12 noiembrie 2018comunicare.ase.ro/media/default/revista presei/revista...”noi, cei de peste 50 de...

7
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE Serviciul Marketing şi Comunicare Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod 010615, România Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129 www.ase.ro; e-mail: [email protected] CUPRINS: Caravana ASE București a ajuns și la Târgoviște, pentru prezentarea ofertei educaționale Lazea, BNR: Ar trebui să discutăm despre întoarcerea la lucrurile spirituale, de care lumea pare să fi uitat. Oamenii devin extremiști sau naționaliști atunci când au așteptări care nu se pupă cu realitatea Punctul slab al educației din România, văzut de o cercetătoare româncă, membră a Academiei de Inginerie a SUA. Cleopatra Căbuz: Elevii nu sunt axați pe „Oare ce aş fi eu bun să fac?”, ci pe „Unde intru mai ușor?” Viziunea comună între educație și mediul de afaceri 12 NOIEMBRIE 2018

Upload: others

Post on 16-Feb-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

CUPRINS:

Caravana ASE București a ajuns și la Târgoviște, pentru prezentarea ofertei

educaționale

Lazea, BNR: Ar trebui să discutăm despre întoarcerea la lucrurile spirituale, de

care lumea pare să fi uitat. Oamenii devin extremiști sau naționaliști atunci

când au așteptări care nu se pupă cu realitatea

Punctul slab al educației din România, văzut de o cercetătoare româncă,

membră a Academiei de Inginerie a SUA. Cleopatra Căbuz: Elevii nu sunt axați

pe „Oare ce aş fi eu bun să fac?”, ci pe „Unde intru mai ușor?”

Viziunea comună între educație și mediul de afaceri

12 NOIEMBRIE

2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Caravana ASE București a ajuns și la Târgoviște, pentru prezentarea ofertei

educaționale

În perioada 5 noiembrie – 13 decembrie,

Academia de Studii Economice din

Bucuresti derulează cea de-a șaptea ediție a

Caravanei ASE ca parte de promovare a

ofertei sale educaționale pentru admiterea la

programe universitare de licență 2019.

Astăzi, Caravana ASE, a fost prezentă la

colegiile: Ion Ghica, Ienăchiță Văcărescu și

Constantin Carabella din Târgoviște.

Echipa de cadre didactice universitare

ale Academiei de Studii Economice din

București au transmis informații despre admiterea din

2019 și oportunitățile pe care le au în timpul facultății

pentru a deveni o promoție de elita a sistemului

universitar economic. Pe lângă cadrele universitare ale

ASE București, au fost prezenți și foști studenți ce au

povestit despre succesul lor ca urmare a absolvirii

facultăților din cadrul instituției de învățămân.

ASE este liderul învațământului superior economic și de

administrație publicp din Romania! ASE se afla pe cea mai

buna poziție ocupată de universitățile romănești prezente în

Top Shanghai 2018, clasamentul cu cea mai mare autoritate

din lume. ASE este universitatea cu cea mai buna reputație în

rândul angajatorilor din România, conform clasamentului QS

World University Rankings 2018, fapt confirmat și de studiile

proprii efectuate în rândul absolvenților, conform cărora 81,35% dintre absolvenți îți găsesc de lucru în mai

putin de 3 luni de la terminarea facultății.

SURSA: GAZETA DÂMBOVIŢEI - https://www.gazetadambovitei.ro/educatie/caravana-ase-

bucuresti-a-ajuns-si-la-targoviste-pentru-prezentarea-ofertei-

educationale/?fbclid=IwAR2o99UD3Tc5alZ27r5xSXahvdgQQdXCepZNNjMK2FowRPcagaLtsw6EmuU

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Lazea, BNR: Ar trebui să discutăm despre întoarcerea la lucrurile spirituale, de care

lumea pare să fi uitat. Oamenii devin extremiști sau naționaliști atunci când au așteptări care

nu se pupă cu realitatea

”Rolul profesorilor, al media, va fi fundamental în a explica celor tineri că generația lor trebuie să trăiască

în niște constrângeri foarte mari. Ar trebui să discutăm despre

managementul așteptărilor,care înseamnă multe lucruri: înseamnă

o întoarcere la religie, la lucrurile spirituale, de care lumea pare să

fi uitat. E o bogăție de lucruri în viața asta -altele decât achiziția de

bunuri materiale, de care lumea a uitat”, crede economistul șef al

Băncii Naționale. ”Lumea e obișnuită să discute despre ce casă și-

a mai luat, câte mașini are, prostii de genul ăsta. Dacă pe tineri nu

reușim să-i educăm în acel alt spirit mai puțin material, vom avea

revoluții, vom avea războaie”, a mai spus Valentin Lazea. Ascultă

în text varianta audio a intervenției sale.

”Toată problema supraîndatorării se va rezolva prin revoluție

și războaie că nu are cum altfel”, mai spune Lazea. Opiniile sale,

au fost făcute publice în cadrul conferinței “România, încotro?”,

organizată de Oxygen Events

Populismul este generat de discrepanța dintre așteptările generațiile mai tinere și posibilitățile reale pe care

economia în decelerare istorică, seculară, le mai poate oferi acestei generații, crede principalul economist al

BNR.

”Noi, cei de peste 50 de ani, am beneficiat de 3 dividende istorice de care tinerii nu vor mai beneficia.

Primul e dividendul demografic- generația babyboomers în SUA sau decrețeii de la noi. Faptul că tot mai mulți

intrau în piața muncii nu va mai exista în 10-15 ani. Apoi dividendul dezarmării -vorba aia, de 25 de ani am

putut sa nu mai cheltuim bani pe arme și care nu va mai exista nici el. Al treilea e dividendul ecologic. Noi am

putut murdări planeta cu tot felul de avioane și cu două milioane de mașini în București. Viitorimea va trebui

să găsească alte metode pentru că altfel se duce naibii planeta. Ar trebui să discutăm despre managementul

așteptărilor. Pentru că oamenii devin extremiști sau naționaliști sau populiști atunci când au așteptări care nu

se pupă cu realitatea”, a mai spus Lazea.

Ascultă aici intervenția lui Valentin Lazea: Descarca fisierul audio in format MP3

”Asta este adevărata temă: Avem noi pregătită mass-media sau măcar interesată de acest subiect? Nici pe

departe!. Dacă nu vom discuta serios despre această problemă, vom avea mari surprize în următorii 15-20 de

ani”, crede acesta.

În sprijinul lui a venit și intervenția profesorului Monica Dudian de la ASE, cu un exemplu de la cursurile

ei.. ”Am făcut un joc la cursuri și la un moment dat ofeream în joc o schemă de salarizare, unde apărea un

salariu de 10.000 de lei lunar. Un student m-a întrebat :cum, doar atât? Inițial am crezut că glumea, dar nu era

așa. E puțin,eu valorez mai mult de atât, a continuat studentul. Mărturisesc că m-am blocat. Noi am angajat pe

un proiect un director de la Deutsche Bank din Berlin, pe care l-am plătit cu 2.000 de euro pe lună și a fost

foarte mulțumit. Asta legat de așteptările tinerei generații....”, a spus profesorul ASE.

SURSA: HOTNEWS - https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22803843-valentin-lazea-

bnr-trebui-discutam-despre-managementul-asteptarilor-care-inseamna-intoarcere-lucrurile-spirituale-care-

lumea-pare-uitat-oamenii-devin-extremisti-sau-nationalisti-atunci-cand-asteptari-.htm

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Punctul slab al educației din România, văzut de o cercetătoare româncă, membră a

Academiei de Inginerie a SUA. Cleopatra Căbuz: Elevii nu sunt axați pe „Oare ce aş fi eu bun

să fac?”, ci pe „Unde intru mai ușor?”

După ce a lucrat la mari universități din Statele Unite și

Japonia, cercetătoarea Cleopatra Căbuz vrea să ajute

universitățile românești să prindă un loc pe harta lumii

academice. Absolventă a Facultății de Electronică și

Telecomunicatii de la Universitatea Politehnică, Cleopatra

Căbuz a plecat din România în 1995, când a primit o ofertă de

nerefuzat de la o mare companie americană, iar anul trecut a

devenit membră în Academia Naţională de Inginerie din

Statele Unite ale Americii.

Cu toate că locuieşte în SUA, Cleopatra Căbuz vine des

în România, iar multe dintre lucrurile care se întâmplă în

sistemul de învăţământ românesc i se par nefireşti. În opinia

acesteia, sistemul de învăţământ din România pune bază mai

mult pe cunoştinţe teoretice. Aplicaţiile practice lipsesc din facultăţile tehnice din România.

"Cunoştinţele teoretice pe care le primesc în facultăţile din România sunt foarte solide. Sunt mult mai bune

la inginerii care vin din România faţă de inginerii din alte părţi. Dar când vine vorba de partea practică, să pui

mâna pe ceva, să proiectezi un sistem şi să-l faci să meargă, atunci de multe ori sunt probleme pentru că nivelul

de dotare a laboratoarelor, interacţiunile dintre universităţi şi partea industrială sunt mai reduse. Şi ai nevoie

de un timp mai îndelungat ca aceşti oameni să capete un spirit practic”, a spus Cleopatra Căbuz.

Schimbările din educaţie derutează copiii

Cercetătoarea este familiarizată cu schimbările repetate din sistemul de educaţie din România şi spune că

acestea nu fac decât să îi deruteze pe elevi.

“Eu cred că aceste schimbări derutează copiii. Am legături cu elevi de liceu, am nepoţi, nepoate şi sunt

foarte axaţi pe cum se dă examenul de admitere şi unde poţi să intri, nu sunt neapărat axaţi pe “Oare ce aş fi

eu bun să fac? Oare ce mi-ar plăcea?” Şi ăsta e o diferenţă enormă între ce se petrece în SUA şi ce se petrece

aici. Acolo, oamenii încearcă să-şi găsească vocaţia. Aici nu ştiu dacă oamenii încearcă să-şi găsească neapărat

vocaţia sau se întreabă “Unde aş intra mai uşor, ce aş face mai repede?”. Lucrul ăsta ulterior are repercusiuni

extrem de mari în cariera pe care o urmează”, spune Cleopatra Căbuz.

Aceasta spune că îşi doreşte să pună România pe harta cercetării lumii şi vrea să aducă în universităţile

tehnice programul "Inginerul Viitorului", dezvoltat de Academia Americană de Ştiinţe, al cărei membru este.

"Lucrez acum să aducem programul de la Academia Americană pentru crearea inginerului secolului XXI.

Să-l aducem la Politehnica din Bucureşti. Sperăm ca, în mai anul viitor, să avem un eveniment major la

Politehnică, împreună cu Academia Americană şi cu alte universităţi din lume. Aş dori foarte mult să folosesc

cunoștințele din poziţia pe care o am acolo, şi cunoştinţele pe care le am, tehnice şi de business, şi să aducem

aceste îmbunătăţiri în sistemul de învăţământ românesc”, a spus cercetătoarea.

"În inginerie trebuie să-ţi placă partea practică"

Cleopatra Căbuz consideră că ingineria va fi extrem de importantă în următoarele decenii. De aceea, îi

sfătuieşte pe elevii români să aleagă această profesie.

“Ce îi sfătuiesc pe cei care vor să urmeze ingineria este întâi şi întâi să-şi dea foarte bine seama de ce le

place. De ce vă spun asta? Sunt oameni cărora le place foarte mult partea teoretică, de matematică sau de fizică,

să se ducă acolo. Dar când vii în inginerie trebuie să-ţi placă partea practică, trebuie să fii creativ, trebuie să

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

inovezi. Ei trebuie să-şi dea seama dacă au această capacitate, dacă le place să facă lucrul ăsta, dacă le place

să-şi ia riscuri. Ca inginer, trebuie să fii dispus să faci ceva nou”, adaugă Cleopatra Căbuz.

De anul trecut, Cleopatra Căbuz este membră a Academiei Naţionale de Inginerie, titlu cel mai înalt pe

care îl poate primi un inginer din SUA.

„În SUA, titlul de membru al Academiei Naţionale de Inginerie este cel mai înalt titlu pe care îl poate

obţine un inginer. Este o organizaţie de prestigiu, alegerea se face de către membrii Academiei în mod secret.

Eu nu am ştiut că eram propusă, nu am ştiut că urma să fiu aleasă. Pur şi simplu am primit emailul că sunt

membră a Academiei şi a fost o surpriză extraordinară”, a mărturisit Cleopatra Căbuz.

A lucrat pentru siguranţa Aeroportului Heathrow

Academia Americană de Inginerie primeşte în special cercetători care au impact asupra societăţii.

Cleopatra Căbuz a lucrat la darea în folosinţă a Terminalului 5 al Aeroportului Heathrow din Londra.

"La momentul respectiv, acolo era cel mai mare sistem conectat de protecţia la incendii din lume, cu

control vocal, un sistem de o complexitate extraordinară. Aveam dificultăţi mari şi am fost acolo în multe

întâlniri cu cei care conduceau de la British Airport Association, ca să meargă şi să fie gata la momentul în

care aeroportul a intrat în funcţiune”, îşi aminteşte Cleopatra Căbuz.

Un alt moment important în cariera cercetătoarei a fost la Stadionul Wembley, unde a ajutat la rezolvarea

problemelor la sistemul de securitate. Cleopatra Căbuz deţine peste 50 de brevete de invenţie în SUA.

SURSA: HOTNEWS - https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-22807367-punctul-slab-educatiei-din-

romania-vazut-cercetatoare-romanca-membra-academiei-inginerie-sua-cleopatra-cabuz-elevii-nu-sunt-axati-

oare-bun-fac-unde-intru-mai-usor.htm?cfnl

Viziunea comună între educație și mediul de afaceri

Educația este la bază schimbării în business și a schimbării oricărui lucru. Cele două, educația și

businessul, pot construi împreună o fundație modernă și adaptată vremurilor noastre. Mai mult ca oricând,

trebuie să învățăm unii de la alții, să avem un dialog

continuu între beneficiari și cei care vor fi membri

activi ai acestei comunități, astfel încât să creștem copii

adaptați la trendurile viitorului. De aceea, dialogul între

oamenii de afaceri și școală este unul deosebit de

important. Pe 16 noiembrie, peste 150 de antreprenori și

executivi de top din Transilvania se vor reuni la

conferința anuală a Romanian Business Leaders (RBL)

Cluj-Napoca. Liderii din business vor discuta despre

cum pregătesc viitorul pentru Transilvania și pentru

România pe 4 piloni principali – educație, digital,

oameni și antreprenoriat.

Viitorul unei naţiuni depinde de calitatea educaţiei!

Dacă ne uităm astăzi la businessurile românești, investiția în resurse umane este una foarte mare, în special

în partea de dezvoltare a abilităților de viață. Când angajatorii se uită la candidați, focusul nu mai este atât de

mare pe partea de diplome ci pe atitudinea față de muncă și dorința lor de a se pregăti. Astfel, s-a dezvoltat în

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

lumea oamenilor de afaceri un nou focus de formarea de deprinderi, iar toate au la bază atitudinea practică a

potențialilor angajați.

Dacă ne uităm la învățământ, acesta este în continuare bazat pe cunoștințe, iar formarea de deprinderi și

atitudini pe care aceștia ar trebui le aibă față de muncă, este o cantitate neglijabilă. Și atunci viziunea comună

ar fi cum putem noi să micșorăm această distanță între ceea ce este nevoie pe piață muncii, ce caută angajatorii

și ceea ce școala formează.

Dacă ne uităm astăzi în companii, observăm că viitorul este deja aici. Se folosesc resurse tehnologice de

vârf, mediul în care angajații lucrează este total diferit de mediul în care elevii învață, ceea ce înseamnă că

trebuie să aducem această viziune a viitorului și în școli. Dacă lăsăm la o parte criticile și judecățile și ne uităm

la oportunitățile pe care businessul le oferă educației, și la cele pe care educația le poate oferi businessului,

putem vorbi de o viziune comună și anume, starea unei națiuni și bunăstarea acesteia depind de calitatea

educației pe care aceasta o oferă cetățenilor ei.

Misiunea educației în acest context

Misiunea educației ar trebui să urmeze viziunea prin pași concreți care duc la atingerea scopului. De aceea,

formularea unei viziuni pentru viitor este cu atât de importantă pentru că vom regăsi aplicat, în educația de zi

cu zi, pașii care trebuie făcuți pentru a schimba în bine educația. Dacă ne uităm la businessuri, observăm că

acestea au o cultură organizațională, au un sistem de valori, au o misiune și o viziune bine înțelese și care sunt

susținute de programe de dezvoltare ale resursei umane. În acest context, școlile ar trebui să treacă din

paradigma în care au o misiune și viziune scrise pe pereți, în a avea unele implementate și interiorizate. Asta

înseamnă crearea unei culturi organizaționale pe care să o înțeleagă oricare actor al educației: profesori,

personal auxiliar și părinți. Ea trebuie asumată și pusă în aplicare printr-un program de implementare, ceea ce

va duce clar la efecte pozitive în actul educativ.

Atunci când angajații sunt nemotivați și adulții nemulțumiți, primii care suferă sunt copiii. Astfel, crearea

unei culturi organizaționale care să urmărească păstrarea motivației, a entuziasmului profesorilor și angajatilor

din educație, este un pas esențial în obținerea misiunii, aceea de a alinia viziunea educației cu viziunea

businessurilor, în viitor.

Tranziția absolvenților spre mediul business

Întotdeauna trebuie să ne uităm de unde putem învață. Școală a ajuns autosuficientă pentru că ea face

predarea și învățarea. Dar învățarea se întâmplă și în afară școlii. Și învățarea cea mai multă o ai de la cei care

beneficiază de ea, respectiv comunitatea. Dacă ne uităm la nevoile comunității și adăugăm digitalizarea și

tehnologizarea, vom vedea că tranziția de la școală la viața reală, este o necesitate. Educația și viață sunt

înrudite, iar într-o lume în care tehnologia face parte tot mai mult din viață noastră, tendința noastră și a copiilor

noștri este de a fi cât mai individuali, de lucra cât mai singuri. Acest lucru nu este însă valabil într-o companie.

Acolo cel mai important lucru care se cere este muncă în echipă și dacă ne uităm la evoluția pieții muncii și a

ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ne dăm seamă că s-a schimbat inclusiv dinamică valorizării proiectelor.

Până acum câțiva ani, proiectele erau valorizate printr-un singur om, asemenea modelului premiilor Nobel.

Aici era premiat un singur om pe domeniu, însă dinamica din ultimii ani s-a dus către premierea proiectelor și

a grupurilor de oameni care contribuie. Și asta deoarece cunoștințele în era tehnologiei au cu totul altă

dinamică. Ele se multiplică atât de mult încât noi nu putem ține pasul cu ele. Dar lucrând în echipă putem să

împărtășim experiențele și cunoștințele pe care le avem și să le multiplicăm. Tranziția de la școală spre viitorul

loc de muncă trebuie să include deprinderi noi și, mai ales, muncă în echipă. Plecând de la aceasta, apar și

celelalte valori de respect, responsabilitate, integritate, autenticitate, gândire critică și ascultare activă.

Construcția viitorului se face uitându-ne la nivelul de astăzi al elevilor și angajatorilor și plecând de la

pregătirea pentru carieră. Dacă începem pregătirea pentru carieră din clasele a 11-a și a 12-a, cu siguranță se

va simți o schimbare pe piață muncii. Totodată, vom pregăti generațiile viitoare să coboare și mai jos vârsta

de la care începe această pregătire.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Mai multe despre viitorul educației aflăm la cea de-a doua ediție a Conferinței Romanian Business Leaders

Cluj, în dezbaterea moderată de Simona Baciu, Fondator și președinte Transylvania College.

SURSA: FORBES ROMÂNIA - https://www.forbes.ro/viziunea-comuna-intre-educatie-si-mediul-

de-afaceri-129183

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).