmare poate fi deschiderea unor falii, iar apa din interior să înceapă să pătrundă în munte şi să iasă chiar în aval de baraj. Mai mult, construcţia are un aşa-numit voal de etanşare pe tot conturul şi pe fundaţie. Sînt injecţii cu lapte de ciment, care creează o perdea care leagă totul de fundaţie şi, în acelaşi timp, etanşează fundaţia. Acea perdea e subţire, şi, dacă se mişcă, se poate frînge, iar barajul şi-ar pierde etanşeitatea.“ În caz de dezastre, se ia de regulă în calcul ipoteza în care barajul cedează total, dintr-o dată - în acest caz, nivelul apei la Piteşti ar creşte cu 8 m. Totuşi, „o astfel decedare totală a barajului e exclusă - pentru că sînt prea multe legături cu zona de fundaţie şi cu versanţii, ca să se rupă totul. În cel mai rău caz, ar putea apărea fisuri în corpul barajului şi ar începe pierderi de apă, deci nu o cedare totală“, ne mai explică Paul Gheorghiescu. În 1974, cînd un assiv de avertizare nu exista, „lumea a plecat în stînga şi în dreapta, unde a crezut că se poate refugia mai bine, la zvonul că s-a rupt barajul, ass defectul fusese undeva assive, şi nu de construcţie, ci de geologie.“ Acum, se declanşează o alarmă „în cîteva minute de la producerea oricărei avarii, aşa încît populaţia să se poată evacua din zona inundabilă“. De altfel, adevăratele vulnerabilităţi pe care le au aceste lucrări hidrotehnice sînt „micile ascunzişuri ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

13.01.2017

geologiei“. „Galeriile străbat assive muntoase, barajele se sprijină pe versanţi. Dar, dacă mergeţi la munte, vedeţi că, uneori, în versanţi apar falii, fisuraţii assive, încep să curgă pietre şi să se cliveze chiar sub ochii noştri. Specialiştii cercetează zona în profunzime, dar niciodată nu pot cerceta roca metru cu metru, ca să evite cu totul producerea unor efecte de genul acesta“, mai admite ing. Gheorghiescu. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=82816&Itemid=375/Ziarul Argesul, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=82816&Itemid=375

Teme de mediuLet's Do It, Romania! și Garda de Mediu au lansat un concurs dedicat şcolilor din mediul ruralPrima ediție a proiectului de economie circulară "Let's Be ECO!" va consta într-o competiție dedicată unităților de învățământ din mediul rural. Scopul proiectului este susținerea comunităților din mediul rural prin reutilizarea resurselor.În cadrul proiectului vor fi distribuite peste 280 birouri şi alocate în urma disponibilizării aproximativ 600 de calculatoare/laptop-uri.Cele mai implicate 40 de şcoli vor primi aproximativ15 calculatoare/laptopuri şi 7 birouri.Proiectul este organizat de „Let's Do It, Romania!", în parteneriat cu Garda Națională de Mediu.Competiția din cadrul proiectului "Let's Be ECO!" se va desfăşura în perioada10 ianuarie 2017 – 30 aprilie 2017.Școlile pot solicita înscrierea în proiect la adresa [email protected],până la data de 27 ianuarie 2017. Înscrierea se realizează prin completarea unei scrisori de motivație şi a unui formular de înscriere pe care le vor trimite unitățile de învățământ.Activitățile proiectului „Let's Be ECO!" se vor desfăşura în următoarele etape:1. Înscrierea în concurs - are loc între 10 ianuarie şi 27 ianuarie 2017. Înscrierea se face prin completarea formularului de înscriere şi a unei scrisori de motivație, disponibile pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

mailto:[email protected]

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=82816&Itemid=375




13.01.2017

site-ul www.letsdoitromania.ro. O unitate de învățământ poate participa la proiect doar după confirmarea înscrierii în concurs.2. Atelierele de reutilizare creativă şi creație - se desfăşoară începând cu 15 ianuarie şi se încheie pe 28 februarie. Elevii sunt invitați să creeze obiecte din materiale reciclabile şi lucrări precum: machete, planşe, desene etc. Aceste activități au scopul responsabilizării elevilor pentru protejarea mediului înconjurător şi însuşirea corectă a conceptului de deşeu. Creațiile se trimit sub formă de fotografii la adresa de [email protected] asemenea, este important ca fiecare poză să aibă denumirea elevului, a clasei şi a şcolii din care face parte. De exemplu: Ionescu Vasile – clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr. 1, Brăila. Punctajul va fi oferit în funcție de creativitatea, complexitatea şi originalitatea lucrărilor.Premii oferite:Cele mai implicate 40 de şcoli vor primi aproximativ 15 calculatoare/laptopuri şi 7 birouri. Calculatoarele/laptop-urile şi obiectele de mobilier disponibilizate şi oferite în cadrul competiției sunt obiecte folosite, în perfectă stare de funcționare. Jurizarea participanților se va realiza de către organizatorii şi partenerii proiectului. Vor fi luate în considerare criterii precum creativitatea, originalitatea şi complexitatea lucrărilor, dar şi nevoia argumentată în formularul de înscriere şi numărul de elevi participanți raportat la numărul total de elevi din fiecare unitate de învățământ înscrisă. Însumarea punctajelor va da clasamentul celor mai implicate şcoli la nivel național.Economia circulară este un concept de dezvoltare sustenabilă pentru a diminua cat mai mult risipa. Acest lucru este realizabil prin consumul rațional de resurse. Odată cu tranziția la o economie circulară, accentul se mută pe refolosirea, repararea, recondiționarea şi reciclarea materialelor şi a produselor existente. Ceea ce se consideră drept „deşeu" se poate transforma într-o resursă.„Protejarea mediului începe de la prevenirea risipei. Acesta este scopul principal al acestui proiect: să prevenim risipa unor resurse extrem de importante. Decizia partenerilor de la Garda Națională de Mediu este lăudabilă și este un model de preocupare a unei instituții publice pentru protejarea mediului și combaterea risipei. Ne

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48


13.01.2017

bucurăm că, pe lângă protejarea mediului, putem sprijini și educația în mediul rural", spune Andrei Coşuleanu, Project Manager la "Let's Do It, Romania!".Proiectul "Let's Be ECO!" este organizat de echipa "Let's Do It, Romania!", în parteneriat cu Garda Națională de Mediu şi este dedicat şcolilor din mediul rural din toată țara."Let's Do It, Romania!" este cel mai mare proiect de implicare socială organizat în România. Din 2010 şi până în prezent, "Let's Do It, Romania!" a implicat peste 1 400 000 de voluntari. 315 zone cu deşeuri au fost curățate prin intermediul aplicației "Let's Do It, Romania!", care a fost descărcată gratuit de 3 300 voluntari digitali. "Let's Do It, Romania!" este parte din comunitatea internațională "Let's Do It, World!".Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugam să contactați:Anca Baniță, Manager de Comunicare, [email protected], 0724 229 678Florina Mirică, Specialist PR, [email protected], 0762 264 872, http://www.letsdoitromania.ro / http://www.facebook.com/LetsDoItRO/Argesfocus, http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/6223-let-s-do-it-romania-si-garda-de-mediu-au-lansat-un-concurs-dedicat-scolilor-din-mediul-rural

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAAviz pescarilor: Deplasarea pe lacurile îngheţate este periculoasă zilele acesteaAutorităţile avertizează că plimbatul pe râurile îngheţate este periculos în această perioadă. Potrivit meteorologilor, din cauza vremii instabile, deplasarea pe lacurile îngheţate este interzisă. Şeful Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin, spune că stratul de pe râurile şi bazinele de apă poate fi destul de fragil şi înşelător în unele locuri.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/6223-let-s-do-it-romania-si-garda-de-mediu-au-lansat-un-concurs-dedicat-scolilor-din-mediul-rural

http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/6223-let-s-do-it-romania-si-garda-de-mediu-au-lansat-un-concurs-dedicat-scolilor-din-mediul-rural

http://www.facebook.com/LetsDoItRO



13.01.2017

Meteorologii atenţionează părinţii care au copii minori, dar şi amatorii de pescuit la copcă, să fie prudenţi. Gheaţa în unele sectoare este mai subţire de 10 centimetri, iar oamenii trebuie să înţeleagă că aceasta se poate rupe. Pescarii trebuie să aibă la ei o funie care să fie aruncată pentru ca cineva să îi poată salva dacă e cazul. Stratul de gheaţă este cel mai subţire în mijlocul bazinelor acvatice. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre pescari ignoră avertismentele meteorologilor şi autorităţilor. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/226543/aviz-pescarilor-deplasarea-pe-lacurile-inghetate-este-periculoasa-zilele-acestea

Semnal de alarmă: Plimbările pe gheața de pe Bega sau lacul Surduc sunt deosebit de periculoaseAutorităţile avertizează că plimbatul pe râul Bega şi pe lacul Surduc este periculos în această perioadă. Semnalul de alarmă a fost tras după ce un timişorean, amator de senzaţii tari, s-a plimbat cu bicicleta pe Bega îngheţată şi apoi a postat aventura pe internet. În acelaşi film apar şi trei copii care se joacă pe apa îngheţată a canalului.Şeful Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin, spune că tinerii trebuie să înțeleagă că gheața se poate rupe, dar poate exista şi situația unei poluări accidentale. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2017/01/11/semnal-de-alarma-plimbarile-pe-gheata-de-pe-bega-sau-lacul-surduc-sunt-deosebit-de-periculoase/

Au Adrenalină sau inconştienţă? Gerul din Timişoara, distracţia tinerilor-VIDEOAmatorii de senzaţii tari au profitat de faptul că râul Bega a fost acoperit de un strat gros de gheaţă. Fără să se gândească la consecinţe, mai mulţi tineri s-au aventurat pe canalul îngheţat. Totul pentru puţină distracţie.Reprezentanţii Apelor Române Banat le atrag atenţia patinatorilor de ocazie că riscă foarte mult, pentru că nimeni nu ştie exact cât de groasă este gheaţa. De asemenea, dacă se întâmplă accidente, răspunzători sunt chiar cei care au pornit pe apa îngheţată.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://radiotimisoara.ro/2017/01/11/semnal-de-alarma-plimbarile-pe-gheata-de-pe-bega-sau-lacul-surduc-sunt-deosebit-de-periculoase/

http://radiotimisoara.ro/2017/01/11/semnal-de-alarma-plimbarile-pe-gheata-de-pe-bega-sau-lacul-surduc-sunt-deosebit-de-periculoase/

http://radioresita.ro/226543/aviz-pescarilor-deplasarea-pe-lacurile-inghetate-este-periculoasa-zilele-acestea

http://radioresita.ro/226543/aviz-pescarilor-deplasarea-pe-lacurile-inghetate-este-periculoasa-zilele-acestea

13.01.2017

De asemenea, oficialii Apelor Române spun că mai multe râuri din judeţ au îngheţat şi le cer timişenilor care locuiesc în comunele şi oraşele tranzitate de aceste cursuri de apă să nu le traverseze, chiar dacă tot luciul este îngheţat.„În condiţiile în care, conform prognozei, în Banat, în următoarele zile vremea va fi geroasă, cu valori termice situate frecvent sub -15 grade Celsius, Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABAB) vă informează că pe râurile din bazinele hidrografice administrate se înregistrează formaţiuni de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) şi care nu afectează deocamdată curgerea normală a apei, fiind fenomene obişnuite pentru această perioadă. Mai precis, pe tronsoane de pe râul Bega Veche, de pe râul Timiş şi afluenţi, de pe râul Moraviţa, şi râul Bârzava superioară şi amonte de lacuri, dar şi pe unii afluenţi ai Caraşului există poduri de gheaţă cu ochiuri sau formaţiuni de gheaţă plutitoare, stratul de gheaţă situându-se între 5-15 cm grosime. Specialiştii ABA Banat atrag atenţia riveranilor să nu se aventureze să treacă cursurile de apă pe aceste sectoare periculoase. Deoarece temperaturile foarte scăzute se vor menţine şi în zilele următoare, suprafeţele îngheţate de pe cursurile de apă se pot extinde”, anunţă ABA Banat. /BANATUL AZI, http://www.banatulazi.ro/adrenalina-sau-inconstienta-gerul-din-timisoara-distractia-tinerilor-video/

Teme similare[VIDEO] Adrenalină la cote maxime: Cu bicicleta pe Bega îngheţatăUn timişorean a vrut să vadă cum este să pedalezi pe gheață, aşa că şi-a luat bicicleta, s-a dus pe malul Begăi şi a coborât direct pe canal. S-a plimbat o distanță bună pe gheața formată pe marginea Begăi, iar întreaga aventură a fost filmată.În acelaşi filmuleț, postat pe Youtube, se văd şi trei copii, supravegheați de un adult, care se joacă pe Bega înghețată, notează cei de la tion.ro. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/226518/video-adrenalina-la-cote-maxime-cu-bicicleta-pe-bega-inghetata

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://radioresita.ro/226518/video-adrenalina-la-cote-maxime-cu-bicicleta-pe-bega-inghetata

http://radioresita.ro/226518/video-adrenalina-la-cote-maxime-cu-bicicleta-pe-bega-inghetata

http://www.banatulazi.ro/adrenalina-sau-inconstienta-gerul-din-timisoara-distractia-tinerilor-video/

http://www.banatulazi.ro/adrenalina-sau-inconstienta-gerul-din-timisoara-distractia-tinerilor-video/

13.01.2017

Cum îşi încearcă… norocul unii timişoreni pe Bega îngheţatăTimişorenii au găsit moduri noi de distracţie, după ce Bega a îngheţat. Pe internet au apărut mai multe filmuleţe, dar şi fotografii în care apar bănăţeni care se distrează încercându-şi… norocul pe gheaţa de pe Bega.Sub pseudonimul Zyraxes1, un timişorean a postat pe canalul YouTube un clip în care apare o persoană care se dă cu bicicleta pe Bega îngheţată. În imagini apar şi trei copii, însoţiţi de un adult, care se distrează la maxim.Un alt tânăr care joacă hochei pe gheaţă folosindu-se de un băţ a fost filmat, iar clipul a fost postat pe Facebook. /RENASTEREA BANATEANA, http://renasterea.ro/video-cum-isi-incearca-norocul-unii-timisoreni-pe-bega-inghetata/

A îngheţat râul Bega! Feerie între Tomeşti şi LuncaniRâul Bega oferă un peisaj de vis în această perioadă pe porţiunea Tomeşti – Luncani de Jos, până către izvoare. Porţiunile îngheţate fac casă bună cu cele în care apa curge liniştită, iar acest fapt dă siguranţă edililor locali din comună. ”Duminică, Bega a fost îngheţată, după care s-a dezgheţat. Apoi, la Luncani au fost 21 de grade cu minus şi iarăşi a apărut gheaţa. Digul, care era folosit în trecut pentru alimentarea cu apă a fabricii de sticlă, este bocnă. Cert e că nu sunt probleme deosebite şi sperăm ca râul să nu-şi iese din albie”, ne-a spus primarul Tomeştiului, Costel Medelean. În plus, într-unul dintre cele mai izolate sate din estul judeţului, aflat la o altitudine de aproape 400 de metri, viaţa decurge normal. ”Drumul este deschis şi se circulă în condiţii de iarnă. Oamenii sunt obişnuiţi cu astfel de temperaturi şi nu avem situaţii de criză. Au văzut multe ierni grele şi ştiu să se organizeze. Îi ajutăm şi noi, astfel că toate lucrurile sunt în regulă”, ne-a mai spus edilul şef.Satul Luncanii de Sus numără circa 30 de persoane, media de vârstă 65 de ani. De – acolo, pe drumul comunal către Zolt, comuna Fârdea, nu se mai poate coborî, zăpada măsurând circa 20 de centimetri. /REDESTEPTAREA: http://redesteptarea.ro/foto-a-inghetat-raul-bega-feerie-intre-tomesti-si-luncani/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://redesteptarea.ro/foto-a-inghetat-raul-bega-feerie-intre-tomesti-si-luncani/

http://redesteptarea.ro/foto-a-inghetat-raul-bega-feerie-intre-tomesti-si-luncani/

http://renasterea.ro/video-cum-isi-incearca-norocul-unii-timisoreni-pe-bega-inghetata/

http://renasterea.ro/video-cum-isi-incearca-norocul-unii-timisoreni-pe-bega-inghetata/

13.01.2017

Teme de mediu Cod galben de polei, vânt puternic și precipitații mixte în vestul țăriiMeteorologii au emis o atenționare Cod galben de vânt puternic, polei şi precipitații mixte valabilă de mâine dimineață de la ora 5:00 până sâmbătă la ora 12:00.În acest interval se vor semnala precipitații mixte care vor cuprinde treptat vestul, centrul şi nordul țării. Precipitațiile vor fi asociate cu depuneri de polei. În nord-vestul țării şi la munte, cantitățile de precipitații vor depăşi 20-25 l/mp.În prima parte a zilei de mâine se va semnala polei în Banat şi Crişana, iar după-amiaza şi în Transilvania şi în nordul Moldovei.În noaptea de vineri spre sâmbătă şi în prima parte a zilei de sâmbătă se va depune polei în Oltenia, vestul Munteniei şi local în Transilvania şi Moldova.În zona de munte vor predomina ninsorile, în general moderate cantitativ şi temporar viscolite, iar începând din noaptea de vineri spre sâmbătă ninsorile se vor extinde treptat şi în regiunile intracarpatice.Vântul va avea intensificări la munte pe tot parcursul intervalului, cu rafale de 70-80 km/h. Intensificări ale vântului, cu viteze de 55-65 km/h şi trecător peste 70 km/h, se vor semnala şi în regiunile vestice în cursul zilei de vineri. În noaptea de vineri spre sâmbătă vântul va sufla tare în sudul Banatului.Începând din noaptea de de vineri spre sâmbătă, în vestul țării precipitațiile vor fi din nou predominant sub formă de ninsoare, iar stratul de zăpadă nou depus va fi consistent, mai ales în zonele de deal şi munte. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2017/01/12/cod-galben-de-polei-vant-puternic-si-precipitatii-mixte-in-vestul-tarii/

Probleme de mediu în Timiș. Ce îndeamnă Garda de MediuIn anul 2016, Comisariatul Județean Timiş al Gărzii Naționale de Mediu cu un efectiv de 12 comisari, a efectuat un număr total de 944 inspecții, dintre care 356 inspecții planificate, conform planului anual de controale şi 588 inspecții neplanificate.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://radiotimisoara.ro/2017/01/12/cod-galben-de-polei-vant-puternic-si-precipitatii-mixte-in-vestul-tarii/

http://radiotimisoara.ro/2017/01/12/cod-galben-de-polei-vant-puternic-si-precipitatii-mixte-in-vestul-tarii/

13.01.2017

Mariana Lorintzi, comisar şef, a spus că principalele neconformități constate în urma controalelor efectuate în perioada menționată au fost: gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate din activitate (nu se asigură colectarea separată a deşeurilor, valorificarea/eliminarea acestora prin unități specializate autorizate, neasigurarea trasabilității deşeurilor prin completarea formularelor de transport, lipsa raportărilor către APM Timis); lipsa solicitării/obținerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului; realizarea de lucrări neautorizate în spațiile verzi; netransmiterea declarațiilor lunare privind obligațiile datorate la fondul pentru mediu şi afectarea calității aerului înconjurător.„În urma acestor controale, au fost aplicate 92 amenzi contravenționale, în valoare totală de 1.256.800 lei , 44 de avertismente precum şi 13 măsuri complementare de sistare a activității. O pondere importantă în activitatea de control desfăşurată în anul 2016 a avut-o rezolvarea reclamațiilor/sesizărilor cetățenilor care au vizat probleme legate de gestionarea deşeurilor, depăşirea nivelului de zgomot, deversări de ape uzate menajere, neîntreținerea şi afectarea spațiilor verzi, mirosuri industriale, etc. Precizăm că în cursul acestei perioade nu au fost înregistrate poluări, accidente sau incidente majore care să ducă la afectarea gravă a factorilor de mediu (apă, aer, sol). În anul 2017 activitatea de inspectie si control a GNM CJ Timis vizează efectuarea unui număr de peste 900 inspectii la societătile comerciale ce desfăsoară activităti cu impact semnificativ asupra mediului, administrarii publice locale, etc. în domeniul controlului poluării si al protectiei naturii şi biodiversității ecologice”, atenționează Lorintzi. /BANATUL MEU, http://www.banatulmeu.ro/probleme-de-mediu-in-timis-ce-indeamna-garda-de-mediu/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareFrigul le-a „furat” apa la 700 de arădeniSute de familii fără apă, în județ, după ce le-au înghețat contoarele de apă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.banatulmeu.ro/probleme-de-mediu-in-timis-ce-indeamna-garda-de-mediu/

http://www.banatulmeu.ro/probleme-de-mediu-in-timis-ce-indeamna-garda-de-mediu/

13.01.2017

În doar câteva zile, angajații Companiei de Apă au fost nevoiți să intervină în peste 500 de situații în județ şi aproape 150 de cazuri în municipiu, pentru că au înghețat racordurile de apă ale arădenilor.Frigul din ultimele zile le-a cauzat mari probleme unora dintre arădeni, care au rămas fără apă la robinet. Contoarele de la racorduri au înghețat, iar oamenii au „încins” liniile telefonice ale Companiei de Apă, cerând să fie ajutați. Reprezentanții Companiei ne-au declarat că doar într-o săptămână au avut aproximativ 650 de intervenții de acest fel. Echipele au mers la peste 500 de adrese din județ pentru a schimba contoarele înghețate şi la aproape 150 de adrese din municipiu. Multe dintre apometre efectiv s-au spart din cauza temperaturilor mici, fiind necesară înlocuirea lor. În afară de problema contoarelor, echipele au mai constatat că la 40 de adrese erau înghețate rețelele de apă, dar în astfel de situații este obligația proprietarilor să îşi rezolve problema.SfaturiPentru că județul nostru nu scapă încă de frig, iar temperaturi mai mici de minus zece grade vor mai fi înregistrate mai ales noaptea, reprezentanții Companiei de Apă le recomandă arădenilor să ia măsuri de izolare a apometrelor şi conductelor. Inginerii spun că prima dată trebuie protejat căminul de apometru, deoarece înghețul apei din rețelele de distribuție apare mai întâi aici, de unde se propagă spre rețeaua interioară a locuinței. Capacul căminului trebuie să fie tot timpul închis, iar dacă totuşi contorul îngheață, nu trebuie folosită apă fierbinte sau flacără pentru dezghețare.Țin de beneficiariConform reglementărilor legale, instalațiile interioare de alimentare cu apă, adică cele aflate după contor, aparțin beneficiarilor, astfel că ei sunt responsabili de întreținerea şi repararea acestora. /Jurnalul Aradean AR, http://www.aradon.ro/frigul-le-a-furat-apa-la-700-de-aradeni/1764510

Teme de mediuMaterial lemnos deţinut fără documente legaleLa data de 11.01.2017, polițiştii Postului de Poliție Beica de Jos şi ai Secției Petelea au desfăşurat o acțiune pe linie silvică pe raza comunei Beica de Jos.În urma acțiunii,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://www.aradon.ro/frigul-le-a-furat-apa-la-700-de-aradeni/1764510

http://www.aradon.ro/frigul-le-a-furat-apa-la-700-de-aradeni/1764510

13.01.2017

polițiştii au identificat un tânăr, de 28 de ani, care deținea la domiciliu 5 metri steri material lemnos de foc, din specia salcie, fără a deține documente legale.Materialul lemnos identificat a fost predat reprezentatului Ocolului Silvic Reghin şi a fost transportat la depozitul de buşteni, din Reghin.Tânărul a fost sancționat cu amendă contravențională, în conformitate cu art. 19, alin.2, lit. a, din Legea nr. 171/2010. /Punctul Ms, http://www.punctul.ro/material-lemnos-detinut-fara-documente-legale/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similareCod Galben de polei şi vântAdministrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare de Cod Galben de depuneri de polei, precipitaţii mixte moderate cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori viscolite la munte, pentru intervalul 13 ianuarie, ora 5.00 – 14 ianuarie, ora 12.00.În intervalul menţionat vor fi precipitaţii mixte ce vor cuprinde treptat vestul, centrul şi nordul ţării şi vor fi asociate cu depuneri de polei, iar în nord-vest şi la munte cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 20…25 l/mp. Se va semnala polei, în prima parte a zilei de vineri (13 ianuarie) în Banat şi Crişana, iar după-amiaza şi în Transilvania şi nordul Moldovei. În noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) şi în prima parte a zilei de sâmbătă (14 ianuarie) se va depune polei în Oltenia, vestul Munteniei şi local în Transilvania şi Moldova. În zona de munte vor predomina ninsorile, în general moderate cantitativ şi temporar viscolite, iar începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) ninsorile se vor extinde treptat şi în regiunile intracarpatice. Vântul va avea intensificări la munte pe tot parcursul intervalului, cu rafale de 70…80 km/h. Intensificări ale vântului, cu viteze de 55…65 km/h şi trecător peste 70 km/h, se vor semnala şi în regiunile vestice în cursul zilei de vineri (13 ianuarie), iar în noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) îndeosebi în sudul Banatului. Pe arii restrânse precipitaţii slabe mixte, ce pot favoriza producerea de polei, se vor semnala sâmbătă (14 ianuarie) şi în restul teritoriului. /IMPACT IN GORJ – Ultima oră

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.punctul.ro/material-lemnos-detinut-fara-documente-legale/

13.01.2017

Cod galben în GorjÎn intervalul 13 ianuarie, ora 05.00 – 14 ianuarie, ora 12.00, vor fi precipitaţii mixte ce vor cuprinde treptat vestul, centrul şi nordul ţării şi vor fi asociate cu depuneri de polei, iar în nord-vest şi la munte cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 20…25 l/mp. Se va semnala polei, în prima parte a zilei de vineri în Banat şi Crişana, iar după-amiaza şi în Transilvania şi nordul Moldovei.În noaptea de vineri spre sâmbătă şi în prima parte a zilei de sâmbătă se va depune polei în Oltenia, vestul Munteniei şi local în Transilvania şi Moldova. În zona de munte vor predomina ninsorile, în general moderate cantitativ şi temporar viscolite, iar începând din noaptea de vineri spre sâmbătă ninsorile se vor extinde treptat şi în regiunile intracarpatice. Vântul va avea intensificări la munte pe tot parcursul intervalului, cu rafale de 70…80 km/h. Intensificări ale vântului, cu viteze de 55…65 km/h şi trecător peste 70 km/h, se vor semnala şi în regiunile vestice în cursul zilei de vineri, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă îndeosebi în sudul Banatului. /GORJEANUL – Ultima ora

INFORMARE METEO: Fenomenele anunțate până mâine dimineațăReprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie au emis o nouă informare care a intrat în vigoare în această dimineață, la ora 10.00 şi este valabilă până mâine, la aceeaşi oră, în întreaga țară. De această dată, fenomenele vizate sunt ”intensificări ale vântului, zăpadă spulberată şi polei”.”În intervalul menţionat, la munte vântul se va intensifica treptat, cu viteze de 60…70 km/h, iar pe creste, cu precădere în a doua parte a zilei de joi rafalele vor depăşi temporar 80 km/h, viscolind şi spulberând zăpada. Intensificări ale vântului vor fi şi în regiunile sud-estice, sudice şi centrale, temporar cu viteze de 45…55 km/h, astfel încât zăpada depusă anterior va fi spulberată. Începând din a doua parte a zilei de joi va ninge în general slab cantitativ în zonele de munte şi local în regiunile intracarpatice, iar spre sfârşitul nopţii de joi spre vineri, în vestul ţării, vor fi precipitaţii mixte şi se va produce polei”, anunță ANM.La această oră, în municipiul Târgu-Jiu se înregistrează o temperatură de -8.9 ºC.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

13.01.2017

Polițiştii gorjeni le recomandă celor care pornesc la drum să conducă prudent şi să adapteze permanent viteza de deplasare la condiţiile de drum.”Pentru o călătorie sigură şi pentru prevenirea evenimentelor rutiere produse pe fondul condiţiilor meteorologice nefavorabile, recomandăm conducătorilor auto să se intereseze cu privire la condiţiile de deplasare existente pe traseul pe care urmează să îl parcurgă. La pornire, pentru a evita patinarea roţilor şi derapajul, demaraţi uşor şi acceleraţi progresiv! Pe porţiunile acoperite cu ninsoare sau polei este indicat să nu viraţi şi să frânaţi în acelaşi timp! Evitaţi să acţionaţi brusc frâna şi mecanismele de direcţie, deoarece puteţi derapa foarte uşor! Folosiţi cu precădere frâna de motor! Întotdeauna trebuie să fie păstrată în mers o distanță suficientă față de partenerii de trafic, pentru a putea opri autoturismul în condiții de siguranță în caz că acest lucru este necesar. Reamintim că utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei. De asemenea, autovehiculele cu greutatea de peste 3,5 tone trebuie să fie echipate cu dispozitive antiderapante. Pietonilor le recomandăm să evite, pe cât posibil, folosirea părţii carosabile, mai ales după lăsarea întunericului şi în condiţii de vizibilitate redusă”, a precizat Miruna Prejbeanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. /GORJEANUL – Ultima ora

Gorjul sub cod galben de polei, drumarii sunt pregătiţi să intervinăÎn acest sfârşit de săptămână, judeţul nostru se află sub incidenţa unei avertizări cod galben de polei. Reprezentanţii Secţiei Drumuri Naţionale (SDN) Târgu-Jiu dau asigurări că sunt pregătiţi să intervină cu utilajele pentru a împrăştia material antiderapant pe drumurile naţionale din Gorj.Potrivit meteorologilor, vineri şi sâmbătă vor fi precipitaţii mixte, ce vor cuprinde treptat vestul, centrul şi nordul ţării şi vor fi asociate cu depuneri de polei, iar în nord-vest şi la munte cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 20…25 l/mp. Se va semnala polei, în prima parte a zilei de vineri (13 ianuarie) în Banat şi Crişana, iar după-amiaza şi în Transilvania şi nordul Moldovei.În noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) şi în prima parte a zilei de sâmbătă (14 ianuarie) se va depune polei în Oltenia, vestul Munteniei şi local în Transilvania şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

13.01.2017

Moldova. În zona de munte vor predomina ninsorile, în general moderate cantitativ şi temporar viscolite, iar începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) ninsorile se vor extinde treptat şi în regiunile intracarpatice. Vântul va avea intensificări la munte pe tot parcursul intervalului, cu rafale de 70…80 km/h.Drumarii, pregătiţi de lupta cu poleiulReprezentanţii Secţiei Drumuri Naţionale (SDN) Târgu-Jiu dau asigurări că sunt pregătiţi să intervină cu utilajele pentru a împrăştia material antiderapant pe drumurile naţionale din Gorj. „Utilajele de deszăpezire sunt pregătite pentru a se interveni cu material antiderapant pe tronsoanele predispuse la polei”, confirmă Cristi Tudor, reprezentantul SDN Târgu-Jiu. Mai trebuie spus că intensificări ale vântului, cu viteze de 55…65 km/h şi trecător peste 70 km/h, se vor semnala şi în regiunile vestice în cursul zilei de vineri (13 ianuarie), iar în noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) îndeosebi în sudul Banatului. /GORJEANUL – Actualitate

Cod galben de poleiMeteorologii au emis o atentionare Cod Galben de polei, intensificari ale vantului si ninsori viscolite la munte, valabila de vineri, 13 ianuarie, ora 5 dimineata, pana sambata, 14 ianuarie, ora 12. Gorjul este printre județele afectate. /PANDURUL – Ultima ora

Grupul 5 de la Rovinari are buget redus pe 2017ECON Lucrările la grupul energetic numărul 5, de la Termocentrala de la Rovinari, vor continua şi în acest an, însă în limita unui buget redus. Modernizarea grupului energetic numărul 5 se face din fonduri proprii, iar bugetul de investiţii al Complexului Energetic Oltenia este unul limitat. Potrivit conducerii companiei, şi în 2017 vor fi alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor de reabilitare la grupul energetic 5, în ciuda speculaţiilor că membrii Consiliului de Supraveghere ar fi blocat din nou investiţia respectivă.Buget de 500 de milioane de leiDocumentaţiile au fost reactualizate, iar bugetul necesar pentru modernizare şi instalaţia de desulfurare este de 500 de milioane de lei. Potrivit sindicaliştilor din Termocentrala Rovinari, modernizarea grupului energetic 5 ar garanta păstrarea a o mie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

13.01.2017

de locuri de muncă în minerit. De asemenea, modernizarea grupului energetic 5 este obligatorie, având în vedere că în viitorul apropiat celelalte blocuri energetice de la Termocentrala Rovinari îşi vor epuiza orele de funcţionare şi va fi nevoie de autorizaţii noi. /GORJ EXCLUSIV – Economic

După ger, COD GALBEN de polei!Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o nouă atenţionare Cod galben de ninsori, precipitaţii mixte, viscol şi polei, valabilă în 33 de judeţe, începând din dimineaţa zilei de vineri, iar de joi după-amiază va fi în vigoare o informare meteo de intensificări ale vântului şi zăpadă spulberată, la nivelul întregii ţări. Potrivit meteorologilor, în intervalul 13 ianuarie, ora 5:00 – 14 ianuarie, ora 12:00, vor fi precipitaţii mixte ce vor cuprinde treptat vestul, centrul şi nordul ţării şi vor fi asociate cu depuneri de polei, iar în nord-vest şi la munte cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 20 – 25 l/mp. De asemenea, se va semnala polei, în prima parte a zilei de vineri (13 ianuarie) în Banat şi Crişana, iar după-amiaza şi în Transilvania şi nordul Moldovei. În noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) şi în prima parte a zilei de sâmbătă (14 ianuarie) se va depune polei în Oltenia, vestul Munteniei şi local în Transilvania şi Moldova. În zona de munte vor predomina ninsorile, în general moderate cantitativ şi temporar viscolite, iar începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie) ninsorile se vor extinde treptat şi în regiunile intra-carpatice. Totodată, vântul va avea intensificări la munte pe tot parcursul intervalului, cu rafale de 70 – 80 km/h. În plus, vântul va sufla cu viteze de 55 – 65 km/h şi trecător peste 70 km/h, în regiunile vestice în cursul zilei de vineri (13 ianuarie), iar în noaptea de vineri spre sâmbătă (13/14 ianuarie), îndeosebi în sudul Banatului. ANM precizează că, pe arii restrânse, precipitaţii slabe mixte, ce pot favoriza producerea de polei, se vor semnala sâmbătă (14 ianuarie) şi în restul teritoriului, iar în funcţie de evoluţia meteorologică, atenţionarea Cod galben ar putea fi actualizată. Pe de altă parte, în intervalul 12 ianuarie, ora 13:00 – 13 ianuarie, ora 5:00, intră în vigoare o informare meteo de vremea rea la nivelul întregii ţări. Astfel, la munte vântul va avea intensificări cu viteze de 60 – 70 km/h, iar pe creste, cu precădere în a doua parte a zilei de joi (12 ianuarie), rafalele vor depăşi temporar 80

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

13.01.2017

km/h, viscolind şi spulberând zăpada. Intensificări ale vântului vor fi şi în regiunile sud-estice, sudice şi centrale, temporar cu viteze de 45 – 55 km/h, astfel încât zăpada depusă anterior va fi spulberată. Începând din a doua parte a zilei de joi (12 ianuarie) va ninge, în general, slab cantitativ în zonele de munte şi local în regiunile intra-carpatice. /GORJ DOMINO –Ultima ora

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareGeruri în VâlceaMăsuri dispuse de autorităţiAutorităţile vâlcene sunt în alertă. Măsuri speciale, dispuse în aceste zile. Primarii localităţilor pot lua decizia punctual de suspendare a cursurilor într-o unitate de învăţământ, cu condiţia înştiinţării Inspectoratului şcolar Judeţean Vâlcea. Prefectul a convocat Comandamentul de iarnă.Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu, s-a aflat în permanenţă în teritoriu, iar în centrele DGASPC şi în spitale a dispus măsuri pentru a asigura condiţii bune pe toată această perioadă. La Centrul Ioana din Râmnicu Vâlcea sunt găzduite persoane fără adăpost, iar pe străzile din municipiu a fost împrăştiat material antiderapant. Primarii localităţilor vâlcene sunt la datorie pentru a ajuta oamenii în caz de nevoie.Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, deplasări numeroase în teritoriuLa începutul acestei săptămâni, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea – Constantin Rădulescu s-a deplasat la Centru Multifuncţional de Servicii Sociale Creţeni, dar şi în alte localităţi din judeţ. „Primarii cu care m-am întâlnit până în acest moment m-au asigurat că sunt prezenţi la datorie pentru a ajuta oamenii în caz de nevoie şi le mulţumesc pentru ataşamentul faţă de comunitate. În centrele DGASPC şi în spitale am dispus măsuri pentru a asigura condiţii bune pe toată această perioadă. Suntem mobilizaţi şi determinaţi să facem tot ceea ce ne stă în putere cu resursele pe care le avem pentru ca pe drumurile judeţene să se circule în condiţii bune! Utilajele şi oamenii sunt în teren şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

13.01.2017

le mulţumesc pe această cale colegilor şi angajaţilor care la această oră sunt prezenţi la datorie”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu.Măsuri dispuse de prefect la Comandamentul de iarnăPrefectul Radu Renga aduce la cunoştinţă că, în urma şedinţei Comandamentului de iarnă desfăşurată luni, 9.01.2017, la Instituţia Prefectului – judeţul Vâlcea, s-a luat decizia, la propunerea Inspectoratului şcolar Judeţean Vâlcea, ca în zilele următoare procesul de învăţământ să se desfăşoare în condiţii normale în toate unităţile şcolare din judeţul Vâlcea. Totuşi, având în vedere că judeţul Vâlcea se va afla marţi, 10.01.2017, sub incidenţa codului portocaliu de ger, s-a hotărât ca în situaţii excepţionale, temeinic motivate (defecţiuni ale sistemului de încălzire, înregistrarea locală a unor temperaturi foarte scăzute), primarii localităţilor, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, pot lua decizia punctual de suspendare a cursurilor într-o unitate de învăţământ, cu condiţia înştiinţării Inspectoratului şcolar Judeţean Vâlcea şi numai după obţinerea acordului conducerii instituţiei menţionate. Pe de altă parte, reprezentantul Guvernului în teritoriu menţionează că toţi primarii au obligaţia de a identifica persoanele aflate în dificultate (fără adăpost, singure) şi de a interveni în sprijinul acestora în cel mai scurt timp. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/geruri-n-valceamasuri-dispuse-de-autoritati-82629/2017-01-11

Teme de mediu“Let's Do It, Romania!” şi Garda Naţională de Mediu lansează concursul “Let’s Be ECO!”280 de birouri şi 600 de calculatoare puse în joc pentru şcolile din mediul ruralPrima ediţie a proiectului de economie circulară "Let’s Be ECO!" va consta într-o competiţie dedicată unităţilor de învăţământ din mediul rural. Scopul proiectului este susţinerea comunităţilor din mediul rural prin reutilizarea resurselor. În cadrul proiectului vor fi distribuite peste 280 birouri şi alocate în urma disponibilizării aproximativ 600 de calculatoare/laptop-uri. Cele mai implicate 40 de şcoli vor primi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.ramnic.ro/articole/geruri-n-valceamasuri-dispuse-de-autoritati-82629/2017-01-11

http://www.ramnic.ro/articole/geruri-n-valceamasuri-dispuse-de-autoritati-82629/2017-01-11

13.01.2017

aproximativ 15 calculatoare/laptopuri şi 7 birouri.Proiectul este organizat de „Let’s Do It, Romania!”, în parteneriat cu Garda Naţională de Mediu.Competiţia din cadrul proiectului "Let’s Be ECO!" se va desfăşura în perioada 5 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2017. şcolile pot solicita înscrierea în proiect la adresa concursâletsdoitromania.ro, până la data de 27 ianuarie 2016. Înscrierea se realizează prin completarea unei scrisori de motivaţie şi a unui formular de înscriere pe care le vor trimite unităţile de învăţământ.Activităţile proiectului „Let’s Be ECO!” se vor desfăşura în următoarele etape: 1. Înscrierea în concurs - are loc între 10 ianuarie şi 27 ianuarie 2017. Înscrierea se face prin completarea formularului de înscriere şi a unei scrisori de motivaţie, disponibile pe site-ul www.letsdoitromania.ro. O unitate de învăţământ poate participa la proiect doar după confirmarea înscrierii în concurs.2. Atelierele de reutilizare creativă şi creaţie - se desfăşoară începând cu 15 ianuarie şi se încheie pe 28 februarie. Elevii sunt invitaţi să creeze obiecte din materiale reciclabile şi lucrări precum: machete, planşe, desene etc. Aceste activităţi au scopul responsabilizării elevilor pentru protejarea mediului înconjurător şi însuşirea corectă a conceptului de deşeu. Creaţiile se trimit sub formă de fotografii la adresa de email concursâletsdoitromania.ro.De asemenea, este important ca fiecare poză să aibă denumirea elevului, a clasei şi a şcolii din care face parte. De exemplu: Ionescu Vasile – clasa a IV-a, şcoala Gimnazială Nr. 1, Brăila. Punctajul va fi oferit în funcţie de creativitatea, complexitatea şi originalitatea lucrărilor.Premii oferite:Cele mai implicate 40 de şcoli vor primi aproximativ 15 calculatoare/laptopuri şi 7 birouri. Calculatoarele/laptop-urile şi obiectele de mobilier disponibilizate şi oferite în cadrul competiţiei sunt obiecte folosite, în perfectă stare de funcţionare. Jurizarea participanţilor se va realiza de către organizatorii şi partenerii proiectului. Vor fi luate în considerare criterii precum creativitatea, originalitatea şi complexitatea lucrărilor, dar şi nevoia argumentată în formularul de înscriere şi numărul de elevi participanţi raportat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

13.01.2017

la numărul total de elevi din fiecare unitate de învăţământ înscrisă. Însumarea punctajelor va da clasamentul celor mai implicate şcoli la nivel naţional.Economia circulară este un concept de dezvoltare sustenabilă pentru a diminua cat mai mult risipa. Acest lucru este realizabil prin consumul raţional de resurse. Odată cu tranziţia la o economie circulară, accentul se mută pe refolosirea, repararea, recondiţionarea şi reciclarea materialelor şi a produselor existente. Ceea ce se consideră drept „deşeu” se poate transforma într-o resursă.„Protejarea mediului începe de la prevenirea risipei. Acesta este scopul principal al acestui proiect: să prevenim risipa unor resurse extrem de importante. Decizia partenerilor de la Garda Naţională de Mediu este lăudabilă şi este un model de preocupare a unei instituţii publice pentru protejarea mediului şi combaterea risipei. Ne bucurăm că, pe lângă protejarea mediului, putem sprijini şi educaţia în mediul rural”, spune Andrei Coşuleanu, Project Manager la "Letăs Do It, Romania!".Proiectul "Let’s Be ECO!" este organizat de echipa "Letăs Do It, Romania!", în parteneriat cu Garda Naţională de Mediu şi este dedicat şcolilor din mediul rural din toată ţara. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/lets-do-it-romania-si-garda-nationala-de-mediu-lanseaza-concursullets-be-eco280-de-birouri-si-600-de-calculatoare-puse-n-joc-pentru-scolile-din-mediul-rural-82643/2017-01-11

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.ramnic.ro/articole/lets-do-it-romania-si-garda-nationala-de-mediu-lanseaza-concursullets-be-eco280-de-birouri-si-600-de-calculatoare-puse-n-joc-pentru-scolile-din-mediul-rural-82643/2017-01-11



de pres/revista presei/revista... · web viewv din ordonanta de urgenta a guvernului nr. 93/2016...

Documents