30.04.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI29 - 30 aprilie 2014

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

30.04.2014

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5Ingrasamintele naturale otravesc apa..........................................................................5Attila Korodi: Populatia din zonele rurale ale Romaniei, cea mai expusa la poluarea cu nutrienti...................................................................................................................5In peste 100 de localitati din Romania, apa din fantani nu e buna de baut, iar solul este poluat...................................................................................................................7Korodi: Nitratii au fost inclusi in categoria substantelor toxice din apa potabila.........7Inundatiile, intre temerile populatiei si agendele politicienilor.................................11Teme similare.............................................................................................................12Lobby-ul Asociatiei Salvati Dunarea si Delta a functionat la Vacaresti.......................12

PRESA LOCALĂ............................................................................................................14ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................14

Teme ABA...................................................................................................................14Maramureşul, ameninţat de puhoaie, incendii şi alunecări de teren.........................14Astazi se curata gunoaiele de pe Somesul Rece.........................................................18O NOUĂ ACŢIUNE DE IGIENIZARE - SĂ PĂSTRĂM SOMEŞUL CURAT! CAMPANIE DE RESPONSABILIZARE SOCIALĂ.....................................................................................18Studenţii de la Geografie au adunat gunoaie din Someşul Rece................................19Teme similare.............................................................................................................19Bani pentru apa din Tarniţa........................................................................................19Podul peste Tisa a obţinut finanţarea necesară.........................................................20Sălajul, fruntaş la atragerea de fonduri pentru investiţii anti-inundaţii.....................21Teme de mediu...........................................................................................................23FINANTARE – Ce va face Consiliul Judetean Maramures cu cei 76 de milioane de lei imprumutati de la banca............................................................................................23

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................25Teme ABA...................................................................................................................25

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

30.04.2014

Record la precipitaţii în Argeş....................................................................................25Argeşul, roşu… de la ploi............................................................................................26Se surpă malul Argeşului, la Prundu Mic! Consolidarea aşteaptă finanţare de opt ani!................................................................................................................................... 2724 de localităţi au fost afectate de inundațiile din ultimele zile.................................28Teme similare.............................................................................................................29Pierderile fermierilor cauzate de inundaţii nu vor mai fi acoperite de la bugetul de stat.............................................................................................................................2934 de milioane de lei pentru lucrări de sistematizare pe râurile Teleorman şi Câinelui................................................................................................................................... 30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................30Teme ABA...................................................................................................................31Bilantul ploilor cazute in noua zile.............................................................................31ABA Olt monitorizează pâraiele aflate sub atenţionare hidrologică..........................32Alunecări de teren în oraşul Băile Olăneşti................................................................33Teme de mediu...........................................................................................................34Braşov: amplu proiect de colectare şi gestionare a deşeurilor..................................34

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................35Teme ABA...................................................................................................................35De ce nu inundă niciodată Dunărea la Ostroveni.......................................................35Teme similare.............................................................................................................38Investiţiile pe Jiu, în voia sorţii...................................................................................38Teme de mediu...........................................................................................................39Seminar ecologic la UCB.............................................................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................40Teme ABA...................................................................................................................40SIRETUL, UN RISC PE HĂRTILE DE HAZARD.................................................................40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................41Teme ABA...................................................................................................................42

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

30.04.2014

Solicitare ABA “Crişuri”: Distraţi-vă de 1 Mai, dar aveţi grijă de ape şi de malurile lor................................................................................................................................... 42De 1 Mai, fără deşeuri pe malul apei.........................................................................43De 1 Mai, fara deseuri pe malul apei.........................................................................44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................45Teme similare.............................................................................................................45Medieşenii sunt invitaţi de 1 Mai la barajul de la Ighiş..............................................45Teme de mediu...........................................................................................................461 mai cu pescuit sportiv.............................................................................................46Pledoarie pentru piste de biciclişti.............................................................................46Holzindustrie Schweighofer din Sebeş chemată în judecată de ONG-uri care cer suspendarea autorizației de construire......................................................................47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................49Teme ABA...................................................................................................................49Meteorologii anunţă instabilitate atmosferică..........................................................49Teme de mediu...........................................................................................................49Interzis la enduro în pădurile cărăşene. Guvernul şi ONG-urile pun capăt turismului agresiv!.......................................................................................................................49

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL.....................50Teme ABA...................................................................................................................50Gunoiul de grajd, folosit ca ingrasamant, poate afecta panza freatica......................50Teme similare.............................................................................................................51Canal subteran la Cernavoda, pentru evitarea inundatiilor.......................................51

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

30.04.2014

PRESA CENTRALĂTeme ANARIngrasamintele naturale otravesc apa Agricultura traditionala ne otraveste apa. Depozitarea si folosirea neconforma a gunoiului de grajd in zeci de localitati rurale face ca apa sa nu mai fie buna pentru consum. Ministrul Mediului, Attila Korodi, a prezentat evolutia proiectului de control al poluarii cu nutrienti, demarat in 2008 si programat sa se desfasoare pana la sfarsitul anului viitor. In 34 de localitati, deja s-au facut investitii pentru reducerea poluarii. /Antena 3, http://videonews.antena3.ro/video/sanatate/ingrasamintele-naturale-otravesc-apa-XHn38fdqcig.html

Attila Korodi: Populatia din zonele rurale ale Romaniei, cea mai expusa la poluarea cu nutrienti Attila Korodi, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice a sustinut astazi la sediul MMSC, o conferinta de presa privind implementarea proiectului Controlul Integrat al poluarii cu Nutrienti. Subiectul a fost despre poluarea apelor si solurilor cu nutrienti, unde exista deja o ampla preocupare nu doar a tarii noastre in acest sens ci si a tuturor statelor europene. Pentru ca acest tip de poluare este intr-o stransa si directa legatura cu sanatatea populatiei si in mod special aceleia din mediul rural. Cetatenii din sate sunt cei mai vizati pentru ca sursa poluarii cu nutrienti o reprezinta practicile agricole traditionale. Asadar, populatia din zonele rurale ale Romaniei este cea mai expusa la poluarea cu nutrienti, prin simplul fapt ca locuieste in zone preponderent agricole. Fiecare din gospodariile individuale care detin animale si deruleaza activitati agricole contribuie in foarte mare masura la acest tip de poluare, prin depozitarea gunoiului de grajd in platforme improvizate in mijlocul curtii, ori in proximitatea fantanii din gospodarie, folosind acest gunoi de grajd ca ingrasamant pentru culturi. Urmarile sunt dintre cele mai neplacute: cantitati mari de nitrati ajung in soluri si in apa de baut, punand in pericol sanatatea familiilor. Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice deruleaza un amplu proiect, centrat pe zonele rurale, pentru a remedia aceste

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

30.04.2014

probleme. Principalul scop al Programului denumit Controlul integrat al poluarii cu Nutrienti este acela de a reduce vizibil nivelul poluarii apelor si solului din satele romanesti. Proiectul a demarat in anul 2008, ca urmare a masuratorilor in teren realizate de expertii ANAR. In urma acestor masuratori nationale, au fost identificate 100 de localitati din 36 de judete din Romania, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare. Cantitatile de nutrienti din solurile si apele din cele 100 de localitati au fost considerate critice, cu mult peste limitele admise. ''Timp de 5 ani am derulat investitii care au urmarit, in mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare si manipulare a deseurilor animale si menajere, plantarea de fasii tampon, reabilitarea pasunilor, instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate, precum si promovarea Codului de Bune Practici Agricole', a declarat Attila Korodi. Investitiile totale se ridica la 60 de milioane de euro iar proiectul va mai continua inca doi ani, respectiv pana in anul 2015. Sursele finantarii sunt un imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 50 milioane de euro, contributie GEF de 4 milioane euro, contributii ale Consiliilor Judetene in valoare de 1,4 milioane euro, contributiile Consilii Locale - 3,63 milioane euro, si contributia Administratiei Nationale Apele Romane, de 1 milion de euro. Astfel, 34 din cele 100 de localitati au astazi in total 39 de platforme comunale de depozitare si 1.128 de platforme individuale. O alta axa a investitiilor a urmarit plantarea de perdele forestiere de protectie pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetatie, perdele forestiere si fasii tampon riverane pe terenurile comunale in panta, cu scopul combaterii eroziunii solului si protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati. Pana in prezent au fost plantate 126 hectare, in 37 de localitati. Proiectul a presupus, de asemenea, si investitii in sisteme de canalizare si statii de epurare pentru imbunatatirea calitatii apei si a conditiilor de igiena. In total, in cadrul proiectului vor fi finantate, pana in 2015, 9 investitii in sisteme de canalizare pentru colectarea si tratarea apelor uzate menajere din localitati. Pana in prezent au fost receptionate un numar de 6 astfel de sisteme de canalizare. Pana la finalul proiectului, vor mai fi construite alte 42 de astfel de platforme. ''Totodata, vom dota alte localitati din lista celor 100, cu echipamente aferente managementului desurilor animale si menajere. Ne vom preocupa in continuare de calitatea apei din aceste localitati, avand

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

30.04.2014

in plan sa construim retele de canalizare, acolo unde acestea nu exista inca'', a mai declarat acesta. /Jurnalul, http://jurnalul.ro/stiri/observator/zhetuethtsrs-666938.html/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/attila-korodi-populatia-din-zonele-rurale-ale-romaniei-cea-mai-expusa-la-poluarea-cu-nutrienti_1290164.html/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/korodi-populatia-rurala-este-cea-mai-expusa-la-poluarea-cu-nutrienti-3317158.html/Curierul National, http://www.curierulnational.ro/Politic/2014-04-28/Korodi%3A+Populatia+rurala+este+cea+mai+expusa+la+poluarea+cu+nutrienti

In peste 100 de localitati din Romania, apa din fantani nu e buna de baut, iar solul este poluat Aşa arată măsurătorile făcute în teren, în ultimii ani de experţii Administraţiei Naţionale Apele Române.De vină ar fi în primul rând depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor care provin de la animale - spune ministrul Mediului. Atilla Korodi atrage atenția că sănătatea oamenilor e pusă în pericol dacă zilnic consumă apă cu nitriți. O treime dintre satele afectate de poluare au fost dotate cu platforme speciale pentru depozitarea gunoiului din grajd. Pentru a rezolva problemele şi în celelalte localități, Ministerul mediului va aloca până în 2015, peste 60 de milioane de euro. Apa cu nitriți are efecte devastatoare mai ales în cazul nou-născuților. Unii sugari au murit după ce au consumat apă contaminată. /Europa FM, http://www.europafm.ro/stiri/interne/in-peste-100-de-localitati-din-romania-apa-din-fantani-nu-e-buna-de-baut-iar-solul-este-poluat~n74001/\

Korodi: Nitratii au fost inclusi in categoria substantelor toxice din apa potabila Attila Korodi, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice a sustinut, luni, 28 aprilie, la sediul MMSC, o conferinta de presa privind implementarea proiectului Controlul Integrat al poluarii cu Nutrienti. Prezentam discursul sustinut de catre ministru cu aceasta ocazie:

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

30.04.2014

Buna ziua tuturor- Va multumesc ca ati acceptat invitatia noastra! Astazi vorbim despre un subiect sensibil pentru Romania - poluarea apelor si solurilor cu nutrienti. De altfel, exista deja o ampla preocupare nu doar a tarii noastre in acest sens ci si a tuturor statelor europene. De ce? Pentru ca acest tip de poluare este intr-o stransa si directa legatura cu sanatatea populatiei si in mod special aceleia din mediul rural. Ma refer in mod special la cetatenii din satele romanesti, pentru ca sursa poluarii cu nutrienti o reprezinta practicile agricole traditionale. Asadar, populatia din zonele rurale ale Romaniei este cea mai expusa la poluarea cu nutrienti, prin simplul fapt ca locuieste in zone preponderent agricole! Cine produce practic acest tip de poluare la sate? Ei bine, fiecare dintre gospodariile individuale care detin animale si deruleaza activitati agricole contribuie in mare si in foarte mare masura la acest tip de poluare. Cu totii stim ce inseamna, de zeci de ani, practicile agricole din gospodariile din satele romanesti: depozitarea gunoiului de grajd in platforme improvizate in mijlocul curtii, ori in proximitatea fantanii din gospodarie, folosirea ca atare a acestui gunoi de grajd ca ingrasamant pentru culturi si asa mai departe. Urmarile sunt dintre cele mai neplacute: cantitati mari de nitrati ajung in soluri si in apa de baut, punand in pericol sanatatea familiilor. Ca sa va faceti o idee asupra dimensiunii poluarii cu nutrienti din Romania, pot sa va spun ca, astazi, mai mult de jumatate din cantitatea de nutrienti din Dunare provine din activitatile agricole. Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice deruleaza un amplu proiect, centrat pe zonele rurale, pentru a remedia aceste probleme. Principalul scop al Programului denumit Controlul integrat al poluarii cu Nutrienti este acela de a reduce vizibil nivelul poluarii apelor si solului din satele romanesti. Proiectul a demarat in anul 2008, ca urmare a masuratorilor in teren realizate de expertii ANAR. In urma acestor masuratori nationale, au fost identificate 100 de localitati din 36 de judete din Romania, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare. Cantitatile de nutrienti din solurile si apele din cele 100 de localitati au fost considerate critice, cu mult peste limitele admise. Lista acestor localitati o aveti si dumneavoastra in materialele din mapa de presa. Timp de 5 ani am derulat investitii care au urmarit, in mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare si manipulare a deseurilor animale si menajere, plantarea de fasii tampon, reabilitarea pasunilor,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

30.04.2014

instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate, precum si promovarea Codului de Bune Practici Agricole. Prezentarea din stanga mea include parte din etapele derulate in proiect, ilustratii din timpul constructiilor platformelor ecologice de depozitare a gunoiului de grajd. Tot in aceasta prezentare sunt incluse si imagini din timpul intalnirilor locale care au incercat sa produca o schimbare a opticii populatiei rurale, in privinta nevoii de a inlocui practicile agricole traditionale cu cele conforme. Si, chiar daca vorbim de obiceiurile populatiei rurale in activitatile agricole zilnice, obiceiuri vechi de zeci, sute de ani, pot sa va spun ca nu ne-am lovit de reticenta oamenilor in schimbarea metodelor de lucru in gospodarie, contrar asteptarilor! Mai bine de 95% dintre cei vizati s-au declarat hotarati sa se conformeze, fiind constienti de riscul major la care pot fi expusi. Va prezint, in continuare, datele financiare ale proiectului. Acesta presupune investitii totale de peste 60 de milioane de euro. Proiectul va mai continua inca 2 ani, respectiv pana in anul 2015. Sursele finantarii sunt un imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 50 milioane de euro, contributie GEF de 4 milioane euro, contributii ale Consiliilor Judetene in valoare de 1,4 milioane euro, contributiile Consilii Locale - 3,63 milioane euro, si contributia Administratiei Nationale Apele Romane, de 1 milion de euro. Cat priveste investitiile pe care le-am realizat, acestea au fost concentrate in mod special pe aspectul depozitarii si managementului gunoiului de grajd. Astfel, 34 din cele 100 de localitati au astazi in total 39 de platforme comunale de depozitare si 1.128 de platforme individuale. Totodata, am dotat aceste localitati cu utilaje specifice pentru managementul gunoiului de grajd: 35 tractoare, 70 remorci, 29 incarcatoare frontale, 29 cisterne vidanja, 29 masini de imprastiat gunoiul de grajd, precum si 2.837 europubele. O alta axa a investitiilor noastre a urmarit plantarea de perdele forestiere de protectie pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetatie, perdele forestiere si fasii tampon riverane pe terenurile comunale in panta, cu scopul combaterii eroziunii solului si protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati. Pana in prezent au fost plantate 126 hectare, in 37 de localitati. Proiectul a presupus, de asemenea, si investitii in sisteme de canalizare si statii de epurare pentru imbunatatirea calitatii apei si a conditiilor de igiena. In total, in cadrul proiectului vor fi finantate, pana in 2015, 9 investitii in sisteme de canalizare pentru colectarea si tratarea apelor uzate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

30.04.2014

menajere din localitati. Pana in prezent au fost receptionate un numar de 6 astfel de sisteme de canalizare. Pe langa aceste obiective de investitii, existente deja in localitatile mentionate, am derulat si o ampla campanie de educare a celor care deruleaza activitatile agricole. Campania a atins un numar de peste 8400 de persoane informate asupra codului bunelor practici agricole si peste 8000 de copii care au fost informati in ceea ce priveste problemele legate de igiena si consumul de apa. Am integrat si o componenta de informare pentru copii, pentru ca acestia sunt in mod special vulnerabili la poluarea cu nitrati. Consumul constant de apa poluata cu astfel de compusi chimici duce la scaderea imunitatii copiilor si automat la boli. De altfel, din cauza potentialului nociv pe care il reprezinta, nitratii au fost inclusi in categoria substantelor toxice din apa potabila. Limita sanitara maxima admisa pentru nitrati in apa potabila este de 50 mg/litru, la fel ca in Uniunea Europeana. Tocmai de aceea, investitiile in infrastructura si managementul apei potabile si al apelor uzate menajere trebuie sustinute si prin masuri de informare a populatiei, privind necesitatea si importanta masurilor de reducere a poluarii cu nitrati. Ce vom face in continuare in acest proiect? Mai avem la dispozitie aproximativ 2 ani pentru investitii si mai bine de 30 de milioane de euro disponibile. (pana acum a fost cheltuit 55% din bugetul alocat proiectului). Fondurile vor fi din nou alocate in mod special constuirii de platforme comunale pentru managementul gunoiului de grajd. Astfel, pana la finalul proiectului, vor mai fi construite alte 42 de astfel de platforme. Totodata, vom dota alte localitati din lista celor 100, cu echipamente aferente managementului desurilor animale si menajere. Ne vom preocupa in continuare de calitatea apei din aceste localitati, avand in plan sa construim retele de canalizare, acolo unde acestea nu exista inca. Toate aceste actiuni vor fi acompaniate de ample campanii de informare si intereactiune directa cu micii fermieri, pentru a determina o schimbare in metodele agricole traditionale ale acestora. In incheiere vreau sa fac un apel la dumneavoastra, reprezentantii presei. Este un subiect deosebit de important pentru sanatatea tuturor cetatenilor Romaniei, iar ajutorul dumneavoastra este indispensabil. Poate ca noi, prin campaniile pe care le desfasuram, avem capacitatea sa atingem un numar limitat din publicul tinta, insa daca ne veti ajuta ca acest mesaj sa intre in fiecare gospodarie, oamenii vor constientiza ca, pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

30.04.2014

sanatatea lor si a copiilor lor, merita sa isi schimbe unele obiceiuri. /AmosNews, http://www.amosnews.ro/korodi-nitratii-au-fost-inclusi-categoria-substantelor-toxice-din-apa-potabila-2014-04-28

Inundatiile, intre temerile populatiei si agendele politicienilor Recentele inundatii, considerabil mai reduse ca amploare si efecte decat multe altele din anii precedenti, au adus in prim-plan, cu un grad de acuitate sporit, responsabilitatea autoritatilor fata de modul in care pot fi prevenite si diminuate consecintele unor asemenea fenomene incluse in categoria dezastrelor naturale. Dintr-o perspectiva economico-sociala cu accent pe managementul riscului, ne propunem sa sintetizam cateva aspecte care se subsumeaza conceptului de politici publice.Deficitul si excesul de legislatie. Cu toate ca in mass media, cu precadere in zona televiziunilor, accentul s-a pus pe teme secundare (cum ar fi comportamentul, inclusiv limbajul, unor demnitari), faptul ca exista grave deficiente in gestionarea situatiilor provocate de inundatii este reflectat de mobilizarea (deseori tardiva) a fortelor si mijloacelor care, in mod legal, trebuie angajate in actiunile specifice. In acest fel, se redescopera modalitati de actiune statuate cu claritate, detaliat, in acte normative. Se pare ca unii demnitari nici macar nu au auzit de Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului European din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii. Abia dupa trei ani de la aderarea Romaniei la UE, Guvernul aflat atunci in functiune a binevoit sa elaboreze si sa aprobe o adevarata Strategie Nationala in domeniu. Ceea ce se realizase pana atunci in plan legislativ viza aspecte partiale, insuficiente, insa, pentru o abordare sistemica. Nu intentionam sa prezentam documentul adoptat la 11 august 2010 printr-o Hotarare de Guvern, ci doar sa relevam ca aproape nimic din ceea ce s-a intamplat si se intampla in domeniul pe care-l vizam nu este ocolit in Strategia respectiva. Mai mult decat atat, exista si un Regulament care implica trei institutii centrale - Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, Departamentul pentru Ape, paduri si piscicultura si Ministerul Afacerilor Interne, care stipuleaza pana la ultimele amanunte modul in care se cere actionat. Prin urmare, nu se poate considera ca sub aspect legislativ exista, in momentul de fata, un

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

30.04.2014

deficit semnificativ. Ceea ce, insa, apare in exces, chiar in Regulamentul mentionat, este disiparea raspunderilor in sensul instituirii unei comenzi unitare. /Economistul, http://www.economistul.ro/inundatiile-intre-temerile-populatiei-si-agendele-politicienilor-a7054/

Teme similareLobby-ul Asociatiei Salvati Dunarea si Delta a functionat la Vacaresti Consilierii generali PSD si PDL au avizat favorabil in Comisia de ecologie si Protectie a Mediului proiectul de transformare a statutului juridic al Parcului Vacaresti in arie protejata. Consilierii PP-DD s-au abtinut, invocand lipsa unor documente, in special al ministerului mediului, cel care va administra parcul. Decizia ii va afecta pe cei 153 de oameni care au cereri de retrocedare a terenurilor pe amplasamentul Vacaresti.Proiectul de transformare a Lacului Vacaresti in arie protejata a fost insusit de catre fostul ministru al Mediului Rovana Plumb. Desi aceasta si-a promovat initiativa inca de la inceputul mandatului, cu doar cteva zile inainte de a fi transferata la Munca a postat proiectul de lege pe site-ul ministerului mediului pentru dezbatere publica. Dupa instalarea actualului ministru Attila Korodi, proiectul a disparut de pe pagina principala a site-ului si a fost dosit. La solicitarea ziarului PUTEREA, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) a anuntat ca, potrivit Directiei Dezvoltare Durabila si Protectia Naturii din cadrul MMSC, dezbaterea publica postata pe site-ul institutiei pe data de 3 martie 2014 nu mai este in vigoare, proiectul de act normativ fiind retras. Interesant este faptul ca proiectul nu a fost sters. Oricine ar fi dat o cautare pe site-ul MMSC il putea citi. Nicaieri nu era mentionat insa faptul ca el nu mai este valabil. Acum, consilierii generali au fost pusi in fata avizarii unui proiect care nu are la baza nici o solicitare. Singura organizatie care a facut lobby pentru proiect este Asociatia Salvati Dunarea si Delta al carei presedinte este Liviu Mihaiu. Nimeni nu isi asuma acest proiect. Asociatia Salvati Dunarea si Delta a venit sa ne povesteasca ce de frumos va fi parcul, proiectul in general, ce minunat va fi, dar att. Potrivit procedurii, trebuie sa stim cine a solicitat acest lucru si trebuie sa existe trei avize: unul al Academiei Romne, altul al CGMB si al ministerului mediului. Tocmai cel din urma aviz lipseste, iar ministerul ne-a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

30.04.2014

transmis ca va semna dupa ce CGMB isi da avizul favorabil Proiectul nu are nici o explicatie juridica. Chiar daca este o idee buna, trebuie sa fie si legala, a declarat pentru ziarul PUTEREA Julia Zorkoczy, consilier PP-DD.Miza mareTransformarea Lacului Vacaresti in arie protejata este unul dintre cele mai controversate dosare din Bucuresti. Mai toti primarii care s-au perindat pe la sectorul 4 si-au aratat intentia de a construi zone rezidentiale. Alti consilieri se lupta sa-si promoveze proiectele finantate din fonduri europene. Cei mai nemultumiti sunt fostii proprietari, care nu vor avea parte de terenurile lor. Potrivit documentatiei oferite de Primaria Municipiului Bucuresti, in zona Vacaresti sunt deja 4 proprietari cu acte in regula si 153 de cereri de retrocedare. in total, statul detine 183 de hectare, din care 150 le-a concesionat unei societati comerciale pe 49 de ani. Dupa un proces de contestare in instanta a concesiunii, magistratii s-au pronuntat deja pentru anularea acestui contract. Dupa ce vor fi emise toate avizele, va urma procedura de concurs de proiecte. Apoi va incepe un nou scandal, cel al exproprierilor, ne-a spus Julia Zorkozy. Conform legii in vigoare, care transpune normele si reglementarile europene, in momentul in care se instituie arie naturala protejata, proprietarii de terenuri vor fi compensati pentru acele masuri care conduc la conservarea biodiversitatii pe zona respectiva in baza unor planuri de management. Nu se pune problema exproprierii si sa nu respectam dreptul de proprietate al tuturor celor care detin terenurile in aceasta zona, spunea Rovana Plumb, pe vremea cnd era ministru al Mediului. /Puterea, http://www.puterea.ro/social/183-ha-de-teren-vor-fi-preluate-de-stat-care-vrea-sa-declare-lacul-vacaresti-arie-protejata-90974.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

30.04.2014

Teme ABAMaramureşul, ameninţat de puhoaie, incendii şi alunecări de terenMai multe zone din judeţ sunt apărate de viituri doar de mila lui Dumnezeu. Dacă judeţul nostru ar fi lovit de o viitură asemeni celei din sudul ţării, zeci de case, drumuri şi poduri ar fi măturate de puhoaie. Maramureşul se află în top în bazinul Someş-Tisa la numărul zonelor de risc. GAZETA de Maramureş vă prezintă lista locurilor cu cele mai mari riscuri de inundaţii, incendii şi alunecări de teren din judeţul nostru. În ultimii ani, în România, inundaţiile se combat mai mult cu hărţi de risc. E drept, hârţogăria nu rezolvă situaţia dezastruoasă. Dar măcar o arată pe de-a-ntregul. Recent, au fost finalizate alte hărţi de risc. Iar concluziile nu sunt deloc roz. Pentru unii sunt previzibile. Cert e însă că, în caz de viituri asemeni celor care au lovit zilele trecute sudul ţării, zeci-sute de case din Maramureş ar fi măturate de ape. Mai mult de jumătate din zonele cu potenţial major de inundaţii din bazinul Someş-Tisa se află în Maramureş. Pe lista neagră a Apelor Române se află localităţi ca şi Bocicoiu Mare, Săcel, Rona de Sus, Ruscova, Şieu, Baia Sprie, Copalnic Mănăştur etc. Nimic nou sub soare, spun primarii, care tremură la fiecare viitură. Liviu Lazarciuc, primarul din Bocicoiu Mare explică:„În ceea ce priveşte zonele de risc, la noi este eterna problemă cu frontul de captare, la acel dig care lasă Sighetul fără apă potabilă. Ultima dată când au fost apele mari s-a închis acea breşă care s-a format în dig, iar de atunci nu s-a mai făcut absolut nimic. Sunt promisiuni, dar concret nu s-a făcut absolut nimic. Când s-a lucrat, s-a pus tot piatră şi s-au tasat, dar dacă apa-i mare, aceea nu-i soluţie, pentru că apa se deversează peste dig şi atunci se rupe digul din spate şi iar se duce. Acolo sunt trei zone care trebuie umplute cu pământ ca şi dacă se deversează apa, să se tot ducă în jos ca să nu se mai rupă digul. Dar mi s-a spus că nu e terminată lucrarea pentru că nu sunt fonduri. De asemenea, mai avem probleme în zona Băilor din Crăciuneşti, la Bocicoi se inundă terenurile agricole şi în Lunca la Tisa ne inundă partea stângă a satului, inclusiv case şi anexe. Problema aceasta este neschimbată de când sunt eu primar, din 2000. Tot ce putem face când vin apele este să sărim cu saci de nisip, care de fapt nu prea ajută. De fiecare dată când vin ploile stăm de pază. Şi avem doar promisiuni. Instructaje sunt în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

30.04.2014

manualul primarului, teoretic le ştim, dar utilaje sau alte metode de a ne lupta cu apa nu avem, în afară de saci de nisip. Eventual apelăm la cine are în zonă tractor sau un utilaj pe care să-l folosim în situaţiile de criză. Avem saci şi nisip pregătiţi, dar nu sunt umpluţi pentru că niciodată nu ştim unde trebuie să intervenim. Nu ştim unde rupe apa, iar când se întâmplă asta intervenim cât de cât cu aceşti saci de nisip”. Şi zona Repedea-Ruscova s-a obişnuit cu riscul de inundaţii.Primarul din Repedea, Pavel Ţiudic, spune că: „La noi este zonă de risc dintotdeauna. De fapt, întreaga zonă este cu probleme: Poieni, Repedea, Ruscova. Anul trecut am dus-o pe doamna ministru în zonele cu probleme să vadă şi cu atâta am rămas. Ne-a promis atunci bani, dar după aceea noi ne-am retras de la guvernare şi am rămas în aer. În zonă sunt multe case în pericol, şi numai la noi sunt 150. Se ştie problema, am făcut adrese toţi primarii la toate organele abilitate, ştie toată lumea situaţia, dar nu se face nimic! Doamne fereşte, că dacă vine o ploaie mare dezastru face în zona noastră, pentru că la noi sunt ape repezi de munte. Din 2008 de când au fost acele inundaţii mari s-au făcut doar cârpeli, nu se poate spune că s-a făcut o lucrare zdravănă. Au fost la noi de la Cluj, de la Baia Mare, de la Bucureşti, dar nimic nu s-a făcut. Au venit, s-au filmat, ne-au vorbit şi cu atâta am rămas. Suntem sătui de asemenea vizite cu iz electoral în care se fac doar promisiuni. Noi nu putem interveni pentru că din bugetul local nu avem cum să alocăm miliarde, dar şi dacă am avea, vorbim de lucrări care sunt ale celor de la Apele Române. Nu s-au făcut diguri nici măcar în zona de risc, deşi a văzut toată lumea şi toţi directorii. Nu ne ajută cu nimic că suntem monitorizaţi şi că ne-au inclus în hărţile lor de risc, asta nu ne încălzeşte! Pentru că noi rămânem cu necazurile. Doamne fereşte să nu vină o ploaie cum a mai fost pe la noi că suntem distruşi”.La Copalnic Mănăştur, situaţia e ceva mai roz. Dar devine sumbră şi aici. Primarul Ştefan Mihalca spune că: „S-a regularizat Râul Cavnic în două sate, în Copalnic şi Copalnic Mănăştur şi parţial în Vad. Mai este de lucrat între Copalnic şi Copalnic Mănăştur, Lăschia şi Făureşti. S-a făcut vreo 35% din cât trebuie făcut, este greu de spus unde-i cel mai mare risc, dar în orice caz, unde s-a lucrat este foarte bine, acolo nu mai poate să apară nicio problemă. De asemenea, în Bloaja au fost trei puncte de risc şi s-a lucrat în toate trei punctele. Deci putem spune că s-a făcut cât de cât ceva, dar mai este mult de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

30.04.2014

lucru. În Făureşti şi Lăschia sunt în pericol şi locuinţe şi terenuri agricole, iar între Copalnic şi Copalnic Mănăştur sunt mai mult terenuri. Am avut promisiuni până acum o lună că vor continua lucrările anul acesta, dar acum am auzit că iar nu s-a alocat nimic Maramureşului în această problemă. Am auzit că anul acesta nu se va continua deloc lucrarea”. Lista centralizată a zonelor de risc există şi la nivelul Instituţiei Prefectului Maramureş. Iar prefectul Anton Rohian spune că s-au tot făcut adrese pentru a cere fonduri: „Apele sunt într-adevăr o problemă. Dacă astăzi s-ar întâmpla acea viitură pe care am văzut-o în sudul ţării avem în primul rând o problemă pe Sălişte. O problemă care trebuie rezolvată. Există un material de-al meu privind o hotărâre de guvern legată de Sălişte cu cele 20 de case care sunt în pericol dacă se inundă valea. De asemenea, am constatat că avem o problemă şi din punctul de vedere al asigurării obligatorii a locuinţelor. Din păcate, nu avem o evidenţă din partea primăriilor câţi dintre ei şi-au făcut asigurare pe locuinţe. Acea zonă nu era zonă de risc, deci i-ar fi asigurat asiguratorii. În plus, casele sunt consolidate, nu sunt din chirpici ca să spună asiguratorii că nu le fac asigurări”. Cât despre banii de îndiguiri, Rohian spune că: „acum s-a stabilit bugetul în acest sens şi pot să spun în premieră că directorul general de la Ministerul Mediului va veni în luna mai în Maramureş. Şi zona Repedea, Ruscova, Poienile de sub Munte este pe listă la Ministerul Apelor. De asemenea, o problemă şi mai gravă este la Bistra, satul Valea Vişeului. Acolo este nevoie urgentă de consolidarea drumului judeţean care leagă Bistra de Valea Vişeului. Noi am făcut adrese către Bucureşti, se ştie exact situaţia”. Riscuri nu există însă doar de inundaţii. Ci şi de incendii sau alunecări de teren.Prefectul explică: „Pe sectorul incendiilor, zonele cu cele mai multe probleme sunt Borşa şi Vişeu de Sus. Problemele legate de incendii, din cele pe care le-am luat în evidenţă sunt cele provocate de proprietarii de păşuni şi fâneţe care nu respectă ordinele şi hotărârile care sunt date prin APIA. Existând posibilitatea de a-şi pierde subvenţiile date pentru aceste păşuni şi pajişti. S-au redus considerabil incendiile, şi prin faptul că a fost o primăvară destul de blândă, dar şi pentru că am atenţionat fiecare primărie şi de la APIA am luat fiecare proprietar care gestionează păşuni, şi i-am pus în faţa faptului împlinit spunându-le că-şi pierd subvenţia dacă provoacă incendii. Acesta este un lucru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

30.04.2014

foarte important, care s-a reuşit anul acesta, pentru că după ordinul pe care l-am dat s-a reuşit să se intre în legalitate pe acţiunile agro-tehnice pe păşuni şi fâneţe. Avem o situaţie precisă şi în ceea ce priveşte alunecările de teren. De exemplu, este o problemă pe Valea Roşie în Baia Mare, pe drumul judeţean 183, la Vălenii Şomcutei sunt 4 gospodării care sunt în risc de alunecări de teren în caz de viitură, la Chelinţa - Ulmeni sunt 21 de locuinţe în această situaţie. Sunt monitorizate zonele de risc şi modul în care trebuie să fim cu ochii pe ele în caz de probleme cauzate de situaţiile meteo, de codurile galbene şi portocalii. Aceste gestionări ale zonelor de risc vizează incendii, acumulări de apă şi versanţi de piatră. Acestea sunt cele pe care noi le-am identificat ca şi potenţiale acţiuni pe care trebuie să le desfăşurăm pe zonele în care se pot bloca accese din Maramureş. Putem avea probleme cu acumularea de apă pe zona Runcu, unde nu este dată în folosinţă şi care trebuie rezolvată foarte repede pentru a asigura apa pe zona Sighetului”. /Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/maramuresul-amenintat-de-puhoaie-incendii-si-alunecari-de-teren-14985

Astazi se curata gunoaiele de pe Somesul ReceAdministraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), în colaborare cu Facultatea de Geografie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi cu primăria localităţii Gilău organizează astăzi, 28 aprilie 2014, o acţiune de igienizare.Începând cu ora 10.00, adunăm deşeurile de pe râul Someşul Rece, în localitatea cu acelaşi nume. Demersul face parte din campania de responsabilizare socială Să păstrăm Someşul curat!, având ca scop ridicarea nivelului de civilizație, a nivelului educațional şi promovarea unei atitudini prietenoase, responsabile față de APĂ, acest important factor de mediu. Până la finele lunii iunie vor avea loc o serie de activități de informare şi de conştientizare asupra importanței protejării şi conservării resurselor de apă. /Gazeta de Cluj, http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj/astazi-se-curata-gunoaiele-de-pe-somesul-rece/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

30.04.2014

O NOUĂ ACŢIUNE DE IGIENIZARE - SĂ PĂSTRĂM SOMEŞUL CURAT! CAMPANIE DE RESPONSABILIZARE SOCIALĂAdministraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), în colaborare cu Facultatea de Geografie, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi cu primăria localităţii Gilău organizează astăzi, 28 aprilie 2014, o acţiune de igienizare. Începând cu ora 10.00, adunăm deşeurile de pe râul Someşul Rece, în localitatea cu acelaşi nume. Demersul face parte din campania de responsabilizare socială Să păstrăm Someşul curat!, având ca scop ridicarea nivelului de civilizație, a nivelului educațional şi promovarea unei atitudini prietenoase, responsabile față de APĂ, acest important factor de mediu. Până la finele lunii iunie vor avea loc o serie de activităţi de informare şi de conştientizare asupra importanţei protejării şi conservării resurselor de apă. /Cluj am, http://cluj-am.ro/index.php/social/3218-o-noua-actiune-de-igienizare-sa-pastram-somesul-curat-campanie-de-responsabilizare-sociala

Studenţii de la Geografie au adunat gunoaie din Someşul ReceLuni, Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa), în colaborare cu Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeş-Bolyai şi cu primăria localității Gilău au organizat o acțiune de igienizare, pe rîul Someşul Rece. Acțiunea face parte din campania de responsabilizare socială Să păstrăm Someşul curat!. Pînă la finele lunii iunie, ABA Someş-Tisa va derula o serie de activități de informare şi de conştientizare asupra importanței protejării şi conservării resurselor de apă. /Faclia de Cluj, http://www.ziarulfaclia.ro/studentii-de-la-geografie-au-adunat-gunoaie-din-somesul-rece/ /Actualitati, http://www.actualitati.net/local-cluj/studen-geografie-adunat-gunoaie-some-rece-1578152 /Presaonline, http://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/studentii-de-la-geografie-au-adunat-gunoaie-din-somesul-rece-2844033.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

30.04.2014

Teme similareBani pentru apa din Tarniţa Consilierii județeni din Sălaj sunt chemați miercuri, 30 aprilie, să aprobe participarea județului la Proiectul „Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare şi a documentațiilor de atribuire pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din județele Cluj şi Sălaj, în perioada 2014-2020”. Suma cu care va contribui Consiliul Judeţean Sălaj este de 213.304 lei, echivalentul a 47.500 euro, reprezentând jumătate din contribuţia locală de 1%, din valoarea totală de 9.500.000 euro a acestuia. Proiectul în sine prevede introducerea apei potabile în localităţile din judeţele Cluj şi Sălaj cu peste 50 de locuitori unde nu există încă alimentare cu apă. Sursa de apă avută în vedere este lacul Tarniţa din judeţul Cluj. Titularul proiectul este Compania de Apă „Someş”, iar din valoarea sa totală, de 9.500.000 de euro, 7.740.600 de euro ar urma să fie asiguraţi din fondurile europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, 1.664.400 de euro ar fi contribuţia de la bugetul de stat, iar 95.000 de euro ar urma să fie contribuţia locală, împărţită în mod egal între judeţele Cluj şi Sălaj. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/bani-pentru-apa-din-tarnita-8561

Podul peste Tisa a obţinut finanţarea necesarăFinanţarea unuia dintre cele mai importante obiective strategice ale judeţului Maramureş „Pod rutier pe patru benzi peste Tisa” a devenit realitate. Guvernul Ponta a înţeles necesitatea podului rutier care leagă România de Ucraina şi a aprobat suma de 10.518.000 lei, necesară pentru susţinerea acestei investiţii. CNADNR, prin directorul general Narcis Neaga a remis în data de 25 aprilie 2014 Instituţiei Prefectului judeţul Maramureş documentul prin care se certifică bugetarea investiţiei şi începerea ei imediată. Istoricul demersurilor porneşte concret, în primăvara anului 2013, când Instituţia Prefectului judeţul Maramureş, condusă de Anton Rohian, a iniţiat mai multe întâlniri cu administraţia locală din dreapta Tisei, având ca temă principală de discuţie proiectul unui pod rutier peste Tisa, construit la standarde rutiere europene, cu 4 benzi de circulaţie. După mai multe întâlniri cu guvernatorii Regiunilor Transcarpatia şi Ivano

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

30.04.2014

Frankivsk, dar şi cu prefecţi şi primari ai regiunilor de graniţă, s-a ajuns la concluzia că acest pod determină în avantajul ambelor părţi, elemente de creştere economică bilaterală, o mai bună circulaţie între cele două state, creşterea schimburilor culturale şi amplificarea turismului de ambele părţi ale Tisei.Prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian a fost mandatat prin aceste întâlniri să susţină în faţa Guvernului Ponta acest proiect, lucru care s-a întâmplat în vara anului 2013. După discuţii benefice cu ministrul Dan Şova, acesta împreună cu domnul Narcis Neaga, director general al CNADNR, au efectuat o vizită în Maramureş. Aici oficialii români au certificat importanţa investiţiei, fiind convinşi de maxima ei utilitate. Ca urmare a acestor acţiuni, la ora actuală putem să vă comunicăm intrarea în linie dreaptă pentru realizarea podului rutier şi a facilităţilor conexe (modernizarea infrastructurii vamale şi a celei pentru parcarea autotrenurilor).Instituţia Prefectului judetul Maramures multumeste pe aceasta cale Guvernului Ponta, domnului ministru Dan Sova, domnului Narcis Neaga, tuturor oficialitatilor ucrainiene implicate in acest proiect. Cu o menţiune specială, maramureşenii multumesc pentru implicare, domnului Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe. Din acest moment urmează finalizarea procedurilor de proiectare şi deschiderea acţiunilor în vederea începerii licitaţiei pentru construirea efectivă a Podului. Directorul General CNADNR domnul Narcis Neaga va fi prezent în Maramureş la mijlocul acestei luni, pentru o întâlnire oficiala cu partea ucraineană şi cu guvernatorul Transcarpatiei. /Stirile MM, http://www.stirilemm.ro/administratie/41204-podul- peste-tisa-a-obtinut-finantarea-necesara.html

Sălajul, fruntaş la atragerea de fonduri pentru investiţii anti-inundaţiiPrin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, în județ au intrat peste 11 milioane de euro. Beneficiarii acestor finanțări europene sunt 12 comune sălăjene care vor putea implementa, astfel, proiecte de refacere şi modernizare a infrasctructurii distruse de inundații. Sălajul este unul dintre cele trei exemple pozitive pe care vicepremierul Daniel Constantin le-a dat recent în ceea ce priveşte județele cele mai active la capitolul amenajări anti-inundații prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

30.04.2014

(PNDR) 2007-2013. „Județele campioane sunt Bistrița-Năsăud, Mehedinți şi Sălaj”, a precizat vicepremierul, adăugând că autoritățile locale erau cele care trebuiau să depună cereri de finanțare europeană pentru infrastructura anti-inundații. Potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Sălaj, 12 comune din județ figurează pe lista celor care în sesiunea de finanțare 2007-2013 a PNDR au semnat contracte pentru investiții în valoare de peste 11 milioane de euro. Este vorba despre cinci primării care vor beneficia de fonduri europene în cadrul Măsurii 125 c – „Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecție împotriva inundațiilor” (Agrij – 1,26 milioane de euro, Meseşenii de Jos – 1,46 milioane de euro, Gîlgău – 1,5 milioane de euro, Ip – 1,2 milioane de euro şi Crasna – 720.000 de euro) şi de şapte primării care primesc bani prin Măsura 322 d – „Investiții privind lucrări de refacere şi modernizare a infrasctructurii rutiere afectare de inundații în anul 2010” (Chieşd – 1 milion de euro, Treznea – 1,1 milioane de euro, Cuzăplac – 430.000 de euro, Creaca – 320.000 de euro, Năpradea – 780.000 de euro, Zimbor – 1,2 milioane de euro şi Carastelec – 200.000 de euro).Milioane de euro pentru reabilitarea unor văiLa Gîlgău, comună care beneficiază de suma maximă acordată prin Măsura 125 c, cei 1,5 milioane de euro vor fi folosiți pentru reabilitarea a cinci văi necadrastrate din localitățile Căpîlna, Bîrsău Mare şi Fodora. „Când se formează torenți, văile necadastrate situate în intravilanul localităților ne creează probleme, inundând gospodăriile localnicilor. Pentru a reduce riscul la inundații, ne-am propus să reabilităm Valea Căpîlna, Valea Bîrsăului, Valea Caselor, Valea Bolovanului şi Valea Blidării”, a explicat primarul Cristian Ungur. Acesta a mai spus că ultimele inundații s-au produs anul trecut, cânt Valea Căpîlna s-a umflat şi a distrus o cale de acces. Deşi contractul de finanțare a fost semnat anul trecut, lucrările propriu-zise nu au început încă în cele trei localități. Asta pentru că autoritățile din comună aşteaptă un aviz din partea Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest Satu Mare. „Sperăm să obținem avizul în cel mai scurt timp, pentru ca investițiile să poată demara la începutul lunii mai”, a adăugat Ungur. O investiție similară se va derula şi în comuna Meseşenii de Jos.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

30.04.2014

Comuna a beneficiază de o finanțare de 1,46 milioane de euro pentru punerea în siguranță a cursurilor de apă necadastrale din localitățile Meseşenii de Sus şi Aghireş, văi care, în cazul unor precipitații abundente, se transformă în torenți.Investiţie blocată de contestaţiiLa Treznea, 6,5 kilometri de drumuri comunale distruse de inundațiile din 2010 vor fi refăcute şi modernizate cu bani europeni, printr-o investiție de 1,1 milioane de euro derulată prin PNDR. Startul lucrărilor este, însă, blocat de contestații. „Am organizat licitație, însă rezultatul ei a fost contestat. În acest moment aşteptăm răspunul Comisiei Naționale de Soluționare a Contestațiilor pentru a şti dacă trebuie să reluăm licitația ori putem demara investiția. Sperăm să putem începe lucrările cel târziu în iulie-august”, ne-a declarat primarul Emanoil Stanciu. Potrivit spuselor sale, contractul de finanțare a fost semnat în 2012 şi vizează drumurile comunale DC 71 Treznea-Românaşi şi DC 71A Bozna-Păuşa. Sever afectate de inundațiile de acum patru ani, cele două căi de acces sunt practicabile grație intervențiilor făcute de către autoritățile locale.Tot prin PNDR va fi reabilitat şi DC 58 Zimbor-Dolu, pe o porțiune de 3,75 de kilometri, sever afectați după ce pârâul Dolului şi afluenții lui au ieşit din matcă în 2010. „Contractul de finanțare a fost semnat în toamna lui 2013 şi sper ca în cursul lunii mai să putem organiza procedura de achiziție a lucrărilor, astfel încât startul lucrărilor să aibă loc prin iunie”, a afirmat primarul Gabriel Mureşan. PNDR 2007-2013 a beneficiat de o alocare de 1,3 miliarde de euro. Din totalul celor peste 3.000 de comune care au depus proiecte, doar aproaximativ 800 au beneficiat de finanțare. Vicepremierul Daniel Constantin susține că în sesiunea de finanțare 2014-2020, circa 700 de comune vor putea primi astfel de fonduri. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/prima-pagina/salajul-fruntas-la-atragerea-de-fonduri-pentru-investitii-anti-inundatii.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

30.04.2014

Teme de mediuFINANTARE – Ce va face Consiliul Judetean Maramures cu cei 76 de milioane de lei imprumutati de la bancaConducerea Consiliului Judetean Maramures va putea accesa imprumutul bancar pentru realizarea investitiilor importante derulate la nivelul judetului. In aceasta luna, Comisia de Autorizare a Imprumuturilor Locale a avizat favorabil solicitarea venita din partea alesilor maramureseni cu privire la accesarea unui credit bancar. Suma ce va putea fi imprumutata se ridica la 76 de milioane de lei. La inceputul anului trecut, alesii maramureseni si-au dat acordul pentru accesarea unui credit bancar. Consilierii au aratat atunci ca e obligatoriu sa se recurga la un imprumut, in vederea cofinantarii marilor investitii derulate cu fonduri europene. In aceasta luna, solicitarea alesilor judeteni a primit acordul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale. Creditul va putea fi accesat in doua transe. „Comisia de Autorizare a Imprumuturilor Locale s-a intrunit in sedinta in 3 aprilie 2014 si a avizat solicitarea noastra de creditare in ceea ce priveste partea de cofinantare a proiectelor cu finantare europeana pe care noi am facut-o.Suma autorizata este de 76 de milioane de lei, cu posibilitatea de tragere in doua transe: 44 de milioane in 2014 si 32 de milioane in 2015”, a declarat seful administratiei maramuresene, Zamfir Ciceu. Pe lista proiectelor care necesita o cofinantare importanta de la bugetul judetean figureaza sase investitii. Printre acestea se numara constructia depozitului ecologic, dar si reabilitarea drumului judetean Baia Sprie-Barsana, proiect care se afla inca din 2012 in stand-by, dupa ce a fost reziliat contractul cu firma Selina. „Este un lucru bun pentru noi, pentru ca in acest fel vom avea asigurata cofinantarea proiectelor pe care le avem in derulare. Proiectele majore care sunt in derulare sunt cele referitoare la reabilitarea Spitalului Judetean de Urgenta, drumul Baia Sprie Barsana in masura in care vom avea un contract de finantare, sistemul de management integrat al deseurilor si circuitul bisericilor de lemn. Acestea sunt proiectele majore care necesita o cofinantare mai mare”, a precizat Zamfir Ciceu. Urmatoarea etapa ce va trebui parcursa se refera la incheierea actului aditional cu furnizorul de credit, respectiv CEC Bank, dupa care se va putea trece la imprumutul propriu-zis. Data limita pentru efectuarea tragerilor conform contractului de finantare

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

30.04.2014

rambursabila este 4 noiembrie 2015, cu posibilitatea prelungirii pe inca doi ani cu acordul bancii. Initial, s-a vehiculat ideea accesarii unui credit de 150 de milioane de lei, iar la finalul lui 2013 consilierii judeteni au decis ca e nevoie de un imprumut bancar de 116 milioane de lei. Suma aprobata in final este insa 76 de milioane de lei.Proiectele Consiliului Judetean Maramures care beneficiaza de sprijin prin fonduri rambursabile sunt:

1. Reabilitare traseu DJ Baia Sprie – Cavnic – Ocna sugatag – Calinesti – Barsana – valoarea tragerilor in 2014 – 14.900.000 lei;

2. Reabilitarea Spitalului Judetean de Urgenta „Dr. Constantin Opris” Baia Mare – valoarea tragerilor in 2014 – 8.200.000 lei; 3. Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord – valoarea tragerilor in 2014 – 2.000.000 lei si in 2015 – 2.000.000 lei; 4. Sistem de Management Integrat al Deseurilor in judetul Maramures – valoarea tragerilor in 2014 – 15.000.000 lei si 30.000.000 lei in 2015; 5. Masuri de management privind cresterea gradului de informare in Parcul Muntii Rodnei – valoarea tragerilor in 2014 – 1.900.000 lei; 6. Cresterea capacitatii de management in cazul dezastrelor naturale in zona transfrontaliera – valoarea tragerilor in 2014 – 2.000.000 lei. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/Stiri/97372/FINANTARE-Ce-va-face-Consiliul-Judetean-Maramures-cu-cei-76-de-milioane-de-lei-imprumutati-de-la-banca-VIDEO-

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABARecord la precipitaţii în ArgeşPloaia de săptămîna trecută a înroşit județul nostru. Mihai Oprescu, prefectul de Argeş, a prezentat, ieri, un raport privind pagubele din județ ca urmare a ploilor abundente căzute în perioada 17 - 25 aprilie. Precipitațiile din această perioadă au atins codul roşu, plouînd mai mult ca în ultimii 95 de ani. Pe hărțile prezentate de prefectul de Argeş s-a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

30.04.2014

văzut cum mai mult de trei sferturi din suprafața județului nostru s-au încadrat în cate-goria codului roşu, cantitățile de apă căzute fiind cu mult peste recordurile înregistrate în cei 95 de ani de cînd se fac măsurători. Cantitatea medie normală pentru luna aprilie este de 54 de litri pe mp. În schimb, în perioada menționată în județul nostru, dar cel mai mult în Piteşti, au căzut 193 de litri pe mp față de cea mai mare cantitate înregistrată pînă acum, în anul 1997, de 167 de litri pe mp. Alunecări de teren. Totodată, la nivelul Argeşului, în urma inundațiilor au fost afectate 24 de localități: Piteşti, Curtea de Argeş, Sălătrucu, Miceşti, Mălureni, Bascov, Boțeşti, Drăganu, Dîrmăneşti, Poienarii de Ageş, Budeasa, Bălileşti, Tigveni, Ştefan cel Mare, Băbana, Stolnici, Cuca, Valea Danului, Lunca Corbului, Leordeni, Recea, Cocu, Băiculeşti şi Valea Iaşului. Totodată, au fost afectate de inundații aproximativ 6 km drumuri județene, aproximativ 25 de km drumuri comunale, 13 poduri şi 8 podețe avariate, 347 gospodării (curți şi anexe gospodăreşti) şi 13 case afectate, 1.185 ha terenuri inundate (cultivate şi necultivate), 139 de fîntîni afectate şi 11 alunecări de teren, printre care şi cele semnalate în zona Prundu Mic. Potrivit celor precizate de prefectul de Argeş, Mihail Oprescu, nu a fost afectată major furnizarea de energie electrică, gaze naturale, telecomunicații şi nu au fost atinse praguri critice de nivel pe cursurile de apă. Vineri a avut loc un incident care a afectat furnizarea energiei electrice în două comune şi o parte dintre locuitorii din Mioveni. „În acest moment este în desfăşurare acțiunea de evaluare fizică şi valorică, estimativ, prin intermediul comisiei mixte de specialişti constituite prin Ordin al Prefectului. Calendarul deplasărilor şi convocarea comisiilor se efectuează prin secretariatul permanent al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență“, a explicat prefectul de Argeş. „Rămînem în alertă!“ În ce priveşte prognoza meteo pentru săptămîna aceasta, prefectul Mihail Oprescu a precizat că, potrivit informațiilor de la Stația Meteo Piteşti, vremea va fi uşor instabilă şi azi, iar de miercuri se aşteaptă căderi de precipitații fără risc de inundații. De aceea, în această perioadă vor fi pregătite să intervină 495 persoane, 25 ASPAS, 53 mijloace auto, 8 autocamioane, 6 autobasculante, 1 tractor, 1 autoescavator, 13 buldoexcavatoare, 1 volă, 20 motopompe. MAi exact, de la ISU - 185 militari, 25 ASPAS, 8 autocamioane, 20 motopompe, de la Poliție - 120 lucrători şi 51 mijloace auto, de la Jandarmi 50 militari şi 2 mijloace auto, de la Ad-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

30.04.2014

ministrația Bazinală de Apă - 30 persoane, 2 buldoexcavatoare, 1 tractor şi 2 au-tobasculante, de la CEZ 16 echipe consemnate, de la Drumuri județene - 10 lucrători, 4 autobasculante, 1 autoexcavator, 1 buldoexcavator, de la Drumuri Naționale - 100 lucrători, 1 volă, 1 Imog, 10 buldoexcavatoare. „Din cauza faptului că pămîntul este îmbibat cu apă şi sînt anunțate precipitații, noi rămînem în alertă“, a concluzionat Oprescu. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=57776&Itemid=375

Argeşul, roşu… de la ploiPrefectul Mihai Oprescu a prezentat ieri un raport privind pagubele din județ, ca urmare a ploilor abundente căzute în perioada 17-25 aprilie. Deşi atenționările meteorologilor au fost cu cod galben de precipitații, în realitate condițiile meteo au fost de cod roşu, a spus prefectul, bazându-se pe informări ale Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea.Recorduri meteo. Pe hărțile prezentate de Mihai Oprescu se vedea clar cum mai mult de trei sferturi din suprafața județului s-a încadrat în categoria codului roşu, cantitățile de apă căzute fiind cu mult peste recordurile înregistrate în cei 95 de ani de când se fac măsurători. Cantitatea medie normală pentru luna aprilie este de 54 litri pe metrul pătrat. Ei bine, în perioada menționată au căzut în Argeş 193 litri pe metrul pătrat, cu 26 litri mai mult decât cea mai mare cantitate înregistrată până acum, în anul 1997. “Inventarul” pagubelor Ca urmare a precipitațiilor abundente, 24 de localități au fost afectate, începând cu Piteştiul şi terminând cu comune precum Tigveni sau Valea Iaşului. Au fost avariați şase km de drumuri județene, 25 km de drumuri comunale, 13 poduri, opt podețe, 347 de gospodării, anexe gospodăreşti şi curți, 13 case (în special la Păuleasca, în Miceşti), 1.185 hectare de terenuri cultivate şi nelucrate, iar 139 de fântâni sunt supravegheate din punct de vedere al potabilității. În tot județul s-au produs şi 11 alunecări de teren. În prezent se desfăşoară şi o evaluare din punct de vedere valoric a pagubelor. 500 de oameni (de la ISU, Jandarmi, Poliție, CEZ, Apele Române, Drumuri Naționale) sunt pregătiți să intervină (se anunță din nou ploi), având la dispoziție peste 100 de utilaje şi maşini. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/30988-argesul-rosu-de-la-ploi.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

30.04.2014

Se surpă malul Argeşului, la Prundu Mic! Consolidarea aşteaptă finanţare de opt ani! În urma ploilor din ultimul timp, în cartierul Prundu Mic, din Piteşti, malul drept al râului Argeş s-a surpat pe lungimea a 25 de gospodării, apele rupând din curţile oamenilor bucăţi de la 2,5 m până la 8m. Oamenii sunt speriaţi şi disperaţi, fiecare ploaie făcându-i să tremure la gândul că apa va mai înghiţi încă o palmă de pământ, ori chiar mai rău. Tot ei spun că distanţa până la râu, înainte de a începe nenorocirea, era mai mare, pe alocuri, chiar cu 20 de metri! Situaţia de la Prundu Mic e una specială, deoarece administratorul malurilor Argeşului este Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea, singura instituţie care poate efectua lucrări de consolidare a zonei. De aceea am solicitat o poziţie oficială de la ABA Argeş-Vedea. Iată ce ne-a răspuns directorul Dumitru Ciobanu:  “Problema de la Prundu Mic ne este binecunoscută. În anul 2006, Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea a comandat Studiul de Fezabilitate privind Amenajarea râului Argeş aval de acumularea Piteşti, mal drept, în zona cartierului Prundu Mic, acesta fiind elaborat şi avizat la nivelul ABA Argeş Vedea, AN Apele Române, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Lucrarea propusă este consolidarea malului drept a râului Argeş pe o lungime de 465 ml. Obiectivul de investiții a fost propus spre finanțare anual, dar până în prezent nu a fost introdus pe lista de investiții cu sursă de finanțare – Bugetul de Stat. În luna august 2013 am prezentat în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeş un Raport privind stadiul evoluției acestei eroziuni de mal. Raportul şi solicitarea de deschidere a finanțării au fost transmise către Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Acum, situația s-a agravat şi din cauza ultimelor ploi. Am fost şi astăzi la fața locului, alături de specialişti şi reprezentanții administrației județene şi locale pentru a găsi o soluție de urgență”. Întrebat dacă s-a găsit vreo soluţie de rezolvare, una chiar de compromis, prefectul Mihai Oprescu a răspuns că “nicio instituție publică nu poate să-şi asume responsabilitatea pentru o zonă de interes public, fără îndeplinirea tuturor paşilor procedurali. Va trebui întâi să vină acordul pe proiectul transmis în 2013, abia apoi să se demareze investiția efectivă. Lucrările de urgență se fac doar atunci când e afectată

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

30.04.2014

direct integritatea şi proprietatea oamenilor. Iar acolo mai e până să se ajungă direct la case. E adevărat, nu o suprafață mare”. /Criterii politice, http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/9346-se-surpa-malul-argesului-la-prundu-mic-consolidarea-asteapta-finantare-de-opt-ani

24 de localităţi au fost afectate de inundațiile din ultimele zileNici mai mult, nici mai puțin decât 24 de localități au fost afectate în urma ploilor torențiale şi a inundațiilor ce au avut loc în județul Argeş. Mihai Oprescu, prefectul județului Argeş, ne-a transmis o situație a efectelor precipitațiilor din perioada 17 - 25 aprilie: l 24 de localități afectate (Piteşti, Curtea de Argeş, Sălătrucu, Miceşti, Mălureni, Bascov, Boțeşti, Drăganu, Dârmăneşti, Poienarii de Argeş, Budeasa, Bălileşti, Tigveni, Ştefan cel Mare, Băbana, Stolnici, Cuca, Valea Danului, Lunca Corbului, Leordeni, Recea, Cocu, Băiculeşti, Valea Iaşului); l aproximativ 6 km drumuri județene afectate; l aproximativ 25 de km drumuri comunale afectate; l 13 poduri şi 8 podețe avariate; l 347 gospodării (curți şi anexe gospodăreşti) şi 13 case afectate; l 1185 hectare de terenuri inundate (cultivate şi necultivate); l 139 de fântâni afectate; l 11 alunecări de teren;l nu a fost afectată major furnizarea de energie electrică, gaze naturale, telecomunicații şi nu au fost atinse praguri critice de nivel pe cursurile de apă. În ceea ce priveşte prognoza meteo pentru săptămâna aceasta, informațiile de la Stația Meteo Piteşti ne arată că vremea va fi uşor instabilă astăzi, iar de miercuri se aşteaptă căderi de precipitații, însă fără risc de inundații. /Top, http://www.ziartop.ro/index.php/politic/66462-24-de-localiti-au-fost-afectate-de-inundaiile-din-ultimele-zile

Teme similarePierderile fermierilor cauzate de inundaţii nu vor mai fi acoperite de la bugetul de statInundaţiile din ultimele două săptămâni au făcut ca mari suprafeţe de culturi agricole să fie afectate de băltirea apelor, pe unele suprafeţe producţia din acest an fiind deja compromisă. Întrebat dacă Guvernul va lua vreo măsură de sprijin financiar a fermierilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

30.04.2014

ale căror culturi au fost compromise, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a spus că vor fi făcute evaluări ale pagubelor înregistrate datorită inundaţiilor din această primăvară, dar a precizat că e puţin probabil a se interveni în acest sens, resursele bugetului de stat fiind limitat. În schimb, ministrul Constantin îi trimite pe fermieri să apeleze la fondurile mutuale, fonduri care abia acum sunt în stadiul de înfiinţare.„Am intervenit în 2012 cu ajutor de minimis, când zăpezile au afectat legumicultorii. Acum cred că este momentul ca fondurile mutuale să intervină ori de câte ori este nevoie, ori de câte ori se înregistrează pierderi de venit. Pentru că mi-aş dori ca statul să aibă în permanenţă resurse financiare şi să intervină cu acele compensaţii de fiecare dată, dar presupun că nu o să avem la infinit astfel de resurse, şi atunci cea mai importantă resursă o reprezintă fondurile mutuale. Un instrument de sprijin în care există o contribuţie din fonduri europene, o contribuţie de la bugetul de stat şi o contribuţie a fermierilor. Iar cei care sunt membri în fondurile mutuale primesc exact diferenţa de pierdere de venit”, a precizat ministrul agriculturii. /Mara, http://www.ziarulmara.ro/pierderile-fermierilor-cauzate-de-inundatii-nu-vor-mai-fi-acoperite-de-la-bugetul-de-stat/

34 de milioane de lei pentru lucrări de sistematizare pe râurile Teleorman şi CâineluiHotărârea privind promovarea în regim de urgenţă a unor lucrări de investiţii prin alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru prevenirea şi înlăturarea efctelor calamităţilor naturale produse de inundaţii pe râurile Câinelui, Vedea şi Teleorman a apărut vineri, 25 aprilie, în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, sumele au fost alocate din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.A fost alocată suma de 19 milioane de lei pentru realizarea unor lucrări de amenajare a pârâului Câinelui pe tronsonul amonte Baldovineşti-aval Vârtoape. Lucrarea presupune, potrivit documentului aprobat de Executiv şi publicat în Monitorul Oficial, regularizare în intravilan, realizare acumulări nepermanente la Baldovineşti I şi Baldovineşti II şi regularizarea albiei pe tronsoane de 500 m aval şi amonte de intravilanul localităţilor. 15 milioane de lei au fost alocaţi de Guvern pentru amenajare râuTeleorman în zona

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

30.04.2014

localităţii Beiu din Ştorobăneasa. Lucrarea presupune tăiere cot curs de râu şi realizare dig de tip potcoavă, cu o lungime de 3,5 km. Alte 19 milioane de lei au fost alocate pentru regularizarea râului Vedea în localitatea Icoana. /Adevarul Alexandria, http://adevarul.ro/locale/alexandria/34-milioane-lei-lucrari-sistematizare-raurile-teleorman-cainelui-1_535e564f0d133766a82b1213/index.html#

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABABilantul ploilor cazute in noua zile• pagubele estimate sunt de peste 23 de milioane de lei Ca urmare a precipitatiilor abundente inregistrate in perioada 18 - 26 aprilie, in 43 de localitati din judetul nostru au avut loc alunecari de teren, inundatii, eroziuni de maluri si scurgeri de pe versanti, ce au afectat drumuri nationale, judetene, drumuri de interes local, poduri si podete, retele de apa si canalizare, precum si lucrari de imbunatatiri funciare, conform unui comunicat emis de Institutia Prefectului Vâlcea. Municipiul Râmnicu Vâlcea a scapat "ieftin", fiind afectata doar infrastructura podului aflat pe Drumul National 64. De asemenea, au mai fost deteriorate amenajarile hidrotehnice de pe pârâul Govora, din cartierul Stuparei al municipiului resedinta de judet. Ploile au facut ravagii la OlanestiIn orasul Baile Olanesti, in schimb, au fost numeroase probleme, printre care: refulari ale retelei de canalizare pe strada Tudor Vladimirescu, punctul Zdârcea Sofron, apa uzata deversându-se pe trei proprietati private si pe partea carosabila a strazi; reactivarea alunecarii de teren din localitatea componenta Livadia, pe strada Izlazului, in zona izlazului Epuresti, care a pus in pericol locuintele lui Branescu Hull Nicolae, respectiv Cusmulescu Gheorghe; alunecarea de teren de pe strada Forestierilor, in punctul “La sonde”, ebulmentul alunecarii ajungând pe platforma DJ 656; prabusirea zidului de sprijin sub forma de rigola de pe proprietatea lui Zdârcea Dumitru, aflata pe strada Infratirii; prabusirea zidului de sprijin vechi de pe strada Forestierilor, pe DJ 654,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

30.04.2014

in punctul “Mutulica”; alunecarea de teren de pe DJ 656, in puctul "Piciorul Porcului", care a afectat reteaua de electricitate. O locuinta din Sutesti, distrusa in proportie de 70%In Babeni, au fost inundate trei anexe gospodaresti, dar si 93 de fântâni. La Calimanesti a avut loc o alunecare de teren ce a distrus 50% din latimea platformei drumului Rostea, pe o lungime de circa 30 de metri. Multe probleme au fost si in comuna Cernisoara, acolo unde au avut loc multe alunecari de teren si eroziuni de mal ale pârâului Cernisoara. La Ladesti, in schimb, a fost distrus total un pod, in punctul Cermegesti, iar in comuna Sutesti au fost afectate 6 gospodarii, dintre care o locuinta a fost distrusa in proportie de 70%. In Lapusata a fost afectat digul de protectie amonte de podul care face legatura intre satul Sarulesti si catunul Bungeti, iar la Bunesti a avut loc o alunecare de teren de-a lungul pârâului cu acelasi nume, ce pune in pericol putul de alimentare cu apa. De asemenea, la Popesti a fost afectata calea ferata Babeni – Alunu, in zona satului Curtea. Pagubele totale estimate de Prefectura Vâlcea sunt de 23.742.280 lei. /Monitorul, http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/43489//Ramnicu Valcea, http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=7787

ABA Olt monitorizează pâraiele aflate sub atenţionare hidrologicăÎn urma emiterii Atenţionării Hidrologice nr. 19 din 24 aprilie, ora 20:00, privind instituirea Codului Galben pe Olteţ şi pe unii afluenţi ai Oltului inferior şi a Codului Portocaliu, începând cu 24 aprilie, ora 09:00, pe Lotru inferior şi pe unii afluenţi ai Oltului, care vizează creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie, conducerea ABA Olt a dispus mai multe măsuri. Printre acestea, se numără asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă şi constituirea de echipe pentru monitorizarea nivelurilor şi debitelor pâraielor aflate sub atenţionare. În perioada 24-25 aprilie, ca urmare a precipitaţiilor, s-au depăşit cotele de atenţie pe cursurile de apă Olăneşti (la staţia hidrometrică Olăneşti-Băi şi la staţia Rm. Vâlcea), Topolog (la staţia Milcoiu), Pesceana (la staţia Suteşti), Sălătrucel (la staţia Berislăveşti) şi Lotru (la staţia Valea lui Stan). Mihaela Coca, purtãtoarea de cuvânt a ABA Olt, a afirmat cã au fost distribuite în teren formaþiile de lucru Brezoi, Rm. Vâlcea,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

30.04.2014

Drãgãşani şi Govora, care supravegheazã cursurile de apã, pentru a nu se crea blocaje. Mihaela Coca a mai precizat cã, la Malaia, s-a obturat parþial albia Lotrului în urma transportãrii materialului aluvionar de pe versantul stâng pe malul pârâului. Zona este atent monitorizatã ºi, dacã va fi nevoie, se va interveni cu formaþia de lucru Brezoi.Pe sectorul pârâului Pesceana situat între Suteşti şi Drăgăşani, se acţionează cu utilaje şi basculante, puse la dispoziţie de agenţii economici din zonă, în scopul consolidării malurilor pârâului în zona podului din Suteşti. La Muereasca, albia pârâului cu acelaşi nume a fost obturată în urma dislocării unui versant, fiind inundată gospodăria unei familii. Pe 24 aprilie, între orele 18 şi 23, s-a intervenit cu un excavator din dotarea SGA Vâlcea, albia fiind lărgită şi apa deviată de pe proprietatea afectată. La Frânceşti, copacii aduşi de viitura din amonte au creat un blocaj pe podul de la Manaileşti, peste pârâul Bistriţa. Fiind puse în pericol pilele şi culeele podului, pe 25 aprilie, între orele 10 şi 12, s-a intervenit cu un excavator din dotarea SGA Vâlcea, iar problema a fost rezolvată. Întreaga activitate privind acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor s-a desfăşurat sub coordonarea şi îndrumarea directorului ABA Olt, Daniel Băviţă. /Arena, http://arenavalceana.ro/2014/04/29/aba-olt-monitorizeaza-paraiele-aflate-sub-atentionare-hidrologica/

Alunecări de teren în oraşul Băile Olăneşti Precipitaţiile abundente din ultima perioadă au creat probleme foarte mari în oraşul Băile Olăneşti. Astfel, pe strada Izlazului, s-a reactivat alunecarea de teren din zona izlaz Epureşti (din februarie 2014). Strada a devenit impracticabilă circulaţiei, fiind afectat accesul către cele şase locuinţe. De asemenea, prin reactivarea acesteia au fost puse în pericol alte două gospodării. „Pe strada Izlazului s-a reactivat alunecarea de teren din zona izlaz Epureşti, care a început în data de 18 februarie. Am convocat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, s-au înştiinţat instituţiile abilitate şi anume Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi ISU Vâlcea. De altfel, domnul prefect Dumitru Cornoiu a fost prezent sâmbătă, 26 aprilie, la faţa locului pentru a luat act de situaţia existentă. S-a adus un utilaj de mare tonaj, un buldoexcavator care aparţine SGA Vâlcea şi s-a intervenit pentru a se îndepărta pământul din zona celor două gospodării. Totodată, s-a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

30.04.2014

intervenit cu voluntari din cadrul SVSU, pentru executarea de rigole de preluare a apelor, executându-se şi drenaje cu conducte PVC, de eliminare a surplusului de apă. Au fost reamenajate drenajele executate anterior şi antrenate în alunecarea recentă. Monitorizăm în continuare zona pentru a se putea lua măsuri operative în funcţie de evoluţia fenomenului. Pe această cale, doresc să mulţumesc preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, domnul Ion Cîlea, prefectului de Vâlcea Dumitru Cornoiu, pentru sprijinul acordat în rezolvarea acestei situaţii. De asemenea, mulţumesc directorului ABA Olt, Daniel Băviţă şi a directorului SGA Vâlcea, Valeriu Amza pentru sprijinul acordat. De altfel, în acest caz, s-au întocmit studiile geotehnice şi ridicările topo şi la ora actuală lucrăm la un proiect tehnic pentru demararea unor ample lucrări necesare pentru stoparea acestei alunecări de teren”, ne-a spus primarul oraşului Băile Olăneşti, Sorin Vasilache. Pe DJ 656, la kilometrul 2+700, zonă deja afectată în anii anteriori, există eroziuni majore ce pun în pericol lucrările executate în etapa I de consolidare şi dislocarea zidului vechii pe aproximativ 29 metri. Există posibilitatea afectării a 35 de gospodării, alimentarea cu apă a oraşului Băile Olăneşti, reţeaua de gaze naturale, reţeaua electrică de medie şi joasă tensiune şi accesul spre patru localităţi componente. De altfel, este necesară intervenţia de urgenţă pentru executarea de lucrări în vederea consolidări acestei căi de acces importante. Conducerea Primăriei Băile Olăneşti cere sprijinul Consiliului Judeţean pentru alocarea de fonduri în acest sens. Pe strada Înfrăţirii, punctul Zdarcea-Andreescu, rigola şi zidul de sprijin au fost distruse, fiind căzute pe o lungime de 20 ml. Pe DJ 656, Comanca-Tisa, în punctul „Piciorul Porcului”, s-a produs o alunecare de mal drept cu antrenarea vegetaţiei forestiere, pe o porţiune de aproximativ 20 ml. S-a intervenit pentru deblocarea căii de acces. Însă, în această zonă, dacă nu se va interveni pentru efectuarea de lucrări de consolidare şi stopare a alunecării de teren, există pericolul declanşării şi alunecării unei fâşii foarte mari de pământ. Băile Olăneşti se confruntă cu probleme deosebite, fiind o zonă predispusă alunecărilor de teren, astfel încât se consideră că trebuie alocate fondurile necesare pentru executarea de lucrări ample în acest sens. /Viata Vallcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/26306-alunecri-de-teren-in-oraul-bile-olneti.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

30.04.2014

Teme de mediuBraşov: amplu proiect de colectare şi gestionare a deşeurilorAgenţia de Protecţie a Mediului Braşov a iniţiat un amplu proiect de colectare şi gestionare a deşeurilor.Campania educaţională, inaugurată azi, se adreseaza atât elevilor, cât şi adulţilor în scopul informării şi conştientizării acestora cu privire la gestionarea corectă a deşeurilor.Obiectivul programului îl constituie dezvoltarea unei atitudini responsabile a elevilor şi adulţilor, faţă de deşeuri, în special faţă de deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi deşeurile de baterii şi acumulatori. Programul va fi implementat în toate şcolile braşovene, care sunt chemate şi la un concurs pe tema colectării responsabile a deşeurilor. Coordonatorii proiectului vor oferi la finalul concursului premii şcolilor cu rezultatele cele mai bune. /Radio Romania Tg.Mures, http://www.radiomures.ro/stiri/bra_ov_amplu_proiect_de_colectare_i_gestionare_a_de_eurilor.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABADe ce nu inundă niciodată Dunărea la OstroveniLa Ostroveni, digurile de apărare şi un sistem de evacuare a apei pluviale foarte bine pus la punct, în interiorul localității, au ferit de inundații gospodăriile, dar şi terenurile agricole. Când în alte părți localnicii au numai de suferit de pe urma ploilor, oricât ar fi ele de mici, cei din Ostroveni s-au aflat întotdeauna în afara oricărui pericol. Şi nu e puțin lucru când, la numai şase kilometri sud de comuna lor, trece Dunărea, iar pe o altă latură, dinspre vest, curg Jiul cel capricios şi Jiețul. În nici un an, apele nu s-au strecurat printre întărituri şi nu au scăldat măcar terenurile agricole. Nici în 2006, anul teribilelor inundații provocate de Dunăre, Ostroveniul, cu celebra lui orezărie de altădată, nu a fost puternic amenințat. Primarul Gheorghe Oprescu vorbeşte cu maximă seriozitate despre

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

30.04.2014

acest mini-sistem de apărare pe care îl consideră cel mai important bun al comunei, unul vital pentru că apără tot avutul oamenilor. - Domnule primar Gheorghe Oprescu, deşi comuna Ostroveni este înconjurată din mai multe părți de ape, nu ați avut până acum nici o problemă din cauza inundațiilor. Şi trebuie să spunem că e vorba, totuşi, de Dunăre. Tot în coasta dumneavoastră curge şi Jiul, un curs de apă foarte capricios…- În primul rând, nu trebuie să uităm că toată lunca Dunării este îndiguită, iar acest lucru a contat foarte mult la inundațiile din 2006, cel puțin pentru noi. Atunci Dunărea a crescut foarte mult şi aici. Sistemul de apărare, deşi este făcut din pământ, a rezistat foarte bine presiunii fluviului. Ca să fim siguri că nu trece apa spre comună, am mai pus atunci vreo 32.000 de saci cu nisip. A fost un efort mare din partea jandarmilor şi pompierilor, a venit şi armata, dar am trecut cu bine peste. Toată lumea s-a convins atunci că acest dig este foarte important pentru noi şi contează deosebit de mult că îl avem aici.- Despre ce dig vorbim, este acelaşi care a cedat la Rast?- Da, este acelaşi dig. Pentru noi, el începe de la Lişteava şi se termină la Bechet. A fost construit în 1962 şi nu a cedat niciodată. Dacă aveți curiozitatea să-l vedeți, putem merge pe el… A fost construit numai din pământ, iar la vremea aceea a fost o muncă deosebit de grea. Gândiți-vă că are un coronament de 4 metri şi o bază de 12 metri, deci este un dig foarte solid. Nu existau pe atunci maşini care să excaveze pământul. Au fost aduşi militarii care au săpat gropi de împrumut prin preajmă şi au cărat tot pământul acela numai la mână, cu tărgile. Vă dați seama ce efort uriaş s-a făcut.- Şi el se menține la fel din 1962?- În mare parte, da. Lucrări mari de consolidare nu s-au făcut pe el, doar de întreținere. În 2006, după catastrofa provocată de Dunăre, ni s-au promis şi nouă nişte consolidări la dig. Nu ne aşteptam să se facă lucrări cu beton şi fier, aşa cum au făcut la Rast, dar nişte supraînălțări ar fi putut să fie făcute, totuşi, şi aici. S-a făcut ceva, dar foarte puțin. Însă digul nostru este totuşi destul de rezistent pentru că, repet, este întreținut bine de cei care îl au în administrare. Pe acolo nu se circulă cu maşini de mare tonaj sau utilaje agricole, iar vegetația este tăiată ca să nu lase grifoane în sol. Prin

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

30.04.2014

aceste galerii apa se poate infiltra foarte uşor şi trebuie să ai mare grijă de malul de pământ. Dacă ai o spărtură destul de mică, în caz de inundații, presiunea apei poate să facă o breşă foarte mare într-un timp extrem de scurt. Aşa s-au produs, de fapt, inundațiile la Rast.- Înseamnă că vă puneți toată încrederea în acest dig…- Digul este o componentă foarte importantă a sistemului nostru de apărare. Fără el nu ne-am putea proteja în calea Dunării pentru că au dispărut şi bălțile de altădată care preluau apa într-un mod natural, ca un burete. Când eram eu copil, nu exista acest dig, dar nu erau nici probleme mari cu Dunărea. Era un izlaz foarte mare care mergea până în malul fluviului şi care prelua apa. Avem şi noi două puncte sensibile pe acest dig, puncte pe care noi le cunoaştem foarte bine şi îi ajutăm pe cei de la Ape când sunt anunțate creşteri ale nivelului apelor, la pasul Ogaru şi Drăxin, spre Bechet. Poate nu o să vă vină să credeți, dar noi am avut probleme mai mult din cauza apelor de la ploi decât din cauza Dunării sau a Jiului…- V-au inundat mai mult ploile decât Dunărea?- În trecut, da. Atunci când ploua mult, erau afectate câteva gospodării care se află în nişte zone mai joase ale comunei. Noi ştiam acest lucru şi aşteptam să se rezolve odată cu introducerea rețelei de canalizare, care a tot întârziat aici. În cele din urmă, am decis că trebuie să fac ceva pentru aceşti oameni. Şi am făcut un proiect de evacuare a apelor pluviale din comună, în caz de catastrofe naturale. Sunt opt puncte sensibile în comună, dar am reuşit deja să rezolvăm şase dintre ele şi mai avem două pe care le vom face.- Ce presupune acest sistem de apărare?- Este un sistem interior de drenare a apelor pluviale. Prin nişte canale, în care au fost infiltrate tuburi mari, se scurg apele şi sunt colectate în nişte cămine. De aici, pentru că avem pantă de scurgere, apele sunt direcționate în mod natural către Jieț, care se află la marginea comunei noastre. De când am făcut acest sistem, aceste case nu mai au absolut nici o problemă. Apa nu se mai strânge nici măcar pe uliță. Dar, ca şi în privința digului, trebuie îngrijită şi această lucrare. Primăvara decolmatăm şanțurile ca să se scurgă apa, să nu existe dopuri.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

30.04.2014

- Să ne imaginăm, totuşi, cel mai negru scenariu. Sunteți pregătiți să faceți față unei catastrofe provocate de inundații?- Eu zic că da. În primul rând, imediat după inundațiile din 2006, când ne-a trebuit o maşină puternică pentru a urca pe dig, ne-am dotat cu propriile noastre utilaje. Am cumpărat autogreder, buldoexcavator, tractor cu două remorci, toate acestea ca să putem interveni, fiindcă, poate ştiți, în caz de catastrofă, eu, ca primar, trebuie să asiguri întâi căile de acces pentru a se putea interveni. Ori noi nu aveam cu ce. Acum avem. Mai avem şi o echipă de băieți tineri din comună care sunt gata în orice clipă să intervină dacă avem probleme. Pot să spun că m-a interesat foarte mult acest sistem de apărare, pentru că suntem în lunca Dunării, am văzut inundațiile mari din 2006 şi nu aş vrea să văd cum oamenilor li se duce pe apă tot avutul. Mai bine să fac eu ce pot acum, ca să nu am ce să îmi reproşez vreodată. /Cuvântul Libertății, http://www.cvlpress.ro/30.04.2014/de-ce-nu-inunda-niciodata-dunarea-la-ostroveni/

Teme similareInvestiţiile pe Jiu, în voia sorţii Autoritățile județene vor cere sprijin premierului Victor Ponta în vederea finalizării investiției ce priveşte barajul de acumulare de la Valea Sadului. Preşedintele Consiliului Județean, Ion Călinoiu, vrea să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului ce ar putea avea efecte negative asupra localităților situate de o parte şi de alta a Jiului.Primarul Municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, nu se declară foarte încântat de gradul mare de colmatare al Barajului Jiu, de la intrarea în Municipiul Târgu-Jiu dinspre Petroşani. Deşi ştie că procesul de decolmatare este foarte costisitor, primarul Florin Cârciumaru consideră că Hidroelectrica este obligată să efectueze aceste operațiuni. Din această cauză, Cârciumaru va discuta acest subiect cu premierul Ponta. „Trebuie ca cei de la Hidroelectrica să facă curățenie în zonă, să treacă la decolmatarea Jiului în zona Barajului. Ştiu că este o acțiune foarte costisitoare şi Hidroelectrica este obligată să efectueze aceste lucrări. Voi aborda această problemă cu premierul când va veni la Târgu-Jiu”, a mai explicat Cârciumaru. Îngrijorat de stoparea lucrărilor ce ar fi dus la realizarea Barajului de decantare de la Valea Sadului este şi preşedintele Ion Călinoiu.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

30.04.2014

Acesta spune că este de preferat să se realizeze investiții acum, decât atunci când situația este gravă. „Eu am tras un semnal de alarmă şi am spus că am putea să evităm astfel orice pericol. Sunt documente înaintate pentru a realiza investiția pe Valea Sadului pentru Barajul de Decantare. Vrem să evităm orice pericol de a se creea inundații”, a spus Călinoiu. La un moment dat, unul din directorii de la Sucursala Târgu-Jiu a Hidroelectrica a precizat că decât să se efectueze decolmatarea barajului de pe Jiu, mai bine s-ar realiza unul nou, atât de scumpe fiind aceste lucrări. /Impact in Gorj, http://www.impactingorj.com/economic/investitiile-voia-sortii.html

Teme de mediuSeminar ecologic la UCB Zeci de studenți de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” au participat ieri la un seminar pe teme ecologice, organizat în parteneriat cu mai multe instituții de cultură şi asociații de profil. Studenții au vizionat filme şi au primit informații utile despre arii naturale protejate, cum este Nordul Gorjului de Est. Pentru că un mediu protejat înseamnă viață, trebuie cunoscută activitatea omului şi impactul acestuia asupra habitatelor în orice arie naturală protejată. De data aceasta seminarul a ales ca tematică Nordul Gorjului de Est, incitând la discuții şi interacțiuni, vizionări de filmulețe ilustrative. „Acțiunea are scopul de a creşte interesul tinerilor pentru problemele de conservare a mediului. De asemenea, întregul proiect vorbeşte de efectele pozitive pentru protejarea şi conservarea naturii pe care le pot avea bunele practici de management din cadrul ariilor naturale protejate”, a declarat Tania Lavcenco, manager proiect.Mediul ne dă viaţăPentru unii dintre studenți, participarea a fost o premieră, iar pentru alții, seminarul le-a completat cunoştințele deja avute despre importanța unui mediu conservat. „Este prima dată când particip la astfel de evenimente, dar nu va fi ultima. Sunt utile aceste informări”, a declarat o studentă. „Mediul ne dă viață, sănătate şi este important să ştim cum să-l conservăm cât mai bine. Orice ajutor în acest sens este binevenit”, a subliniat o altă elevă. Nordul Gorjului de Est are o suprafață de aproximativ 50 de mii de ha, un

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

30.04.2014

număr de 32 de mii de locuitori şi se află pe teritoriul a trei județe Gorj, cu Baia de Fier, Crasna Muşeteşti, Novaci, județul Vâlcea, cu Mălaia şi Hunedoara cu Petroşani. Promovarea acțiunilor ecologice se face şi cu concursul Uniunii Europene care alocă fonduri. /Impact in Gorj, http://www.impactingorj.com/social/seminar-ecologic.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABASIRETUL, UN RISC PE HĂRTILE DE HAZARD• desi nu mai e situatia ca în anii trecuti, cînd unele rîuri ar fi putut mătura totul în cale, Siretul încă mai reprezintă un pericol major • directorul de la Gospodărirea Apelor spune că în ultima perioadă s-au urnit lucrurile • în iulie 2008, Siretul producea cele mai mari distrugeri consemnate în Neamt • de la un debit de 100mc/s, rîul a avut peste 2.000 •Neamtul nu e un judet în care să se trăiască în liniste deplină, pentru că de-a lungul anilor a fost supus multor încercări. De la inundatii catastrofale, care s-au lăsat si cu pierderi de vieti omenesti, pînă la secete, care au secat fîntînile si cursurile de apă, nemtenii au fost martori la de toate. Iarna, grija autoritătilor si a muntenilor e pentru zăporul care se formează pe Bistrita si care în urmă cu vreo sapte ani s-a dislocat, a iesit din albia rîului si a ras tot ce a prins în cale, inclusiv patru tineri care au sfîrsit zdrobiti de tonele de gheată. Vara, frica e mare în zona Roman, acolo unde Siretul se umflă si nu de putine ori a dat pe dinafară, inundînd sate întregi. Recent, la nivel national, a fost realizate asa-zise hărti de hazard, sau de risc, pentru ceea ce înseamnă rîurile. Conform specialistilor în domeniu, în Neamt, singura apă „sălbatică“ a rămas Siretul, la stăvilirea căruia mai e de muncit. În rest, cele mai multe dintre pericole au fost înlăturate prin diverse lucrări, dar nu cît să fie necesar. Sînt si investitii care îsi asteaptă finalul, unele nici n-au început, dar s-a lucrat teoretic la ele. Ca de fiecare dată, totul depinde de fondurile disponibile. Iar ca să se acopere ceea ce e de acoperit în Neamt, e nevoie de multe miliarde de lei noi. Inginerul Ion Păvăleanu, director al Sistemului de Gospodărire a Apelor, a declarat că în comparatie cu ceea ce era în judet în urmă cu cîtiva ani,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

30.04.2014

lucrurile s-au schimbat si încă se mai speră în îmbunătătirea lor. „Cea mai deosebită zonă dacă vorbim de riscul reprezentat de inundatii se întîlneste la Ion Creangă în special, acolo unde va trebui să se realizeze o amplă lucrare de regularizare a albiei Siretului. Dar per ansamblu, lucrurile s-au urnit în domeniul protectiei împotriva apelor în judet. Acum avem studiu de fezabilitate elaborat pentru regularizarea albiei Siretului la Ion Creangă. Mai trebuie fonduri alocate. Au început lucrările la digul de la Gîdinti si mai avem realizat un studiu de fezabilitate pentru zona Adjudeni - Tămăseni, unde trebuie să punem în sigurantă digul existent. Se impune o refacere în timp a lucrării respective, dar este nevoie de foarte multi bani“, a declarat Păvăleanu. În ultimii ani, Neamtul a fost lovit de mai multe ori cu putere de viituri. În 2008 si 2010, puhoaiele si-au făcut de cap mai la vale de Roman, iar anul trecut, în Sîmbăta Mare, ploile au devastat zona Războieni, Tupilati, Păstrăveni, Răucesti. Revărsarea Siretului în zona Roman, în perioada 25 - 28 iulie 2008, a dus la evacuarea a circa 9.400 de persoane din comunele Ion Creangă, Horia, Gădinti, Sagna, Tămăseni, Doljesti si cartierul Nicolae Bălcescu. Aproximativ 2.400 de case si anexe au fost afectate de inundatii în diferite stadii, 631 de locuinte fiind propuse la vremea respectivă pentru reconstructie. Pagubele produse de inundatii erau evaluate la 765 de miliarde de lei vechi. Afectate au fost diguri, apărări de maluri, drumuri (132,605km), 111 poduri, podete si traversări pietonale, 1.268 de fîntîni, 1.650 de hectare cu diverse culturi iar 795 de animale s-au înecat sau au dispărut. N-au fost victime umane, dar pentru a reflecta dimensiunea dezastrului amintim doar că Siretul, de la un debit de circa 100 mc/s a ajuns în timpul revărsării la peste 2.000 mc/s. Doi ani mai tîrziu, tot în comunele din zona Roman, au avut din nou de suferit, în luna iulie, din cauza unor ploi cum rar le-a fost să vadă si celor mai bătrîni locuitori de aici. Zeci de gospodării au ajuns sub ape, culturile au fost calamitate pe alocuri iremediabil, iar unii oameni au trebuit să fie luati cu bărcile din fata puhoaielor. /Monitorul de Neamț, http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20140429&pagina=1&articol=38357

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

30.04.2014

Teme ABASolicitare ABA “Crişuri”: Distraţi-vă de 1 Mai, dar aveţi grijă de ape şi de malurile lorAdministrația Bazinală de Apă (ABA) Crişuri a transmis azi un fel de ghid de bună purtare în aer liber, valabil mai ales pentru minivacanța de 1 mai. Specialiştii reamintesc că pe malurile apelor aparținând domeniului public, dacã nu sunt impuse restricții, orice persoană fizică are dreptul la acces liber, pe propria rãspundere, pentru plimbare sau recreere. Însă “fãrã a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi riveranilor”. Conducerea ABA mai precizează că de joi, 1 mai, lacurile devin puncte de atracție pentru agrement. “Fie că este vorba de pescuit, picnic pe malul apei, scăldat sau plimbări cu ambarcațiuni uşoare, pentru o mai bună siguranță se va evita desfăşurarea activităților recreative la o distanță mai mică de 50 de m de baraje, bazine de liniştire a apei, bazine de captare a apei sau goliri. În acest sens amintim barajele: Drăgan (CJ), Leşu (BH), Lugaşu (BH), Tileagd (BH), Suplacu de Barcău (BH) şi Tauț (AR)”, informează directorul Dumitru Voloşeniuc. Acesta mai face precizarea că în Oradea, pe Crişul Repede, sunt de evitat următoarele tronsoane: aval de Uzina de Apă (pe str. Gutenberg, unde sunt curenți puternici) şi aval de Priza de Apă, unde există un bazin de liniştire format din blocuri mari de beton. La fel, turiştii şi excursioniştii ar trebui să ocolească tronsonul Tinca-Băi de pe râul Crişul Negru, unde se formează aşa numitul vârtej de apă care, în ultimii ani, a provocat mai multe tragedii. “În ceea ce priveşte râul Crişul Alb, de evitat sunt zonele cu maluri foarte abrupte sau nămoloase din Ineu (AR), Chişineu Criş (AR), Zerind (AR) şi Tămaşda (BH)”, mai spune Dumitru Volşeniuc.De asemenea, picnicăreții trebuie să ia aminte că sunt interzise următoarele activități: “aruncarea în albiile cursurilor de apă precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel, spălarea în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase, spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substanțe toxice în afarã locurilor special amenajate în acest scop şi spălarea obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel”. Neconformarea poate atrage amenzi usturătoare: de la 25.000 lei la 30.000 lei (pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

30.04.2014

persoane juridice), respectiv de la 6.500 lei la 7.000 lei (pentru persoane fizice). /BIHOR ȘTIRI, http://bihorstiri.ro/solicitare-aba-crisuri-distrati-va-de-1-mai-dar-aveti-grija-de-ape-si-de-malurile-lor

De 1 Mai, fără deşeuri pe malul apeiAcest sfârşit de săptămână se anunță unul plăcut, astfel că, este de aşteptat ca numărul persoanelor care vor profita de zilele libere pentru a ieşi în natură să fie unul însemnat. În acest sens, ABA Crişuri avertizează populația că depozitarea deşeurilor de orice tip pe malul apei atrage amenzi semnificative.„ Nu în ultimul rând, dorim să atenționăm tinerii, aflați în mini vacanță, de pericolele la care se expun atunci când desfăşoară activități recreative în apropierea construcțiilor hidrotehnice sau în zonele cu curenți puternici”, spune Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. Pe malurile apelor aparținând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricții, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi riveranilor.PicnicÎncepând cu 1 Mai, lacurile devin puncte de atracție pentru agrement. Fie că este vorba de pescuit, picnic pe malul apei, scăldat sau plimbări cu ambarcațiuni uşoare, pentru o mai bună siguranță se va evita desfăşurarea activităților recreative la o distanță mai mică de 50 de m de baraje, bazine de liniştire a apei, bazine de captare a apei sau goliri.„În Oradea, pe Crişul Repede, de evitat sunt următoarele tronsoane: aval de Uzina de Apă, str. Gutenberg, unde sunt curenți puternici şi aval de Priza de Apă, unde există un bazin de liniştire format din blocuri mari de beton. De asemenea, de evitat este şi tronsonul Tinca-Băi, de pe râul Crişul Negru, unde se formează aşa numitul vârtej de apă care, în ultimii ani, a provocat mai multe tragedii. În ceea ce priveşte râul Crişul Alb, de evitat sunt zonele cu maluri foarte abrupte sau nămoloase din Ineu, Chişineu Criş Zerind şi Tămaşda”, a declarat Dumitru Voloşeniuc.Pentru activitățile de tip picnic desfăşurate în apropierea cursurilor de apă, ABA Crişuri aminteşte populației că sunt interzise următoarele activități: aruncarea în albiile cursurilor de apă precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

30.04.2014

spălarea în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase, spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substanțe toxice în afarã locurilor special amenajate în acest scop şi spălarea obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel. În cazul nerespectării legii, amenda aplicată este de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, şi de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/de-1-mai-fara-deseuri-pe-malul-apei/1411295

De 1 Mai, fara deseuri pe malul apeiAcest sfarsit de saptamana se anunta unul placut, astfel ca, este de asteptat ca numarul persoanelor care vor profita de zilele libere pentru a iesi in natura sa fie unul insemnat. In acest sens, ABA Crisuri avertizeaza populatia ca depozitarea deseurilor de orice tip pe malul apei atrage amenzi semnificative.„ Nu in ultimul rand, dorim sa atentionam tinerii, aflati in mini vacanta, de pericolele la care se expun atunci cand desfasoara activitati recreative in apropierea constructiilor hidrotehnice sau in zonele cu curenti puternici”, spune Dumitru Voloseniuc, directorul ABA Crisuri. Pe malurile apelor apartinand domeniului public, daca nu sunt impuse restrictii, orice persoana fizica are dreptul de acces liber, pe propria raspundere, pentru plimbare sau recreere, fara a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor si riveranilor.Incepand cu 1 Mai, lacurile devin puncte de atractie pentru agrement. Fie ca este vorba de pescuit, picnic pe malul apei, scaldat sau plimbari cu ambarcatiuni usoare, pentru o mai buna siguranta se va evita desfasurarea activitatilor recreative la o distanta mai mica de 50 de m de baraje, bazine de linistire a apei, bazine de captare a apei sau goliri.„In Oradea, pe Crisul Repede, de evitat sunt urmatoarele tronsoane: aval de Uzina de Apa, str. Gutenberg, unde sunt curenti puternici si aval de Priza de Apa, unde exista un bazin de linistire format din blocuri mari de beton. De asemenea, de evitat este si tronsonul Tinca-Bai, de pe raul Crisul Negru, unde se formeaza asa numitul vartej de apa care, in ultimii ani, a provocat mai multe tragedii. In ceea ce priveste raul Crisul Alb, de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

30.04.2014

evitat sunt zonele cu maluri foarte abrupte sau namoloase din Ineu, Chisineu Cris Zerind si Tamasda”, a declarat Dumitru Voloseniuc.Pentru activitatile de tip picnic desfasurate in apropierea cursurilor de apa, ABA Crisuri aminteste populatiei ca sunt interzise urmatoarele activitati: aruncarea in albiile cursurilor de apa precum si depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel, spalarea in cursurile de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care au continut pesticide sau alte substante periculoase, spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice in afarã locurilor special amenajate in acest scop si spalarea obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel. In cazul nerespectarii legii, amenda aplicata este de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, si de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice. /ECOMAGAZIN, http://www.ecomagazin.ro/de-1-mai-fara-deseuri-pe-malul-apei

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareMedieşenii sunt invitaţi de 1 Mai la barajul de la IghişDe 1 Mai, medieşenii sunt invitați la petrecere pe Barajul de Ighişul Nou. Primăria Municipiului Mediaş, prin Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret, organizează o manifestare dedicată tuturor medieşenilor şi nu numai.Maialul, titlul generic al manifestării, a ajuns la cea de-a şasea ediție consecutivă în municipiul Mediaş. Manifestarea se va desfăşura joi la Barajul Ighiş, începând cu ora 11. / www.novatv.ro/ http://novatv.ro/2014/04/mediesenii-sunt-invitati-de-1-mai-la-barajul-de-la-ighis-vezi-cine-concerteaza/

Teme de mediu1 mai cu pescuit sportiv1 Mai va fi cu concurs de pescuit. Liga Pensionarilor, Asociația “Sportul pentru Toți” şi Primăria Reghin organizează joi, 1 mai, în intervalul orar 9 -16 un concurs de pescuit

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

30.04.2014

sportiv. Denumită “Cupa Municipiului Reghin”, competiția se află deja la a doua ediție şi se va desfăşura pe lacul Voivodeni. /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/1-mai-cu-pescuit-sportiv/ /www.jurnaldereghin.ro/ http://news.jurnaldereghin.ro/jurnal-de-reghin/monden-si-timp-liber/1-mai-cu-pescuit-sportiv-2014-04-29.html

Pledoarie pentru piste de biciclişti Peste 1500 de biciclişti au străbătut străzile din Tîrgu-Mureş pentru a milita din nou pentru respectarea lor în trafic. Ediția de primăvară a Critical Mass a avut şi obiectivul de a milita pentru realizarea pistelor de biciclişti.Startul s-a dat din Piața Victoriei exact la ora 16.00 după tradiționalul salut al participanților la marşul bicicliştilor. Participanții au ales să îşi petreacă timpul liber împreună cu prietenii sau familia la Critical Mass pentru a le atrage atenția celorlalți şoferi că şi bicicliştii sunt parte a traficului, respectiv că sunt necesare realizarea pistelor de biciclişti, mai ales că, în 2013, numărul accidentelor în care aceştia au fost implicați s-a dublat față de anul anterior. “ Scopul evenimentului este să atragem atenția Primăriei şi a participanților în trafic asupra faptului că şi bicicliştii sunt o parte a traficului şi, anul acesta, vrem să atragem în mod special atenția asupra faptului că în anul 2013, practic, de 2,5 ori au crescut numărul accidentelor în care au fost biciclişti pe raza oraşului şi în localitățile limitrofe . Este foarte necesar construirea de piste de biciclişti ca traficul bicicliştilor să fie separat de traficul auto”, a precizat Gál Sándor, organizator Fundația Comunitară. O pată de culoare la ediția din această primăvară au fost membrii clubului Vintage Velo care au vrut să le arate târgumureşenilor că se poate circula cu bicicleta şi în ținută casual sau business chiar, iar ciclismul poate fi practicat nu doar ca hobby. Marşul bicicliştilor s-a desfăşurat pe traseul: B-dul 1 Decembrie 1918 - B-dul Pandurilor - str. Predeal - str. Gheorghe Doja - P-ta Trandafirilor - str. Revolutiei - str. 22 Decembrie 1989 - str. Luceafărului - str. Păcii - str. Luntrasilor - str. Plutelor - Farmacia de Bere. /www.tvmures.ro, Ms/ http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/pledoarie-pentru-piste-de-biciclisti.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

30.04.2014

Holzindustrie Schweighofer din Sebeş chemată în judecată de ONG-uri care cer suspendarea autorizației de construireUna dintre cele mai mari companii din industria lemnului, care îşi desfăşoară activitatea în România – SC Holzindustrie Schweighofer SRL, este chemată în instanță de către două ONG-uri care activează în domeniul protecției mediului.Asociația Bankwatch România si Asociația Neuer Weg au deschis în luna aprilie 2014 un proces impotriva S.C: Holzindustrie Schweighofer, cu sediul in municipiul Sebeş şi Consiliului Judetean Covasna solicitând “suspendarea autorizației de construire nr. 220/24. 12. 2013 având ca obiect “Fabrică de Debitare şi Prelucrare a Lemnului – Comuna Reci, județul Covasna”. În opinia reclamantelor autorizația de construire cât şi o serie de documente aferente au fost emise cu încălcarea legislației privind “protecția mediului, participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul, amenajarea teritoriului şi urbanismul, autorizarea lucrărilor de construcții.” Hans Hedrich de la Asociatia Neuer Weg, unul dintre inițiatorii acestui demers împotriva companiei prelucrătoare de lemn din Sebeş, a declarat pentru ziarulunirea.ro că s-a apelat la justiție pentru că “cei care au aprobat proiectul ne cred prosti si infantili”. ONG-istul, aflat săptămâna trecută la Sebeş cu o echipă de filmare, a justificat chemarea în instanță a celor două entități, Holzindustrie Schweighofer şi Consiliului Judetean Covasna, prin faptul că “pe de-o parte, fiind ecologist, consideră ca este un proiect dăunator mediului, iar pe de altă parte nu s-a respectat legea. Hans Heidrich susține că autoritățile competente (APM, CJ Covasna) nu au cerut elaborarea unui studiu de impact asupra mediului (SIM) privind funcționarea fabricii, ceea ce i se pare o ilegalitate si apoi un pericol serios de defrişare necontrolată a padurilor din România. Legat de procesul în sine, căruia urmează să i se dea un termen la Tribunalul Bucureşti, Hans este convins că, dacă judecătorii nu vor fi influențați pe alte căi decât cele juridice de către părțile adverse, ONG-urile vor câştiga.“Dincolo de aspectele legale proiectul Holzindustrie Schweighofer este unul inoportun. Construim ditamai abatorul de lemn, distrugem păduri, în condițiile în care în România se pierd zilnic suprafețe importante de pădure. Acest lucru este alarmant, iar dacă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

30.04.2014

societatea civilă şi autoritățile cu responsabilitate în acest domeniu nu intervin nici în al douăsprezecele ceas, această resursă esențială pentru sănătatea noastră va fi în mod iremediabil consumată. Marile abatoare de lemn, marca Kronospan şi Holzindustrie, ne forțează, pe noi ca stat, să îndeplinim rolul de cel care livrează materia primă în partajarea muncii la nivel european. Astfel, ni se consolidează un stat inferior. Este o situație similară cu autoprostituția. Ne vindem corpul, respectiv resursa, în loc să il procesam, să îl exploatam singuri, pentru a adăuga valoare la aceea materie primă.Această situație în care se află România este numită de specialişti, “blestemul resurselor”. Studii longitudinale realizate în ultimii ani demonstrează că țările ce încearcă să progreseze prin vânzarea de resurse, rămân într-un cerc vicios, care nu conduce la o dezvoltare economică, decât pentru un grup restrâns de oameni, pentru că se favorizează dezvoltarea corupției, a mai spus Hans Hedrich de la Asociatia Neuer Weg. Prezentare companie:În 2002, Holzindustrie Schweighofer construieşte prima fabrică de cherestea în Sebeş. A urmat apoi, în 2007, fabrica de cherestea din Rădăuți, iar doi ani mai târziu Schweighofer cumpără unitatea de producere a panourilor încleiate din Siret şi în 2010 fabrica de panele din Comăneşti. În top 100 Cele mai valoroase companii din 2013, Holzindustrie ocupă poziția 26 având o valoare de 507 milioane de euro.Prima investiție în România s-a finalizat în 2003, când a deschis fabrica de cherestea de la Sebeş în urma unei investiții de 100 de milioane de euro, unitatea de producție întinzându-se pe o suprafață de 35 de hectare. Cinci ani mai târziu a ajuns la final cu o investiție de 115 milioane de euro într-o altă fabrică de cherestea plasată la Rădăuți. În anul 2009 a achiziționat fosta fabrică IKEA de la Siret.Producția fabricilor din România merge în proporție de 85-90% la export.Potrivit wikipedia, Holzindustrie Schweighofer este o companie din industria lemnului din Austria, deținută de omul de afaceri Gerald Schweighofer. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/holzindustrie-schweighofer-din-sebes-chemata-in-judecata-de-ong-uri-care-cer-suspendarea-autorizatiei-de-construire-260950.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

30.04.2014

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAMeteorologii anunţă instabilitate atmosfericăInstabilitatea atmosferică relativ accentuată anunţată de meteorologi pentru această săptămână nu va afecta prea tare judeţul Caraş-Severin, a declarat astăzi directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Dorin Gavril. Şi asta pentru că au fost luate o serie de măsuri pentru a preveni efectele negative ale precipitaţiilor abundente. Dorin Gavril explică: „În prezent toate cursurile de apă din judeţ sunt sub cota de atenţie. Lacurile de acumulare au un grad de umplere de 70-80%, iar cele două baraje din amonte de Bărzava sunt pline pe jumătate”. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/meteorologii-anunta-instabilitate-atmosferica/

Teme de mediu Interzis la enduro în pădurile cărăşene. Guvernul şi ONG-urile pun capăt turismului agresiv!Ministerul Mediului mână în mână cu organizațiile care militează pentru protejarea naturii le-au pus gând rău iubitorilor de senzații tari, călare pe cai putere prin pădurile cărăşene. O nouă lege le-ar putea tăia creanga de sub picioare atât turiştilor ,cât şi celor care şi-au dezvoltat o adevărată afacere din off-road. Un nou proiect de lege inițiat de ministrul Mediului, Attila Korodi, şi pus în discuție la Adunarea Generală a Asociației Naționale a Salvatorilor Montani ar putea pustii pădurile din Caraş-Severin de huruitul motoarelor de enduro, ATV-uri sau maşini 4×4. Ideea a venit după ce tot mai mulți străini sunt din ce în ce mai interesați de parcurile naționale cărăşene care oferă trasee sălbatice, pline de verdeață, numai bune de escaladat pe roțile puternice. Pentru că în foarte multe țări europene iubitorii de off-road pe două sau patru roți au trasee private amenajate special, iar spiritul de aventură le este controlat, tot mai mulți turişti bat sute de kilometri anual pentru a-şi da frâu liber pasiunii printre codrii județeni. Situația, cu cât se dezvoltă mai mult, cu atât atrage după sine o mai mare revoltă din parte organizațiilor de mediu. Pe de altă parte, o lege care să limiteze accesul pasionaților de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

30.04.2014

enduro, ATV şi maşini 4X4 în pădurile de pe Semenic şi Muntele Mic este considerată nejustificată de către pasionați, care atrag anual sute de turişti europeni. Libertatea de a călări pădurile județului este un alt mod de a atrage turişti şi de a promova zona, iar pericolul pentru natură trebuie căutat în altă parte, spun aceştia. „Noi în general nu facem trasee, avem înțelegere cu Romsilva la nivel național şi avem acces la anumite drumuri, acum avem acces inclusiv în Parcul Național. În Parcurile Naționale ar trebui în primul rând să se interzică tăiatul de lemne şi apoi formele de turism care aduc avantaje zonei. Este mult mai uşor să interzici decât să găseşti o soluție favorabilă pentru toată lumea. Există o grămadă de țări unde există parcuri unde oamenii se pot şi plimba, şi să se care cu enduro şi atv-uri, şi să călărească, acoperă nevoile fiecăruia”, a explicat Simina Kovacs, din partea Enduromania. /EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/interzis-la-enduro-in-padurile-carasene-guvernul-si-ong-urile-pun-capat-turismului-agresiv/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORALTeme ABAGunoiul de grajd, folosit ca ingrasamant, poate afecta panza freatica Ministrul Mediului, Attila Korodi, atrage atenţia că mai mult de jumătate din substanţele poluante din Dunăre provine din activităţile agricole. La o conferinţă desfăşurată astăzi, ministrul a subliniat riscurile de îmbolnăvire pentru populaţie. El atrage atenţia că nu întotdeauna ceea ce reprezintă tradiţie în agricultură este benefic şi pentru mediu. Spre exemplu, una dintre marile probleme o constituie gunoiul de grajd, care poluează solul şi, ulterior, apele, iar în acest fel, populaţia din mediul rural, care bea apă din fântâni, se pune singură în pericol. Pe de altă parte, specialiştii spun că utilizarea acestui tip de îngrăşământ nu este nocivă integral, însă trebuie făcută cu măsură. /Radio Constanta, http://radioconstanta.ro/gunoiul-de-grajd-folosit-ca-a-ngr-ma-nt-poate-afecta-pa-nza-freatic-t14104.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

30.04.2014

Teme similareCanal subteran la Cernavoda, pentru evitarea inundatiilor Ori de cate ori ploua mai puternic, locuitorii din Cernavoda, in special cei din zona centrala, se pregatesc pentru ce este mai rau, adica pentru inundatii. Centrul orasului se inunda att de tare incat zona se transforma intr-o mica Venetie, unde te poti plimba lejer cu barca. Asa s-a intmplat in vara anului trecut, cand 15 strazi au fost inundate. Dupa dezastru, primarul Gheorghe Hnsa a cautat solutii pentru ca, in viitor, astfel de evenimente nedorite sa fie evitate pe cat posibil. In aceasta idee, edilul a depus la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice un proiect care cuprinde amenajarea unui canal subteran, de mari dimensiuni, pentru preluarea apelor pluviale, din centrul orasului pana la Canalul Dunare - Marea Neagra, urmand sa aiba o lungime de 320 de metri. Este o idee pe care am avut-o inca din 2002, dar nu s-a materializat pana acum din diverse motive. De indata ce vom avea toate avizele necesare, vom da drumul la lucrari. Cert este ca acest canal de preluare a apelor pluviale este vital pentru noi, pentru ca ne va ajuta sa evitam inundatiile, de care locuitorii si agentii economici din centru s-au saturat pana peste cap, a spus Hnsa. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1398632400/articol/266344/canal_subteran_la_cernavoda_pentru_evitarea_inundatiilor.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50