de pres/revista presei/revista... · web viewin mai multe zone din oras, la punctele de colectare a...

11.05.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI11 mai 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

11.05.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5Finanţări de peste 100 milioane euro, împotriva poluării cu nutrienţi........................5Falezele din Eforie s-au surpat din cauza ploilor..........................................................6S-a prabusit faleza din Eforie Nord...............................................................................6Gardul pentru dealul surpat din Vaslui nu e gata.........................................................6Teme similare...............................................................................................................6REMUS BORZA:............................................................................................................ 6"Să nu mai punem hoţi şi mediocri în managementul companiilor de stat" (I)............6"Mi-ar plăcea ca guvernul Grindeanu să aibă mai mult curaj în faţa multinaţionalelor" (II).................................................................................................18Teme de mediu...........................................................................................................27Ministerul Apelor şi Pădurilor: Ținta de împădurire asumată prin Programul de Guvernare a fost depăşită..........................................................................................27Ferma de pui din Floreşti a primit autorizaţie de mediu............................................29

PRESA LOCALĂ............................................................................................................30ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................30

Teme ABA...................................................................................................................30Cotele de apărare, depăşite pe 3 rîuri........................................................................30Ploile abundente au dus la depăşirea pragului critic de precipitații în bazinul hidrografic Argeş-Vedea.............................................................................................31Cotele de atenţie, depăşite pe râul Argeş..................................................................32SITUAȚIE DE URGENȚĂ ÎN ARGEȘ: A FOST EMIS UN COD GALBEN DE INUNDAȚII.....32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................33Teme ABA...................................................................................................................33Somesul groapa de gunoi a Unicarmului/ A Szamos az Unicarm szennygödre?........33

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

11.05.2017

Asa polueaza Somesul unul dintre cei mai mari producatori romani din industria alimentara/ Így szennyezi a Szamost az egyik legnagyobb román élelmiszeripari cég................................................................................................................................... 33Teme similare.............................................................................................................34Proiectele Clujului o iau la vale. COINCIDENŢĂ SUSPECTĂ: Sub toate investiţiile Primăriei şi Consiliului Judeţean SE SURPĂ TERENURILE!..........................................34Teme de mediu...........................................................................................................37Colectarea gunoiului a fost monitorizata trei saptamani, iar de atunci au mai trecut 18 zile si... tot nimic...................................................................................................37

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................39Teme ABA...................................................................................................................39Pericol de inundații, în Gorj........................................................................................39Vor bani, dar nu trimit rapoartele cu pagubele de la inundaţii..................................39Teme similare.............................................................................................................40Val de aer polar peste România.................................................................................40Vreme instabilă pe final de săptămână......................................................................40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................42Teme ABA...................................................................................................................4250 de milioane de euro pentru reducerea poluării apelor.........................................42Teme similare.............................................................................................................43Reţea de canalizare menajeră, în pregătire la Lunca Bradului...................................43Canalizare pentru Răchitova......................................................................................43Teme de mediu...........................................................................................................44Angajații Gărzii de Mediu, în grevă generală pe termen nelimitat.............................44Grevă generală la Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu....................45Sindicaliştii Gărzii de Mediu au suspendat temporar greva generală pe perioada discuțiilor cu Ministerul Mediului..............................................................................45Poluarea din mediul înconjurător, asociată cu creşterea riscului de cancer..............46Poluarea şi biodiversitatea „se bat” săptămâna viitoare la Liceul „Gheorghe Marinescu”, în cadrul Concursului Național „Creează-ți mediul”...............................47

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

11.05.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................48Teme ABA...................................................................................................................48Controale drastice pe cursurile de apă din județ: CE au găsit inspectorii..................48199 de verificări privind salubrizarea cursurilor de apă.............................................49Teme similare.............................................................................................................50O acumulare de apă care alimenta un oraş va fi folosită la irigat mii de hectare de teren.......................................................................................................................... 50

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................51Teme similare.............................................................................................................51Ultimele ploi au făcut prăpăd în Vâlcea.....................................................................51IGSU: Intervenţii în trei judeţe, în ultimele 24 de ore, în urma ploilor abundente; Vâlcea, pe listă...........................................................................................................56BRAȘOV. Au început lucrările anti-inundație, în zona Stadionului Tineretului...........57Teme de mediu...........................................................................................................60Peste 221 hectare de păduri şi păşuni… s-au PIERDUT din contabilitatea Primăriei Călimăneşti?!............................................................................................................. 60BRAȘOV. Ursul a provocat noi pagube, de această dată la Hârseni...........................63

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

11.05.2017

Teme ANARFinanţări de peste 100 milioane euro, împotriva poluării cu nutrienţi

/Bursa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

11.05.2017

Falezele din Eforie s-au surpat din cauza ploilorFalezele din statiunile Eforie Nord si Eforie Sud sunt in pericol de surpare, datorita ploilor torentiale din ultima perioada. Administratia locala sustine ca lucrarile coordonate de Apele Romane nu au fost realizate asa cum ar fi trebuit, acestea punand in pericol tracatorii. Primaria Orasului Eforie urmand sa efectueze o expertiza tehnica. /RomaniaTV

S-a prabusit faleza din Eforie NordDesi plaja a fost reabilitat in urma cu 2 ani, chiar de firma care a construit celebra Insula Palmier din Dubai, zilele trecute bucati mari din faleza s-au rupt si au luat-o la vale. Pentru a nu pune vietile in pericol, autoritatile au fost nevoite sa inchida cea mai circulata zona pietonala, aceea de promenada. Din cauza precipitatiilor si a eroziunii, faleza s-a surpat pe o lungime de 50 de metrii, iar autoritatile nu stiu daca vor reusi sa o repare pana la inceputul sezonului estival. /Antena3

Gardul pentru dealul surpat din Vaslui nu e gataIntr-o comuna din judetul Vaslui unde intre case si o alunecare de teren mai sunt doar cativa metrii, autorutatile nu par foarte grabite sa ia masuri. Pentru glia dealului care aluneca ar trebui facut un baraj din lemn. Lucrarile au fost amanate pentru ca spune primarul, lemnul a fost greu de gasit. Probleme sunt si pe litoral. Primaria din Eforie nu stie cine trebuie sa se ocupe de falezele care se surpa. /Digi 24

Teme similareREMUS BORZA:"Să nu mai punem hoţi şi mediocri în managementul companiilor de stat" (I)* (Interviu cu avocatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, parlamentar ALDE, preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic) * "Băieţii deştepţi încep să dea din nou târcoale Hidroelectrica"

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

11.05.2017

* "Există o investigaţie a Curţii de Conturi în dosarul Petrom, existând un prejudiciu de câteva miliarde de euro pentru statul român în speţa redevenţelor" * "Nu văd nici un impediment pentru care să nu vedem în toamna acestui an listarea Hidroelectrica" * "Statul român are mai mult trebuinţă de banii din privatizare decât Hidroelectrica" *"Guvernul trebuie să ia o decizie strategică dacă România mai are nevoie de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă"Reporter: În urma alegerilor parlamentare de la finalul anului trecut, Ministerul Energiei se află în portofoliul ALDE. Care este opinia dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a companiilor energetice din subordinea acestui minister?Remus Borza: Într-adevăr, Ministerul Energiei este un portofoliu care ne aparţine, dar nu cred că ar trebui să ne bucurăm prea tare de acest lucru, deoarece aici sunt multe bombe cu ceas care, mai devreme sau mai târziu, vor exploda. Ministerul Energiei este un portofoliu extrem de complicat, unde trebuie să fii foarte vigilent şi tot timpul în gardă. * "OMV Petrom a plătit redevenţe, timp de zece ani, la un preţ fix de 26 de dolari barilul" O problemă delicată în zona energiei unde sunt implicate mai multe ministere şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale este cea a redevenţelor, în general, şi, în particular, problema redevenţelor în contractul cu Petrom. În 2004, o dată cu semnarea contractului de privatizare cu OMV, exista o clauză discretă, ca să nu îi spun secretă, în care se stabilea nivelul redevenţei la 1,5-3,5%, în condiţiile în care, în Europa, nivelul redevenţei ajungea şi la 35%. Chestiunea mult mai gravă a fost că, deşi nivelul redevenţei a fost stabilit la un nivel foarte mic, a fost raportat, timp de zece ani, la un preţ fix, la o valoare referenţială la 26 de dolari barilul, în condiţiile în care, în intervalul 2004-2014, preţul barilului a fost constant peste 100 de dolari. Prăbuşirea preţului petrolului a început în 2015 şi a continuat în 2016, dar acum s-a stabilizat în jur de 50-55 de dolari barilul. Există şi o investigaţie a Curţii de Conturi în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

11.05.2017

dosarul Petrom, existând un prejudiciu de câteva miliarde de euro pentru statul român în speţa redevenţelor. *"Investitorii chinezi nu vor să-şi asume riscul contractului şi nici al investiţiei în România"O companie din portofoliul Ministerului Energiei - Nuclearelectrica - este strategică pentru România. Trebuie să vedem unde şi de ce s-au poticnit negocierile cu partenerul chinez pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Deşi nu susţin un parteneriat România-China pentru aceste investiţii, ştiu că exista un termen limită la 31 decembrie 2016 pentru aceste negocieri care durează de peste doi ani. Deja au trecut mai mult de patru luni de întârziere şi guvernul trebuie să ia o decizie strategică dacă România mai are nevoie de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Trebuie să vedem în ce condiţii se vor face aceste investiţii, cu cine le vom efectua. Vorbim de sume de peste 5 miliarde de euro. Ştim deja că investitorii chinezi nu vor să-şi asume riscul contractului şi nici al investiţiei în România. Pe de o parte, ei vor să-şi promoveze propria tehnologie, iar de pe altă parte vor să finanţeze proiecte - acest lucru este valabil şi pentru Tarniţa Lăpuşteşti şi pentru alte proiecte megalomanice - în condiţiile în care statul român le garantează investiţiile. Acest lucru poate fi considerat ajutor de stat de către legislaţia comunitară şi de către partenerii noştri din UE. De aceea, în ceea ce priveşte investiţiile chineze, avem o constrângere comunitară peste care nu putem trece şi nici nu ar fi corect şi echitabil în raport cu ceilalţi ofertanţi - producători de echipamente sau investitori.Dacă statul român va aprecia că are nevoie de grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, atunci va trebui să organizeze o licitaţie internaţională în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, să permită accesul tuturor celor interesaţi. Implicit, trebuie să fie găsită şi o formulă de finanţare, din surse proprii, parteneriat public-privat, companie de proiect, în care să intre şi statul roman. * "Stare absolut incertă la CEH, care, în final, îi va fi fatală" Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este o altă companie cu foarte multe probleme. Ea se află, practic, în faliment din punct de vedere al indicatorilor economici, având la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

11.05.2017

activ două insolvenţe eşuate, anul trecut. Este o stare absolut incertă la CEH şi care, în final, îi va fi fatală. Soluţia insolvenţei era singura care mai putea, la un moment dat, să repare câte ceva le CEH. Acum, lucrurile se agravează de la o zi la alta. Cred că, peste o lună-două, când eventual s-ar pronunţa Curtea de Apel Alba-Iulia, nici insolvenţa nu mai poate face nimic în privinţa CEH. Trebuie văzut ce punem în loc, în zona de nord, în ceea ce priveşte producţia de energie. Hidroelectrica are suficiente capacităţi de producţie a energiei şi în acea zonă, ca să echilibreze sistemul energetic naţional. Încă mai cred că se poate salva un grup termo la Paroşeni şi unul la Mintia şi una sau două mine de cărbune. * "Am rezerve faţă de modul în care sunt administrate ELCEN şi RADET" Insolvenţele ELCEN şi RADET sunt probleme care afectează însăşi Capitala României, circa două milioane de cetăţeni. Am susţinut aceste două insolvenţe, pentru că erau singurele modalităţi prin care se puteau stinge creanţe reciproce şi pasive de peste 2 miliarde de lei. Eu am, însă, rezerve faţă de modul în care sunt administrate aceste două companii, dar mă abţin pentru moment de la comentarii.* "Noul Consiliu de Supraveghere şi Directoratul Hidroelectrica trebuie să stabilească un calendar al privatizării"Hidroelectrica este cea mai importantă societate din portofoliul Ministerului Energiei, fiind şi cea mai valoroasă companie din România. În 2012, când Euro Insol a preluat administrarea judiciară, Hidroelectrica era cea mai îndatorată companie din România, având circa 1,2 miliarde de euro datorii. Anul trecut, în iunie, am redat-o ţării şi acţionarilor cu datorii zero. Am plătit datoriile la valoarea nominală, nu am făcut, precum alţii, haircut de 80-90% pe creanţe. Am reuşit o performanţă unică, de a plăti un volum atât de mare de creanţe, de peste un miliard de euro, la valoare nominală. Deşi, în 2012, Hidroelectrica avea pierderi de 170 milioane de euro, în cei patru ani de insolvenţă am realizat un profit cumulat de peste un miliard de euro. În toată această perioadă, am dat dividende acţionarilor de circa 800 milioane de euro şi încă un miliard de euro am plătit taxe şi impozite bugetului de stat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

11.05.2017

Hidroelectrica are, în prezent, o EBITDA de 69% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă 500 de milioane de euro profit operaţional în fiecare an. Tot în 2012, Hidroelectrica avea o trezorerie netă negativă, de -687 de milioane de lei, noi am lăsat-o, în iunie 2016, cu 1,6 miliarde de lei lichiditate proprie disponibilă bancar. Cash-ul Hidroelectrica se apreciază, lunar, cu 100 de milioane de lei. Au trecut nouă luni de la plecarea mea din funcţia de administrator judiciar la Hidroelectrica, iar acum compania merge din inerţie. Sigur că, în această perioadă, am avut, nu neapărat o influenţă în ceea ce priveşte managementul companiei, dar i-am ajutat pe partea juridică în toate cele 179 de dosare, derulate în perioada iunie 2012 - 29 martie 2017, când practic s-a închis definitiv procedura insolvenţei. Cred că acţionarii - statul român şi Fondul Proprietatea - trebuie să instaleze un Consiliu de Supraveghere stabil, plus un directorat care să aibă un mandat foarte bine definit, în special în ceea ce priveşte asumarea programului de investiţii. De asemenea, noul Consiliu de Supraveghere şi Directoratul trebuie să-şi asume şi să stabilească un calendar al privatizării. Toate condiţiile de listare pentru Hidroelectrica sunt îndeplinite, ultima condiţionalitate era ieşirea din insolvenţă, lucru care s-a întâmplat în martie. Acum nu văd nici un impediment pentru care să nu vedem în toamna acestui an - octombrie/noiembrie - cea mai spectaculoasă listare din România. Evenimentul ar aduce în jur de un miliard de euro statului român cu condiţia ca Guvernul Grindeanu să modifice metodologia de privatizare, în sensul renunţării la majorarea de capital social prin emisiunea de acţiuni noi. Prin noua strategie de privatizare, statul român prin Ministerul Energiei, ar vinde direct prin intermediul Bursei 15% din deţinere astfel încât veniturile din listare să se facă venit la Buget. În 2013, când s-a aprobat metodologia de privatizare, Guvernul s-a raportat la situaţia dezastruoasă în care se găsea Hidroelectrica, fiind cea mai decapitalizată companie din România. Astăzi, Hidroelectrica nu mai are nevoie de banii investitorilor, întrucât are o lichiditate mai mult decât confortabilă. Cred că statul român, în actuala conjuctură, are mai multa trebuinţă de banii din privatizare decât Hidroelectrica.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

11.05.2017

Dacă admitem că EBITDA Hidroelectrica, în ultimii trei ani, a fost de 500 de milioane de euro, privatizarea unor companii din Europa sau din lume din zona energetică se face la un multiplu EBITDA cuprins între 15 - 23. La un multiplu minim de 15 X EBITDA, valoarea companiei ar fi de 7,5 miliarde de euro, iar un pachet de 15% ar putea să valoreze peste un miliard de euro. *"Program de investiţii la Hidroelectrica de 1,2 miliarde de euro, în perioada 2016-2020"Eu am lăsat aprobat un program de investiţii de 1,2 miliarde de euro, în perioada 2016-2020. Cred că Hidroelectrica ar trebui să reprezinte o prioritate pentru autorităţi, iar investiţiile ar trebui să continue, mai ales în ceea ce priveşte retehnologizarea marilor centrale de sistem - Stejarul, Vidraru, Râul Mare Retezat, Mărişelu. De asemenea, trebuie finalizate unele investiţii începute mai demult şi finanţate şi în perioada insolvenţei, aici mă refer la Bretea. Teoretic ea poate fi inaugurată în această lună, mai aşteptăm doar un acord al ENEL pentru ca Hidroelectrica să poată să evacueze pe propria linie, între Bretea şi o altă centrală - Plopi. Răstolniţa este o investiţie de 200 de milioane de euro, finalizată în proporţie de 93%, echipamentele sunt montate de mai bine de un an şi jumătate. Aşteptăm, însă, o hotărâre de Guvern, în condiţiile în care Hidroelectrica a depus toată documentaţia încă din 17 februarie 2012. Au trecut mai bine de 5 ani de zile. Toate guvernele care s-au perindat nu au fost în stare să promoveze o hotărâre de expropriere a unor suprafeţe de teren. O altă investiţie de 200 de milioane de euro este Dumitra- Bumbeşti. Recent m-am întâlnit cu directorul Hidroconstrucţia şi mi-a confirmat că lucrările sunt în grafic şi că putem avea PIF (n.r. punere în funcţiune) în octombrie 2017 pentru Dumitra şi în 2018 pentru Bumbeşti. Ca să recapitulez, avem centrala Răstolniţa de 34 megawaţi, Bretea - 11 megawaţi, Dumitra - 24 megawaţi, Bumbeşti - 41 megawaţi putere instalată. S-au reluat lucrările şi la Câineni, o investiţie de 90 milioane euro într-o centrală de 30 megawaţi. Echipamentele sunt gata de livrare la UCM Reşiţa, investiţia fiind în etapa realizării lucrărilor hidrotehnice. Sper ca în 2019 să fim invitaţi la PIF.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

11.05.2017

La Siriu-Surduc s-au cam poticnit lucrările. Acum doi ani am fost împreună cu fostul ministru Gerea şi am inaugurat cea mai lungă galerie de aducţiune din România construită după 1989 - 16.642 de metri prin inima munţilor. Doar galeria a costat 150 de milioane de euro. La Siriu-Surduc vorbim de ultimul grup de 50 de megawaţi care s-ar putea pune în funcţiune în România, dar cei din actuala conducere a Hidroelectrica, mai ales cei de la investiţii, nu au fost încă în stare să demareze procedura de achiziţie pentru echipamentele Centralei. * Situaţia pachetului statului la Rompetrol - incertăTot în portofoliul Ministerului Energiei se află şi dosarul Rompetrol. Încă din 2014, statul român a făcut o înţelegere pentru vânzarea a 26,69% din acţiuni către kazahi, pentru 200 de milioane de euro, bani pe care nu i-am încasat încă. Nu mai pun la socoteală Fondul de Invesţii de 1 miliard de dolari unde România trebuia să deţină 20% din acţiuni, însă nici acest fond nu s-a constituit încă. *"Şi la Complexul Energetic Oltenia trebuie asumat un plan de restructurare şi de management" Reporter: Ce ne puteţi spune despre situaţia Complexului Energetic Oltenia? Remus Borza: Complexul Energetic Oltenia nu se simte prea bine, anul acesta a beneficiat de o conjuctură favorabilă, fiind o iarnă lungă şi geroasă. În piaţa de echilibrare se cumpăra şi cu 800 de lei megawatul, ceea ce a fost bine pentru toţi producătorii de energie, dar evident şi pentru producătorii termo, inclusiv Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia (CEO). CEO are probleme de sistem, fiind o companie care a acumulat pierderi de 1,8 miliarde de lei, în ultimii 4 ani de zile. Părerea mea este că nici o companie a statului nu mai poate rezista fără o restucturare pe modelul Hidroelectrica. Trebuie să ieşim din mentalitatea de a sta cu mâna întinsă la pomana statului, care, din anumite considerente de ordin politic, să mai intervină ca să mai şteargă arierate sau să mai dea ajutoare. Acest lucru contravine spiritului economiei de piaţă, mediului concurenţial şi, evident, este de natură să lezeze interesele unor competitori sau unor producători oneşti care reuşesc să fie performanţi, să îşi plătească

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

11.05.2017

toate datoriile către stat şi către salariaţi. La CEO, cu 15.000 de salariaţi, nu se poate face performanţă. Părerea mea este că şi aici trebuie asumat de către Ministerul Energiei un plan de restructurare şi de management. Reporter: Ar trebui ca CEO să intre în insolvenţă? Remus Borza: Insolvenţa nu strică. Acum vreo patru ani de zile am spus că insolvenţa era soluţia corectă pentru CE Oltenia.* "Rezolvarea situaţiei de la RAAN trebuie asumată"Un alt exemplu este falimentul RAAN şi necesitatea înfiinţării Autorităţii de Management a apei grele. Avem un stoc valoric de peste 5 miliarde de lei în custodia RAAN, o societate care nu mai poate să susţină cheltuieli lunare de peste un milion de lei, de menţinere în parametri fizico-chimici a stocului de apă grea, precum şi plata personalului aferent acestor activităţi sau utilităţilor. Aceste cheltuieli, precum şi funcţia de management al stocului şi întreţinerea acestuia, care are un rol strategic pentru România, trebuie asumate de către stat. Cred că această autoritate trebuie să fie în subordinea Ministerului Energiei şi nu în subordinea Autorităţii Naţionale a Rezervelor de Stat, pentru că unicul acţionar al RAAN este Ministerul Energiei care este şi acţionarul majoritar al Nuclearelectrica, beneficiarului stocului de apă grea. Părerea mea este că la Ministerul Energiei sunt mai mulţi specialişti în acest domeniu decât la Rezervele Statului. Rezolvarea situaţiei de la RAAN trebuie asumată şi deja a fost făcut un prim pas în şedinţa de guvern de acum câteva săptămâni privind constituirea acestei entităţi.* "S-au reactivat firmele căpuşă din teritoriu la Hidroelectrica"Reporter: Anul trecut, în cadrul unui interviu pe care mi l-aţi acordat, aţi declarat că vă este teamă ca băieţii deştepţi să nu revină la Hidroelectrica, după ce dumneavoastră nu veţi mai fi acolo. Aveţi informaţii că aceştia dau târcoale Hidroelectrica?Remus Borza: Categoric, da. Hidroelectrica este acum o companie curată şi profitabilă, dar a plătit cu vârf şi îndesat costul restructurării. În 2012, Hidroelectrica avea 5239 de salariaţi, iar acum sunt în jur de 3100. Au fost desfiinţate mai multe sucursale, în prezent mai existând doar 7 din 13.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

11.05.2017

Am denunţat foarte multe contracte, aproape 500. Încă din septembrie 2012, am spus că la Hidroelectrica nu au fost doar 10 băieţi deştepţi traderi de energie, ci vreo 500 de băieţi deştepţi. Au fost denunţate 487 de contracte - de mentenanţă şi prestări servicii, consultanţă, achiziţii, construcţii şi retehnologizări - care aveau preţuri umflate şi de 5-8 ori faţă de valoarea pieţei. În 2012, nu puteam accepta un buget de mentenanţă de peste 100 de milioane de euro, câtă vreme, în octombrie 2003, când s-au înfiinţat cele opt Hidroserv-uri, bugetul de mentenanţă era de 25 milioane euro. În 2003 aveam retehnologizaţi 300 megawaţi, iar în 2012 erau retehnologizaţi 2500 megawaţi şi modernizaţi alţi 1000.Trebuie să înţeleagă toţi aşa-zişii specialişti că raportul între retehnologizare şi mentenanţă nu este direct proporţional, ci invers proporţional. Cu cât retehnologizezi mai mult din puterea instalată, cu atât ai nevoie de mai puţină mentenanţă. Unui echipament hidroenergetic retehnologizat i-ai prelungit durata de viaţă cu 25-50 de ani. În 2012, am constatat că cele opt Hidroserv-uri erau toxice şi, de aceea, am luat decizia comasării acestora într-o singură societate care să dezvolte capabilităţi tehnice noi şi să fie în măsură să angajeze lucrări şi pentru terţi. Dar în spatele celor opt Hidroserv-uri, care nu reprezentau altceva decât nişte bidoane, mai existau încă 200 de "firme prietene", care sifonau banii Hidroelectrica. De aceea, unii se fac şi azi portavocea acelor băieţi deştepţi care au avut firme şi care le au în continuare - fie directori de sucursale Hidroelectrica, fie lideri de sindicat, fie oficialităţi locale, primari, deputaţi, senatori şi alţi băieţi de bine. Toţi se făceau că lucrează prin curtea Hidroelectricii, dar, în realitate, doar facturau, iar Hidroelectrica plătea. În majoritatea cazurilor erau lucrări fictive, iar cele care se făceau efectiv aveau preţuri care mergeau până la de 8 ori valoarea pieţei. Noi nu puteam ţine 200 de lipitori în spatele Hidroelectrica prin intermediul celor 8 Hidroserv-uri. Acum Hidroserv a ajuns în situaţia insolvenţei pentru că, într-adevăr, a moştenit un balast şi pentru că, între 2012 - 2016, guvernele de atunci nu au înţeles că şi această companie trebuie curăţată prin insolvenţă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

11.05.2017

În 2013, la momentul fuziunii, noul Hidroserv a preluat datorii către acele firme căpuşă de peste 100 de milioane de lei. De atunci Hidroserv tot plăteşte din acest pasiv. Reporter: Care este situaţia actuală a Hidroserv? Remus Borza: Nu ar avea nici o problemă, dacă ar fi corect administrată şi eficient restructurată. Hidroserv este vitală pentru Hidroelectica, asta trebuie să înţeleagă şi cei doi acţionari - Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea. Dar Hidroelectrica este doar beneficiar, nu are obligaţii de plată a salariilor faţă de angajaţii Hidroserv. Hidroelectrica îşi va face planul de mentenanţă în funcţie de nevoile ei şi nu în funcţie de nevoile Hidroserv, de a hrăni salariaţi care nu fac nimic. Cu toate astea, în ultimii trei ani, Hidroelectrica a alocat bugete generoase de mententanţă, între 160 şi 200 de milioane de lei în fiecare an. Din păcate, Hidroserv a realizat lucrări de doar 60-70% din planificat.După ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă s-au reactivat firmele căpuşă din teritoriu, care vor să mai dea cu bidineaua prin curtea Hidroelectrica şi să factureze lucrări de mentenanţă la preţuri mult umflate. S-au reactivat şi firmele "de casă" pe zona de retehnologizare, în condiţiile în care, până la intrarea în insolvenţă, la Hidroelectrica se retehnologiza şi la preţuri de 4-5 ori mai mari decât în Europa. Pe Oltul inferior am retehnologizat cele 5 centrale la un preţ de 1,3 milioane euro/mw. La acelaşi preţ am retehnologizat şi cele 8 grupuri de la Porţile de Fier 2. La Lotrul - Ciunget s-a retehnologizat la 150 mii euro/mw. Cum a fost posibil? Simplu! Primele două contracte s-au atribuit direct, pe când contractul de la Lotru - Ciunget s-a încheiat în urma unei licitaţii internaţionale şi cu finanţarea Băncii Mondiale. Valori tot de 9-10 ori mai mari decât în Europa avem şi pe investiţiile istorice, cu funcţiuni complexe. De exemplu, la Paşcani, o centrală de doar 10 megawaţi, costul total al investiţiei este de 200 milioane euro. De 10 ori mai mult decât media acceptată la nivel european pe mw-ul instalat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

11.05.2017

Aceleaşi costuri exorbitante care fac imposibilă amortizarea investiţiei le avem şi la Făgăraş-Hoghiz, Runcu - Firiza, Valea Sadului etc.Aceste investiţii cu componentă socială, agricolă sau de mediu trebuie asumate de către Guvern şi finanţate de la bugetul de stat şi nu de la bugetul unei companii, fie ea de stat, fie ea chiar şi Hidroelectrica. Într-o industrie extrem de volatilă şi dinamică, într-o economie de piaţă extrem de competitivă şi globalizată este nevoie de mai mult curaj şi de mai multă asumare şi viziune în ceea ce priveşte managementul Hidroelectrica şi în ceea ce priveşte asumarea unei strategii de dezvoltare a companiei pe o perioadă mai mare de timp, 10-20 de ani. Atât Hidroelectrica, cât şi alte companii din sectorul energetic, cu capital de stat, au vocaţie de veritabili jucători regionali, dacă nu chiar globali. Am vrut, în perioada insolvenţei, să fac din Hidroelectrica un jucător regional pe zona de trading de energie. Am deschis o reprezentanţă în Ungaria şi o filială în Serbia, dar a venit ANRE şi ne-a amendat, ameninţându-ne că ne retrage licenţa de furnizare a energiei. Am vrut să achiziţionăm nişte capacităţi de producţie în afara României, dar evident că acţionarul majoritar, statul român, a fost foarte conservator şi dacă o să rămână în continuare la fel de complexat, evident, că o să condamnăm companiile româneşti la dispariţie. Într-o economie globalizată ai două opţiuni: fie eşti peşte mic şi vei fi înghiţit de peştele mare sau devii tu, la rândul tău, un peşte mare care să îi înghită pe alţii. Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica sunt companii care au vocaţia de a deveni cel puţin jucători regionali. Reporter: De ce s-a blocat procedura selecţiei conducerii la Hidroelectrica? Au fost aduse critici numeroase cu privire la numirea Consiliului de Supraveghere de la Hidroelectrica pentru patru luni... Remus Borza: Fiecare guvern, indiferent că e tehnocrat sau politic, va dori, în continuare, să controleze managementul companiilor de stat din două motive: fie pentru a putea răsplăti nişte lipitori de afişe din campanie, dându-le nişte sinecuri în companiile statului, fie de a controla anumite achiziţii sau contracte (la companii care au cifre de afaceri de un miliard de euro, evident că şi contractele sunt pe măsură).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

11.05.2017

La Hidroelectrica, am demarat în 2013 probabil cel mai mare proces de recrutare a unei echipe manageriale derulat în România. Contractul de recrutare a fost atribuit celor de la Pedersen & Partners, lider la nivel mondial în materie de recrutare de personal. Am scos 67 de posturi la concurs, am primit mii de CV-uri şi am angajat oameni cu care am făcut istorie şi performanţă la Hidroelectrica. Acei oameni au fost buni pentru guvernele Ponta şi Cioloş. Sper să fie buni şi pentru cabinetul Grindeanu. Este vital să promovăm în managementul companiilor de stat oameni recomandaţi de competenţe profesionale, de moralitate, de capabilităţi manageriale şi nu exclusiv de carnetul de partid. Eu am arătat, prin exemplul Hidroelectrica, că şi companiile statului pot să genereze încredere, profit şi stabilitate, dacă sunt administrate corect. Cu alte cuvinte, insolvenţa Hidroelectrica a răsturnat eterna paradigmă că statul este un prost administrator. Doar că trebuie să înţeleagă toată lumea că nu trebuie să mai punem hoţi şi mediocrii în managementul companiilor de stat. /Bursa, http://www.bursa.ro/remus-borza-sa-nu-mai-punem-hoti-si-mediocri-in-managementul-companiilor-de-stat-i-322497&s=companii_afaceri&articol=322497.html

"Mi-ar plăcea ca guvernul Grindeanu să aibă mai mult curaj în faţa multinaţionalelor" (II)* (Interviu cu avocatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, parlamentar ALDE, preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic)* "Politica românească - o troacă cu hâlbe" * "Nu există niciun temei pentru creşterea preţului gazelor pentru populaţie" *"Sunt firme mari care au imunitate judiciară şi fiscală şi care îşi permit să facă în România evaziune de sute de milioane de euro" *"Legea trebuie să fie lege şi pentru lei, nu doar pentru căţei" *"Marele investitor al României nu e firma străină, ci căpşunarul român" *"România nu e mai coruptă decât America, Franţa sau Germania"Reporter: Care va fi efectul liberalizării pieţei gazelor asupra consumatorilor?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.bursa.ro/remus-borza-sa-nu-mai-punem-hoti-si-mediocri-in-managementul-companiilor-de-stat-i-322497&s=companii_afaceri&articol=322497.html



11.05.2017

Remus Borza: Nu există niciun motiv pentru creşterea preţului gazelor la populaţie, în condiţiile în care obligăm pe toată lumea să-şi oferteze întreaga producţie de gaze nediscriminatoriu şi transparent pe o platformă publică, administrată de OPCOM sau de Bursa de Mărfuri. Eu am susţinut liberalizarea pieţei gazelor, în Comisia de Industrie şi Energie din Camera Deputaţilor. Au fost unii cărora le-a fost frică de faptul că preţul gazelor, după liberalizare, va creşte de 3-4 ori. Dar nu mai putem avea asemenea frici, după liberalizarea pieţei energiei şi a gazelor pentru industrie. Am trecut deja prin procese similare.Preţul mediu al energiei a scăzut de la 220 lei, cât era în 2012, la 145-150 lei, în prezent. După liberalizare, preţul energiei a scăzut cu 40%. În urmă cu doi ani de zile, am demarat liberalizarea preţului la gaze pentru industrie, iar efectul a fost tot scăderea preţului. La Hidroelectrica, am reuşit să scăpăm de băieţii deştepţi, dar nimeni nu se atinge de băieţii deştepţi de la Petrom şi Romgaz, care şi azi încheie contracte directe, pe sub masă, cu clauze secrete. În concluzie, este evident că sunt pentru deschiderea şi liberalizarea totală a preţului la gaze şi pentru consumatorul casnic. Pe de altă parte, înţeleg să subvenţionez preţul la gaze doar pentru acei cetăţeni cu venituri modeste şi care sunt definiţi de lege ca şi consumatori vulnerabili şi nu pentru 3,2 milioane de consumatori pentru care se acordă în prezent subvenţia.Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la ordonanţa de urgenţă de acordare a 90% din profitul companiilor de stat către acţionari? Remus Borza: Nu poţi să ceri companiilor să facă investiţii atât timp cât tu, statul român, le iei banii de investiţii, prin dividende. În mod normal, statul trebuie să se bucure că mai are firme care fac profit, iar acel profit trebuia lăsat companiilor ca să îl reinvestească. Sigur că e şi dreptul acţionarilor să îşi ia dividende, dar 50-60% din profit era mai mult decât suficient. Investiţiile sunt cele care generează locuri noi de muncă şi venituri suplimentare la bugetul de stat şi care asigură competitivitatea companiilor de stat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

11.05.2017

Este un cerc vicios şi este multă demagogie, mult populism în discursul public. România poate creşte sănătos doar prin investiţii. Anul trecut, am avut o creştere economică remarcabilă de 4,8%, de două ori mai mare decât media la nivel european. Pe mine mă îngrijorează, însă, că 13,5% a însemnat creşterea consumului, în condiţiile în care, în 2008, aveam în jur de 10% şi am zis că este mare. După care a urmat recesiunea. 13,5% nu ne mai dă nici un fior acum. Credem iarăşi, fără temei, ca în 2007 sau 2008, că suntem imuni la crize. Crizele au o anumită ciclicitate. În perioadele de creştere economică trebuie să îţi faci rezerve în trezorerie şi în visteria ţării şi trebuie să ai excedente şi nu deficite bugetare, cu care să te finanţezi în perioadele de recesiune. Anul trecut, am avut 38 de miliarde de lei alocaţi pentru investiţii şi am cheltuit doar 17 miliarde de lei. Din păcate, România nu învaţă din greşelile trecutului şi guvernele nu învaţă din greşelile precedentelor guverne. Se pare că o să sacrificăm şi anul acesta investiţiile ca să ne încadrăm în indicatorii macro-economici agreaţi cu UE, în ţinta de deficit de 3%. Reporter: Despre Fondul Suveran de Investiţii ce ne puteţi spune? Remus Borza: Fondul Suveran trebuie să se facă. Guvernul Grindeanu îşi va face bagajele în toamnă, când va fi nevoit să facă o rectificare negativă la buget, dacă nu va face nişte lucruri pe care i le-am spus încă din luna ianuarie ministrului de finanţe, la audierea pentru investitură şi, ulterior, la dezbaterile pe buget. Odată angajate prin legea bugetului, cheltuielile te obligă. Românul moare cu tine de gât dacă îi mai iei 15-20% din salariu. Există o axiomă în contabilitate şi în materie de construcţii bugetare. Cheltuielile sunt întotdeauna certe. În schimb, veniturile sunt aleatorii şi incerte. Noi am construit bugetul de stat pe cheltuieli de 278 miliarde de lei, la venituri de 253 de miliarde de lei. Diferenţa s-ar încadra în acel deficit de 3%. Dar dacă statul nu reuşeşte să facă veniturile de 253 miliarde de lei? Să nu uităm că, anul trecut, am avut cel mai prost grad de colectare din ultimii 15 ani, de doar 221 de miliarde de lei, care înseamnă 29,3%. Este cel mai mic grad de colectare din întreaga Europă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

11.05.2017

Având în vedere fiscalitatea rezonabilă, nu avem nici o scuză să nu ne plătim dările. Sigur că e şi o problemă de conştiinţă civică, de educaţie şi cultură fiscală a fiecărui cetăţean. Românii trebuie să aibă reprezentarea faptului că, din contribuţiile lor, se finanţează marile sisteme publice: învăţământ, sănătate, infrastructură, administraţie, armată. Degeaba vrem drumuri, autostrăzi, dacă nu ne plătim impozitele. Degeaba vrem spitale ca afară, cu tehnică de investigaţie medicală şi cu medici bine plătiţi, dacă nu sunt bani la buget. Orice am face pe lumea asta avem nevoie de bani. Avem o evaziune foarte mare în special pe zona de TVA. Anul trecut, de exemplu, a fost de circa 7 miliarde de euro. Guvernul Grindeanu trebuie să ia nişte măsuri urgente până la 1 iulie 2017, nu în 2018 sau 2020, cum apar în programul de guvernare al PSD. În 2014, Guvernul Ponta a dat o ordonanţă care obligă agenţii economici să îşi conecteze casele de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF. S-au investit zeci de milioane de euro în infrastructura IT a ANAF. În momentul în care sistemul acesta va funcţiona, atunci va exista trasabilitatea fiecărui leu pe TVA şi evaziunea pe TVA se va diminua. Aplicarea Ordonanţei, însă, a fost amânată de trei ori. O dată de guvernul Ponta şi două ori de guvernul Cioloş, ordonanţa urmând să intre în vigoare cu 1 ianuarie 2018. Prea târziu. Când ştii, statistic, că ai evaziune de 40% pe TVA, să nu iei o măsură prin care să combaţi acest fenomen care atentează la siguranţa naţională, reprezintă o crasă inconştienţă sau prostie. Această Ordonanţă trebuie implementată începând cu 1 iulie 2017 pentru marii contribuabili şi cu 1 ianuarie 2018 pentru ceilalţi contribuabili. Sunt, însă, firme mari cu imunitate judiciară şi fiscală, care îşi permit să facă în România evaziune de sute de milioane de euro. Ori povara fiscală trebuie distribuită echitabil pe umerii tuturor contribuabililor. Legea trebuie să fie lege şi pentru lei, nu doar pentru căţei!O altă măsură care ar trebui luată urgent este reformarea din temelii a ANAF, care este o structură anacronică, ineficientă, super-birocratizată şi conservatoare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

11.05.2017

ANAF nu are nici o scuză să colecteze atât de puţin. Anul acesta şi nu în 2020, autorităţile trebuie să-şi propună un grad de colectare de 32% şi după aceea, în fiecare an, să creştem cu câte un punct procentual, ca să ajungem la circa 35% în 2020. Fiecare procent înseamnă 2 miliarde de euro în plus, cu care se pot acoperi multe găuri din buget. Tot de la 1 iulie ar trebui să implementăm în legislaţia internă Directiva Europeană 1164 prin care să obligăm multinaţionalele să plătească impozit în ţara unde generează venit, respectiv în România. Cei mai mari evazionişti din România sunt firmele străine care controlează 55% din cifra de afaceri a ţării şi care, anul trecut, a fost de 1130 miliarde de lei (vreo 230 de miliarde de euro). Soldul rezultatului financiar net a fost de 2 miliarde de lei în 2015, în condiţiile în care aceste companii au poziţii de cvasi-monopol în toate sectoarele economiei româneşti. Spre deosebire, firmele româneşti, marginalizate, hăituite de toate guvernările, de toate organele de represiune ale statului, cu poziţii periferice în economia românească, au avut în 2015 un sold net al rezultatului financiar de 25 miliarde de lei, adică de 12 ori mai mare. Concluzia este că firmele străine, cărora noi le-am pus România pe tavă - resurse minerale, forţă de muncă calificată şi ieftină, un cadru fiscal prietenos şi relaxat - ne tratează cu dispreţul cuvenit unei ţări bananiere. Ele preferă să îşi externalizeze masiv profitul în ţările de origine pe preţuri de transfer sau prin alte "optimizări fiscale". Mi-ar plăcea ca actualul guvern să aibă mai mult curaj în faţa multinaţionalelor decât precedentele.Dacă noi vom persista cu aceeaşi atitudine slugarnică faţă de marile cancelarii şi multinaţionale, ambasadorii ne vor scoate, în continuare, la tablă ca să ne dea lecţii de economie şi democraţie. Dacă, în continuare, vom avea acelaşi complex de inferioritate, vom fi trataţi ca nişte cetăţeni de mâna a treia. Hai să ne uităm la modelul polonez sau maghiar unde avem guverne naţionale, nu naţionaliste, şi care pun mai presus de orice interesul naţional. Aceste guverne şi-au câştigat respectul şi autoritatea în faţa partenerilor europeni sau euro-atlantici.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

11.05.2017

Românii care au plecat în străinătate cu speranţa unui trai mai bun pentru ei şi familiile lor sunt, de fapt, marii investitori ai României, trimiţând peste 50 de miliarde de euro din 2007 şi până acum. În condiţiile în care soldul investiţiilor străine, în aceşti 10 ani de "glorioasă" integrare în UE, a fost de 34 de miliarde de euro. Marele investitor al României nu e firma străină, ci căpşunarul român. Reporter: OMV a anunţat că ne dă în judecată pentru obligaţiile de mediu din contractul de privatizare. Cer mulţi bani statului român... Remus Borza: Prost nu e acela care cere, ci acela care dă. Nici o ţară din lume, nici măcar cele din Africa, nu îşi vinde resursele. Războaiele secolului XXI-lea se duc pe resurse de hrană şi minerale. Iar noi le-am dat pe toate.Nu cred că trebuia să privatizăm Petrom în 2004. Această companie trebuia supusă unui program de restructurare pentru decăpuşare şi eficientizare, iar, astăzi, statul român putea avea în proprietate o companie precum MOL în Ungaria. Noi am vândut către OMV, la un preţ de 668 milioane de euro, 304 câmpuri petrolifere, 15 mii de km de conducte, 790 de benzinării, 1350 de puţuri de gaz active şi 13.585 de puţuri de petrol active, plus vreo 250 de depozite de carburanţi şi concesiuni pe vreo 90 de ani. În 2005, Petrom a raportat un profit de 700 milioane de euro. Adică austriecii şi-au scos profitul în primul an de la privatizare. În zece ani, profitul raportat de Petrom a fost de 7 miliarde euro. În realitate, profitul Petrom a fost mult mai mare.Acum avem asocierea cu Exxon din Marea Neagră, unde sunt nişte zăcăminte impresionante de gaze, de circa 120 de miliarde de metri cubi. La o valoare de piaţă, aceste zăcăminte valorează vreo 40 de miliarde de euro. Eu nu pot să accept că România, la un PIB de 180 de miliarde de euro, nu îşi permite să aloce cateva sute de milioane de euro ca să achiziţioneze tehnologie prin care să exploateze singură resursele din platoul continental la Mării Negre. De asemenea, avem cele mai mari zăcăminte de cupru din lume, avem aur, metale rare, dar nu avem tehnologie. Dar putem să investim în tehnologie, nu să ne vindem resursele. Toţi demnitarii care au vândut România şi resursele ţării ar trebui să răspundă. Nu sunt naţionalist sau fanatic, dar constat că, astăzi, mai mult de jumătate din economia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

11.05.2017

României este controlată de străini, că 50% din pământul arabil al ţării este vândut către străini. Suntem importatori de produse agricole şi alimentare, în condiţiile în care, în trecut, eram grânarul Europei. Nu mai putem să ne batem joc de ţara asta, de resursele ei şi de viitorul copiilor noştri. Cred că avem nevoie de o reformă profundă. Toată lumea îmi spune că am fost un prost când am intrat în politică, iar cu fiecare zi care trece tind să le dau dreptate. Bunica are o vorbă: "intri în troaca cu hâlbe, te mănâncă porcii." Asta e politica românească - o troacă cu hâlbe. Dar am fost conştient de aceste lucruri de la început şi mi le-am asumat.Orice sistem nu se reformează decât din interiorul lui. Suntem nişte intelectuali frustraţi care stau pe marginea terenului şi chibiţăm că nu se întâmplă nimic. O reformă nu se face cu armate de oameni sau cu generali. Se face doar cu trei oameni: un vizionar, un ideolog şi un strateg. Am venit în Parlamentul ţării să-i găsesc pe ceilalţi doi. Încă îi mai caut. Chiar dacă legislativul ţării s-a primenit în proporţie de 80% cu figuri noi, asta nu înseamnă ca vom da mai puţine sau mai bune legi pentru ţară, câtă vreme nu reformăm statul şi instituţiile lui. Lucrul ăsta se va întâmpla doar când vom accepta că avem cu toţii, vreo 20 milioane de cetăţeni, o problemă. Când ne-o vom recunoaşte şi asuma. Şi anume, că nu suntem nici cei mai frumoşi, deştepţi şi vrednici locuitori ai planetei.Trebuie să profesionalizăm clasa politică, corpul demnitarilor. Clasa politică nu e nici mai bună, nici mai rea decât însăşi societatea românească. Această elită nu reprezintă decât imaginea în oglindă a unei naţiuni cu rele şi cu bune, în ceea ce ne priveşte mai mult cu rele decât cu bune, exprimă o stare de spirit, un mental colectiv şi o anumită atitudine publică. Trebuie să acceptăm că, în aceşti 27 de ani de tranziţie de nicăieri spre niciunde, ne-am dezumanizat, ne-am pierdut rădăcinile, respectul faţă de părinte, de dascăl, nu mai avem credinţă în Dumnezeu, nu mai avem spirit de compasiune şi solidaritate pentru semenul nostru, ne-am pierdut loialitatea faţă de ţară. Ne cerem ostentantiv drepturi uitând că avem şi obligaţii.Trebuie să încetăm să mai operăm cu generalizări de genul toţi politicienii sunt corupţi, toţi oamenii de afaceri sunt hoţi şi toate averile din România sunt ilicite. Trebuie să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

11.05.2017

terminăm cu orice forme de discriminare: dintre privat şi public, dintre firmele româneşti şi firmele străine, dintre capitalul românesc şi capitalul strain, dintre femeie şi bărbat, tânăr sau adult. Trebuie să înlocuim mediocritatea cu meritocraţia, să cultivăm şi să-i promovăm pe acei români care generează plus - valoare, competenţă şi performanţă, care inspiră şi motivează, care dau sens şi substanţă vieţii. Copiii noştri chiar au nevoie de astfel de repere şi valori.Promovăm inconştient non valoarea, grotescul, promiscuitatea şi mai nou delaţiunea. Avem o abordare nihilistă, autodistructivă.Trebuie să arătăm şi ce este frumos în România şi ce este bun în noi. Nu suntem o naţiune de hoţi, violatori şi corupti. Statistic, în 2016, au fost 142 de condamnări definitive pentru luare de mită, în 2015 - 82 de condamnări, în 2014 - 71 de condamnări. În 2016, am avut 296 de condamnări pe abuz în serviciu, iar în 2015 - 259. Putem generaliza că România e o ţară coruptă? Ce înseamnă 142 de condamnări pentru luare de mită raportat la 20 de milioane de locuitori? Eu cred că nimic! România nu e mai coruptă decât America, Franţa sau Germania.Reporter: Aţi fost criticat pentru că aţi declarat, recent, că în Parlament, pentru un salariu lunar de aproximativ 1.000 euro vor intra în corpul demnitarilor "doar mediocrii şi hoţii", în condiţiile în care un parlamentar nu poate să trăiască cu un asemenea venit. Remus Borza: Eu nu am intrat în politică pentru cei 1000 de euro lunar. Poate că sunt ca mine încă vreo 30-50 de parlamentari. Dar sunt unii care chiar trăiesc doar din această sumă şi e greu. Eu nu am intrat în politică pentru a lua şpagă, comisioane sau ca să fac trafic de influenţă. Eu vreau să schimb România în bine, să îi aduc un plus de normalitate, de europenitate şi civilizaţie. Vreau să recredibilizez instituţia fundamentala a statului român, Parlamentul, care a ajuns să fie o anexă a instituţiilor de forţă. Totuşi Parlamentul este cea mai reprezentativă instituţie a unei naţiuni, fiind singura putere aleasă de către popor. Celelalte două puteri, executivă şi judecătorească, sunt numite.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

11.05.2017

La Parlament, adică la popor, te duci cu căciula în mână, nu cu zăngănit de cătuşe. Actualul legislativ va trebui, de o manieră vizionară, să definească corect care sunt atribuţiile şi prerogativele fiecărei puteri, instituţii, autorităţi sau organ al statului. Să nu mai existe suprapuneri de competenţe şi acest război fratricid la care am asistat în ultimii ani de zile. Aş vrea ca Parlamentul să legifereze într-o manieră responsabilă, să creeze cadrul legal pentru reformarea marilor sisteme: sănătatea, educaţia, infrastructura, administraţia. Pentru asta am venit în politică. Dar de când am intrat în politică, unii vor să mă denigreze, să mă decredibilizeze. Asta facem cu fiecare om, politician sau personalitate publică ridică capul din mocirlă. Eu, Remus Borza, nu am intrat în Parlament la 24 de ani, precum unii colegi. Am 45 de ani, mai am puţin şi ies la pensie. În cei 23 de ani de activitate, nu cred că am făcut umbră pământului, ci am lăsat ceva după mine - o atitudine, un model. Tânăra generaţie are nevoie de modele, de repere. Cred sincer în destinul naţiunii acesteia că poate merita ceva mai bun şi că se poate îndrepta. Eu m-am referit în acea declaraţie la faptul că nivelul de retribuire este foarte scăzut, nu doar al unui parlamentar, ci şi al miniştrilor, preşedinţilor de instituţii, primarilor, şefi de agenţii etc. Majoritatea subalterilor ministrului au salarii mult mai mari decât ministrul însuşi. Ceea ce nu este normal.Suntem 466 de reprezentanţi ai naţiunii, senatori şi deputaţi, şi avem vreo 2700 de "specialişti" pe lângă noi. Veţi vedea că atât la Senat, cât şi la Cameră sunt foarte mulţi funcţionari la contabilitate, la resurse umane, la achiziţii. Este absolut aberant să avem direcţii generale pe serviciile suport, ai căror directori se lăfăie în birouri pentru care şi preşedintele Camerei Deputaţilor ar fi invidios. Parlamentarii, în mod paradoxal, raportat la dimensiunea clădirii Palatului Parlamentului ocupă mai puţin de 2% din suprafaţa totală a clădirii.Vă rog să vă uitaţi şi la nivelul de salarizare a personalului de specialitate ce deserveşte cele două Camere. Veţi constata sute de salarii de peste 9 - 10.000 lei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

11.05.2017

Intervenţia mea viza regimul incompatibilităţilor unui palamentar. Nu am cerut bani în plus de la buget pentru salarizarea parlamentarilor, ci am cerut, urmând un model european, ca parlamentarii să facă parte din consilii de administraţie sau adunările generale ale companiilor, să poată să exercite simultan calitatea de parlamentar, cu una din profesiile liberale: avocat, notar, practician în insolvenţă, medic, profesor. Aşa am fi reuşit din surse externe şi nu bugetare să rotunjim veniturile parlamentarilor.Avem nevoie de un plus de pragmatism, viziune şi curaj în instituţiile statului. Avem nevoie de oameni din mediul antreprenorial în sistemul public. Instituţiile statului sunt conduse de oameni care toată viaţa lor au fost lefegii la stat. Habar nu au cum se câştigă un leu, habar nu au cum se plăteşte un salariu, habar nu au cum se câştigă un contract sau cum se administrează o firmă. Şi atunci de ce ne mai miră că nu sunt în stare să administreze o ţară. România este o societate pe acţiuni cu 20 milioane acţionari. Firma România SA are nevoie de un management performant. Dar niciun profesionist nu va accepta un nivel de salarizare de 1000 euro. Trebuie să teminăm cu demagogia şi excesele de populism. Dacă vrem ca societăţile de stat sau chiar statul însuşi să performeze trebuie să plătim şi managerii statului cu acelaşi salariu ca în privat. Şi mai trebuie să avem reprezentarea faptului că demnitarii administrează un PIB de 180 miliarde euro, un buget de 50 miliarde euro, că aceştia sunt chemaţi să modernizeze şi să reformeze marile sisteme publice: învăţământ, sănătate, administraţie, armată, că demnitarii sunt cei care reprezintă şi angajează România în relaţiile cu celelalte state. După cum România îşi va trimite demnitarii la Paris, Berlin, Londra sau Washington aşa va fi percepută, tratată şi respectată. Dacă vom trimite nişte desculţi, mediocrii şi complexaţi vom fi trataţi că şi până acum. Ca o colonie şi un popor din lumea a treia.Reporter: Vă mulţumesc! /Bursa, http://www.bursa.ro/remus-borza-mi-ar-placea-ca-guvernul-grindeanu-sa-aiba-mai-mult-curaj-in-fata-multinationalelor-ii-322548&s=companii_afaceri&articol=322548.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.bursa.ro/remus-borza-mi-ar-placea-ca-guvernul-grindeanu-sa-aiba-mai-mult-curaj-in-fata-multinationalelor-ii-322548&s=companii_afaceri&articol=322548.html



11.05.2017

Teme de mediuMinisterul Apelor și Pădurilor: Ținta de împădurire asumată prin Programul de Guvernare a fost depășităȚinta de împădurire de 5.000 hectare pentru anul 2017, asumată prin Programul de Guvernare, a fost depăşită, în condițiile în care în campania de primăvară s-au plantat 5.582 hectare, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apelor şi Pădurilor remis, joi, AGERPRES.Conform instituției, plantările din campania de primăvară au fost efectuate atât pe suprafețele de pădure aflate în proprietatea statului şi administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, cât şi pe suprafețele aflate în proprietate privată.''Am cerut celor implicați să utilizeze toate resursele de care dispun, astfel încât să împădurim suprafețe cât mai mari. Aşa am ajuns să realizăm, doar în campania de primăvară, 105% din ținta pe întreg anul 2017. Refacerea pădurilor României este o prioritate pentru Guvern, aşa că am continuat lucrările de împădurire şi în afara perioadelor clasice de plantare, acolo unde temperaturile au permis acest lucru. Îmi doresc să avem cel puțin acelaşi randament şi în campania de toamnă, tocmai de aceea începem planificarea încă de acum'', a declarat Adriana Petcu, ministrul Apelor şi Pădurilor.Celor 5.582 de hectare pe care s-au executat plantări li se adaugă suprafețele regenerate prin activități de completări curente (2.925 hectare), de refacere a suprafețelor afectate de calamități (217 hectare) şi de regenerări naturale (8.101 hectare).Ministerul precizează că, în total, în campania de primăvară au fost regenerate 16.825 de hectare de pădure. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/11/ministerul-apelor-si-padurilor-tinta-de-impadurire-asumata-prin-programul-de-guvernare-a-fost-depasita-10-42-52

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/11/ministerul-apelor-si-padurilor-tinta-de-impadurire-asumata-prin-programul-de-guvernare-a-fost-depasita-10-42-52

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/05/11/ministerul-apelor-si-padurilor-tinta-de-impadurire-asumata-prin-programul-de-guvernare-a-fost-depasita-10-42-52

11.05.2017

Ferma de pui din Floreşti a primit autorizaţie de mediu

/Profitul agricol

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

11.05.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABACotele de apărare, depăşite pe 3 rîuriPloile abundente înregistrate la nivelul bazinului hidrografic Argeş - Vedea au dus la depăşirea pragului critic de precipitații în mai multe zone. Astfel, la stația hidrometrică Rîuşor Pod pe rîul Bratia au fost măsurați 25,5 l/mp, într-un interval de 6 ore, la stația Brădet pe rîul Vîlsan, au fost înregistrați 15,5 l/mp în 3 ore, iar la stația Bădeni pe rîul Bădeni au căzut 16,2 l/mp într-o oră şi 50 de minute. În intervalul 7 - 10 mai, cele mai mari cantități de apă au căzut la Vultureşti (rîul Argeşel) - 75 l/mp, Voineşti (rîul Tîrgului) - 68 l/mp, Rîuşor Pod (rîul Bratia) 67.9 l/mp, Nămăieşti (rîul Argeşel) - 64 l/mp, Bălileşti (rîul Bratia) - 63,8 l/mp, Mălureni (rîul Vîlsan) - 49 l/mp. Nu sînt probleme pe lacurile de acumulare. Urmare a precipitațiilor însemnate cantitativ a fost şi atingerea sau depăşirea cotelor de apărare pe mai multe secțiuni ale următoarelor rîuri: Tîrgului, Doamnei şi Bratia, în intervalul 9 mai, ora 8 - 10 mai ora 8. Lacurile de acumulare din administrarea Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea sînt exploatate conform Regulamentelor de Exploatare, neexistînd probleme. Ieri, la ora 8, nivelul apei în majoritatea lacurilor de acumulare era sub nivelul normal de retenție. Volumul de apă stocat în acumulările din bazinul hidrografic Argeş - Vedea este de 511,37 milioane mc, însemnînd 68,8% din capacitatea totală de retenție. Atenționarea hidrologică cod galben care a vizat rîurile Argeş, Olt, Vedea şi Călmățui a expirat ieri după-amiază. Comitetele Locale pentru Situații de Urgență din localitățile vizate au fost informate asupra fenomenelor posibile, recomandîndu-se supravegherea punctelor critice şi a secțiunilor de scurgere a apei, poduri, podețe. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea este instituită starea de permanență pe toată durata atenționării. Se realizează exploatarea coordonată a acumulărilor ABAAV şi Hidroelectrica, pentru atenuarea şi tranzitarea viiturilor în condiții de siguranță. Sînt monitorizate lucrările hidrotehnice şi cursurile de apă, iar Formația de Intervenție Rapidă este pregatită de intervenție în caz de pericol. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=85651&Itemid=1

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=85651&Itemid=1

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=85651&Itemid=1

11.05.2017

Ploile abundente au dus la depășirea pragului critic de precipitații în bazinul hidrografic Argeş-Vedea/Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea//Muscel Tv, https://www.youtube.com/watch?v=oSl1hOAjOJU/Institutiile statului, http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=16854&hid=C05DA36FCD17A89DF6A5A64DA2F933B4/ Epitesti, http://epitesti.ro/stiri/stiri-diverse/ploi-masive-arges-pragul-critic-depasit/Pro Arges, http://www.proarges.ro/index.php/social/item/18582-ploile-au-umflat-cursurile-de-apa/Diacaf.ro, http://www.diacaf.com/stiri/local/arges/ploi-masive-in-arges-pragul-critic-depasit_57848748.html/Argesenii, http://www.argesenii.ro/articol.cfm?id=12267&hid=1D21C3A84D2FDFAAB4C97764F8BB27D7&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC/Ziare.com, http://www.ziare.com/pitesti/stiri-actualitate/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea-6744626/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea.html/Interes argesean, http://interesargesean.ro/index.php/fapt-divers/12299-a-fost-depasit-pragul-critic-de-precipitatii

Cotele de atenţie, depăşite pe râul ArgeşPloile abundente înregistrate au dus la depăşirea pragului critic de precipitații în mai multe zone. Astfel, în intervalul 9 mai 2017, ora 12:00 – 10 mai, ora 16:00 pe râul Argeş

din județul Giurgiu a fost cod galben de inundații. Potrivit hidrologilor, se puteau

produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://interesargesean.ro/index.php/fapt-divers/12299-a-fost-depasit-pragul-critic-de-precipitatii

http://interesargesean.ro/index.php/fapt-divers/12299-a-fost-depasit-pragul-critic-de-precipitatii

http://www.ziarelive.ro/stiri/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea.html

http://www.ziare.com/pitesti/stiri-actualitate/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea-6744626

http://www.ziare.com/pitesti/stiri-actualitate/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea-6744626

http://www.argesenii.ro/articol.cfm?id=12267&hid=1D21C3A84D2FDFAAB4C97764F8BB27D7&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC



http://www.diacaf.com/stiri/local/arges/ploi-masive-in-arges-pragul-critic-depasit_57848748.html

http://www.diacaf.com/stiri/local/arges/ploi-masive-in-arges-pragul-critic-depasit_57848748.html

http://www.proarges.ro/index.php/social/item/18582-ploile-au-umflat-cursurile-de-apa

http://www.proarges.ro/index.php/social/item/18582-ploile-au-umflat-cursurile-de-apa

http://epitesti.ro/stiri/stiri-diverse/ploi-masive-arges-pragul-critic-depasit

http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=16854&hid=C05DA36FCD17A89DF6A5A64DA2F933B4

http://www.institutiilestatului.ro/articol.cfm?id=16854&hid=C05DA36FCD17A89DF6A5A64DA2F933B4

https://www.youtube.com/watch?v=oSl1hOAjOJU

http://www.universulargesean.ro/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea/

http://www.universulargesean.ro/ploile-abundente-au-dus-la-depasirea-pragului-critic-de-precipitatii-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea/

11.05.2017

posibile efecte de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale

cotelor de atenție. Nu sunt probleme pe lacurile de acumulareLacurile de acumulare din administrarea Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea sunt exploatate conform Regulamentelor de Exploatare, neexistând probleme. Volumul de apă stocat în acumulările din bazinul hidrografic Argeş – Vedea este de 511,37 milioane mc, însemnând 68,8% din capacitatea totală de retenție. Atenționarea hidrologică cod galben care a vizat râul Argeş a expirat ieri după-amiază. Comitetele Locale pentru Situații de Urgență din localitățile vizate au fost informate asupra fenomenelor posibile, recomandându-se supravegherea punctelor critice şi a secțiunilor de scurgere a apei, poduri, podețe. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea este instituită starea de permanență pe toată durata atenționării. Se realizează exploatarea coordonată a acumulărilor ABAAV şi Hidroelectrica, pentru atenuarea şi tranzitarea viiturilor în condiții de siguranță. Sunt monitorizate lucrările hidrotehnice şi cursurile de apă, iar Formația de Intervenție Rapidă este pregatită de intervenție în caz de pericol. /Giurgiuveanul, http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/cotele-de-atentie-depasite-pe-raul-arges/#axzz4gkXIPgfk

SITUAȚIE DE URGENȚĂ ÎN ARGEȘ: A FOST EMIS UN COD GALBEN DE INUNDAȚIIHidrologii au emis o atenționare Cod galben de inundații, care vizează râuri din județele Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt, Dolj, Teleorman, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov şi Prahova, valabilă de marți, ora 12:00, până miercuri, ora 16:00. Potrivit Institutului Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), din cauza situației hidrometeorologice actuale şi a prognozei meteo pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitațiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenție în bazinele hidrografice Olt, Călmățui, Vedea, Argeş şi Ialomița, anunță Agerpres. Astfel, în intervalul 9.05.2017, ora 12:00 — 10.05.2017, ora 16:00, vor fi afectate râurile din bazinele hidrografice: Olt — afluenții Oltului din județele Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/40083-situatie-de-urgenta-in-arges-a-fost-emis-un-cod-galben-de-inundatii


http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/cotele-de-atentie-depasite-pe-raul-arges/#axzz4gkXIPgfk

http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/cotele-de-atentie-depasite-pe-raul-arges/#axzz4gkXIPgfk

11.05.2017

Argeş, Olt şi Dolj—, Călmățui, Vedea — bazin superior şi afluenți bazin mijlociu (județele Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş — bazin superior şi afluenți bazin mijlociu şi inferior (județele Argeş, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ilfov), Ialomița-bazin superior şi Prahova şi afluenții săi (județele Dâmbovița şi Prahova). "Fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare în intervalul 09.05.2017, ora 15:00 — 10.05.2017, ora 6:00, pe unele râuri mici din județele Vâlcea, Argeş, Dâmbovița. Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă", atrage atenția INHGA. Hidrologii spun că, în funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice, vor actualiza prognoza hidrologică. /Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/40083-situatie-de-urgenta-in-arges-a-fost-emis-un-cod-galben-de-inundatii

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABASomesul groapa de gunoi a Unicarmului/ A Szamos az Unicarm szennygödre?/Frissujsag, http://www.frissujsag.ro/a-szamos-az-unicarm-szennygodre/

Asa polueaza Somesul unul dintre cei mai mari producatori romani din industria alimentara/ Így szennyezi a Szamost az egyik legnagyobb román élelmiszeripari cég/Itthon, http://itthon.ma/erdelyorszag.php?cikk_id=19177

Teme similareProiectele Clujului o iau la vale. COINCIDENŢĂ SUSPECTĂ: Sub toate investiţiile Primăriei şi Consiliului Judeţean SE SURPĂ TERENURILE! După ce în urmă cu 2 ani Primăria Cluj a alocat bani pentru a opri alunecările de teren de pe Dealul Lomb, acum instituția păstorită de Emil Boc alocă alți bani pentru exact

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://itthon.ma/erdelyorszag.php?cikk_id=19177

http://www.frissujsag.ro/a-szamos-az-unicarm-szennygodre/



11.05.2017

aceeaşi lucrare. Coincidență sau nu, toate proiectele cu probleme ale Primăriei şi ale Consiliului Județean au "alunecat" din cauza terenurilor. Pe dealul Lomb, autoritățile locale construiesc Centrul Regional pentru Industrii Creative (CREIC), cunoscut şi sub numele de Buftea de Cluj, şi centrul de afaceri TEAM. Ambele proiecte sunt realizate cu fonduri europene şi au acumulat întârzieri de ani de zile. Oficialilor din Primărie nu le place să folosească cuvântul “întârzieri”, preferând să catalogheze nefinalizarea lucrărilor drept “prelungiri”.Pe ordinea de zi a şedinței de Consiliu Local de săptămâna viitoare se află şi un proiect care prevede alocarea sumei de 4 milioane de lei - aproape 1 milion de euro - pentru consolidarea drumului ce leagă strada Oaşului de strada Lomb, zonă supusă alunecărilor de teren. Este vorba de un drum cu 4 benzi care va lega oraşul de cele două centre de afaceri.Problema nu e nouă, de ani buni se ştie că în zonă sunt probleme cu alunecările de teren, dar cu toate acestea Primăria a dat undă verde începerii lucrărilor. În 2015, municipalitatea a plătit 130.000 de lei fără TVA pentru studii şi expertize în vederea demarării lucrărilor de consolidare a terenului. În urmă cu doi ani terenul respectiv a început să o ia la vale, alunecările de teren apărând în două locuri, pe partea stângă a drumului.La acea vreme, primarul Emil Boc spunea că lucrările la drum vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2015. Nu numai că lucrarea nu este gata, dar, la doi ani distanță, investiția încă înghite bani serioşi. Valoarea contractului pentru drumul cu patru benzi este de 17,9 milioane lei. Drumul are o lungime de 1,6 kilometri. Conform standardelor de cost stabilite în 2010, tocmai de guvernul condus de Emil Boc, un kilometru de autostradă în zona de deal costă 4,9 milioane de euro. Aşadar, drumul care va lega Dealul Lomb de strada Oaşului costă 50% din prețul unui kilometru de autostradă.Lucrări de “extremă urgență”Emil Boc spune că aceste lucrări de consolidare a versantului şi de punere în siguranță a drumului sunt de “extremă urgență”.“În prezent, se află în execuție începând cu luna iunie 2015 obiectivul de investiții «acces din strada Oaşului la cartierul Lomb». Acest proiect, conform documentației întocmite

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

11.05.2017

de SC Damar Consult SRL, presupune execuția drumului de acces de la intersecția străzilor Oaşului cu Valea Chintăului la zona de dezvoltare Lomb. Pe parcursul execuției lucrărilor s-au declanşat alunecări de teren în zona drumului principal. (...) Realizarea lucrărilor de consolidare a versantului din amonte şi de punere în siguranță a drumului principal este de extremă urgență, fiind periclitată finalizarea lucrărilor la obiectivele de investiții aferente zonei”, se menționează în referatul de aprobare a proiectului.Ce lucrări se vor facePotrivit proiectului, pentru consolidarea versantului se propune execuția următoarelor categorii de lucrări: lucrări de reprofilare/descărcare a versantului, structura de sprijin din piloți forați pe două rânduri, lucrări de drenaj a taluzului în vederea eliminării apelor, lucrări de eliminare a deformațiilor din corpul drumului principal şi lucrări de refacere a structurii rutiere.Studiul de fezabilitate a fost întocmit de către SC Construct CDP SRL şi a costat 97.000 de lei. Valoarea investiției este de 4 milioane lei fără TVA. Cu tot cu TVA, investiția va costa 1 milion de euro. Finanțarea investiției se face din fonduri de la bugetul local, iar durata de realizare este de 6 luni."Prelungiri" de 2 aniDeşi întregul drum trebuia să fie gata la finalul anului 2015, conducerea Primăriei Cluj estimează că nici în 2017 nu va fi gata.„Din discuțiile pe care le-am avut sau cel puțin părerea mea este că cred că anul acesta nu o să reuşim să îl finalizăm. Problema este foarte complexă acolo şi deja avem a doua porțiune care cedează şi necesită o consolidare pentru acest drum. Este o zonă foarte instabilă şi apar probleme din ce în ce mai multe”, a declarat Gheorghe Șurubaru, city-managerul municipiului Cluj-Napoca.Poveşti frumoase despre centre de afaceriPrimăria Cluj-Napoca are mari întârzieri la două mari proiecte cu fonduri europene: Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative - CREIC (Buftea de Cluj) şi Centrul de Sprijinire a Afacerilor T.E.A.M. (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere), situate pe dealul Lomb. Ambele trebuiau încheiate încă de anul trecut. Buftea de Cluj este gata în proporție de numai 60%, iar centrul T.E.A.M, 90%. La

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

11.05.2017

CREIC, s-a lucrat cu o firmă falimentară, Valve International, ceea ce a dus la organizarea unei noi licitații pentru continuarea lucrărilor. Inițial, valoarea totală a contractului a fost de peste 58 de milioane de lei. Centrul T.E.A.M are o valoare de 37 de milioane de lei.La Buftea de Cluj, termenul pentru finalizarea investiției a fost iunie 2015, iar la TEAM, iulie 2015.COINCIDENȚĂ SUSPECTĂ:Terenurile se surpă sub toate investițiile Primăriei şi Consiliului Județean!Fie că vorbim de Primăria Cluj-Napoca sau de Consiliul Județean, ori de câte ori este vorba despre o lucrare publică ale cărei costuri nu sunt deloc de neglijat, apare problema alunecărilor de teren.Este suspect cum la toate lucrările de investiții publice autoritățile invocă surparea terenului atunci când se întârzie nepermis de mult cu lucrările. Este vreo investiție publică nefinalizata sau care a costat foarte mult unde să nu se fi invocat surparea terenului?2009: Centura oraşului Gherla Centura ocolitoare Gherla a fost inaugurata în 14 august 2009 de premierul de la acea vreme Emil Boc. După nici două zile, drumul s-a surpat. De atunci, drumul se surpă periodic. Centura de ocolire a municipiului Gherla are o lungime de 5,5 km, valoarea investiției fiind de 7,8 milioane de lei.2012: Centura Vâlcele-Apahida Centura ocolitoare Vâlcele-Apahida a fost inaugurată pe 20 octombrie 2011 tot de Emil Boc, dar nu s-a putut circula pe ea o bună bucată de vreme din cauza alunecărilor de teren. Un an mai târziu, centura s-a surpat din nou. Pentru cei 24 de kilometri, România a plătit 6,5 milioane de euro/km, în total 156 de milioane de euro, sumă cu care s-ar fi putut construi o autostradă.2014: Centrul de DeşeuriȘi la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor au fost/sunt probleme cu alunecările de teren, care pun în pericol întregul stabiliment. Consiliul Județean a plătit 6,5 milioane de lei pentru lucrări de consolidare a unui versant care a luat-o la vale. Inițial, valoarea lucrării la Centrul de Deşeuri a fost de peste 107 milioane lei, dar, în decurs de câțiva ani, costurile au crescut cu peste 22 milioane de euro.2016: Tetarom INoile clădiri din Parcul Industrial Tetarom I, construite din fonduri europene, sunt în pericol din cauza alunecările de teren. În cadrul Parcului Industrial

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

11.05.2017

Tetarom I, Consiliul Județean Cluj a demarat un proiect european în valoare de 69 de milioane de lei care prevede extinderea şi modernizarea infrastructurii acestui parc industrial. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/58192-proiectele-clujului-o-iau-la-vale-la-propriu-de-ce-surpa-terenurile-la-fiecare-investitie-a-primariei-sau-a-consiliului-judetean#sthash.rGBZzwem.dpuf

Teme de mediuColectarea gunoiului a fost monitorizata trei saptamani, iar de atunci au mai trecut 18 zile si... tot nimicZalaul se zbate inca in mizerie, iar Ecodes nu poate trage concluziile la supravegherea firmei BrantnerLa peste doua luni de cand a inceput colectarea gunoiului in trei orase si 14 comune din Salaj, firma Brantner are deja o istorie bogata in probleme si nici in ziua de azi zalauanii nu pot fi multumiti de felul in care este administrat gunoiul. In primele saptamani dupa ce, la 8 martie, Brantner si-a inceput activitatea in Zalau, a fost de-a dreptul haos si multa mizerie. Garda de Mediu a constat de altfel ca Brantner lucra fara autoriztie de mediu si i-a aplicat o amenda de 30.000 de lei. Primaria Zalau a solicitat o intrevedere cu reprezentantii firmei si cu cei ai Asociatiei Ecodes, constituita pe langa Consiliul Judetean pentru semnarea contractului cu Brantner. Intalnirea a avut loc la 28 martie si s-a promis atunci ca firma va fi supravegheata si colectarea gunoiului din Zalau va fi altfel. Perioada de supraveghere a expirat deja demult, iar problemele in colectarea gunoiului au ramas. In mai multe zone din oras, la punctele de colectare a deseurilor am constatat (si am fotografiat) la diferite ore si in diferite zile cum gunoiul ramane neridicat complet, iar in urma muncitorilor ramane mizerie, desi ar trebui sa fie luna dupa ei pe un perimetru de cinci metri imprejurul punctului de colectare. De exemplu, in 2 mai, la ora 19.30, la punctul de colectare a deseurilor din spatele Dispensarului Medical de pe Bulevardul Mihai Viteazul erau tomberoane pline cu deseuri, mizerie imprastiata peste tot, saci cu gunoi si iarba lasati langa pubele. Acelasi punct de colectare l-am fotografiat la ora 9.17 la data de 3 mai si arata intr-un hal de neimagiant. Dezordine, gunoaie imprastaite peste tot, purtate de vant, mizerie de nedescris; toberoanele pline cu varf dadeau pe dinafara.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/58192-proiectele-clujului-o-iau-la-vale-la-propriu-de-ce-surpa-terenurile-la-fiecare-investitie-a-primariei-sau-a-consiliului-judetean#sthash.rGBZzwem.dpuf



11.05.2017

Firma Brantner, desi a promis ca va colecta gunoiul de doua ori pe zi in anumite locuri, nu gaseste solutii si resurse pentru a satisface nevoile cetatenilor.Ecodes coace de trei saptamani raportul monitorizarii firmei BrantnerAsociatia Ecodes Salaj, responsabila de contractul semnat cu firma Brantner, s-a angajat dupa sedinta solicitata de Primaria Zalau sa supravegheze activitatea de colectare a deseurilor a firmei Brantner, din data de 29 martie pana pe data de 20 aprilie, pe o perioada de 22 de zile. Atunci, presedintele ECODES Salaj, Sergiu Panie, ne-a declarat ca in urma acestei proceduri se va intocmi un raport. Sergiu Panie spunea ca va face public concluziile si eventualele sanctiuni aplicate. Am facut o solicitare in data de 21 aprilie catre presedintele Ecodes si am cerut sa ni se comunice Raportul de Monitorizare a firmei Brantner si eventualele sanctiuni sau masuri. Raspunsul a fost ca Raportul de Monitorizare este in curs de elaborare. Au trecut de atunci 18 zile si nu am mai primit nici o informatie despre raport, desi ultima solicitare am facut-o ieri. E ciudat ca intocmirea analizei celor constatate sa dureze mai mult decat perioada de verificare a firmei Brantner.Primaria Zalau ne spune fara convingere ca lucrurile stau acum ceva mai binePrimaria Zalau a decis la 28 martie sa supravegheze la randul ei activitatea Brantner. Am cerut si Primariei Zalau concluziile controalelor inspectorilor Directiei Corp Control."In urma verificarilor în teren efectuate de catre inspectorii din cadrul Directiei Corp Control a Primariei Municipiului Zalau, în ultima perioada s-a constatat ca a scazut numarul punctelor gospodaresti nesalubrizate în timp util si s-a intensificat activitatea de colectare a deseurilor menajere (fractia umeda)", ne-a transmis primaria saptamana trecuta, adaugand ca va continua activitatea de monitorizare a serviciului prestat de Brantner. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/zalaul-se-zbate-inca-in-mizerie-iar-ecodes-nu-poate-trage-concluziile-la-a-55361

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.graiulsalajului.ro/zalaul-se-zbate-inca-in-mizerie-iar-ecodes-nu-poate-trage-concluziile-la-a-55361

http://www.graiulsalajului.ro/zalaul-se-zbate-inca-in-mizerie-iar-ecodes-nu-poate-trage-concluziile-la-a-55361

11.05.2017

Teme ABAPericol de inundații, în GorjHidrologii au emis un cod galben, valabil până mâine, la ora 16.00, pe râurile din bazinele hidrografice: afluenții Oltului din județele: Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Gorj, Argeş, Olt şi Dolj, Călmățui, Vedea – bazin superior şi afluenți bazin mijlociu (județele Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş – bazin superior şi afluenți bazin mijlociu şi inferior (județele: Argeş, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ilfov), Ialomița-bazin superior şi Prahova şi afluenții săi (județele Dâmbovița şi Prahova). /GORJEANUL – Ultima ora

Vor bani, dar nu trimit rapoartele cu pagubele de la inundaţiiDoar 12 primării din Gorj au transmis la Prefectura Gorj situația pagubelor produse de inundații. Deşi aceste documente se trimit, de regulă imediat după inundații, edilii localităților care au avut de suferit de pe urma precipitațiilor, nu se grăbesc să trimită aceste rapoarte care au caracter informativ, către Instituția Prefectului. Corina Belteu, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Gorj a precizat că, cel mai probabil, după retragerea apelor şi în urma situațiilor întocmite de primari, se va trece la evaluarea pagubelor produse de inundații. „”, a declarat Corina Belteu, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Gorj.SGA, în stare de alertăSistemul de Gospodărire a Apelor Gorj(SGA) monitorizează în continuare cursurile de apă din județ. Reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor susțin că, în urma ploilor din ultima perioadă, nu au existat probleme grave în ceea ce priveşte revărsarea cursurilor de ape. Pagube serioase au provocat însă scurgerile de pe versanți, autoritățile urmând să facă o evaluare pentru care primăriile localităților afectate urmează să primească sprijin financiar. „Precipitațiile abundente din ultima perioadă au afectat mai multe localități din județ. Vestea bună este că ploile abundente nu au afectat şi cursurile râurilor, probleme existând doar în două localități, unde a fost depăşită cota de atenție. Hidrologii au emis o nouă avertizare COD Galben de inundații în mai multe județe printre care se află şi județul nostru. Este şi motivul pentru care SGA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

11.05.2017

Gorj monitorizează în permanență cursurile apelor, astfel încât să nu apară probleme din cauza depăşirii unor debite”, a declarat Doina Isar, directorul interimar al SGA Gorj. /GORJ EXCLUSIV – Social

Teme similareVal de aer polar peste RomâniaUn val de aer polar a lovit țara noastră. Până mâine, inclusiv, temperaturile se mențin scăzute; se va produce brumă local în nord-vest, centru şi nord şi pe spații mai restrânse în restul teritoriului, cu precădere în zonele deluroase. Din fericire, temperaturile vor creşte spre finalul săptămânii. /GORJEANUL – Ultima ora

Vreme instabilă pe final de săptămânăPROGNOZA METEO JOI. Vremea va fi în general frumoasă si se va încălzi fată de ziua anterioară, astfel încât valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale. Ziua, cerul va fi variabil si doar izolat vor fi ploi de scurtă durată, în zona de munte si în extremitatea de sud-est. Noaptea vor fi înnorări temporare în cea mai mare parte a tării si se vor semnala averse, posibil si descărcări electrice, local în vest si cu totul izolat în rest. Vântul va sufla slab si moderat, cu unele intensificări la munte, în special pe creste. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade pe litoral si 25 de grade in Banat, posibil si in sud-vestul Munteniei. Dimineata si noaptea, în zonele joase de relief, pe arii restrânse vor fi conditii de ceată. PROGNOZA METEO BUCURESTI. Vremea va fi frumoasă si se va încălzi fată de ziua anterioară. Cerul variabil spre mai mult senin ziua, va prezenta unele înnorări spre sfârsitul noptii. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 22…23 de grade. PROGNOZA METEO VINERI. Valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, dar în jumătatea de nord-vest a teritoriului vremea va deveni în general instabilă. Vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice si intensificări de scurtă durată ale vântului, chiar cu aspect de vijelie, ziua în Crisana, Maramures si local în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

11.05.2017

Transilvania, jumătatea de nord a Moldovei, precum si în zonele de munte, iar noaptea, în special în regiunile vestice si nord-vestice. Izolat se va semnala grindină, iar cantitătile de apă vor depăsi 20…25 l/mp.În restul tării cerul va fi temporar noros si numai pe arii restrânse vor fi ploi de scurtă durată, îndeosebi după-amiaza. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 grade pe litoral si 27 de grade in sudul Banatului, al Olteniei si sud-vestul Munteniei. Dimineata si noaptea, izolat vor mai fi conditii de ceată. PROGNOZA METEO BUCUREȘTI. Vremea va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în cursul zilei, dar conditiile de ploaie vor fi reduse. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 24…25 de grade. PROGNOZA METEO SAMBATA. Vremea va fi în general instabilă. Temporar înnorările vor fi accentuate si se vor semnala averse, însotite de descărcări electrice, la început în regiunile intracarpatice, unde si valorile termice vor marca o scădere, apoi din orele după-amiezii si în restul tării. Ploile vor avea si caracter torential, local se vor cumula cantităti de apă însemnate si va cădea grindină. Vântul va avea intensificări temporare în cea mai mare parte a teritoriului si trecător va lua aspect de vijelie în timpul ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 17 si 27 de grade. (16 grade in Dealurile de Vest si 28 de grade in partea continentala a Dobrogei) PROGNOZA METEO BUCUREȘTI. Gradul de instabilitate atmosferică va fi în crestere începând de după-amiază si se va manifesta prin înnorări temporar accentuate, averse însotite de descărcări electrice si intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade. PROGNOZA METEO- TENDINTA PROGNOZA METEO DUMINICA – Vremea se va ameliora sub aspectul precipitatiilor. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare îndeosebi în cursul zilei, când, local în zonele montane si pe arii restrânse în rest, se vor semnala averse si descărcări electrice. Izolat vor fi conditii de grindină. Vântul va sufla slab si moderat, cu intensificări mai ales ziua la munte, în regiunile estice si sud-vestice. Temperaturile maxime, usor mai scăzute comparativ cu ziua anterioară în est si sud-est, dar si mai ridicate în celelalte zone, se vor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

11.05.2017

încadra, în general, între 18 si 26 de grade. (16 grade in nordul Moldovei si 27…28 de grade in sudul Olteniei si sud-vestul Munteniei) PROGNOZA METEO LUNI, MARTI si MIERCURI – Valorile termice se vor situa în jurul normelor climatologice specifice acestei perioade din an. Probabilitatea de aparitie a manifestărilor specifice instabilitătii atmosferice va fi mai ridicată în zonele de deal si de munte. /GORJ EXCLUSIV – Ultima Ora

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABA50 de milioane de euro pentru reducerea poluării apelorComunitățile rurale din România vor avea la dispoziție 50 de milioane de euro – finanțare de la Ministerul Apelor şi Pădurilor – pentru lucrări de reducere a poluării apelor cu nutrienți proveniți din agricultură. O primă inițiativă de acest fel a avut succes în ultimii nouă ani, în care au fost construite platforme de depozitare a gunoiului de grajd, rețele de canalizare şi stații de biogaz şi au fost plantate perdele forestiere. Toate aceste realizări au fost prezentate astăzi de ministrul Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu la o conferință internațională organizată la Bucureşti. Reprezentanții Băncii Mondiale şi cei ai Fondului Global de Mediu- partenerii Ministerului Apelor şi Pădurilor în acest proiect- au apreciat că România este un exemplu de bune practici în combaterea poluării apelor subterane şi au susținut că soluția pentru eliminarea defintivă a acestui tip de poluare este adoptarea agriculturii verzi la nivel mondial. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/50-de-milioane-de-euro-pentru-reducerea-poluarii-apelor.html

Teme similareReţea de canalizare menajeră, în pregătire la Lunca BraduluiAgenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureş anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Modernizare şi extindere infrastructura de apă şi înființare rețea de canalizare menajeră în localitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.radiomures.ro/stiri/50-de-milioane-de-euro-pentru-reducerea-poluarii-apelor.html

http://www.radiomures.ro/stiri/50-de-milioane-de-euro-pentru-reducerea-poluarii-apelor.html

11.05.2017

Lunca Bradului, județul Mureş”, propus a fi amplasat în județul Mureş, localitatea Lunca Bradului, titular Primăria comunei Lunca Bradului. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/2017/05/09/retea-de-canalizare-menajera-pregatire-la-lunca-bradului/

Canalizare pentru RăchitovaBanii guvernamentali sunt râvniți de primarii din întreaga țară, motiv pentru care Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) le-a tras cu ochiul anul acesta. Administrația publică din Răchitova s-a orientat către mai multe segmente ce necesită reabilitare şi modernizare. „Am depus un proiect pentru introducerea canalizării în satul Răchitova, estimând un necesar de 8.983.000 de lei. Sunt prevăzute şi racordurile, utilitatea urmând să deservească aproape 200 de gospodării. Deşi în anii trecuți a fost implementat un proiect integrat, demarat din fonduri europene, nu a fost inclus satul Răchitova, asta însemnând că a trebuit să-i atribuim un program investițional separat. Stația de epurare din Ciula Mică va fi cea care va deservi şi Răchitova. Referitor la rețeaua de apă, ea este cuprinsă în master planul județean. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/canalizare-pentru-rachitova-iluminat-public-modern-si-drumuri-asfaltate/

Teme de mediuAngajații Gărzii de Mediu, în grevă generală pe termen nelimitatPersonalul Gărzii Naționale de Mediu (GNM) din toată țara declanşează greva generală pe termen nelimitat, manifestându-şi astfel nemulțumirea şi indignarea pentru inechitatea salarială care există în domeniul protecției mediului. În perioada protestului, activitatea instituției va fi complet blocată. Angajații Gărzii de Mediu spun că nu li s-au mai mărit salariile din 2009 şi că, în prezent, sunt remunerați conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar. „Este de neînțeles discrepanța între importanța care se acordă la nivel global problemelor legate de protecția mediului şi modul în care sunt tratați în țara noastră cei care veghează la păstrarea unui mediu sănătos. Cu toate că protecția mediului este un domeniu de importanță strategică,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.mesagerulhunedorean.ro/canalizare-pentru-rachitova-iluminat-public-modern-si-drumuri-asfaltate/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/canalizare-pentru-rachitova-iluminat-public-modern-si-drumuri-asfaltate/

http://www.zi-de-zi.ro/2017/05/09/retea-de-canalizare-menajera-pregatire-la-lunca-bradului/

http://www.zi-de-zi.ro/2017/05/09/retea-de-canalizare-menajera-pregatire-la-lunca-bradului/

11.05.2017

reprezentând o vulnerabilitate, un risc şi o prioritate conform Strategiei Naționale de Apărare a țării, angajații Gărzii Naționale de Mediu nu au mai beneficiat de o creştere salarială din anul 2009, fiind remunerați în prezent conform celei mai mici grile de salarizare din întregul sistem bugetar”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Național al Gărzii de Mediu. Nu se va lucra cu publicul în niciun comisariat din țară. Angajații Gărzii Naționale de Mediu au întrerupt, în data de 26 aprilie, programul de lucru timp de două ore, la nivel național, în vederea aducerii în prim-plan a nemulțumirilor legate de nealinierea salariilor personalului GNM la nivelul salariilor colegilor din instituțiile cu atribuții similare, cât şi de îmbunătățirea condițiilor de muncă, acestea fiind, de fapt, revendicările lor. Nimeni, însă, nu i-a băgat în seamă, spun ei. „Faptul că, de la acea dată, până în prezent, reprezentanții Guvernului nu şi-au manifestat dorința de a soluționa problemele grave existente în cadrul sistemului nostru instituțional a dus la această stare de fapt. Pe întreaga perioadă a grevei generale nu se vor desfăşura activitățile specifice Gărzii Naționale de Mediu şi nu se va lucra cu publicul în niciun comisariat din țară, fapt pentru care ne cerem scuze cetățenilor pentru această disfuncționalitate”, se mai spune în comunicatul semnat de liderul sindical Valentin Neagoe. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/angajatii-garzii-de-mediu-greva-generala-pe-termen-nelimitat-de-astazi/

Grevă generală la Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de MediuAngajații Comisariatului Județean Harghita al Gărzii de Naționale de Mediu s-au alăturat colegilor din țară şi au intrat în grevă generală, protestând față de salariile mici pe care le au. Liderul de sindicat, Izabela Câmpanu, spunea că prin această grevă generală pe termen nelimitat angajații din Harghita şi din toată țara îşi manifestă nemulțumirea şi indignarea pentru inechitatea salarială care există în domeniul protecției mediului. „Salariile de la Garda de Mediu – spunea Izabela Câmpanu – n-au mai crescut din 2009, în momentul de față acestea fiind de la 1.000 de lei până la 2.000 de lei. Având în vedere că avem o legislație foarte largă, şi că facem controale în domeniu, atât pe biodiversitate, cât şi pe poluare, pe raza întregului județ, suntem nemulțumiți de salariile pe care le primim”. Aceasta mai spunea că din 7 angajați, câți sunt în cadrul Comisariatului județean, doar 4 sunt comisari, adică toate controalele în județ se fac cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://glasul-hd.ro/angajatii-garzii-de-mediu-greva-generala-pe-termen-nelimitat-de-astazi/

http://glasul-hd.ro/angajatii-garzii-de-mediu-greva-generala-pe-termen-nelimitat-de-astazi/

11.05.2017

două echipe. Pe perioada grevei, angajații sunt la locul de muncă, dar „stăm aici şi aşteptăm rezultatele de la Bucureşti să vedem dacă au înțeles că suntem nemulțumiți de salariile noastre şi că responsabilitățile sunt foarte mari față de salariile pe care le primim”. /Informația Harghitei HR, http://informatiahr.ro/greva-generala-la-comisariatul-judetean-al-garzii-nationale-de-mediu/

Sindicaliștii Gărzii de Mediu au suspendat temporar greva generală pe perioada discuțiilor cu Ministerul MediuluiReprezentanții Sindicatului Național al Gărzii de Mediu au decis să suspende, temporar, greva generală declanşată miercuri, în condițiile în care au început negocieri cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, a declarat joi, pentru Agerpres, preşedintele Sindicatului, Valentin Neagoe. Potrivit acestuia, negocierile cu Ministerul Mediului se derulează în etape, iar în cazul în care vreuna din revendicări va rămâne nerezolvată sindicaliştii vor relua greva. "Ieri (miercuri, n.r.) am avut negocieri până târziu, până la orele 11:00 seara, la Ministerul Mediului, negocierile derulându-se pe mai multe etape. Noi am suspendat temporar greva, pe perioada acestor negocieri. În cazul în care se dă rateu pe o anumită etapă, greva continuă, fără alte proceduri", a declarat Valentin Neagoe. De asemenea, liderul sindical a mai spus că a primit promisiuni scrise de la reprezentanții Ministerului Mediului că li se vor rezolva cerințele, mai exact inechitățile salariale şi că s-a format un grup de lucru pe această temă. "Promisiuni au fost că o să se elimine aceste inechități, promisiuni scrise pentru că s-a întocmit un acord cu termene de realizare. Acum, când vorbim, suntem în această procedură de negociere. Și astăzi (joi, n.r.) o să ajung la minister ca să continuăm discuțiile. S-a format un grup de lucru, se lucrează şi în continuare negociem, pentru că dacă nu se îndeplinesc anumite termene din acest acord, automat noi dăm drumul la grevă. Greva este suspendată temporar, poate pe o zi, pe două, cât durează aceste negocieri", a mai spus Neagoe. Oficiali ai Ministerului Mediului au arătat, miercuri, că protestele angajaților Gărzii Naționale de Mediu sunt legitime şi s-au făcut demersuri pentru creşterea nivelului de salarizare, în condițiile în care salariul mediu net al angajaților din acest organism de control este de numai 1.500 de lei. Angajații Gărzii Naționale de Mediu au intrat, miercuri, în grevă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://informatiahr.ro/greva-generala-la-comisariatul-judetean-al-garzii-nationale-de-mediu/

http://informatiahr.ro/greva-generala-la-comisariatul-judetean-al-garzii-nationale-de-mediu/

11.05.2017

generală pe termen nelimitat, acuzând inechitatea salarială care există în domeniul protecției mediului, acțiuni de protest fiind organizate de aceştia în mai multe județe din țară. O altă revendicare a angajaților din sectorul de mediu vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă. /Agerpres RO, https://www.agerpres.ro/social/2017/05/11/sindicalistii-garzii-de-mediu-au-suspendat-temporar-greva-generala-pe-perioada-discutiilor-cu-ministerul-mediului-09-14-12

Poluarea din mediul înconjurător, asociată cu creșterea riscului de cancer Persoanele care trăiesc în zone expuse la poluanți nocivi, prezenți în atmosferă, apă şi pământ, au un risc mai mare de a dezvolta cancer, conform unui studiu realizat recent în Statele Unite, citat de Reuters, preluată de Agerpres. Numeroase cercetări au asociat poluarea cu creşterea riscului de apariție a unor tipuri de tumori, însă studiul recent s-a concentrat pe modul în care efectul combinat al expunerii la o diversitate de contaminanți poate influența dezvoltarea cancerului. Oamenii de ştiință au analizat rata anuală a diagnosticelor de cancer în fiecare dintre statele americane şi au descoperit că există, în medie, 451 de cazuri la 100.000 de persoane. Spre deosebire de statele cu cea mai bună calitate a mediului, cele care ocupau pozițiile inferioare în acest clasament aveau, în medie, cu 39% mai multe cazuri de cancer în fiecare an la 100.000 de locuitori. Anual, cancerul este responsabil de unul din patru decese în Statele Unite, notează echipa de cercetători condusă de dr. Jyotsna Jagai de la Universitatea Chicago, Illinois.Pentru această cercetare oamenii de ştiință au luat în calcul expunerea la o gamă largă de factori de mediu care au inclus poluarea din aer, din apă şi din pământ, dar şi „factori mediu socio-demografici”, după cum a explicat Jagai pentru sursa citată. Pentru a analiza conexiunea dintre calitatea mediului şi riscul de tumori, oamenii de ştiință au studiat, stat cu stat, informațiile legate de expunerea la diverşi poluanți din anul 2000 până în 2005 şi cele referitoare la diagnosticele de cancer din perioada 2006 şi 2010. Tumorile de prostată şi sân sunt cel mai puternic asociate cu factorii de mediu, relevă concluziile cercetării. Una dintre limitările studiului este reprezentată de faptul că a cuprins o perioadă de timp relativ scurtă ținând cont că unele tipuri de tumori pot

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

https://www.agerpres.ro/social/2017/05/11/sindicalistii-garzii-de-mediu-au-suspendat-temporar-greva-generala-pe-perioada-discutiilor-cu-ministerul-mediului-09-14-12



11.05.2017

apărea la mulți ani după expunerea la factori de poluare, notează autorii. De asemenea, nu a fost luat în calcul stilul de viață al persoanelor, precum consumul de alcool, activitatea fizică şi alimentația, care pot influența riscul de tumori. „Totuşi, s-a demonstrat în mod consistent că mediul înconjurător are un impact specific asupra sănătății şi asupra cancerului, dincolo de caracteristicile individuale”, a precizat Scarlett Lin Gomez, cercetătoare la Institutul pentru Prevenirea Cancerului din California şi la Institutul pentru Cancer de la Stanford, autoarea articolului care însoțeşte studiul. /Agerpres SB și Monitorul de Mediaș SB, http://www.monitoruldemedias.ro/2017/05/poluarea-din-mediul-inconjurator.html

Poluarea și biodiversitatea „se bat” săptămâna viitoare la Liceul „Gheorghe Marinescu”, în cadrul Concursului Național „Creează-ți mediul” Săptămâna viitoare, în data de 15 mai, se va desfăşura etapa județeană a concursului „Creează-ți mediul”. Tema ediției din acest an este poluarea şi biodiversitatea, iar la concurs participă echipe compuse din câte 5 elevi cu vârste între 9 şi 13 ani plus un cadru didactic din unitățile de învățământ preuniversitar. Proba de concurs la etapa județeană constă în realizarea de către fiecare echipaj a unei machete a unui animal acvatic, din materiale reciclabile. Criteriile de evaluare vor fi: creativitatea, originalitatea, abilitățile de transmitere a mesajului legat de protecția mediului. Macheta va contribui şi la preselecția pentru etapa națională şi va fi prezentat în cadrul etapei naționale. Acesta va contribui cu 40% la evaluarea finală din cadrul etapei naționale. „Concursul național “Creează-ți mediul!” constituie un răspuns oportun şi necesar al demersului de formare a viitorului cetățean responsabil pentru creşterea calității vieții”, conform regulamentului de participare. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/poluarea-si-biodiversitatea-se-bat-saptamana-viitoare-la-liceul-gheorghe-marinescu-in-cadrul-concursului-national-creeaza-ti-mediul/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.punctul.ro/poluarea-si-biodiversitatea-se-bat-saptamana-viitoare-la-liceul-gheorghe-marinescu-in-cadrul-concursului-national-creeaza-ti-mediul/

http://www.punctul.ro/poluarea-si-biodiversitatea-se-bat-saptamana-viitoare-la-liceul-gheorghe-marinescu-in-cadrul-concursului-national-creeaza-ti-mediul/

http://www.monitoruldemedias.ro/2017/05/poluarea-din-mediul-inconjurator.html

11.05.2017

Teme ABAControale drastice pe cursurile de apă din județ: CE au găsit inspectoriiÎn ultima perioadă, angajații Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad (ABA) au efectuat mai multe verificări în teren pentru igienizarea şi salubrizarea cursurilor de apă.Aproape doua sute de actiuni de control au fost derulate de la jumatatea lunii martie si pana recent, dupa ce s-au constatat numeroase deficiente. Reprezentantii ABA Prut- Barlad au aratat ca in urma controlului s-a urmarit starea de igienizare si salubrizare a cursurilor de apa, asigurarea scurgerii apelor mari în sectiunile podurilor si podetelor, dar si modul de realizare a santurilor marginale ale drumurilor si rigolelor stradale din localitati."În urma verificarilor în teren, inspectorii de la Administratia Bazinala de Apa Prut-Bârlad au observat ca starea de salubrizare si igienizare a retelei hidrografice este relativ buna, sectiunile de scurgere în zona podetelor din localitati sunt în general asigurate, santurile si rigolele de scurgere a apelor pluviale sunt întretinute corespunzator doar în unele localitati. Totodata, au fost semnalate constructii provizorii, în special împrejmuiri extinse pâna în albia minora si pe zonele de protectie ale cursurilor de apa, iar reprezentantii administratiilor publice locale au organizat actiuni de constientizare privind importanta salubrizarii cursurilor de apa si au avertizat cetatenii asupra consecintelor nerespectarii normelor legale din domeniul apelor si a administrarii domeniului public", a spus Andreea Poenaru, purtatorul de cuvant al ABA Prut- Barlad.În spatiul hidrografic Prut – Bârlad au fost verificate 199 de primarii, dintre care 61 in judetul Botosani, alte 44 in judetul Iasi, 53 in judetul Vaslui si 41 in judetul Galati. "Au fost aplicate 14 sanctiuni contraventionale la 12 unitati administrativ teritoriale din judetul Iasi si la doua din judetul Galati pentru neîndeplinirea la termenele stabilite a masurilor dispuse anterior si neasigurarea curatirii cursurilor de apa", a mai mentionat reprezentantul Administratiei Bazinale de Apa Prut- Barlad. /Botoşăneanul, http://www.botosaneanul.ro/stiri/controale-drastice-pe-cursurile-de-apa-din-judet-ce-au-gasit-inspectorii/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.botosaneanul.ro/stiri/controale-drastice-pe-cursurile-de-apa-din-judet-ce-au-gasit-inspectorii/

http://www.botosaneanul.ro/stiri/controale-drastice-pe-cursurile-de-apa-din-judet-ce-au-gasit-inspectorii/

11.05.2017

199 de verificări privind salubrizarea cursurilor de apăÎncepând cu data de 15 martie 2017 inspectorii de la Inspecţia Bazinală de Apă au desfăşurat acţiuni de verificare a stării de igienizare şi salubrizare a cursurilor de apă, dar şi a modului de realizare şi întreţinere a şanţurile şi rigolelor din localităţi, în zonele critice depistate anterior. Specialiştii de la Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad au urmărit în perioada controlului la unităţile administrativ teritoriale următoarele aspecte: starea de igienizare şi salubrizare a cursurilor de apă; asigurarea scurgerii apelor mari în secţiunile podurilor şi podeţelor; modul de realizare a şanţurilor marginale ale drumurilor şi rigolelor stradale din localităţi.În urma verificărilor în teren, inspectorii au observat următoarele: starea de salubrizare şi igienizare a reţelei hidrografice este relativ bună; secţiunile de scurgere în zona podeţelor din localităţi sunt în general asigurate; şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale sunt întreţinute corespunzător doar în unele localităţi; au fost semnalate construcţii provizorii, în special împrejmuiri extinse până în albia minoră şi pe zonele de protecţie ale cursurilor de apă; reprezentanţii administraţiilor publice locale au organizat acţiuni de conştientizare privind importanţa salubrizării cursurilor de apă şi au avertizat cetăţenii (în special riveranii), asupra consecinţelor nerespectării normelor legale din domeniul apelor şi a administrării domeniului public.În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad au fost verificate 199 de unităţi administrativ teritoriale, din care 41 sunt din judeţul Galaţi. Au fost aplicate 14 sancţiuni contravenţionale (avertismente) la 12 unităţi administrativ teritoriale din jud. Iaşi şi la 2 U.A.T-uri din judeţul Galaţi pentru neîndeplinirea la termenele stabilite a măsurilor dispuse anterior şi neasigurarea curăţirii cursurilor de apă. În cadrul acţiunilor de control au fost stabilite măsuri pe care trebuie să le ia reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale. /Monitorul de Galaţi, http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/199-de-verificari-privind-salubrizarea-cursurilor-de-apa.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/199-de-verificari-privind-salubrizarea-cursurilor-de-apa.html

http://www.monitoruldegalati.ro/evenimente/199-de-verificari-privind-salubrizarea-cursurilor-de-apa.html

11.05.2017

Teme similareO acumulare de apă care alimenta un oraș va fi folosită la irigat mii de hectare de terenCâteva mii de hectare de teren agricol din zona Săveni vor fi irigate din sursa de apă care până anul trecut a alimentat oraşul. Relu Tîrzioru, primarul oraşului Săveni, a declarat că sursa de apă Negreni va fi exploatată agricol şi că marii fermieri din zonă îşi fac o asociație a udătorilor.”Inclusiv Agraria, care are câteva mii de hectare de teren, va intra în această asociație, alături de alți mari fermieri din zonă”, a declarat Relu Tîrzioru.Acesta a precizat că prin asociație se încearcă accesarea unui proiect cu finanțare europeană în valoare de aproape un milion de euro.Acumularea Negreni a fost folosită pentru alimentarea cu apă a oraşului Săveni până în 2016, an din care localitatea este alimentată din Prut.Proiectul descris de Tîrzioru va duce la irigarea a câteva mii de hectare de teren din zona Săveni, Vlăsineşti şi Drăguşeni. /Banul Botoşănean, http://www.banulbotosanean.ro/stiri/agricultura/18352-o-acumulare-de-apa-care-alimenta-un-oras-va-fi-folosita-la-irigat-mii-de-hectare-de-teren

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareUltimele ploi au făcut prăpăd în VâlceaUrmare a centralizării datelor primite de la C.L.S.U., privind efectele precipitațiilor din perioada 4 – 9 mai 2017, Instituția Prefectului Vâlcea ne-a trimis, spre informare, o informare privind efectele acestora, până la data de 10 mai 2017, ora 6:00. pă cum urmează:Comuna Dănicei: alunecări de teren reactivate şi drumuri cu probleme - DC 181 - s-au reactivat trei alunecări de teren, cu afectarea părții carosabile;- DC 182 - s-au reactivat două alunecări de teren ce pun în pericol două gospodării;- DC 181B - Valea Scheiului, a fost afectată platforma drumului prin formarea de şanțuri;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.banulbotosanean.ro/stiri/agricultura/18352-o-acumulare-de-apa-care-alimenta-un-oras-va-fi-folosita-la-irigat-mii-de-hectare-de-teren

http://www.banulbotosanean.ro/stiri/agricultura/18352-o-acumulare-de-apa-care-alimenta-un-oras-va-fi-folosita-la-irigat-mii-de-hectare-de-teren

11.05.2017

- Drumurile săteşti Dealul Sâmburului, Dealul Scheiului Maniceşti, Cireşu-Valea Scheiului, Ciuta-Lăunele de Jos, Neagra – Cireşu, drum sătesc Văcăreşti-Neagu, Hartop, Urzica,Badita – Gura Crucilor, puntea pietonală Nenu-Valea Scheiului au fost avariate.Comuna Glăvile: pericol de întrerupere a circulației- În punctul "la Dispensar", podul de pe DC 93, care face legătura între DJ 677 şi DC 93, la care s-a constatat o accentuare a eroziunii în maluri cu pericol de întrerupere a circulației.Oraşul Horezu: gospodării inundate, zidul Mănăstirii Hurezu afectat- Au fost inundate gospodăriile a 6 familii afectând construcțiile(temeliile) şi curțile interioare precum şi o fântână;- În cadrul ansamblului monastic al Mănăstirii Hurezi au fost afectate zidurile datorită infiltrațiilor de apă (tencuiala şi structura zidurilor din cărămidă) şi terenurile din imediata apropiere a ansamblului.Comuna Nicolae Bălcescu: străzi şi terasamente inundate- Satul Dosu Râului – DJ 678D distrus, afectat terasamentul pe o distanță de 0,3 km şi inundat şi acoperit cu aluviuni pe o lungime de 1,5 km (pârâul Topolog);- Satul Valea Viei - DJ 678D inundat pe o lungime de 0,5 km (pârâul Topolog);- Satul Valea Viei: Ulița Pițigoilor şi DC 13A, inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 1,3 Km (pârâul Topolog);- Satul şerbăneasca: DJ 678D inundat pe o lungime de 0,5 km (pârâul Topolog);- Satul şerbăneasca: DC inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 1,5 km (pârâul Topolog);- Satul Linia Hanului : DJ 678D inundat pe o lungime de 0,5 km (pârâul Topolog);;- Satul Linia Hanului : DC inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 1,6 km (pârâul Topolog);- Satul Mângureni: străzi inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 0,17 km (pârâul Topolog);- Satul Gâltofani: DJ 678D inundat pe o lungime de 0,5 km (pârâul Gâltofani) ;- Satul Gâltofani: DC inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 1,5 km (pârâul Gâltofani) ;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

11.05.2017

- Satul Corbii din Vale: drumuri săteşti inundate şi distrus terasament pe o lungime de 3 Km (pârâul Topolog);- Satul Rotăreşti: DJ 678D inundat pe o lungime de 0,3 km (pârâul Topolog);- Satul Rotăreşti: DC inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 0,3 km – la Diaconescu (pârâul Topolog) ;- Satul Valea Bălcească: străzi inundate şi acoperite cu aluviuni (pârâul Topolog) ;- Satul Valea Bălcească: DC 33B inundate şi acoperite cu aluviuni pe o lungime de 1,3 km (pârâul Topolog) ;- Satul Băneşti: drum sătesc inundat şi terasament afecat pe o lungime de 5,0 km (pârâul Topolog ;- Satul Popeşti : drum sătesc inundat pe o lugime de 1,2–punct Valea Popii (scurgeri de pe versanți).Comuna Păuşeşti Măglaşi: gabioane distruse- DN 64 – distrugerea lucrărilor de apărare tip gabioane, aval pod DN, mal stâng şi mal drept pe o lungime de cca. 36m.- distrugere prag de fund pe 1/3 din lungime;- degradarea parțială a lucrărilor de apărare la pilele podului.Comuna Mădulari: alunecări de teren şi infrastructură degradată- pe cursul pârâului Mamu în punctul "la Grecu" distrugerea culeilor podețului, trecerea viiturii, peste platforma drumului, eroziunea plaformei până la dezvelirea tubului.- pe platforma DC 86 Bălşoara s-a constatat o eroziune a platformei de drum pe o lungime de 30 m.- pe drumul de acces către satul Banțeşti Deal (DC 63A, s-a constatat accentuarea alunecării de teren apărută în urmă cu 2 ani;- pe tronsonul DC 63A pe o lungime de aproximativ 550 m a apărut o tasare a terasamentului şi o văluire puternică a covorului asfaltic.Comuna Stroeşti: 3 locuințe în pericol- Sat Stroeşti: culee mal drept distrusă la podul punctul Roşu de pe pârâul Aninoasa; culee mal stâng distrusă la podul din punctul Mihai Brutaru; consolidare de mal din anrocamente distrusă pe pârâul Cerna – pune în pericol 3 locuințe;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

11.05.2017

- Satul Obroceşti: punte pietonală peste pârâul Aninoasa–distrusă; DC Motoeşti la km 0+000 şi km 0+200 erodat acostamentul şi pe partea carosabilă de către pârâul Ninoasa pe o lungime de cca 40m;- satul Cireşu: -pod Chioasa, peste Cerna distrus apropape în totalitate ;- pod Măgura peste pârâul Cerna – pragul de colmatare este distrus cca 60 %.Comuna Amărăşti:poduri şi drumuri avariate- pod în punctul Burda peste Aninoasa avariat;- podeț avariat în punctul Burda;- DC 97 avariat pe o lungime de cca 1 km de scurgerile de pe versanți;- DC 91 în zona Ruginoasa- Padina de Jos avariat pe o lungime de 1,5 km de către scurgerile de pe versanți;- DC 88 avariat pe o lungime de 0,8 km de către scurgerile de pe versanți;- 2 punți pietonale ce traversează Pesceana avariate cca 50%.Comuna Lungeşti: scurgeri de pe versanți şi daune- pod în punctul Mamulețu peste pârâul Mamu, avariat;- podeț Cojig spre satul Dumbrava, avariat;- DC 54 avariat pe 2 km de scurgerile de pe versanți.Comuna Copăceni:care inundate şi o eroziunesat Hotărasa: - platforma drumului comunal Gătejei afectat parțial; trei locuințe cu anexe gospodăreşti inundate;- sat Copăceni: o anexă gospodărească inundată;- sat Ulmetu : drum comunal La bazine (Linia Bazinelor) în lungime de 500m afectat de eroziunea şanțurilor; reactivare eroziune de mal lângă Podul Strinului (pericol de surupare gospodărie).Comuna Perişani: drumuri aproape impracticabile- drumurile săteşti din satele Mlăceni; Poiana, Spinu, Perişani;- colmatare rigolele şi oparte din carosabil de pe DC 5 Perişani –Mlăceni;- partea carosabilă şi şanțurile pe raza satelor Spinu, Pripoare şi Poiana devenind foarte greu de utilizat.Comuna Pesceana: maluri rupte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

11.05.2017

- podurile din punctele "La Olareşti" şi "Piciuleşti" sunt în pericol de afluire din cauza rupturii de maluri – satul Pesceana;- podul din punctul "Dobre Elena" şi din punctul "La Zăuleşti" afectate de debitul mare de apă – satul Negraia.În urma sesizărilor primite la Instituția Prefectului Vâlcea, Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, au fost contactate şi au fost semnalate următoarele efecte:Comuna Bărbăteşti:sat Bărbăteşti – reactivare alunecare de teren ce a afectat platforma drumului comunal DC 149, pct. Băltăreț;Comuna Popeşti:sat Curtea – 4 gospodării inundate ;sat Dăeşti - 6 gospodării inundate - 0,36 ha (curți şi terenuri agricole);Cauza existența şanțurilor colmatate şi podețelor înfundate pe fondul precipitațiilor abundente şi scurgerilor de pe versanți. Comuna Milcoiu:alunecare de teren pe o lungime de cca 250m pe strada releului în punctul "la Costache" – satul Milcoiu;drum de acces impracticabil, podețe tubulare colmatate şi inundate - satul Izbăseşti;alunecare de teren şi afectare platformă în punctul la Mitrică – satul Suricaru;reactivare alunecare de teren pe o lungime de cca 150 m, punând în pericol platforma drumului, în punctul "la Verdeş" în satul Căzăneşti.Comuna Șirineasa:o gospodărie inundată în satul Șirineasa ( curte interioară, terenuri agricole învecinate şi o anexă);Cauza existența şanțurilor colmatate şi podețelor înfundate pe fondul precipitațiilor abundente şi scurgerilor de pe versanți.Comuna Orleşti:gospodării inundate, din care un beci cu infiltrații de apă – satul Procopoaia;30 de godspodării inundate – satul Orleşti.Comuna Frânceşti:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

11.05.2017

sat Mănăileşti cătun Moşteni, punct Despa-Dumitrana – drum local distrus, pe o lungime de 500m;sat Viişoara, podeț "la Delnița" – distrugere podeț în lucru;sat Viişoara, punct "Delnița" - distrugere drum local, pe o lungime de 400 m;sat Viisoara, punct "Cioc" - distrugere drum local, pe o lungime de 150 m;sat Viisoara, distrugere terenuri agricole, cca 100 ha, de către pârâul Bistrița;sat Moşteni, punct "Drumul Doamnei" - distrugere drum local, pe o lungime de 500 m;sat Mănăilețti, cătun Moşteni, punct Drumul Gării - distrugere drum local, pe o lungime de 650 m.Comuna Lădeşti:drumuri de interes local afecate (satele Chiriceşti, Olteanca, Cermegeşti);pod avariat peste torentul Găgeanca (sat Găgeni).Oraşul Băbeni:satul Băbeni: a fost afectat digul de protecție a pârâului Stăncălău, pe o lungime de 6m ;Satul Pădurețu: 100 ha teren arabil;Satul Romani - au fost afectate: 2 ha teren agricol, 2 fântâni; 2 construcții hidrotehnice (malurile pârâului Stăncălău în zona străzii Stăncălău, pe o lungime de circa 200m;Pentru situațiile prezentate s-a internevnit cu ajutorul forțelor locale, ale membrilor Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență (CLSU), impreună cu primarul, viceprimarul şi şeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU), dar şi de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea cu autospeciale şi motopompe, fiind luate măsuri de centralizare a datelor în colaborarea şi cooperare cu Sistemul de Gospodărire a Apelor Vâlcea.Prefectul județului Vâlcea, domnul Florian Marin, a dispus constituirea a trei comisii, care să evalueze pagubele produse ca urmare a precipitațiilor abundente, din perioada menționată, iar în funcție de constatarea acestora, vor fi luate măsuri în consecință. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/ultimele-ploi-au-facut-prapad-n-vlcea-84574/2017-05-11

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.ramnic.ro/articole/ultimele-ploi-au-facut-prapad-n-vlcea-84574/2017-05-11

http://www.ramnic.ro/articole/ultimele-ploi-au-facut-prapad-n-vlcea-84574/2017-05-11

11.05.2017

IGSU: Intervenţii în trei judeţe, în ultimele 24 de ore, în urma ploilor abundente; Vâlcea, pe listăPompierii militari au intervenit, în ultimele 24 de ore, în trei județe pentru înlăturarea efectelor negative generate de ploile abundente şi vremea rea.Potrivit IGSU, în județul Vâlcea, salvatorii militari au intervenit în localitățile Popeşti, Șirineasa şi Stoeneşti, pentru evacuarea apei din opt gospodării şi înlăturarea urmărilor, fără însă a fi înregistrate situații care să pună în pericol viața persoanelor.Ploile au produs efecte şi în comuna Milcoiu, unde, din cauza unei viituri, a fost afectat un drum sătesc, care face legătura între localitățile Izbăşeşti şi Tepşenari. Autoritățile locale au dispus măsuri încă de marți pentru remedierea în cel mai scurt timp a infrastructurii din zonă şi pentru acordarea sprijinului comunităților afectate."La acest moment, pompierii vâlceni se află în teren pentru evaluarea efectelor generate de alunecarea de teren produsă în cursul acestei dimineți, în comuna Bărbăteşti. Din primele informații, în zonă nu ar fi probleme deosebite", precizează IGSU, într-un comunicat transmis AGERPRES.O altă misiune de salvare a avut loc în apropierea localității Băneşti din județul Prahova, unde două persoane cu doi cai şi atelaje hipo au fost surprinse de o viitură, în timp ce traversau râul Doftana. Militarii au venit în sprijinul persoanelor şi au recuperat în scurt timp cabalinele şi mijloacele de tracțiune.De asemenea, în urma ploilor din ultimele ore, în localitățile Godeni, Mihăeşti şi Stâlpeni din județul Argeş, salvatorii intervin cu motopompe pentru evacuarea apei din şapte curți şi două beciuri inundate.În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, nu au fost semnalate întreruperi."În continuare, pompierii militari rămân mobilizați la datorie, iar prin centrele operaționale ale unităților subordonate IGSU sunt monitorizate permanent situația vremii şi evoluția debitelor de apă, pentru a interveni în cel mai scurt timp în sprijinul comunităților care pot fi afectate de inundații", precizează IGSU.În cursul zilei de marți şi pe timpul nopții, la nivel național au fost emise şase atenționări de fenomene meteorologice periculoase imediate Cod galben de ploi, descărcări electrice şi grindină de mici dimensiuni.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

11.05.2017

Totodată, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o atenționare Cod galben de inundații pentru râuri din județele Argeş, Braşov, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vâlcea, valabilă până miercuri, la ora 16,00. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/igsu-interventii-n-trei-judete-n-ultimele-24-de-ore-n-urma-ploilor-abundente-vlcea-pe-lista-84575/2017-05-11

BRAȘOV. Au început lucrările anti-inundație, în zona Stadionului Tineretului Compania Apa a demarat lucrările convenite cu Primăria Braşov, pentru îmbunătățirea sistemului de preluare a apelor meteorice din zona Stadionului Tineretului, unde se formează „lacuri” în timpul ploilor torențiale. Viceprimarul Laszlo Barabas a explicat, astăzi, despre de lucrări va fi vorba.„Astăzi am trecut la o nouă etapă în ceea ce priveşte rezolvarea problemei inundațiilor de la Stadionul Tineretului. Dacă anul trecut au început lucrările de decolmatare a canalului Timiş, lucrări care vor continua şi în acest an, astăzi vor începe lucrările pentru a creşte eficiența preluării apei de ploaie. În prima fază va fi amenajată o rigolă pe str. Mihai Viteazu, la intersecția cu str. Stadionului, după care vor fi amenajate guri de scurgere de mari dimensiuni, care să preia apa din această zonă. În funcție de rezultatele celor două lucrări, de decolmatare şi amenajare a noului sistem de canalizare pluvială, vom vedea dacă este necesar să implementăm şi alte soluții, astfel încât să nu mai existe nici un risc de inundație în această zonă”, a declarat viceprimarul Laszlo Barabas.În funcție de condițiile meteorologice, lucrările de creştere a eficienței preluării apei pluviale ar putea fi gata într-o lună, după cum a explicat şi directorul de exploatare al Companiei Apa, Teodor Sava.EtapeÎntr-o primă etapă, va fi amenajat un sistem de canalizare paralel cu cel existent, care va fi legat la Canalul Timiş. Sistemul va fi compus din 14 cămine şi guri de scurgere de mari dimensiuni (1 metru pătrat), 6˛pe partea dinspre stadion şi 8·spre calea ferată, şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.ramnic.ro/articole/igsu-interventii-n-trei-judete-n-ultimele-24-de-ore-n-urma-ploilor-abundente-vlcea-pe-lista-84575/2017-05-11



11.05.2017

introducerea de rețele noi de canalizare, pe fiecare parte a străzii, la care vor fi legate aceste guri de scurgere. Toată apa astfel colectată va fi preluată de Canalul Timiş. Lungimea rețelei noi de canalizare din zona stadionului va fi de 440 de metri, dintre care 240 de metri pe latura dinspre calea ferată şi 200 de metri pe latura dinspre stadion.Într-o altă etapă, se va amenaja un nou sistem şi pe str. Mihai Viteazu, la intersecție cu strada Stadionului, prin montarea a 8 guri de scurgere de aceleaşi dimensiuni ca şi cele de pe Stadionului, iar apa colectată va fi preluată tot de canalul Timiş. Valoarea lucrărilor este de aproximativ 260.000 de euro.„Soluția găsită nu va rezolva problema în totalitate. Să fie foarte clar, la o ploaie care are 70-80 de litri pe metrul pătrat în timp foarte scurt, nu rezolvăm problema, dar apa va dispărea mult mai repede, nu va sta o oră - două - trei - patru, va sta undeva la 20 de minute şi nu va mai avea acelaşi nivel”, a subliniat reprezentantul Companiei Apa.Nu au fost uitate celelalte zone inundabile din oraş„Tot în acest an sper să soluționăm şi problemele din celelalte două zone critice, din fața blocului Căprioara, pe b-dul Gării, şi pe 13 Decembrie, sub pasajul de cale ferată. La gară, suntem foarte aproape de finalizarea lucrărilor de decolmatare a vechiului canal colector. După aceea, vor fi amenajate noi guri de scurgere care vor fi legate la acest canal. Totodată, sper ca în perioada următoare să fi eliberată autorizație de construire şi pentru zona de sub pasajul feroviar de pe str. 13 Decembrie”, a precizat viceprimarul.Referindu-se la lucrarea din zona Gării, directorul de exploatare al Companiei Apa, Teodor Sava, a declarat că, după decolmatarea vechiul canal colector, situat pe mijlocul bulevardului Gării, se vor executa lucrări de mărire a capacității de preluare a apelor meteorice, prin mărirea dimensiunilor actualelor guri de scurgere şi amenajarea altor două guri de scurgere de mari dimensiuni pe latura dinspre blocul Căprioara, în apropierea sensului giratoriu, zonă care de obicei se inundă. Toate gurile de canalizare vor fi conectate la colectorul de pe mijlocul străzii.Despre proiectul de pe str. 13 Decembrie, reprezentantul Companiei Apa a spus că problema va fi rezolvată prin introducerea unei conducte cu diametrul de 600 mm, pe sensul spre cartierul Tractorul, concomitent cu montarea unor guri de scurgere.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

11.05.2017

Apa colectată de sub pasaj va fi preluată în colectorul de apă pluvială existent în parcul Tractorul, la care de altfel se conectează şi colectorul de pe Bulevardul Gării. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/549813-brasov-au-inceput-lucrarile-anti-inundatie-in-zona-stadionului-tineretului.html/Newsbv, http://newsbv.ro/2017/05/10/incep-lucrarile-sistemul-canalizare-pluviala-stadionul-tineretului/

Teme de mediuPeste 221 hectare de păduri şi păşuni… s-au PIERDUT din contabilitatea Primăriei Călimăneşti?! În urma verificărilor inspectorilor de la Curtea de Conturi, s-a constatat că, în perioada 2014-2015, nu s-au înregistrat în evidența contabilă şi tehnico-operativă unele suprafețe de teren care constituie domeniul public şi privat al Primăriei Călimăneşti. Astfel, au fost identificate documente care atestă proprietatea Primăriei Călimăneşti asupra unor suprafețe de pădure (titlul de proprietate nr. 10388 din 24 noiembrie 2008, cu suprafața de 16 ha), respectiv păşuni (Ordinul nr. 385/23 octombrie 2014 emis de Instituția Prefectului Județul Vâlcea pentru suprafața de 205,55 ha), care nu figurează înregistrate în contabilitatea instituției, dar pentru care au fost efectuate plăți pentru diverse prestații de servicii. Tot Curtea de Conturi a descoperit că Primăria Călimăneşti a înregistrat eronat în contul contabil 260 „Titluri de participare” suma de 0,2 mii lei, reprezentând cota parte din patrimoniul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea, deținută de unitatea administrativ-teritorială, în condițiile în care conform statutului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară APA Vâlcea, patrimoniul inițial al asociației este constituit din contribuția în numerar a fiecărui asociat cu suma de 1 mie lei. Bilanțul încheiat la data de 31 decembrie 2015 prezintă posturile bilanțiere „Rezultatul reportat” (cod 1085 şi 1086) şi „Rezultatul patrimonial al exercițiului” (cod 1087 şi 1088) având atât solduri creditoare cât şi debitoare, contrar prevederilor legale în vigoare care menționează operațiunea de compensare a soldurilor astfel încât în bilanțul şi contul de rezultat patrimonial centralizate ale ordonatorului principal de credite conturile respective să prezinte numai sold creditor sau debitor. Primăria Călimăneşti a efectuat în anul 2015 plăți nelegale pentru penalități aplicate de furnizorii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://newsbv.ro/2017/05/10/incep-lucrarile-sistemul-canalizare-pluviala-stadionul-tineretului/

http://newsbv.ro/2017/05/10/incep-lucrarile-sistemul-canalizare-pluviala-stadionul-tineretului/

http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/549813-brasov-au-inceput-lucrarile-anti-inundatie-in-zona-stadionului-tineretului.html

http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/549813-brasov-au-inceput-lucrarile-anti-inundatie-in-zona-stadionului-tineretului.html

11.05.2017

serviciilor de telefonie mobilă şi fixă ca urmare a achitării cu întârziere a facturilor emise. Totodată, s-au efectuat plăți nelegale pentru servicii cu suprataxă şi plăți pentru convorbiri efectuate în roaming, dar pentru care nu există o justificare economică cu privire la utilitatea efectuării acestor convorbiri în interesul unității administrativ teritoriale. Valoarea plăților efectuate de Primăria Călimăneşti în anul 2015 pentru penalități, servicii cu suprataxă şi convorbiri în roaming nejustificate este de 4 mii lei pentru care s-au calculat accesorii în sumă de 1 mie lei până la data de 12 octombrie 2016, inclusiv. În anul 2015 s-au efectuat plăți nelegale pentru cheltuieli de aferente unor servicii de transport al cetățenilor din Călimăneşti în punctul Seaca la bâlciul anual de Sfânta Maria din data de 8 septembrie 2015, în valoare totală de 5 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii în sumă de 1 mie lei până la data de 12 octombrie 2016, cheltuielile respective neavând legătură cu activitatea instituției publice. La nivelul ordonatorului terțiar de credite Liceul Tehnologic de Turism Călimăneşti, s-a constatat efectuarea de plăți în sumă totală de 3 mii lei către un agent economic, reprezentând contravaloarea expertizelor contabile extrajudiciare fără legătură cu activitatea instituției, acesteia revenindu-i obligația să verifice modul de calcul şi să achite dobânzile calculate. S-au calculat accesorii în sumă de 1 mie lei. Au fost efectuate plăți ale indemnizației de consilieri locali, aferente perioadei iulie 2014 – ianuarie 2016 cu nerespectarea prevederilor legale, datorită faptului că la stabilirea cuantumului indemnizațiilor consilierilor care au participat la şedințele Consiliului local, a fost utilizată, în mod eronat ca bază de calcul, indemnizația corespunzătoare a primarului din momentul plății din fiecare lună din perioada iulie 2014 – ianuarie 2015 (4,656 mii lei – iulie 2014 – decembrie 2015, respectiv 5,120 mii lei – ianuarie 2016), contrar prevederilor legale în vigoare, care stabilesc ca bază de calcul indemnizația corespunzătoare a primarului din luna decembrie 2013 (4,144 mii lei). Valoarea prejudiciului pentru eşantionul selectat, este în sumă totală de 17 mii lei sumă care include şi diferențe ale contribuțiilor (angajator şi angajați) obligatorii la bugetele publice. Au fost calculate accesorii în sumă de 3 mii lei.La nivelul Primăriei Călimăneşti, serviciul de salubrizare şi gestionare a deşeurilor se realizează ilegal

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

11.05.2017

Tot Curtea de Conturi a mai constatat faptul că Primăria Călimăneşti a efectuat în anul 2015 plăți nelegale pentru cheltuieli de protocol care exced normativele de cheltuieli stabilite de legiuitor, în valoare totală de 7 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii în sumă de 2 mii lei până la data de 12 octombrie 2016. Entitatea a efectuat în anul 2015 plăți ca urmare a executării silite de către un executor judecătoresc pentru titlul executoriu aferent unui număr de 15 procese verbale de constatare a contravenției aplicate de CNADNR, nefiind luate măsuri pentru recuperarea cheltuielilor respective de la persoana vinovată. Valoarea plăților efectuate pentru care nu s-au luat măsuri de recuperare este de 2 mii lei, fiind calculate accesorii în sumă de 1 mie lei până la data de 12 octombrie 2016. La nivelul Primăriei Călimăneşti, serviciul de salubrizare şi gestionare a deşeurilor se realizează fără respectarea prevederilor legale, astfel: gestiunea serviciului public de salubrizare la nivelul Primăriei Călimăneşti s-a realizat în mod deficitar, cu doi operatori care prestează activități fără a deține licențe emise de autoritățile competente, fără contracte în vigoare sau care să nu fie pe rolul instanțelor de judecată şi fără a plăti redevență (pe perioada octombrie 2014-2016); nerealizarea veniturilor bugetului local la nivelul posibil prin luarea în calcul a redevenței care ar fi trebuit plătită de un operator care îndeplinea condițiile legale pentru prestarea serviciilor şi cu care Primăria Călimăneşti să aibă un contract valabil; entitatea nu deține informațiile necesare a fi raportate la autoritățile de mediu, astfel încât există riscul creşterii sancțiunilor aplicate de acestea; nerealizarea unei evidențe a utilizatorilor cu şi fără contract de prestări servicii astfel încât taxa specială de salubrizare să poată fi operațională. Măsurile dispuse şi recomandările formulate de Curtea de Conturi Vâlcea au fost : efectuarea evaluării terenurilor reprezentând pădure, respectiv păşune aflate în proprietatea entității pentru care există titlul de proprietate nr. 10388 din 24.11.2008 cu suprafața de 16 ha de pădure; respectiv Ordinul nr. 385/23.10.2014 emis de Instituția Prefectului Județul Vâlcea, pentru suprafața de 205,55 ha păşuni, înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor evaluării şi cuprinderea acestora în operațiunea de inventariere generală a patrimoniului; luarea măsurilor ca la întocmirea situațiilor financiare aferente anului 2016 să se țină seama de prevederile legale referitoare la compensarea soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor contabile 117 şi 121;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

11.05.2017

luarea măsurilor privind reluarea procedurii de achiziție publică în vederea atribuirii contractului de gestiune a serviciului de salubrizare către un operator care îndeplineşte toate condițiile legale pentru prestarea acestor servicii, respectiv realizarea unei evidențe a utilizatorilor cu şi fără contract de prestări servicii astfel încât taxa specială de salubrizare să poată fi operațională. Referitor la prejudiciile constatate cu ocazia misiunii de audit financiar, respectiv: 5 mii lei reprezentând plată nelegală pentru penalități, servicii cu suprataxă şi convorbiri în roaming pentru care nu există o justificare economică cu privire la utilitatea efectuării acestor convorbiri în interesul unității administrativ teritoriale; 6 mii lei reprezentând o plată nelegală cheltuieli servicii transport care nu au legătură cu activitatea instituției; 20 mii lei reprezentând plata nelegală a indemnizațiilor consilierilor locali pentru perioada 01.07.2014-31.01.2016, din care suma netă acordată 13 mii de lei; 7 mii lei reprezentând o plată nelegală cheltuieli de protocol peste baremul legal, la care se adugă accesorii în sumă de 2 mii lei; 3 mii lei reprezentând cheltuieli executare silită pentru titlul executoriu aferent unui număr de 15 procese verbale de constatare a contravenției aplicate de CNADNR; 4 mii lei reprezentând plăți nelegale pentru expertize contabile care nu au legătură cu activitatea instituției, s-a dispus extinderea verificărilor, determinarea întregii întinderi a acestora, stabilirea persoanelor răspunzătoare şi luarea măsurilor de recuperare a acestor în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Abaterile pentru care nu s-au formulat recomandări au fost remediate integral în timpul misiunii de audit. /Ziarul de Valcea, http://ziaruldevalcea.ro/2017/05/10/peste-221-hectare-de-paduri-si-pasuni-s-au-pierdut-din-contabilitatea-primariei-calimanesti/

BRAȘOV. Ursul a provocat noi pagube, de această dată la Hârseni La doar câteva zile după ce o vacă a fost găsită sfâşiată de urs, într-o zonă împădurită din Felmer, un alt incident provocat de un animal sălbatic s-a petrecut în Hârseni. Un urs a intrat într-o gospodărie de la marginea localității şi a distrus mai mulți stupi, noaptea trecută.„Am auzit câinii lătrând şi am zis că o fi un câine de prin sat. Nu mă gândeam că vine din nou ursul. Dacă mă gândeam, poate nu îmi făcea paguba asta. În toamnă mi-a intrat din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://ziaruldevalcea.ro/2017/05/10/peste-221-hectare-de-paduri-si-pasuni-s-au-pierdut-din-contabilitatea-primariei-calimanesti/

http://ziaruldevalcea.ro/2017/05/10/peste-221-hectare-de-paduri-si-pasuni-s-au-pierdut-din-contabilitatea-primariei-calimanesti/

11.05.2017

nou şi mi-a stricat trei stupi. Atunci am fost prevăzători pentru că a venit de trei ori, dar nu am dormit deloc mai multe nopți. Am pus şi senzor de mişcare cu reflector lângă stupi şi când venea lătrau şi câinii şi mă trezeam imediat. Într-o noapte am pus lanterna pe el, am strigat şi a fugit. A fugit şi câinele după el. Acum nu m-am gândit că mai vine”, a povestit proprietarul gospodăriei, pentru fagarasultau.ro.Astfel de atacuri au avut loc şi în alte localități din Țara Făgăraşului, astfel că oamenii cer intervenția autorităților. Pe de altă parte, vânătorii susțin că incidentele au loc pe fondul înmulțirii necontrolate a urşilor, dat fiind faptul că nu s-a mai dat cotă de vânătoare (specia este protejată). /MyTex.ro, http://www.mytex.ro/stiri/278-112/549836-brasov-ursul-a-provocat-noi-pagube-de-aceasta-data-la-harseni.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.mytex.ro/stiri/278-112/549836-brasov-ursul-a-provocat-noi-pagube-de-aceasta-data-la-harseni.html

http://www.mytex.ro/stiri/278-112/549836-brasov-ursul-a-provocat-noi-pagube-de-aceasta-data-la-harseni.html

de pres/revista presei/revista... · web viewin mai multe zone din oras, la punctele de colectare a...

Documents