de pres/revista presei/revista... · web viewam ajuns la ora actuala, cu evolutia tehnologiilor,...

31.03.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI29 - 31 martie 2014

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

31.03.2014

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme similare...............................................................................................................6Week-end în Delta dintre blocuri. Pescuit, picnic, sport în aer liber............................6Teme de mediu.............................................................................................................7Au aruncat un milion de lei pe o pădure care s-a uscat...............................................7Doina Pana: Implementarea unui sistem de supraveghere a traseului lemului ar putea reduce hotia cu 70%..........................................................................................8Federatia Proprietarilor de Paduri cere alocarea a 3 miliarde de euro din PNDR pentru sectorul silvic....................................................................................................9Bucuresti: Peste 400 de persoane protesteaza fata de lipsa alocarii de fonduri pentru paduri.........................................................................................................................10Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice a deschis Targul de mediu Romenvirotec 2014........................................................................................................................... 11Cum vrea Ivan Patzaichin sa promoveze Tulcea.........................................................12

PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................13

Teme ABA...................................................................................................................13Voluntari pentru ape curate: Elevii şi localnicii au făcut curăţenie generală pe râul Barcău........................................................................................................................13Barcăul a fost igienizat cu liceeni voluntari................................................................14Aproape 200 de elevi au igienizat râul Barcău...........................................................14VOLUNTARIAT PENTRU APE CURATE.........................................................................15VOLUNTARI pentru ape..............................................................................................16Ecologizare între judeţe. Peste 200 de elevi dintre Bihor şi Sălaj au curățat malurile râului Barcău..............................................................................................................16Supăraţi pe stat de 27 de ani. Barajul de la Mihăileni creează probleme sătenilor. . .17Protest al sătenilor din satul Mihăileni. Oamenii cer oprirea activităţii unei balastiere şi despăgubiri pentru terenuri...................................................................................17

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

31.03.2014

Teme de mediu...........................................................................................................19Lacuri pline cu deşeuri petroliere abandonate de ani de zile în Bihor.......................19Șase lacuri pline cu deşeuri petroliere zac abandonate în mai multe zone din Bihor 19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................20Teme ABA...................................................................................................................21Interviu – Simpozion la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara......21MHC-ul construit de Acord Impex SRL Năsăud, protejat de Apele Române prin clauze de confidenţialitate....................................................................................................21Malurile râului Cavnic trebuie consolidate.................................................................24PREFECTURA VA VERIFICA SALUBRIZAREA APELOR CURGATOARE............................24MARAMUREŞ: Garda de Mediu demarează controlul tematic privind salubrizarea la nivelul judeţului.........................................................................................................25Teme de mediu...........................................................................................................26Primarul şi consilierii locali au efectuat o vizită pe teren, la Romaltyn......................26INVESTITIE – Ocolul Silvic Baia Mare amenajeaza cu un milion de lei o pepiniera proprie la Firiza..........................................................................................................28SIGHET: Lacul Tepliţa a fost ecologizat de angajaţii AJVPS Sighet şi pescari voluntari................................................................................................................................... 29

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................29Teme ABA...................................................................................................................29Actiunea „Apa si Energia”organizata la Colegiul „Matei Basarab”.............................29Ziua Mondială a Apei a continuat la ABA Olt şi săptămâna trecută, cu elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 10, printr-un concurs de desen pe tema apa şi mediu............30

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................30Teme ABA...................................................................................................................31Hărţile de hazard, avizate...........................................................................................31Hărțile de hazard avizate în cadrul ședinței Comitetului de Bazin.............................31Echipa Let’s do it Giurgiu! a lansat un nou proiect.....................................................32Ecologizare pe Canalul Plantelor, de Ziua Mondiala a Apei........................................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................33

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

31.03.2014

Teme ABA...................................................................................................................33Acuzaţii nefondate din partea senatorului (traducere)..............................................33Teme similare.............................................................................................................35CAA, partener de cinci ani consecutiv la evenimentul „Apa – o prioritate mondială”................................................................................................................................... 35Nemulțumiți de despăgubiri......................................................................................35Fură arbori ”ca-n codru”............................................................................................36Protest al sătenilor din satul Mihăileni. Oamenii cer oprirea activităţii unei balastiere şi despăgubiri pentru terenuri...................................................................................37Primăria Orăştie concesionează lacul Șumuştău........................................................38Teme de mediu...........................................................................................................3997 milioane de lei pentru Mureş! Vor fi boicotate?...................................................39Un nou „rând de tensiuni” în Fabrica de clei..............................................................43Sărbători de Paşte triste la Roşia Montană. Peste 100 de angajați ai RMGC îşi pierd locurile de muncă din Mai..........................................................................................45Zeci de tone de plastic , reciclate în două luni, la Deva..............................................46Locuitorii din Certej au participat la dezbaterile publice organizate de Deva Gold....47Încep campaniile pentru curăţenia de primăvară în judeţ. Voluntarii şi administraţiile locale se mobilizează pentru curăţenia generală.......................................................48Campanie de ecologizare în Deva.Zeci de saci de gunoaie , adunați la marginea pădurii Bejan..............................................................................................................49Învaţă de mici, să recicleze. Elevii de la “Şaguna” au stâns două tone de hârtie în cinci zile..............................................................................................................................50Ora Pământului la Arad – 2014..................................................................................51Mitinguri de protest împotriva gazelor de şist la Arad, Păuliş şi Sâmbăteni..............51Românii au protestat la Viena împotriva exploatării gazelor de şist..........................52

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................53Teme similare.............................................................................................................53Apă şi canalizare pe bani europeni, la Curtici şi Macea..............................................53Teme de mediu...........................................................................................................54

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

31.03.2014

Timisoara Cycle Chic a sarbatorit Ora Pamantului cu 500 de oameni pe biciclete.....54Lugojul a stins luminile de Ora Pământului. Sute de persoane, prezente la manifestări................................................................................................................................... 55Eco Logic este si COmunicational: concurs studentesc de idei pentru promovarea colectarii selective a deseurilor la Timisoara..............................................................55

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

31.03.2014

Teme similareWeek-end în Delta dintre blocuri. Pescuit, picnic, sport în aer liberBucureştenii cu imaginaţie au găsit un mijloc de a ajunge din apartamentele de bloc, direct în mijlocul Deltei. Gratis, şi în doar câteva minute. Acolo campează, pescuiesc sau fac sport în voie. Ministerul Mediului a primit avizul Academiei Române pentru declararea "Deltei dintre blocuri" drept arie protejată şi a iniţiat recent o dezbatere publică pentru a o transforma în parc natural. Cum este să stai într-un ocean de beton, dar să poţi ajunge într-o clipită într-o oază de verdeaţă? Aşa ceva este posibil pentru mulţi locuitori ai Bucureştiului datorită Lacului Văcăreşti, supranumit şi "Delta dintre blocuri". Week-end în Delta dintre blocuri Lacul Văcăreşti, de 190 de hectare, a fost creat artificial, deasupra albiei Dâmboviţei, din ordinul lui Ceauşescu. În 1986, un cartier întreg a fost demolat, împreună cu una dintre cele mai vechi aşezări bisericeşti din Balcani, Mănăstirea Văcăreşti. Costurile pompării apei din Dâmboviţa erau imense. Mai ieftină era aducerea apei de la 27 de kilometri depărtare, din Argeş. Din conducta de alimentare s-au construit doar 14 kilometri, până la Revoluţie, când lucrările au fost sistate. În 25 de ani, aici s-a creat un ecosistem asemănător Deltei Dunării. Acum devine pe zi ce trece o atracţie turistică.În Delta dintre blocuri cresc 94 de specii de păsări, animale acvatice precum şerpi de apă, tritoni, dar şi vulpi, iepuri, vidre şi bizami. Însă peştele e principala atracţie. Pescarii de duminică sunt cei mai fericiţi. Gospodinele vin aici pentru a culege urzici, ştevie sau curpen, o plantă extrem de apreciată, se pare. În week-end, din primăvară până-n toamnă, în zonă se campează şi se fac picnic-uri în familie. În timpul săptămânii, locul se transformă. Ministerul Mediului a primit avizul Academiei Române pentru declararea zonei drept arie protejată şi a iniţiat recent o dezbatere publică pentru a o transforma în parc natural. /Stiri TVR, http://stiri.tvr.ro/week-end-in-delta-dintre-blocuri-pescuit-picnic-sport-in-aer-liber_42439.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://stiri.tvr.ro/week-end-in-delta-dintre-blocuri-pescuit-picnic-sport-in-aer-liber_42439.html

http://stiri.tvr.ro/week-end-in-delta-dintre-blocuri-pescuit-picnic-sport-in-aer-liber_42439.html

31.03.2014

Teme de mediuAu aruncat un milion de lei pe o pădure care s-a uscat

/Evenimentul Zilei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

31.03.2014

Doina Pana: Implementarea unui sistem de supraveghere a traseului lemului ar putea reduce hotia cu 70% Implementarea unui sistem de supraveghere a traseului lemnului ar putea reduce hotia cu 70%, a declarat, sambata, ministrul delegat pentru Ape, paduri si piscicultura, Doina Pana, la Congresul National al Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romania. Ministrul Doina pana nu a dorit sa ofere detalii tehnice despre sistemul de supraveghere, dar a spus ca acesta va permite urmarirea in timp real a traseului materiei lemnoase, din padure si pna la depozit. De asemenea, ministrul a explicat ca implementarea acestuia va fi aprobata prin intermediul unei hotarri de guvern. Federatia Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romnia, Nostra Silva, a organizat, smbata, Congresul National al Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romnia. Evenimentul s-a desfasurat Palatul Patriarhiei, Aula Magna 'Teoctist Patriarhul'. Manifestarea este urmata de un mars de protest 'Salvati padurile Romniei!' pe traseul Dealul Mitropoliei - Piata Unirii - Bulevardul I.C. Bratianu - Piata Universitatii. /Capital, http://www.capital.ro/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70.html/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70prc-_1261305.html/Actualitati, http://www.actualitati.net/economie/doina-pana-implementarea-sistem-supraveghere-traseului-lemului-putea-reduce-hotia-1514386/Business24, http://www.business24.ro/macroeconomie/stiri-macroeconomie/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70-la-suta-1543467/FrontNews, http://www.frontnews.ro/social-si-economic/companii/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70-129655/Agerpres, http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/29/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70--15-08-34

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/29/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70--15-08-34



http://www.frontnews.ro/social-si-economic/companii/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70-129655



http://www.business24.ro/macroeconomie/stiri-macroeconomie/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70-la-suta-1543467



http://www.actualitati.net/economie/doina-pana-implementarea-sistem-supraveghere-traseului-lemului-putea-reduce-hotia-1514386

http://www.actualitati.net/economie/doina-pana-implementarea-sistem-supraveghere-traseului-lemului-putea-reduce-hotia-1514386

http://ziare.realitatea.net/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70prc-_1261305.html

http://ziare.realitatea.net/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70prc-_1261305.html

http://www.capital.ro/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70.html

http://www.capital.ro/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70.html

31.03.2014

/DailyBusiness, http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70-99682/

Federatia Proprietarilor de Paduri cere alocarea a 3 miliarde de euro din PNDR pentru sectorul silvic Federatia Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romnia - Nostra Silva cere alocarea a trei miliarde de euro din Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR pentru sectorul silvic, iar toate tipurile de sprijin pentru investitii in silvicultura sa fie cuprinse intr-o singura masura, a declarat Catalin Tobescu, vicepresedinte al Federatiei, cu prilejul Congresului National al Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romnia. Potrivit lui Catalin Tobescu, masura ar trebui sa cuprinda submasuri care sa acopere toata gama de necesitati din sectorul silvic. Programarea masurii Silvicultura ar trebui sa fie facuta impreuna si cu acordul actorilor importanti din sector proprietari, administratori, forestieri, reprezentanti ai industriei prelucratoare. Reprezentantii Federatiei sustin ca PNDR 2014-2020 nu tine cont de strategia, prioritatile si obiectivele Uniunii in privinta padurilor si sectorul forestier. Acestia precizeaza ca PNDR 2014-2020 nu cuprinde intr-o singura masura toate tipurile de sprinjin din silvicultura, dar ca regasim sustinerea financiara impreuna cu agricultura la doua submasuri, care insumeaza 200 milioane de euro. Catalin Tobescu a declarat ca din discutiile cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, padurile ar trebui sa primeasca sprijin prin programele de mediu, dar legislatia europeana prevede ca finantarea in sectorul forestier sa fie facuta in proportie de 90% prin masurile de dezvoltare rurala. Vicepresedintele Nostra Silva a precizat ca saptamna trecuta a discutat cu Daniel Constantin si ca ministrul Agriculturii este deschis la dialog. Federatia este in negocieri cu Ministerul Agriculturii si este posibil, conform lui Tobescu, sa obtina 30 de euro pe hectar de padure, sprijin pe suprafata. /Curentul, http://www.curentul.ro/2014/index.php/2014033199073/Economic-financiar/Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-cere-alocarea-a-3-miliarde-de-euro-din-PNDR-pentru-sectorul-silvic.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.curentul.ro/2014/index.php/2014033199073/Economic-financiar/Federatia-Proprietarilor-de-Paduri-cere-alocarea-a-3-miliarde-de-euro-din-PNDR-pentru-sectorul-silvic.html



http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/doina-pana-implementarea-unui-sistem-de-supraveghere-a-traseului-lemului-ar-putea-reduce-hotia-cu-70-99682/



31.03.2014

/Agerpres, http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/29/federatia-proprietarilor-de-paduri-cere-alocarea-a-3-miliarde-de-euro-din-pndr-pentru-sectorul-silvic-14-27-11

Bucuresti: Peste 400 de persoane protesteaza fata de lipsa alocarii de fonduri pentru paduri Peste 400 de persoane protesteaza in centrul Capitalei fata de taierile ilegale si de instrainarea padurilor, precum si fata de lipsa alocarii de fonduri europene, de catre Ministerul Agriculturii, pentru sprijinirea proprietarilor de paduri, anunta Mediafax. Protestul a fost initiat de Federatia Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva, fiind sprijinit si de WWF Romania. Paticipantii s-au adunat in jurul orei 14.00 pe Dealul Patrarhiei si au mers in mars pana la Piata Universitatii, fara a perturba circulatia. Raluca Dan, specilist in politici publice la WWF Romania, a explicat ca, din banii alocati Romaniei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), Ministerul Agriculturii nu a alocat bani pentru platile compensatorii prin care proprietarii ar trebui sa fie sprijiniti sa-si conserve padurile. Aceste plati sunt prevazute in Regulamentul european pentru dezvoltare rurala, in vigoare din decembrie 2013, insa fiecare stat membru poate alege ce masuri finanteaza din fondurile alocate din FEADR, a aratat Raluca Dan, precizand ca Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020, aflat in dezbatere, nu prevede o alocare pentru aceste plati. Sutinem aceste plati pentru ca vin in sprijinul proprietarilor sa isi ingrijeasca padurile in asa fel incat ecosistemul sa nu fie degradat, a mai spus reprezentanta WWF Romania. Potrivit Federatiei Proprietarilor de paduri si Pasuni din Romania, in cadrul propunerilor de impartire a celor 8 miliarde de euro din PNDR, pentru pentru domeniul forestier sunt curpinse doar o masura de impadurire a terenurilor agricole si neagricole (alocare 100 milioane euro) si una de realizare de drumuri forestiere dar si de accesibilizare a fermelor agricole (alocare 200 milioane euro). Practic, din cei 8 miliarde de euro din PNDR, domeniul forestier are o alocatie financiara de maxim 200 milioane euro (2,5 la suta), in conditiile in care agricultura beneficiaza si de platile directe pe suprafata prin FEADR in valoare de 10 miliarde euro in exercitiul financiar 2014 - 2020. Marginalizarea domeniului forestier in PNDR este o problema acuta, arata federatia. Aceasta a initiat o petitie pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/29/federatia-proprietarilor-de-paduri-cere-alocarea-a-3-miliarde-de-euro-din-pndr-pentru-sectorul-silvic-14-27-11

http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/29/federatia-proprietarilor-de-paduri-cere-alocarea-a-3-miliarde-de-euro-din-pndr-pentru-sectorul-silvic-14-27-11

31.03.2014

salvarea padurilor Romaniei, postata la adresa http://www.petitieonline.com/salvati_padurile_romaniei. In petitie se arata ca in ultimii 20 de ani s-au taiat ilegal 366.000 ha de padure, cauzand prejudicii de 5 miliarde de euro. Proprietarii de paduri mai spun ca sute de mii de hectare teren forestier au fost instrainate in perioada 2006 - 2013 catre fonduri de investitii straine, iar unele tranzactii au avut la baza retrocedari frauduloase, dand exemplu vanzarea muntilor Puru, Galbenu, Petrimanu, obtinuti cu acte false si instrainati unor investitori din Austria. Totodata, ei cer, pe langa o alocare financiara echitabila in viitorul PNDR pentru sectorul forestier, masuri de sprijinire pentru prelucrarea masei lemnoase in Romania. /Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-16929163-bucuresti-peste-400-persoane-protesteaza-fata-lipsa-alocarii-fonduri-pentru-paduri.htm/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/bucuresti-peste-400-de-persoane-protesteaza-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri-3288826.html/Ziarul Profit, http://www.ziarulprofit.ro/index.php/bucuresti-peste-400-de-persoane-protesteaza-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri//Epochtimes, http://epochtimes-romania.com/news/bucuresti-protest-fata-de-taierile-ilegale-de-paduri-s-au-vandut-si-munti-nu-numai-copacii---214955/Europa FM, http://www.europafm.ro/stiri/interne/bucuresti-proteste-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri~n73151/

Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice a deschis Targul de mediu Romenvirotec 2014 Attila Korodi, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice a deschis, in aceasta dimineata a XXI - a editie a targului de mediu Romenvirotec 2014. Expozitia internationala pentru tehnologii si echipamente de protectie a mediului, derulata sub patronajul ministerului mediului si Schimbarilor Climatice a reunit companii din Romania, Austria, Belgia, Germania, Italia, Portugalia si Ungaria. In mesajul de deschidere a targului de mediu, ministrul Attila Korodi a subliniat faptul ca Romania trebuie sa aiba o piata care sa ofere solutii tehnologice pentru protectia mediului in vederea atingerii standardelor europene in acest domeniu. Tara noastra poate sa aplice si sa atinga standardele in domeniul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.europafm.ro/stiri/interne/bucuresti-proteste-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri~n73151/

http://www.europafm.ro/stiri/interne/bucuresti-proteste-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri~n73151/

http://epochtimes-romania.com/news/bucuresti-protest-fata-de-taierile-ilegale-de-paduri-s-au-vandut-si-munti-nu-numai-copacii---214955

http://epochtimes-romania.com/news/bucuresti-protest-fata-de-taierile-ilegale-de-paduri-s-au-vandut-si-munti-nu-numai-copacii---214955

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/bucuresti-peste-400-de-persoane-protesteaza-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri/

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/bucuresti-peste-400-de-persoane-protesteaza-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri/

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/bucuresti-peste-400-de-persoane-protesteaza-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri-3288826.html

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/bucuresti-peste-400-de-persoane-protesteaza-fata-de-lipsa-alocarii-de-fonduri-pentru-paduri-3288826.html

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-16929163-bucuresti-peste-400-persoane-protesteaza-fata-lipsa-alocarii-fonduri-pentru-paduri.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-16929163-bucuresti-peste-400-persoane-protesteaza-fata-lipsa-alocarii-fonduri-pentru-paduri.htm

31.03.2014

protectiei mediului, daca piata care ne ofera solutii tehnologice este efervescenta, are capacitate financiara si tehnologica de a implementa ceea ce noi credem ca trebuie sa facem pentru perioada urmatoare. Am ajuns la ora actuala, cu evolutia tehnologiilor, prin implementarea strategiilor de dezvoltare durabila, prin implementarea unei legislatii europene coerente si aplicate pentru a garanta standarde de viata corecte si de calitate pentru cetatenii europeni, ca tehnologiile pe care le folosim pentru a ne dezvolta sa ne ajute ca activitatea noastra umana sa fie din ce in ce mai mult ecofriendly. /Revista presei, http://www.revista-presei.com/stire-Ministrul-Mediului-si-Schimbarilor-Climatice-a-deschis-Targul-de-mediu-Romenvirotec-2014-255690769.html

Cum vrea Ivan Patzaichin sa promoveze TulceaReprezentantii Asociatiei Ivan Patzaichin Mila 23 au organizat vineri o conferinta de presa la Consiliul Judetean Tulcea.Multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin si Teodor Frolu, din cadrul asociatiei, au vorbit despre activitatile pe care le-au realizat in cei trei ani de activitate, dar si despre planurile pe termen scurt si mediu. in acest sens, s-a discutat despre participarea asociatiei la trgul de turism de la Ulm, Germania (din iulie 2014), acolo unde si-ar dori sa realizeze un atelier in cadrul caruia sa fie construita o lotca traditionala, dar si despre participarea la o expozitie pe tema Deltei (alaturi de ARBDD), la Comisia Europeana. In ceea ce priveste festivalul Rowmania, la anul, cnd vom ajunge la a cincea editie, am putea intra in calendarul european, a precizat Ivan Patzaichin. Despre importanta activitatilor derulate de aceasta asociatie in delta dunarii au vorbit presedintele Consiliului Judetean Tulcea, Horia Teodorescu, primarul Constantin Hogea si guvernatorul ARBDD, Edward Bratfanof. Ivan Patzaichin aduce valoare tuturor evenimentelor in care se implica. Sunt bucuros ca tine aproape de noi, de judetul Tulcea, de zona deltaica si vreau sa subliniez eforturile pe care le presupune aceasta forma de promovare nationala si internationala. Trebuie sa fim mndri ca avem un om in spatele acestei strategii de destinatie ecologica, a spus Horia Teodorescu. Primarul Constantin Hogea a mentionat faptul ca este onorant pentru autoritatile tulcene sa aiba

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.revista-presei.com/stire-Ministrul-Mediului-si-Schimbarilor-Climatice-a-deschis-Targul-de-mediu-Romenvirotec-2014-255690769.html



31.03.2014

parte de colaborarea unei valori precum Ivan Patzaichin. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/turism/cum-vrea-ivan-patzaichin-sa-promoveze-tulcea-330768.html/Gandul, http://Gandul.re/cum-vrea-ivan-patzaichin-sa-promoveze-tulcea/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABAVoluntari pentru ape curate: Elevii şi localnicii au făcut curăţenie generală pe râul Barcău Vineri a avut loc o amplă acţiune de voluntariat pe malurile râului Barcău. Aproape 200 de voluntari, adunaţi de asociaţia CERC Suplacu de Barcău şi susţinunţi de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, au igienizat râul. Majoritatea voluntarilor au fost elevi de la Grupul Şcolar Industrial Suplacu de Barcău şi cei de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Marca. Lor li s-au alăturat localnici, angajaţi ai primăriilor Suplacu de Barcău şi Marca, dar şi angajaţii A.B.A. Crişuri. În patru ore, voluntarii au curăţat sectorul cuprins între Marca şi Suplacu de Barcău, adunând 112 metri cubi de gunoaie. "Deşeurile au fost colectate selectiv, întrucât am încercat să separăm materialul lemnos de PET-uri şi alte deşeuri. În fiecare lună, la barajul Suplacu de Barcău, angajaţii A.B.A. Crişuri desfăşoară acţiuni de acest gen, dar din păcate, de fiecare dată cantitatea de deşeuri este mare. Acţiunea de voluntariat este bine venită, mai ales pentru tineri şi suntem convinşi că, în viitor, întreaga comunitate va răspunde din ce în ce mai bine", a precizat Pasztor Sandor, director tehnic A.B.A Crişuri. /eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/voluntari-pentru-ape-curate-113851.html

Barcăul a fost igienizat cu liceeni voluntariSub „protecția” Administrației Bazinale de Apă „Crişuri”, echipaţi cu saci, mănuşi şi haine de protecţie, elevii de la Grupul Şcolar Industrial Suplacu de Barcău şi cei de la Şcoala

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/voluntari-pentru-ape-curate-113851.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/voluntari-pentru-ape-curate-113851.html

http://Gandul.re/cum-vrea-ivan-patzaichin-sa-promoveze-tulcea/

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/turism/cum-vrea-ivan-patzaichin-sa-promoveze-tulcea-330768.html

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/turism/cum-vrea-ivan-patzaichin-sa-promoveze-tulcea-330768.html

31.03.2014

Gimnazială nr. 1 Marca au ieşit pe malurile râului Barcău pentru a le curăţa. S-a întâmplat vineri, 28 martie, timp de câteva ore. Tinerii au fist ajutați de voluntari din comunitate, veniți din partea primăriilor Suplacu de Barcău şi Marca. De asemenea, angajați ai ABA au luat şi ei parte la acțiunea de salubrizare. Potrivit directorului tehnic al instituției, Pasztor Sandor,„deşeurile au fost colectate selectiv, întrucât am încercat să separăm materialul lemnos de PET-uri şi alte deşeuri”. De ştiut că astfel de activități se desfăşoară lunar la barajul Suplacu de Barcău. Azi, voluntarii au reuşit să adune 112 mc de deşeuri, dintre care aproximativ 16 mc sunt material lemnos. /BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/barcaul-fost-igienizat-cu-liceeni-voluntari

Aproape 200 de elevi au igienizat râul BarcăuEchipaţi cu saci, mănuşi şi haine de protecţie, şi animaţi de dorinţa de a face un bine pentru mediu şi comunitate, 200 de elevi de la Grupul Şcolar Industrial Suplacu de Barcău şi de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Marca, au ieşit pe malurile râului Barcău pentru a le curăţa. În ajutor au venit şi voluntari din comunitate, din partea primăriilor Suplacu de Barcău şi Marca, alături de angajaţi ai Administraţiei Bazinale de Apă (A.B.A) Crişuri. Acţiunea a început la ora 10.00, atât la Acumularea Suplacu de Barcău, cât şi în localitatea Marca, echipele de voluntari reuşind să acopere tot sectorul cuprins între cele două locaţii. „Deşeurile au fost colectate selectiv, întrucât am incercat să separăm materialul lemnos, de PET-uri şi alte gunoaie. În fiecare luna, la barajul Suplacu de Barcău, angajaţii A.B.A Crişuri desfăşoară acţiuni de acest gen, dar, din păcate, de fiecare dată cantitatea de deşeuri creşte. Acţiunea de voluntariat este bine venită, mai ales pentru tineri şi suntem convinşi că, în viitor, întreaga comunitate va răspunde din ce în ce mai bine” a declarat Pasztor Sandor, directorul tehnic al A.B.A Crişuri. Instruţi şi organizaţi de către voluntarii CERC, tinerii au reuşit, în patru ore, să igienizeze întreg sectorul propus. În total s-au strâns 112 metri cubi de deşeuri dintre care aproximativ 16 metri cubi de material lemnos. A.B.A Crişuri va susţine şi în perioada următoare acţiuni de voluntariat fie că este vorba de iniţiativă locală, regională sau naţională. /ORADEA PRESS, http://oradeapress.ro/2014/03/28/aproape-200-de-elevi-au-igienizat-raul-barcau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://oradeapress.ro/2014/03/28/aproape-200-de-elevi-au-igienizat-raul-barcau

http://oradeapress.ro/2014/03/28/aproape-200-de-elevi-au-igienizat-raul-barcau

http://bihorstiri.ro/barcaul-fost-igienizat-cu-liceeni-voluntari

31.03.2014

VOLUNTARIAT PENTRU APE CURATEAproape 200 de voluntari, organizaţi de asociaţia CERC Suplacu de Barcău şi susţinunţi de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri au igienizat râul Barcău. Azi, s-a dat startul unei ample acţiuni de voluntariat. Echipaţi cu saci, mănuşi şi haine de protecţie, şi animaţi de dorinţa de a face un bine pentru mediu şi comunitate, elevii de la Grupul Şcolar Industrial Suplacu de Barcău şi cei de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Marca au ieşit pe malurile râului Barcău pentru a le curăţa.În ajutor au venit şi voluntari din comunitate, din partea primăriilor Suplacu de Barcău şi Marca şi, nu în ultimul rând, şi din rândul angajaţilor A.B.A Crişuri. Acţiunea a început la ora 10, atât la Acumularea Suplacu de Barcău, cât şi în localitatea Marca. Echipele de voluntari s-au organizat de aşa manieră încât au reuşit să acopere cu suuces sectorul cuprins între Marca şi Suplacu de Barcău. „Deşeurile au fost colectate selectiv, întrucât am incercat să separăm materialul lemnos de PET-uri şi alte deşeuri. În fiecare luna, la barajul Suplacu de Barcău, angajaţii A.B.A Crişuri desfăşoară acţiuni de acest gen, dar din păcate, de fiecare dată cantitatea de deşeuri este mare. Acţiunea de voluntariat este bine venită, mai ales pentru tineri şi suntem convinşi că, în viitor, întreaga comunitate va răspunde din ce, în ce mai bine” a declarat Pasztor Sandor, director tahnic A.B.A Crişuri. Instruţi şi organizaţi de către voluntarii CERC, tinerii au reuşit,în patru ore, să igienizeze întreg sectorul propus. În total s-au strâns 112 mc de deşeuri dintre care aproximativ 16 mc material lemnos. A.B.A Crişuri va susţine şi în perioada următoare acţiuni de voluntariat fie că este vorba de iniţiativă locală, regională sau naţională. /TRANSILVANIA TV, http://bihor.transilvania-tv.ro/voluntariat-pentru-ape-curate

VOLUNTARI pentru apeAproape 200 de voluntari, organizaţi de asociaţia CERC Suplacu de Barcău şi susţinunţi de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri au igienizat râul Barcău. Azi, 28 martie, s-a dat startul unei ample acţiuni de voluntariat. Echipaţi cu saci, mănuşi şi haine de protecţie, şi animaţi de dorinţa de a face un bine pentru mediu şi comunitate, elevii de la Grupul Şcolar Industrial Suplacu de Barcău şi cei de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Marca au ieşit pe malurile râului Barcău pentru a le curăţa. În ajutor au venit şi voluntari din comunitate,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://bihor.transilvania-tv.ro/voluntariat-pentru-ape-curate

31.03.2014

din partea primăriilor Suplacu de Barcău şi Marca şi, nu în Acţiunea a început la ora 10, atât la Acumularea Suplacu de Barcău, cât şi în localitatea Marca. Echipele de voluntari s-au organizat de aşa manieră încât au reuşit să acopere cu suuces sectorul cuprins între Marca şi Suplacu de Barcău. ultimul rând, şi din rândul angajaţilor A.B.A Crişuri. „Deşeurile au fost colectate selectiv, întrucât am incercat să separăm materialul lemnos de PET-uri şi alte deşeuri. În fiecare luna, la barajul Suplacu de Barcău, angajaţii A.B.A Crişuri desfăşoară acţiuni de acest gen, dar din păcate, de fiecare dată cantitatea de deşeuri este mare. Acţiunea de voluntariat este bine venită, mai ales pentru tineri şi suntem convinşi că, în viitor, întreaga comunitate va răspunde din ce, în ce mai bine.” Pasztor Sandor, director tahnic A.B.A Crişuri. Instruţi şi organizaţi de către voluntarii CERC, tinerii au reuşit,în patru ore, să igienizeze întreg sectorul propus. În total s-au strâns 112 mc de deşeuri dintre care aproximativ 16 mc material lemnos. A.B.A Crişuri va susţine şi în perioada următoare acţiuni de voluntariat fie că este vorba de iniţiativă locală, regională sau naţională. /LUME LUME, http://www.lumelume.ro/news/voluntariat-pentru-ape-curate

Ecologizare între judeţe. Peste 200 de elevi dintre Bihor şi Sălaj au curățat malurile râului BarcăuRomânii aruncă deşeuri în apă fără a fi conştienți de problemele pe care le pot provoca mediului. Este concluzia specialiştilor în hidrologie din Bihor, care au organizat vineri o acțiune de curăţare a râului Barcău. Împărțiți în mai multe tabere, elevii transformaţi în voluntari au curățat tot lacul de acumulareCând au văzut că nu se pot plimba pe malurile Barcăului din cauza mizeriilor, peste 200 de elevi din Suplacu de Barcău şi din comuna Marca, din județul Sălaj, au decis să ia atitudine. Tinerii au pus mâna pe saci şi pe lopeți pentru a face curat. Pe lângă poluarea apei, gunoaiele aruncate pot provoca şi alte probleme. O cantitate mare de deşeuri în apă poate înfunda barajul, iar zona poate fi inundată de ape. "În situații mai dificile ne pot obtura evacuările de la baraj şi avem în permanență această preocupare de a ține curate deschiderile de la baraj", spune Sandor Pasztor, directorul tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. În cele patru ore ale acţiunii, cei peste 200 de voluntari au strâns sute de saci cu resturi menajere. /DIGI 24

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.lumelume.ro/news/voluntariat-pentru-ape-curate

31.03.2014

ORADEA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Ecologizare+intre+judete+Peste+200+de+elevi+dintre+Bihor+si+Sala

Supăraţi pe stat de 27 de ani. Barajul de la Mihăileni creează probleme sătenilorZeci de familii din satul hunedorean Mihăileni au ieşit în stradă pentru a cere să fie reparate una dintre erorile perioadei comuniste: exproprierile care au fost făcute în 1987 pentru a face loc unui baraj şi lac de acumulare. Au primit atunci câţiva bani pentru terenurile şi gospodăriile lor, iar barajul nici până astăzi nu a devenit funcţional. Lucrările de excavare prelungite le seacă fântânile şi menţin pericolul alunecărilor de teren. /TVR Stiri, http://stiri.tvr.ro/suparati-pe-stat-de-27-de-ani-barajul-de-la-mihaileni-creeaza-probleme-satenilor_42398_video.html#view

Protest al sătenilor din satul Mihăileni. Oamenii cer oprirea activităţii unei balastiere şi despăgubiri pentru terenuriZeci de săteni din satul Mihăileni, afectaţi de exproprierile pentru construcţia barajului, au protestat vineri în zona unei balastiere amenajate pe albia râului Crişul Alb. Oamenii au solicitat întreruperea exploatării de pietriş şi balastru, precum şi despăgubiri pentru terenurile care le aparţin şi urmează să fie inundate. Sătenii din Mihăileni se tem că lucrările de excavare în albia Crişului Alb i-ar putea lăsa fără apă în fântâni şi cer de urgenţă oprirea activităţii balastierei. Mai mult, oamenii sunt supăraţi că balastrul nu este folosit pentru finalizarea lucrărilor la baraj, ci ar fi vândut mai departe de Administraţia Bazinală Apele Române. Nemulţumiri peste nemulţumiri. Problemele locuitorilor satului Mihăileni au început în 1987, când au fost demarate lucrările la baraj. Oamenii au fost expropriaţi şi ar fi trebuit să primească locuinţe într-un cartier nou, construit în municipiul Brad. Despăgubirile pentru terenuri, încasate înainte de 1990, au fost mici în raport cu preţurile actuale, iar sătenii cer să fie despăgubiţi la justa valoare a proprietăţilor lor. „Nemulţumirea majoră a cetăţenilor ţine de domeniul social. În primul rând este vorba de banii primiţi pentru expropriere în anul 1987. În al doilea rând,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://stiri.tvr.ro/suparati-pe-stat-de-27-de-ani-barajul-de-la-mihaileni-creeaza-probleme-satenilor_42398_video.html#view

http://stiri.tvr.ro/suparati-pe-stat-de-27-de-ani-barajul-de-la-mihaileni-creeaza-probleme-satenilor_42398_video.html#view

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Ecologizare+intre+judete+Peste+200+de+elevi+dintre+Bihor+si+Sala

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Ecologizare+intre+judete+Peste+200+de+elevi+dintre+Bihor+si+Sala

31.03.2014

oamenii nu au titluri de proprietate pe casele construite în municipiul Brad. În al treilea rând, balastrul care este exploatat (din albia râului Crişul Alb, n.r.) nu este folosit la construirea barajului, ci este comercializat de Administraţia Bazinală Apele Române”, a declarat primarul comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş. În aşteptarea unui răspuns official. „Suntem ţinuţi de 25 de ani în stres. Casa promisă nu este făcută, pe teren am primit bani în bătaie de joc şi nu am mai putut construi nimic. Pe terenul de la Brad nu avem act de proprietate. Şi atunci, noi ce facem? A trecut viaţa pe lângă noi şi nu am mai făcut nimic. Dacă nu ne dă actele pe teren, să nu mai excaveze aici şi să plece”, spunea una dintre femeile care au protestat la Mihăileni. Reprezentaţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri şi ai Prefecturii Hunedoara au venit să discute cu cetăţenii nemulţumiţi şi urmează să formuleze un punct de vedere oficial în cursul acestei săptămâni. Potrivit primarului comunei Buceş, la finalizarea lucrărilor lacului de acumulare de la Mihăileni, apele vor acoperi 64 de case, căminul cultural şi magazinul sătesc. Mărcuş a mai spus că ar mai trebui expropriate 13 proprietăţi şi şase hectare de teren ce nu au fost cuprinse în decretul emis în anul 1987. Lucrările de construcţie a barajului de acumulare de la Mihăileni au început în anul 1987, dar investiţia nu a fost finalizată din cauza fondurilor insuficiente alocate.10,3 milioane de metri cubi de apă poate reţine barajul de la Mihăileni când va fi finalizat. /GLASUL HUNEDOAREI, http://www.glasul-hd.ro/Protest-al-sătenilor-din-satul-Mihăileni-Oamenii-cer-oprirea-activităţii-unei-balastiere-şi-despăgubiri-pentru-terenuri_12_18409.html

Teme de mediuLacuri pline cu deşeuri petroliere abandonate de ani de zile în BihorAdevărate lacuri pline cu deşeuri petroliere împânzesc mai multe zone din Bihor. Sunt moştenirea lăsată de sondele folosite de mai multe firme care au exploatat ţiţeiul în judeţ, scrie digi24.ro. Ele ar trebui curăţate de statul român, însă zecile de milioane de euro necesare pentru ecologizare nu există în buget, spune ministrul Mediului. “La nivelul judeţului Bihor s-au stabilit un număr de 10 depozite de deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului. Patru sunt deja ecologizate, iar 6 nu au început activitatea de ecologizare”, spune Viorel Ţepele, comisar şef al Gărzii de Mediu Bihor,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.glasul-hd.ro/Protest-al-s%C4%83tenilor-din-satul-Mih%C4%83ileni-Oamenii-cer-oprirea-activit%C4%83%C5%A3ii-unei-balastiere-%C5%9Fi-desp%C4%83gubiri-pentru-terenuri_12_18409.html

http://www.glasul-hd.ro/Protest-al-s%C4%83tenilor-din-satul-Mih%C4%83ileni-Oamenii-cer-oprirea-activit%C4%83%C5%A3ii-unei-balastiere-%C5%9Fi-desp%C4%83gubiri-pentru-terenuri_12_18409.html

31.03.2014

citat de digi24.ro. Un astfel de depozit există şi în apropierea comunei Suplacu de Barcău. “Acest depozit contaminat din zona Dolea a început în 1988, pe atunci era rafinăria Crişana. Conţine hidrocarburi, fel şi fel de produşi poluaţi care la ora actuală trebuie biodegradaţi ecologic”, explică Nicolae Tivadar, primarul comunei. Administrația locală se luptă acum să obţină fonduri europene pentru a ecologiza lacul cu produse petroliere deoarece în cazul unor ploi abundente, există riscul contaminării pânzei freatice. “Persoanele care consumă apă cu hidrocarburi aromatice din reziduri petroliere se pot îmbolnăvi într-o primă fază de afecţiuni gastro intestinale cu diverse grade de severitate”, atrage atenția Dorel Tîrţ, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor. /VOCEA TRANSILVANIEI, http://www.voceatransilvaniei.ro/lacuri-pline-cu-deseuri-petroliere-abandonate-de-ani-de-zile-bihor

Șase lacuri pline cu deşeuri petroliere zac abandonate în mai multe zone din BihorŞase gropi cu deşeuri petroliere zac abandonate de ani buni în Bihor. Este vorba despre vechile exploatări, care au aparținut unor firme intrate acum în faliment sau insolvenţă. Ele ar trebui curăţate de statul român. Zecile de milioane de euro necesare pentru ecologizare nu există în buget, spune ministrul Mediului. Adevărate lacuri pline cu deşeuri petroliere împânzesc mai multe zone din Bihor. Sunt moştenirea lăsată de sondele folosite de mai multe firme care au exploatat ţiţeiul în judeţ. "La nivelul judeţului Bihor s-au stabilit un număr de 10 depozite de deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului. Patru sunt deja ecologizate, iar 6 nu au început activitatea de ecologizare", spune Viorel Ţepele, comisar şef al Gărzii de Mediu Bihor. "Obligaţiile pentru decontaminare depăşesc bugetele şi posibilităţile statului român. Trebuie să fie o acţiune continuă de cel puţin două decenii să ajungem la o situaţie în care aceste situri sunt în siguranţă sau chiar recondiţionate", susține Attila Korodi, ministrul Mediului. Un astfel de depozit există şi în apropierea comunei Suplacu de Barcău. "Acest depozit contaminat din zona Dolea a început în 1988, pe atunci era rafinăria Crişana. Conţine hidrocarburi, fel şi fel de produşi poluaţi care la ora actuală trebuie biodegradaţi ecologic", explică Nicolae Tivadar, primarul comunei. Administrația

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.voceatransilvaniei.ro/lacuri-pline-cu-deseuri-petroliere-abandonate-de-ani-de-zile-bihor

http://www.voceatransilvaniei.ro/lacuri-pline-cu-deseuri-petroliere-abandonate-de-ani-de-zile-bihor

31.03.2014

locală se luptă acum să obţină fonduri europene pentru a ecologiza lacul cu produse petroliere. "S-au luat probe de sol, probe de apă pentru resursele naturale ce pot fi afectate şi pe baza acestui proiect se pot accesa bani europeni", detaliază edilul-şef al comunei. În cazul unor ploi abundente, există riscul contaminării pânzei freatice. "Persoanele care consumă apă cu hidrocarburi aromatice din reziduri petroliere se pot îmbolnăvi într-o primă fază de afecţiuni gastro intestinale cu diverse grade de severitate", atrage atenția Dorel Tîrţ, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor. În Uniunea Europeană este aspru pedepsită aruncarea în natură chiar şi a uleiului uzat al unui autovehicul. În schimb, în România, există gropi imense întinse pe hectare ce conţin milioane de metri cubi de deşeuri petroliere periculoase, o adevărată bombă cu ceas pentru mediu. În Bihor, cele şase depozite ocupă o suprafaţă de peste două hectare. Cantitatea de deşeuri deversate în aceste gropi nu este cunoscut de nici o autoritate. /DIGI 24 ORADEA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Sase+lacuri+pline+cu+deseuri+petroliere+zac+abandonate+in+mai+mu

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAInterviu – Simpozion la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ziua Mondiala a Apei - dl. Ioan Rosu, director tehnic RAPM. /Tele Europa Nova

MHC-ul construit de Acord Impex SRL Năsăud, protejat de Apele Române prin clauze de confidenţialitate Proiectul care vizează construirea unei microhidrocentrale pe malul drept al râului Someş în oraşul Năsăud este plin de mari semne de întrebare. Deşi se bazează pe nişte acte aprobate de mânuța consilierilor locali, în anumite zone se forțează foarte mult nota. Interesele sunt foarte mari şi toate firele duc la primul gospodar al urbei, Mircea Romocea, care nu mai apare în actele firmei – SC Acord Impex SRL – ce vrea să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://gazetadebistrita.ro/stiri-cluj-investigatii/mhc-ul-construit-de-acord-impex-srl-nasaud-protejat-de-apele-romane-prin-clauze-de-confidentialitate/


http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Sase+lacuri+pline+cu+deseuri+petroliere+zac+abandonate+in+mai+mu

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Sase+lacuri+pline+cu+deseuri+petroliere+zac+abandonate+in+mai+mu

31.03.2014

construiască obiectivul, firmă care, de altfel, i-a aparținut acestuia până să fie ales în funcție. În aceeaşi zonă a Someşului, dar pe malul stâng, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăud (UCGN) vrea să implementeze un proiect similar pe un teren care le aparține, însă acest lucru este un adevărat piron în coastele SC Acord Impex SRL, dar şi a primarului. În ultima vreme, UCGN-ului i s-a pus gând rău, rivalii dorind desființarea acesteia. Continuăm cu încă un episod despre afacerile ascunse ale investiției care se conturează pe malul drept al Someşului Mare, la Năsăud, microhidrocentrala pe care vrea să o construiască SC Acord Impex SRL, firmă care până anul i-a aparținut actualului primar al Năsăudului, Mircea Romocea. Aşa cum precizam în numărul trecut al publicației noastre, misterul este foarte mare în jurul proiectului acestei investiții ce vizează construirea unei microhidrocentrale pe malul drept al Someşului, fiindcă se pare că nimeni nu are acces la acesta, în afara SC Acord Impex SRL, în calitate de titular al lucrărilor, şi SC Ionesc Sacis SRL, în calitate de executant al lucrărilor, precum şi conducerea de la Cluj a Administrației Bazinale a Apelor Române Someş-Tisa. Afirmăm aceasta, întrucât dintr-un răspuns dat unei adrese a Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăud, care a solicitat Administrației Bazinale Someş-Tisa să i se pună la dispoziție elemente din documentația de fundamentare a beneficiarului SC Acord Impex SRL, reiese că actele respective sunt CONFIDENŢIALE. Precizăm că solicitarea UCGN vine ca urmare a depunerii unui proiect similar, dar poziționat pe malul stâng al Someşului, ceea ce le dă dreptul să verifice toate aspectele legate de alte proiecte similare care ar putea să fie realizate în zonă în vederea corelării unor aspecte.Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene a depus în luna august anul trecut, la Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST), documentația necesară pentru obținerea avizului de gospodărire a apelor. Aproximativ o lună mai târziu, conducerea Administrației Bazinale dă un răspuns UCGN-ului, prin care i se aduce în vedere că documentația „nu cuprinde toate elementele tehnice şi de conținut precizate de Normativul aprobat prin Ordinul MMP nr. 799/2012 privind documentațiile de fundamentare a avizului de gospodărire a apelor”. Printre elementele tehnice şi de conținut pe care UCGN–ul nu le-ar fi specificat în documentația de avizare se numără şi CORELAREA funcțională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

31.03.2014

zonă şi ANALIZA INFLUENŢEI lucrărilor asupra altor lucrări hidrotehnice şi hidroedilitare din zonă, etc., având în vedere intenția de promovare a unei investiții similare pe malul drept al râului Someşul Mare, investiție ce deține aviz de gospodărire a apelor în valabilitate. În adresă însă nu stă niciunde precizat cine este celălalt investitor care a obținut avizul de gospodărire a apelor, pentru ca Uniunea să poată lua legătura cu acesta în vederea corelării datelor solicitate de Administrația Bazinală. Drept urmare, UCGN trimite o nouă adresă către ABAST, solicitându-i acesteia să li se pună la dispoziție un plan de situație şi o descriere a lucrărilor programate în zonă, inclusiv amplasarea obiectivului de pe malul drept al râului Someşul Mare – captare, priză, etc. – încastrarea pragului existent între cele două maluri şi eventual, alte detalii din avizul de gospodărire a apelor în valabilitate pentru investiția similară de pe malul drept, care să poată fi luate în calcul în propria documentație, evitând astfel posibile suprapuneri sau soluții tehnice neviabile pentru cele două investiții. Ce răspuns primeşte la această adresă UCGN, te lasă mască, fiindcă de aici se poate trage concluzia că Apele Române acordă avize pe principiul primul venit, primul servit, iar restul rămân cu buza umflată dacă primul nu doreşte concurență în zona de acțiune. Cam aşa stau lucrurile şi în situația dată, fiindcă documentația SC Acord Impex SRL a ajuns prima la ABAST, s-a solicitat clauza de confidențialitate, iar UCGN nu are acces la documente tocmai din cauza clauzei cu pricina. Astfel, în baza clauzei de confidențialitate solicitată de Acord Impex SRL, conducerea ABAST nu a dat UCGN niciun detaliu cu privire la cealaltă investiție şi nici măcar nu numeşte numele investitorului, dar nici a proiectantului acestuia.„Cu privire la solicitarea de a vă pune la dispoziție elemente din documentația de fundamentare a avizului de gospodărire a apelor emis ALTUI BENEFICIAR, vă informăm că în conformitate cu prevederile legale din domeniul de gospodărire a apelor beneficiarul avizului a solicitat clauza de confidențialitate a datelor şi documentațiilor depuse. În aceste condiții (…) vă putem pune la dispoziție spre CONSULTARE, la sediul nostru (…), DOAR AVIZUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR emis BENEFICIARULUI RESPECTIV.Corelarea funcțională sub aspect hidrotehnic cu lucrările existente sau programate în zonă (…), este o acțiune care necesită a fi îndeplinită de către PROIECTANŢI, (…). Menționăm că instituția noastră îşi manifestă deschiderea pentru o bună colaborare cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

31.03.2014

investitorii, care în calitate de beneficiari au posibilitatea de a rezolva CORELAREA LUCRĂRILOR printr-o COOPERARE POZITIVĂ, pentru a găsi soluțiile tehnice acceptabile”, se precizează în adresa transmisă de ABAST, Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene.Cum funcționează această cooperare pozitivă a Apelor Române atât timp cât este permisă clauza de confidențialitate, rămâne un mare mister, pe care probabil doar instituția în cauză îl poate desluşi şi înțelege, fiindcă practic în astfel de situații nu se poate vorbi de vreo concurență loială. Problema privind această clauză de confidențialitate cu privire la proiectele de construire a microhidrocentralelor a fost pusă pe tapet şi de Asociația Română de Mediu – 1998 care a semnalat aceste aspect atât Ministerului Mediului, cât şi Comisariatului General al Gărzii de Mediu. Cât despre corelarea datelor din proiectul UCGN şi cel al Acord Impex SRL în condițiile în care există această clauză, cererea ABAST pare imposibil de îndeplinit. /Gazeta de Bistrita,http://gazetadebistrita.ro/stiri-cluj-investigatii/mhc-ul-construit-de-acord-impex-srl-nasaud-protejat-de-apele-romane-prin-clauze-de-confidentialitate/

Malurile râului Cavnic trebuie consolidate La Cavnic este nevoie de consolidarea malurilor râului Cavnic, iar pentru a fi demarate lucrările specifice, autoritățile locale vor face demersuri la Apele Române Cluj şi la Ministerul Mediului. Primarul Alexandru Dragoş a asigurat că există un studiu de fezabilitate depăşit, care trebuie actualizat, ulterior urmând a fi întocmit un proiect pe această linie. „Avem probleme deosebite de eroziune a malurilor şi este pericol de surpare a acestora în mai multe locații, pe cursul râului Cavnic. În jur de 11 kilometri este cursul apei prin oraş, iar necesitățile de a interveni cu nişte consolidări sunt stringente pe anumite segmente. Există 11 puncte problematice, în care trebuie să intervenim de urgență cu anumite lucrări de consolidare. Sumele necesare pentru acestea se ridică la circa 20.000 lei şi vor fi suportate din bugetul local, fiind considerate priorități, deoarece sunt amenințate gospodăriile căvnicarilor”, a conchis primarul urbei, Alexandru Dragoş. În urmă cu patru ani, s-au realizate ziduri de consolidare ale malurilor pe o distanță de 250 metri liniari, pe cursul râului, în locuri care au prezentat probleme. Însă, de fiecare dată când se înregistrează măriri ale albiei, apar problemele. În 2011 au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23



31.03.2014

fost inundații şi apărările de maluri realizate s-au distrus în mare parte. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/malurile-raului-cavnic-trebuie-consolidatePREFECTURA VA VERIFICA SALUBRIZAREA APELOR CURGATOARE

PREFECTURA VA VERIFICA SALUBRIZAREA APELOR CURGATOARELuni, 31.03.2014 Garda de Mediu Maramureş demarează controlul tematic privind salubrizarea la nivelul județului. În prima fază vor fi trimise adrese catre toate UAT-urile din Maramures, prin care sunt atentionate despre derularea actiunii. In perioada 31.03.2014 - 30.04.2014 autoritățile locale au obligația de a verifica în teren modul în care se desfăşoară activitatea de salubrizare, urmând ca mai apoi, acolo unde vor fi înregistrate nereguli, Garda de Mediu să aplice sancțiuni. Conform comisarului şef al Garzii de Mediu Maramureş dr. ing. Ioan Ștrempel, din experiența anilor trecuți sunt avute în vedere câteva puncte "fierbinți" la nivel de judeş: zona Pietriş (Cufoaia - Tg. Lapuş), Rona de Sus-Rona de Jos (Pârâu Ronişoara), Poienile de sub Munte, Strâmtura, Suciu de Sus, Bârsana şi altele. De menționat că Sistemul de Gospodărire a apelor Maramureş a demarat deja acțiunea de control pe linie de salubrizare şi igienizare a albiilor minore şi malurilor cursurilor de apă din județ. /NeCenzurat, http://www.necenzuratmm.ro/administratie/43047-prefectura-va-verifica-salubrizarea-apelor-curgatoare.html

MARAMUREŞ: Garda de Mediu demarează controlul tematic privind salubrizarea la nivelul judeţuluiLuni, 31 martie, Garda de Mediu Maramureş demarează controlul tematic privind salubrizarea la nivelul județului. În prima fază vor fi trimise adrese catre toate UAT-urile din Maramures, prin care sunt atentionate despre derularea actiunii. In perioada 31 martie - 30 aprilie, autoritățile locale au obligația de a verifica în teren modul în care se desfăşoară activitatea de salubrizare, urmând ca mai apoi, acolo unde vor fi înregistrate nereguli, Garda de Mediu să aplice sancțiuni .Conform comisarului şef al Garzii de Mediu Maramureş dr. ing. Ioan Ștrempel, din experiența anilor trecuți sunt avute în vedere câteva puncte "fierbinți" la nivel de județ: zona Pietriş (Cufoaia - Tg. Lapuş), Rona de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.necenzuratmm.ro/administratie/43047-prefectura-va-verifica-salubrizarea-apelor-curgatoare.html




http://www.infomm.ro/ro/detalii/malurile-raului-cavnic-trebuie-consolidate

31.03.2014

Sus-Rona de Jos (Pârâu Ronişoara), Poienile de sub Munte, Strâmtura, Suciu de Sus, Bârsana şi altele.De menționat că Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş a demarat deja acțiunea de control pe linie de salubrizare şi igienizare a albiilor minore şi malurilor cursurilor de apă din județ. /MaraMedia, http://maramedia.ro/maramures-garda-de-mediu-demareaza-controlul-tematic-privind-salubrizarea-la-nivelul-judetului/Sighet Online, http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=category&id=44:comunitate&layout=blog&Itemid=88/Ziare AZ, http://www.ziareaz.ro/ziare/articole/sighet-online/harta-gunoaielor---afl-care-sunt-zonele-din-maramure-transformate-in-rampe-ilegale.html

Teme de mediuPrimarul şi consilierii locali au efectuat o vizită pe teren, la Romaltyn "Poziția noastră e una fermă: nu permitem funcționarea unei astfel de instalații pe raza municipiului Baia Mare" - Cătălin CherecheşPrimarul Cătălin Cherecheş şi consilierii locali băimăreni au dat curs invitației lansate de societatea Romaltyn de a vizita fabrica, respectiv instalația de producție şi perimetrele pe care vor să le exploateze, dar şi iazul de decantare. Edilul spune că acțiunea de informare a fost binevenită, deoarece autoritatea locală trebuie să cunoască în amănunt toate datele pentru a lua o decizie corectă cu privire la oportunitatea unei astfel de investiții. Cătălin Cherecheş rămâne însă ferm pe poziții şi spune că indiferent de investițiile făcute de cei de la Romaltyn, nu va permite funcționarea unor activități de prelucrare prin metoda cianurării într-o zonă rezidențială, cum este cea în care se află uzina societății. Primarul spune că cea mai importantă problemă care trebuie rezolvată este cea a haldelor de steril existente, care generează permanent poluare. Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare"Poziția noastră este una fermă, dovedită şi prin procesele pe care le-am intentant, prin hotărârile de Consiliu Local care au fost adoptate, aceea de a nu permite, pe raza municipiului Baia Mare să funcționeze o astfel de instalație. Mă refer aici la perimetrul locuit, care poate fi definit ca zonă rezidențială şi de servicii. Problema importantă, care nu ține de societatea Romaltyn, ci de mediu şi comunitate, de obligațiile pe care le are statul român, de ecologizare, sunt aceste reziduuri. Și ce se întâmplă în relația cu mediul a acestei halde de steril şi a altor halde de steril existente nu fac altceva decât să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22273:primarul-i-consilierii-locali-au-efectuat-o-vizit-pe-teren-la-romaltyn-&catid=28:administratie&Itemid=6

http://www.ziareaz.ro/ziare/articole/sighet-online/harta-gunoaielor---afl-care-sunt-zonele-din-maramure-transformate-in-rampe-ilegale.html

http://www.ziareaz.ro/ziare/articole/sighet-online/harta-gunoaielor---afl-care-sunt-zonele-din-maramure-transformate-in-rampe-ilegale.html

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=category&id=44:comunitate&layout=blog&Itemid=88

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=category&id=44:comunitate&layout=blog&Itemid=88

http://maramedia.ro/maramures-garda-de-mediu-demareaza-controlul-tematic-privind-salubrizarea-la-nivelul-judetului

http://maramedia.ro/maramures-garda-de-mediu-demareaza-controlul-tematic-privind-salubrizarea-la-nivelul-judetului

31.03.2014

genereze o poluare permanentă a municipiului Baia Mare şi a oraşului Baia Sprie "Societatea Romaltyn nu poate garanta evitarea unui nou accident ecologicÎn acest moment, societatea Romaltyn nu are vreun aviz de mediu, chiar dacă se încearcă obținerea acestui document. Din partea administrației publice locale, Romaltyn are tot un "NU" hotărât, atâta vreme cât reprezentanții societății nu pot răspunde oficial, unor simple nelămuriri pe care edilul băimărean le are în legătură cu acest subiect. Mai mult, Romaltyn nu poate garanta evitarea unui accident ecologic ca cel din anul 2000, de la Aurul, ale cărui urmări sunt binecunoscute pe plan național şi internațional. Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare"Nu avem o decizie clară, la nivelul autorităților de mediu. Mai mult, încă nu s-a luat o decizie în cazul proceselor dintre Municipiul Baia Mare şi societatea Romaltyn. Sunt câteva lucruri de evaluat. Care este riscul pe care îl generează această zonă, cum se poate dezvolta ea dacă această haldă ar dispărea, dacă exploatarea haldei înseamnă o ecologizare reală, dacă după ce se exploatează această haldă terenul respectiv poate intra direct în circuitul economic sau doar s-a luat sterilul si pământul e infestat? Nu am vrea să fim păcăliți în ceea ce înseamnă evaluarea oportunității. Vreau să vedem dacă există vreun pericol, vreun risc de accident, ce se întâmplă în cazul unui potențial accident şi care e situația cu iazul de decantare? Dar decizia asta trebuie luată pe baza verdictelor date de specialişti, de instanță, de autoirtățile de mediu, de direcția de sănătate şi alte autorități competente. Personal, nu consider că simpla ridicare a acestei cantități de steril poate rezolva problema. Asta nu e ecologizare. Vreau să ştim dacă ecologizarea înseamnă inclusiv aducerea unui strat vegetal, înierbare, împădurire etc. Deocamdată, doar evaluăm această poveste a cianurii, a Romaltyn. Nu vreau să facem lucrurile din birou, de aceea am venit, să arătăm că suntem deschişi. Municipiul Baia Mare, Consiliul Local nu vor da nici un aviz de funcționare, decât dacă va exista la un moment dat o decizie clară şi fermă a autorităților de mediu şi a celorlalte instituții abilitate". Primarul nu e interesat de ofertele societății Romaltyn, ci doar de respectarea legii şi siguranța cetățenilorCu toate că reprezentanții Romaltyn au declarat că sunt dispuşi să se implice în comunitate, prin proiecte sociale sau culturale, primarul Cătălin Cherecheş nu este dispus să negocieze siguranța comunității şi sănătatea cetățenilor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

31.03.2014

Cătălin Cherecheş a spus foarte clar că vrea ca autoritatea locală să respecte legea şi dorința şi dreptul cetățenilor la un mediu sigur şi sănătos. Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare"Singurii care pot da un verdict corect sunt specialiştii de mediu. Care pot să ne spună care sunt vulnerabilitățile, riscurile la care se expune municipiul Baia Mare şi comunitatea. Tot ei ne pot spune şi care ar fi beneficiile financiare. Nu cred că trebuie să intrăm într-o zonă de târguială. Și am spus foarte clar acest lucru şi în Consiliul Local: noi trebuie să respectăm întru totul legea şi normele de mediu, sănătatea şi opinia cetățenilor. Faptul că cineva, în acest caz societatea Romaltyn, ne spune că oferă o suprafață de teren, un pachet de fonduri pentru implicare socială sau culturală, că vine cu fonduri pentru învățământ sau locuri de joacă, sunt lucruri care nu ne interesează legal. Pe noi ne interesează să respectăm legea, siguranța şi sănătatea comunității, dorința cetățenilor"/Graiul Maramuresului,http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22273:primarul-i-consilierii-locali-au-efectuat-o-vizit-pe-teren-la-romaltyn-&catid=28:administratie&Itemid=6

INVESTITIE – Ocolul Silvic Baia Mare amenajeaza cu un milion de lei o pepiniera proprie la FirizaOcolul Silvic Municipal Baia Mare va incepe de saptamana viitoare lucrarile la o viitoare pepiniera care va fi amplasata in Firiza. Este vorba despre o investitie de aproximativ un milion de lei, finantata atat de la bugetul local cat si prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. Scopul crearii acestei pepiniere este acela de a produce suficient puiet pentru plantarile proprii ale Ocolului Silvic, dar si de a creste diversi arbusti ornamentali care vor putea fi folositi pentru infrumusetarea municipiului. „Este o pepiniera in suprafata de un hectar, ce cuprinde trei sectii de cultura, trei solarii si o sera unde se vor produce puieti pentru necesarul de plantare al Ocolului Silvic Baia Mare. Puietii vor fi din diferite specii: molid, larice, gorun, stejar rosu, castan comestibil. Aceasta pepiniera a prins contur printr-un proiect finantat in proportie de 50% de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si 50% de la bugetul local”, a precizat Lia Lesan, responsabil investitii in cadrul Ocolului Silvic Municipal. Lucrarile la viitoarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27




31.03.2014

pepiniera vor incepe in 1 aprilie, termenul limita pentru receptia lucrarilor fiind luna septembrie 2015. Reprezentantii Ocolului Silvic spera ca primii puieti sa fie produsi in cel mult doi ani. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/95914/INVESTITIE-Ocolul-Silvic-Baia-Mare-amenajeaza-cu-un-milion-de-lei-o-pepiniera-proprie-la-Firiza-VIDEO-

SIGHET: Lacul Tepliţa a fost ecologizat de angajaţii AJVPS Sighet şi pescari voluntariMormane de deşeuri au fost strânse, ieri, de angajații Clubului de Vânători şi Pescari Sportivi Sighetu Marmației, ajutați de voluntari, în cadrul unei ample acțiuni de ecologizare a malului lacului Teplița, precum şi a spțiului verde din jurul lacului. Pescarii sigheteni şi angajații AJVPS Sighet, şi-au lăsat undițele acasă şi s-au înarmat cu mănuşi şi saci de unică folosință pentru a strânge: pungile de plastic, peturile abandonate, dar şi rămăşițele vegetale de pe lac şi de pe spațiul verde din jurul acestuia. Voluntarii au folosit o barcă pentru a aduna deşeurile de pe lac. Iubitori de natură, pescarii au văruit şi pomii din zonă pentru a-i feri de dăunători. Dorul Hotea, secretarul Clubului, susține că ar fi ideal ca în zonă să fie amplasate şi două containere în care vizitatorii să poată lăsa la plecare ambalajele din plastic sau conservele din metal. Acțiuni de ecologizare sunt întreprinse anual de reprezentanții Clubului de Vânători şi Pescari Sportivi Sighetu Marmației. /Maramedia, http://maramedia.ro/sighet-lacul-teplita-a-fost-ecologizat-de-angajatii-ajvps-sighet-si-pescari-voluntari

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAActiunea „Apa si Energia”organizata la Colegiul „Matei Basarab”Cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei, Mihaela Coca şi Cristina Dumitrescu, salariate ale Administraţiei Bazinale de Apă Olt, cu sprijinul directorului acestei instituţii, Daniel Băviţă, au organizat o acţiune de informare şi conştientizare la Colegiul Naţional de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea. Această activitate a avut loc în cadrul parteneriatului educaţional încheiat între cele două instituţii, sub sloganul „Apa şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://maramedia.ro/sighet-lacul-teplita-a-fost-ecologizat-de-angajatii-ajvps-sighet-si-pescari-voluntari

http://maramedia.ro/sighet-lacul-teplita-a-fost-ecologizat-de-angajatii-ajvps-sighet-si-pescari-voluntari

http://www.emaramures.ro/stiri/95914/INVESTITIE-Ocolul-Silvic-Baia-Mare-amenajeaza-cu-un-milion-de-lei-o-pepiniera-proprie-la-Firiza-VIDEO-



31.03.2014

Energia”, la clasa III-a C, sub îndrumarea doamnei profesor Gina Dîrleci. Cu aceasta ocazie, copiilor le-au fost oferite informaţii despre apă şi energie, despre legătura dintre apă şi energie, încurajându-i să păstreze curăţenia naturii, în special a apei, pentru că aceasta înseamnă viaţă şi ne dă sănătate. De altfel, elevii a fost receptivi la toate informaţiile primite. Datorită feedbackului pozitiv oferit din partea copiilor, organizatorii acţiunii din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Olt au promis că se vor mai întâlni şi cu alte ocazii. La finalul evenimentului, elevii au fost recompensaţi, din partea ABA Olt, cu diplome şi cadouri. Scopul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, prin acţiunile pe care le întreprinde prin şcoli, este de a crea nişte comportamente permanente în rândul copiilor pentru a proteja apa şi mediul, astfel încât, atunci când vor ajunge la rândul lor adulţi să promoveze aceste idei. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/25502-aciunea-apa-i-energia-organizat-la-colegiul-matei-basarab.html

Ziua Mondială a Apei a continuat la ABA Olt şi săptămâna trecută, cu elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 10, printr-un concurs de desen pe tema apa şi mediuAdministratia Bazinala de Apa Olt, condusa de director, Daniel Bavita au organizat in cinstea Zilei Mondiale a Apei 2014 o actiune de informare si constientizare la Scoala Gimnaziala nr.10 Rm. Valcea. Aceasta actiune a fost desfasurata in baza parteneriatului incheiat intre cele doua institutii sub sloganul ,,APA SI ENERGIA” si a fost derulata la clasa IV-a D sub indrumarea doamnei profesoare Catalina Pantelimon cu sprijinul doamnei directoare Adriana Statie. Copiii au fost receptivi la mesajele transmise de salariatele ABA Olt Mihaela Coca si Cristina Dumitrescu. Prin organizarea unor astfel de acţiuni ABA Olt isi propune incurajarea copiilor, să păstreze curăţenia naturii, în special a apei, urmarind crearea unor comportamente permanente în rândul acestora pentru a proteja mediul, astfel încât atunci când vor ajunge la rândul lor adulţi să promoveze aceste idei. Copiii au fost receptivi şi fiecare elev a participat în cadrul concursului cu câte un desen pe tema de apa si mediu. La finalul actiunii, elevii au fost recompensati

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/25502-aciunea-apa-i-energia-organizat-la-colegiul-matei-basarab.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/25502-aciunea-apa-i-energia-organizat-la-colegiul-matei-basarab.html

31.03.2014

din partea Administratiei Bazinale de Apa Olt, cu diplome si cadouri. /Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=8057

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABAHărţile de hazard, avizateAşa cum am anunțat, la sfârşitul săptămânii trecute a avut loc şedința Comitetului de Bazin Argeş-Vedea, ocazie cu care au fost avizate ultimele hărți de hazard la inundații realizate de Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea (ABAAV). Pe baza acestor documente şi a protocoalelor încheiate între consiliile județene şi Apele Române, în perioada următoare vor fi realizate şi hărțile de risc la inundații, care vor fi predate Comisiei Europene până la 31 decembrie 2014. Avându-se în vedere că aceste tipuri de hărți sunt de interes general şi oferă informații exacte cu ajutorul cărora pot fi gestionate mai bine situațiile de urgență cauzate de inundații, s-a propus ca ele să fie introduse în planurile de urbanism ale localităților. Totodată, conducerea ABAAV a prezentat principalele probleme de gospodărire a apelor identificate la nivelul bazinului hidrografic Argeş-Vedea. Acestea sunt poluarea cu substanțe organice, cu nutrienți şi cu substanțe periculoase, precum şi alterările hidromorfologice. “O cauză semnificativă a poluării, preciza Dumitru Ciobanu, directorul ABAAV, sunt emisiile de ape uzate, insuficient epurate sau neepurate, provenind de la aglomerări umane, cât şi sursele de ape industriale şi agricole. Acest document va constitui baza de pregătire şi realizare a celui de-al doilea plan de management al bazinului hidrografic Argeş-Vedea, care va acoperi cele mai importante probleme privind gospodărirea apelor, inclusiv programele de măsuri pentru reducerea poluării apelor în următorii şase ani”. /Argesul, http://ziarulargesul.ro/29518-hartile-de-hazard-avizate.html

Hărțile de hazard avizate în cadrul ședinței Comitetului de Bazin /Arges plus, http://www.argesplus.ro/hartile-de-hazard-avizate-cadrul-sedintei-comitetului-de-bazin.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.argesplus.ro/hartile-de-hazard-avizate-cadrul-sedintei-comitetului-de-bazin.html

http://www.argesplus.ro/hartile-de-hazard-avizate-cadrul-sedintei-comitetului-de-bazin.html

http://ziarulargesul.ro/29518-hartile-de-hazard-avizate.html

http://www.timpuldevalcea.net/?p=8057

31.03.2014

Echipa Let’s do it Giurgiu! a lansat un nou proiect

/Cuvantul Liber, www.cuvantulliber.ro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.cuvantulliber.ro/

31.03.2014

Ecologizare pe Canalul Plantelor, de Ziua Mondiala a Apei

/Cuvantul Liber, www.cuvantulliber.ro

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABAAcuzaţii nefondate din partea senatorului (traducere)Marius Paşcan, senator de Mureş s-a adresat ministrului mediului şi schimbărilor climatice împotriva d-lui Dávid Csaba. Era nemulţumit de faptul că din nou acesta conduce Administraţia Bazinală de Apă Mureş, deşi în trecut a fost intentat proces împotriva lui pentru corupţie. A ieşit la iveală faptul că dânsul nu mai este director, iar cazul a fost încheiat în 2012.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.cuvantulliber.ro/

31.03.2014

Marius Paşcan, senator PDL de Mureş, fost prefect al județului Mureş – care recent se îngrijora şi pentru „avuția română” în cazul retrocedărilor de păduri-, în data de 24 martie s-a adresat ministrului mediului şi schimbărilor climatice Korodi Attila, susținând că Administrația Bazinală de Apă Mureş este condusă din nou de persoane împotriva cărora în trecut a existat plângere penală şi proces. Lucrările şi contractele sunt adjudecate şi prelungite în baza preferințelor de partid, afirma acesta şi -după părerea lui-totul a început încă de pe vremea când Borbély László era ministru. Mai departe, preşedintele consiliului Județean Ciprian Dobre, profitând de guvernarea PNL, promovase în funcții de conducere la Administrația Bazinală de Apă „prietenii”, de exemplu în funcția de director pe Ervin Molnar. Senatorul a afirmat despre Dávid Csaba (foto), că a fost acuzat de corupție şi conflict de interese, cu bănuiala că firma lui privată a primit contracte de la Administrația Bazinală de Apă condusă de el şi organele de control au constatat nereguli în privința cheltuielii banilor publici. La solicitarea Székelyhon.ro purtătorul de cuvânt a Administrației Bazinale de Apă, Simon Emese a relatat ca, începând cu 20 martie 2014 conducătorul instituției este inginer Ioan Mihail Blaga, după ce pe 19 martie anul curent a incetat mandatul d-lui Ervin Molnar, tranziția de câteva zile fiind asigurată de către Dávid Csaba, care de atunci-adică în continuare- îndeplineşte funcția de director tehnic. Din surse neoficiale am aflat despre Ioan Mihail Blaga, de profesie electrotehnician, susținut de PSD, că vine din sectorul privat,a fost director regional 10 ani (între 2001 şi 2011) la o firmă de telecomunicații, apoi la o întreprindere de construcții. În legătură cu acuzațiile aduse d-lui Dávid Csaba acesta ne a comunicat că nu sunt adevărate. „S-a întâmplat încă în 2009, când la sesizarea unui anumit Alexandru Fodor a fost începută o anchetă împotriva mea, dar a reieşit că această persoană nu există. În 2012 DNA a constatat că acestă cauză este nefondată, de aceea nici nu a mai avut loc procesul” – ne-a informat Dávid Csaba. /Székelyhon.ro, http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/alaptalan-feltamasztott-szenatori-vadak

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/alaptalan-feltamasztott-szenatori-vadak

http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/alaptalan-feltamasztott-szenatori-vadak

31.03.2014

Teme similareCAA, partener de cinci ani consecutiv la evenimentul „Apa – o prioritate mondială”Vineri, 21 martie, la Colegiul Național „Emil Negruțiu” din Turda s-a desfăşurat concursul județean „Apa – o prioritate mondială”, organizat cu ocazia Zilei Internaționale a apei. Evenimentul a ajuns la a V-a ediție, iar de cinci ani, chiar de la debutul activitatii, Compania de Apă ARIEȘ este partener, atât prin participarea la jurizarea proiectelor, cât şi la premierea participanților. Și anul acesta CAA a oferit 4 premii câştigătorilor Concursului de pictură cu tema APEI şi a acordat 22 de premii elevilor care şi-au prezentat proiectele. Fiecare echipă, coordonată de către un profesor, a făcut prezentări originale, tratând diferit subiectul APEI. Seriozitatea şi originalitatea au fost remarcate de juriu, acesta notând şi clasificând proiectele obiectiv şi explicând fiecărui participant motivele pentru care au obținut punctajele. Concursul a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Turda, Colegiul „Emil Negruțiu” şi Societatea Culturală Filarmonia. /Ziarul21 Cj, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/14193-caa-partener-de-cinci-ani-consecutiv-la-evenimentul-apa--o-prioritate-mondial/Turdanews Cj, http://www.turdanews.net/articole/economie/29189-caa-partener-de-cinci-ani-consecutivi-la-evenimentul-apa-o-prioritate-mondiala.html

Nemulțumiți de despăgubiriZeci de săteni din Mihăileni cer întreruperea lucrărilor la lacul de acumulareSăteni din localitatea Mihăileni, comuna Buceş, şi-au exprimat nemulțumirile legate de construcția barajului de acumulare de pe Crişul Alb. Aceştia au ales să protesteze în preajma unei balastiere şi au cerut sistarea lucrărilor de exploatare pentru că acestea le-ar infesta apa din fântâni. O altă nemulțumire a protestatarilor a fost legată şi de sumele mult prea mici primite ca şi despăgubire pentru terenurile cedate. La protestul organizat ad-hoc, vinerea trecută, de localnicii din Mihăileni au venit şi reprezentanții Administrației Bazinele Apă Crişuri, dar şi ai Prefecturii Hunedoara. Aceştia au consemnat doleanțele sătenilor, dar şi a autorităților locale şi vor încerca în această săptămână să găsească o rezolvare. Lucrările de construcție a barajului de la Mihăileni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.turdanews.net/articole/economie/29189-caa-partener-de-cinci-ani-consecutivi-la-evenimentul-apa-o-prioritate-mondiala.html

http://www.turdanews.net/articole/economie/29189-caa-partener-de-cinci-ani-consecutivi-la-evenimentul-apa-o-prioritate-mondiala.html

http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/14193-caa-partener-de-cinci-ani-consecutiv-la-evenimentul-apa--o-prioritate-mondial




31.03.2014

au fost demarate în 1987 însă, nici până în prezent, nu au fost finalizate din lipsă de fonduri.Despăgubiri infime, pagube semnificativeO nemulțumire mai veche a localnicilor este legată de sumele primite ca şi despăgubire pentru terenurile ce le-au fost luate în vederea construirea lacului de acumulare a barajului de la Mihăileni. Mai mult, cetățenii ale căror gospodării vor fi inundate ar fi trebuit să primească o locuință în municipiul Brad, însă acestea nu au fost finalizate în totalitate. „Principala nemulțumire a cetățenilor este legată de banii primiți pentru expropiere în 1987. Mai mult, oamenii nu au titluri de proprietate pe casele construite în municipiul Brad, iar, pe de altă parte, balastrul care este exploatat din Crişul Alb nu este folosit la construirea barajului, ci este comercializat de Administrația Bazinală Apele Române”, susține primarul comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş. Localnicii au primit înainte de 1990 sume infime drept despăgubire pe terenul care le-a fost luat. „În anul 1987 am fost expropiați cu 15 şi 20 de bani pe metru pătrat, ceea ce nu este corect. De asta dorim să se recalculeze prețul terenului, de la minim cinci euro pe metru pătrat”, a precizat unul dintre protestatari. Potrivit edilului-şef din Buceş, când lacul de acumulare va fi finalizat, apele vor inunda 64 de case şi căminul cultural, iar în cartierul nou din municipiul Brad, unde ar trebui mutați sătenii, mai trebuie construite 14 locuințe. /Servus Hunedoara, HD, http://www.servuspress.ro/nemultumiti-de-despagubiri_89311.html

Fură arbori ”ca-n codru”Trei bărbați din comuna Dobra, cu vârste cuprinse între 38 şi 44 de ani, s-au ales cu dosar penal pentru că au tăiat şi furat mai mulți arbori. Polițişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice au efectuat, la sfârşitul săptămânii trecute, un control, în urma căruia au identificat, pe raza comunei Cerbăl, pe un teren situat în fondul forestier național proprietatea statului şi aflat în administrarea Ocolului Silvic, 14 cioate din specia molid, de diferite dimensiuni. Polițiştii au stabilit că arborii au fost tăiați fără drept şi furați de către cei trei bărbați. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru tăiere, fără drept şi furt de arbori. Trei bărbați din comuna Dobra, cu vârste cuprinse între 38 şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.servuspress.ro/nemultumiti-de-despagubiri_89311.html

http://www.servuspress.ro/nemultumiti-de-despagubiri_89311.html

31.03.2014

44 de ani, s-au ales cu dosar penal pentru că au tăiat şi furat mai mulți arbori. Polițişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice au efectuat, la sfârşitul săptămânii trecute, un control, în urma căruia au identificat, pe raza comunei Cerbăl, pe un teren situat în fondul forestier național proprietatea statului şi aflat în administrarea Ocolului Silvic, 14 cioate din specia molid, de diferite dimensiuni. Polițiştii au stabilit că arborii au fost tăiați fără drept şi furați de către cei trei bărbați. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru tăiere, fără drept şi furt de arbori. /Servus Hunedoara, HD, http://www.servuspress.ro/fura-arbori-ca-n-codru_89329.html

Protest al sătenilor din satul Mihăileni. Oamenii cer oprirea activităţii unei balastiere şi despăgubiri pentru terenuriZeci de săteni din satul Mihăileni, afectați de exproprierile pentru construcția barajului, au protestat vineri în zona unei balastiere amenajate pe albia râului Crişul Alb. Oamenii au solicitat întreruperea exploatării de pietriş şi balastru, precum şi despăgubiri pentru terenurile care le aparțin şi urmează să fie inundate. Sătenii din Mihăileni se tem că lucrările de excavare în albia Crişului Alb i-ar putea lăsa fără apă în fântâni şi cer de urgență oprirea activității balastierei. Mai mult, oamenii sunt supărați că balastrul nu este folosit pentru finalizarea lucrărilor la baraj, ci ar fi vândut mai departe de Administrația Bazinală Apele Române.Nemulţumiri peste nemulţumiriProblemele locuitorilor satului Mihăileni au început în 1987, când au fost demarate lucrările la baraj. Oamenii au fost expropriați şi ar fi trebuit să primească locuințe într-un cartier nou, construit în municipiul Brad. Despăgubirile pentru terenuri, încasate înainte de 1990, au fost mici în raport cu prețurile actuale, iar sătenii cer să fie despăgubiți la justa valoare a proprietăților lor. „Nemulțumirea majoră a cetățenilor ține de domeniul social. În primul rând este vorba de banii primiți pentru expropriere în anul 1987. În al doilea rând, oamenii nu au titluri de proprietate pe casele construite în municipiul Brad. În al treilea rând, balastrul care este exploatat (din albia râului Crişul Alb, n.r.) nu este folosit la construirea barajului, ci este comercializat de Administrația Bazinală Apele Române”, a declarat primarul comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.servuspress.ro/fura-arbori-ca-n-codru_89329.html

31.03.2014

În aşteptarea unui răspuns oficial„Suntem ținuți de 25 de ani în stres. Casa promisă nu este făcută, pe teren am primit bani în bătaie de joc şi nu am mai putut construi nimic. Pe terenul de la Brad nu avem act de proprietate. Și atunci, noi ce facem? A trecut viața pe lângă noi şi nu am mai făcut nimic. Dacă nu ne dă actele pe teren, să nu mai excaveze aici şi să plece”, spunea una dintre femeile care au protestat la Mihăileni. Reprezentați ai Administrației Bazinale de Apă Crişuri şi ai Prefecturii Hunedoara au venit să discute cu cetățenii nemulțumiți şi urmează să formuleze un punct de vedere oficial în cursul acestei săptămâni. Potrivit primarului comunei Buceş, la finalizarea lucrărilor lacului de acumulare de la Mihăileni, apele vor acoperi 64 de case, căminul cultural şi magazinul sătesc. Mărcuş a mai spus că ar mai trebui expropriate 13 proprietăți şi şase hectare de teren ce nu au fost cuprinse în decretul emis în anul 1987. Lucrările de construcție a barajului de acumulare de la Mihăileni au început în anul 1987, dar investiția nu a fost finalizată din cauza fondurilor insuficiente alocate. 10,3 milioane de metri cubi de apă poate reține barajul de la Mihăileni când va fi finalizat. /Glasul Hunedoarei , HD, http://glasul-hd.ro/Protest-al-sătenilor-din-satul-Mihăileni-Oamenii-cer-oprirea-activității-unei-balastiere-şi-despăgubiri-pentru-terenuri_12_18409.html

Primăria Orăştie concesionează lacul ȘumuştăuPrimăria Orăştie concesionează prin licitație publică zona de agrement "Șumuştău", durata concesiunii fiind de zece ani. Prețul de pornire la licitație este de 0,3 lei/metru pătrat/an, iar data limitată de depunere a ofertelor este 8 aprilie 2014, ora 9.30, la biroul Registratură. Documentația de atribuire se poate obține de la Compartimentul Achiziții Publice din cadrul Direcției Tehnice a Primăriei Orăştie. Persoanele interesate pot intra în posesia documentației de atribuire în urma unei solicitări scrise, depusă şi înregistrată la biroul Registratură. Data limită pentru solicitarea de clarificări este 4 aprilie 2014.Taxa de documentație este 50 de lei, garanția de licitație, 10.000 de lei, iar taxa de participare la licitație, 10 lei. Deschiderea ofertelor va avea loc în 8 aprilie, la ora 10.00, la sediul Primăriei Orăştie. Reprezentanții Primăriei Orăştie au anunțat în ianuarie anul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://glasul-hd.ro/Protest-al-s%C4%83tenilor-din-satul-Mih%C4%83ileni-Oamenii-cer-oprirea-activit%C4%83%C5%A3ii-unei-balastiere-%C5%9Fi-desp%C4%83gubiri-pentru-terenuri_12_18409.html



31.03.2014

acesta că va fi organizată o licitație pentru concesionarea lacului Șumuştău, după ce firma care a avut până atunci concesiunea a renunțat la contract. Firma a solicitat anul trecut Primăriei Orăştie diminuarea redevenței până la suma de 2.000 de euro anual şi mărirea duratei de concesiune la 20 de ani, motivând că, în perioada 2012-2013, activitatea de pescuit sportiv a scăzut din cauza că suprafața lacului s-a diminuat considerabil, a scăzut adâncimea medie a apei şi astfel nu s-a putut face o nouă repopulare. Proiectul de modificare a contractului de concesiune nu a fost aprobat de consilierii locali ai Orăştiei în ultima şedință de anul trecut. /HunedoaraMea.ro, HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/prim%C4%83ria-or%C4%83%C8%99tie-concesioneaz%C4%83-lacul-%C8%99umu%C8%99t%C4%83u

Teme de mediu97 milioane de lei pentru Mureş! Vor fi boicotate?Consiliul Județean (CJ) Mureş se pregăteşte să dea undă verde pentru demararea licitației de atribuire a unui contract cu o valoare de peste 97 de milioane de lei, pe o durată de cinci ani. Este unul din cele mai mari contracte cu finanțare din bani publici pe care o autoritate din județul Mureş îl scoate la bătaie, în condițiile în care vorbim despre finanțare venită direct de la cetățeni, prin plata unei taxe (în cazul de față de salubritate), spre deosebire de contractele cu finanțare europeană nerambursabilă, unde întârzierile la plată sunt de ordinul lunilor sau, uneori, trecute de un an.Despre ce este vorba?Concret, în şedința ordinară de săptămâna trecută, consilierii județeni au aprobat „Proiectul de hotărâre privind aprobarea măsurilor propuse de colectivul de coordonare şi supervizare constituit în vederea atribuirii delegării gestiunii depozitului ecologic zonal şi a stației de tratare mecano-biologică din localitatea Sînpaul, județul Mureş”. Tradus din limbaj birocratic după şedință, preşedintele CJ Ciprian Dobre a încercat să explice despre ce este vorba: „Astăzi am făcut împreună cu colegii noştri consilieri județeni un pas mare înainte, pentru că am aprobat practic măsurile propuse de colectivul de lucru din cadrul CJ în vederea atribuirii delegării. De fapt, este vorba despre primul pas în ceea ce priveşte întocmirea caietului de sarcini pentru cel care va participa la licitația de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.hunedoaramea.ro/article/prim%C4%83ria-or%C4%83%C8%99tie-concesioneaz%C4%83-lacul-%C8%99umu%C8%99t%C4%83u

http://www.hunedoaramea.ro/article/prim%C4%83ria-or%C4%83%C8%99tie-concesioneaz%C4%83-lacul-%C8%99umu%C8%99t%C4%83u

31.03.2014

operare a gestiunii deşeurilor la nivelul județului Mureş. Și aici vorbim în special şi de stația de tratare mecano-biologică şi depozitul ecologic, unde urmează să fie păstrate pentru viitor reziduurile care vin de la stația de tratare mecano-biologică. Este un pas important, următorul este licitația pentru operatorul de deşeuri la nivelul județean”. Concret, se caută operatorul care va gestiona stațiile de transfer, de tratare mecano-biologică, precum şi depozitul zonal de deşeuri de la Sînpaul, unde se vor colecta toate deşeurile din județul Mureş, mai puțin zona Sighişoara, care are depozit propriu.Intrând puţin mai tare în detalii……aflăm că documentația pentru operatorii interesați de contract ar putea fi disponibilă în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) în circa două săptămâni. „Începând de luni (n. red. azi, 31 martie), pregătim toate formalitățile pentru transmiterea documentației de atribuire spre validare în sistemul electronic de licitații, o procedură care durează aproximativ 14 zile. Dacă nu vor fi observații, comentarii şi solicitări de clarificări şi totul e în regulă, după 14 zile, documentația de licitație rămâne accesibilă în SEAP tuturor potențialilor ofertanți”, spunea Radu Spinei, managerul proiectului. Despre contract, mai trebuie spus că a fost împărțit în două loturi, unul de 78,2 milioane de lei şi unul de 19,1 milioane de lei. În studiul de oportunitate se mai precizează detaliat şi activitățile acoperite de acest contract, respectiv: „1. precolectare, colectare şi transportul deşeurilor municipale la stația de sortare/transfer, sortarea deşeurilor, inclusiv ale deşeurilor toxice, periculoase din deşeurile menajere, cu excepția celor cu regim special; 2. colectarea, transportul, sortarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor provenite din gospodăriile populației, generate de activități de reamenajare şi reabilitare interioară a locuințelor, apartamentelor proprietate individuala; 3. sortare/transfer a deşeurilor municipale şi operarea stațiilor de sortare, transfer şi compostare de la Cristeşti, inclusiv operarea stației de transfer de la Bălăuşeri; 4. transport a deşeurilor de la stațiile de transfer; 5. depozitarea controlată a deşeurilor municipale şi administrarea depozitului de la Sînpaul; 6. tratarea deşeurilor şi operarea stației de tratare mecano-biologică (TMB)”.În timp ce se pregăteşte licitaţia…

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

31.03.2014

…există însă semne serioase de întrebare lăsate oarecum încă fără răspuns. De pildă, un punct cheie din proiect, fără de care cel mai mare producător de deşeuri din toată ecuația proiectului – municipiul Tîrgu-Mureş – nu poate intra efectiv în operare, este stația de transfer de la Vălureni (comuna Cristeşti). Potrivit proiectului, Primăria Tîrgu-Mureş trebuia să deruleze investițiile în utilități şi drumul de acces spre stație, lucru care încă nu s-a întâmplat. Situația este recunoscută şi de preşedintele CJ Ciprian Dobre, care n-are însă prea multe pârghii la dispoziție pentru a forța mâna Primăriei: „Ce ține de CJ, noi mergem înainte. Vom licita şi operatorul, vom licita şi tot ceea ce ține de CJ. Faptul că Primăria Tîrgu-Mureş nu îşi îndeplineşte obligațiile contractuale, respectiv drum, apă, canalizare şi curent la stația de sortare din Cristeşti, este deja un adevăr pe care cu toții îl cunoaştem şi, da, este o vulnerabilitate a acestui proiect de sistem de management integrat. Am luat toate măsurile legate de CJ şi de ceea ce înseamnă periclitarea unui proiect de aproape 50 de milioane de euro. Dacă există un pericol, acela este pericolul corecțiilor financiare. Corecții pe care, cu siguranță, dacă vom fi în această situație, le va suporta tot cetățeanul municipiului Tîrgu-Mureş. Acestea pot merge până la 100% din valoarea proiectului”.Trei cooperăriTot la şedința de săptămâna trecută, consilierii au aprobat şi alte trei colaborări în care CJ fie pune la dispoziție gratuit spații de cazare sau săli de spectacole, fie contribuie inclusiv financiar la cofinanțarea unor evenimente. La final de şedință, Ciprian Dobre explica: „Am avut trei proiecte legate de colaborări. Este vorba despre un proiect care deja este tradițional pentru CJ Mureş, este vorba despre Harmonia Cordis, un concert care se organizează de mai multă vreme. De asemenea, o altă colaborare a CJ este de fapt suportarea cheltuielilor legate de organizarea Olimpiadei Naționale de Limbi Romanice. Pentru noi este o datorie de onoare de a suporta costurile cu cei mai buni copii din țară la limbi romanice. De asemenea, am aprobat şi colaborarea cu Societatea Română de Medicină a Muncii, prin punerea la dispoziție a spațiilor pe care le deține CJ pentru acest congres național care se ține pentru prima dată la Tîrgu-Mureş”. Aceştia sunt însă bani mărunți față de ce va însemna cofinanțarea în calitate de partener a Festivalului Peninsula.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

31.03.2014

Lucrul acesta a fost observat şi de consilieri……cel care a ținut să ia cuvântul fiind însă doar social-democratul Vasile Boloş. El spunea în intervenția sa că sunt câteva zeci de proiecte pe care CJ le finanțează anual pe diferite evenimente, cu sume mici, dar sunt şi unele în care CJ investeşte disproporționat. Dobre a replicat spunând că pentru a readuce acasă ceva ce am pierdut, costurile sunt mai mari decât pentru a menține ceva ce deja avem. Referirea era evidentă la Festivalul Peninsula, unde CJ a bătut palma cu organizatorii încă de anul trecut pentru a reveni la Tîrgu-Mureş. Iată că perioada de derulare a festivalului se ştie (17-20 iulie), însă nici până azi nu ştim cu cât va contribui CJ. Singura declarație pe care Dobre a dat-o presei pe această temă se rezumă la o estimare: „Deocamdată am făcut o proiecție de buget. Bugetul Festivalului Peninsula îl avem în momentul în care ştim despre ce este vorba. Este sigur că vom asigura o finanțare de până în aproximativ 3-400.000 de lei”.Tot legat de evenimente……de notat intervenția lui Kelemen Atilla-Márton liderul grupului UDMR la „Proiectul de hotărâre privind aprobarea participării Consiliului Județean Mureş la organizarea, desfăşurarea şi finanțarea unor activități culturale şi sociale de interes public județean”. Aici s-a votat practic un cadru general, cu nişte reguli prin care CJ se asigură că, în calitate de partener la anumite evenimente sau proiecte, CJ sau județul va fi promovat sub o formă sau alta. După acest pas, UDMR deja a anunțat că va veni cu un proiect de hotărâre pe care-l va supune aprobării la şedința viitoare. Kelemen preciza după şedință: „Data trecută s-a ivit problematica promovării în diferite limbi a diferitelor evenimente, am ajuns la concluzia că nu se poate face o reglementare generală care să intre în această hotărâre pentru că limbile în care este necesară promovarea unui eveniment depinde în principiu de publicul țintă şi vrem să facem un contract cadru, conform căruia vor fi contractate aceste colaborări pe fiecare eveniment în parte, care să conțină o prevedere şi în această direcție referitoare la promovarea în diferite limbi depinzând de publicul țintă al fiecărui eveniment”. Concret, dacă pe Valea Nirajului se va organiza un eveniment cofinanțat de CJ, la care publicul țintă este majoritar vorbitor de limba maghiară, promovarea evenimentului se va putea face legal şi în limba maghiară. Asta în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

31.03.2014

cazul în care proiectul UDMR va trece la vot. /Punctul, Ms http://punctul.ro/2014/03/30/97-milioane-de-lei-pentru-mures-vor-fi-boicotate/

Un nou „rând de tensiuni” în Fabrica de cleiCasa de Cultură a Tineretului George Enescu a găzduit miercuri, 26 martie, timp de trei ore, o dezbatere publică pe tema fabricii de clei, proiect inițiat de S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. Reghin. Au participat, alături de reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Mureş, reprezentanții investitorului, membri organizației non-guvernamentale Inițiativa Civică Reghin, dar şi alți reghineni interesați de proiect.Ce zice „Mediul”Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş a asigurat reghinenii că decizia APM cu privire la fabrica de clei ,,se va face numai conform legii”.La începutul întâlnirii, Dănuț Stefănescu, directorul APM Mureş a precizat că proiectul pentru fabrica de clei a fost depus la Agenția pentru Protecția Mediului în anul 2012, iar în acest an, în vederea obținerii Acordului de mediu, s-au depus Raportul la studiul de impact şi Studiul de risc, aceste documente fiind necesare deoarece este vorba despre un proiect care se încadrează în categoria celor ce sunt considerate cu risc asupra mediului şi populației. Șeful APM Mureş a precizat, de asemenea, că aceste documente a fost publicate atât on-line atât pe site-ul instituției, cât şi pe cel al investitorului, urmând acum să fie supuse dezbaterii publice.Mai mult contraÎnainte de prezentarea Raportului la studiul de impact care a conținut şi concluziile Studiului de risc şi cele ale Studiului de evaluare, inginerul Fazakas Anca Sorin, în calitate de manager de proiect a făcut o prezentare a investiției. A urmat apoi prezentarea Raportului la studiul de impact (care nu prognozează impact negativ asupra mediului sau locuitorilor) şi luările de cuvânt ale celor din sală. Microfonul a circulat din mână în mână, vorbitorii exprimându-şi în general dezacordul față de proiect. Unii dintre ei au precizat că nu au înțeles mare lucru din prezentările făcute, alții au făcut referire la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://punctul.ro/2014/03/30/97-milioane-de-lei-pentru-mures-vor-fi-boicotate/

31.03.2014

suma plătită de investitor pentru realizarea studiilor respective, atmosfera fiind destul de animată şi ostilă față de viitoarea fabrică de clei.Un consilier local ia cuvântulMaria Cocean, membră a Consiliului local municipal (consilier PPDD), s-a declarat împotriva construirii Fabricii de clei. Prezentă în sală, Maria Cocean, membră a Consiliului local municipal (consilier PPDD), a solicitat microfonul în aplauzele audienței şi şi-a început intervenția precizând că nu doreşte ca dezbaterea să arate ca un ,,război între noi, cetățenii reghineni, şi investitorul care a venit aici la Reghin“. Consilierul PPDD a făcut apoi câteva aprecieri uşor critice despre felul în care au fost făcute prezentările şi a continuat adresându-se direct şefului APM: “…Noi nu avem bani să plătim nişte studii care să vă convingă tot pe dumneavoastră că nu este benefică pentru populația din Reghin această investiție… Prezența noastră aici, capitalul nostru de voință, dorința noastră de a nu se construi această fabrică… cât vor cântări în decizia pe care dumneavoastră o veți lua în eliberarea Acordului de Mediu? Vă rugăm foarte mult să cântăriți cu maximă atenție şi încărcătura emoțională pentru generațiile viitoare şi să vă gândiți că undeva toți vom da socoteală pentru ceea ce astăzi deliberăm“. Maria Cocean a solicitat apoi organizarea unui vot în sală pentru a cuantifica dezacordul celor prezenți cu privire la fabrica de clei, dar i s-a răspuns că acesta nu ar însemna nimic, un referendum putând fi organizat doar de autoritățile locale. Hotărâtoare în luarea deciziei pentru Acordul de mediu vor fi şi concluziile documentelor prezentate, care vor fi evaluate de specialist în domeniu, dar şi părerile argumentate din cadrul dezbaterii, care vor fi analizat cu maxima atenție.Concluzii sumbre,,Viitorul nostru stă în mâna unor oameni care nu cred că au specialiştii necesari pentru a analiza tot riscul”, a declarant la sfârşitul dezbaterii Iulius Făgărăşan, reprezentantul organizației Inițiativa Civică Reghin.Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş a spus că un elaborator va răspunde la toate întrebările care au fost adresate din public, întrebări care au fost notate cu rigurozitate. ,,Dacă se va obține aprobarea pentru această fabrică, cetățenii trebuie să fie convinşi că se face numai conform legii, se respectă toate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

31.03.2014

standardele existente la ora actuală. Iar dacă nu se va da, înseamnă că nu au fost respectate aceste standarde, cel puțin în proiect, pentru că acum discutăm despre un proiect”, a concluzionat în fața presei şeful APM Mureş. /Punctul, Ms/ http://punctul.ro/2014/03/30/un-nou-rand-de-tensiuni-in-fabrica-de-clei/

Sărbători de Paşte triste la Roşia Montană. Peste 100 de angajați ai RMGC îşi pierd locurile de muncă din MaiÎncepând din luna mai, compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) va concedia primii 110 angajați, din totalul de 481. Societatea canadiano-română a înştiințat în acest sens, conform procedurilor legale în domeniu, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Alba.Nu se cunoaşte încă valoarea salariilor compensatorii de care vor beneficia angajații disponibilizați ai RMGC. Reamintim că, începând cu 1 martie 2014, pentru un număr de 392 de salariați ai companiei miniere au fost suspendate contractele de muncă. Compania minieră anunța că aceştia vor continua să primească 75% din salariu, până la sfârşitul lunii martie şi că, în funcție de deciziile Guverului USD privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, disponibilizații ar putea fi reîncadrați în muncă.Cum deciziile Guvernului au întârziat să apară, RMGC a început să reducă vertiginos numărul salariaților şi totodată a costurilor de funcționare. Zona Munților Apuseni este cea mai puțin dezvoltată regiune din județul Alba, cu foarte puține posibilități în ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă şi potențialitate foarte redusă în ceea ce priveşte activitatățile agricole. Dincolo de orice controverse legate de acest proiect minier de la Roşia Montană, este unanim acceptat faptul că existența RMGC în zonă, de-a lungul anilor, a avut un impact economic semnificativ asupra comunei şi a localităților înconjurătoare. Perspectiva pierderii locurilor de muncă pentru cei peste 400 de localnicii din Apuseni continuă să crească nivelul de îngrijorare şi tensiune al acestora şi ale familiilor lor, dar şi al autoritățior locale şi al unora dintre agenții economici din zonă./Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/sarbatori-de-paste-triste-la-rosia-montana-peste-100-de-angajati-ai-rmgc-isi-pierd-locurile-de-munca-din-mai-253756.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.ziarulunirea.ro/sarbatori-de-paste-triste-la-rosia-montana-peste-100-de-angajati-ai-rmgc-isi-pierd-locurile-de-munca-din-mai-253756.html

http://www.ziarulunirea.ro/sarbatori-de-paste-triste-la-rosia-montana-peste-100-de-angajati-ai-rmgc-isi-pierd-locurile-de-munca-din-mai-253756.html

http://punctul.ro/2014/03/30/un-nou-rand-de-tensiuni-in-fabrica-de-clei/

31.03.2014

Zeci de tone de plastic , reciclate în două luni, la DevaDevenii „s-au pus” pe reciclat, iar, în doar două luni, au reuşit să colecteze selectiv aproximativ 54 de tone de deşeuri din material plastic. Cantitatea de gunoi colectat selectiv este foarte importantă pentru că municipiul Deva participă, pentru al doilea an consecutiv, la campania „Oraşul Reciclării”. Municipiul reşedință de județ a fost înscris în această competiție ca urmare a parteneriatului încheiat între primărie, operatorul de salubritate şi Eco – Rom Ambalaje.Premiu: o zonă de relaxare cu wi-fiCompetiția „Oraşul Reciclării”, la care s-au înscris 32 de municipii din țară, se va încheia în 30 iunie. Aşa că, devenii sunt provocați până la această dată să colecteze selectiv o cantitate cât mai mare de deşeuri din ambalaje şi să le depună în containerele speciale (galben – plastic şi metal, albastru – carton şi hârtie sau verzi – sticlă), amplasate în spațiile special amenajate din oraş. În primele două luni de competiție, respectiv ianuarie şi februarie, operatorul de salubritate a raportat către Eco-Rom colectarea a 54 de tone de deşeuri din material plastic. La finalul campaniei, câştigător va fi desemnat oraşul care va colecta cea mai mare cantitate de deşeuri din ambalaje, raportată la numărul de locuitori. Marele premiu constă într-o zonă eco wi-fi, un spațiu inedit de relaxare sută la sută ecologic şi cu acces liber la internet, în valoare de 12.000 de euro. /Servus Hunedoara , HD , http://www.servuspress.ro/zeci-de-tone-de-plastic-reciclate-doua-luni-la-deva_89276.html

Locuitorii din Certej au participat la dezbaterile publice organizate de Deva GoldReluarea exploatării, însă doar cu acordul comunităţiiCu toate că s-a speculat îndelung că o bună parte a locuitorilor din comuna Certeju de Sus se împotrivesc redeschiderii exploatării aurifere, autoritățile locale susțin că situația reală este exact pe dos. Și asta, în principal, din cauza ratei ridicate a şomajului şi a lipsei locurilor de muncă. Mai mult, volumul de investiții pe care urmează să îl realizeze Deva Gold pentru comunitatea din Certeju de Sus este echivalentul bugetului local al comunei pe următorii 500 de ani. „Noi avem un buget local de 850.000 de euro pe an, nu pot să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.servuspress.ro/zeci-de-tone-de-plastic-reciclate-doua-luni-la-deva_89276.html

http://www.servuspress.ro/zeci-de-tone-de-plastic-reciclate-doua-luni-la-deva_89276.html

31.03.2014

risc viitorul comunității mele din cauza unor „bătători” cu pet-ul în asfalt. Consider că intră în obligațiile mandatului de primar asigurarea unor condiții decente de trai pentru locuitori”, a precizat primarul comunei Certeju de Sus, Petru Cîmpian.„Intoxicări” din partea ONG-urilorÎn genere, la nivelul comunității din Certej nu au existat oameni care să se împotrivească redeschiderii exploatării aurifere de către Deva Gold. Ba mai mult, reprezentanții Deva Gold, în colaborare cu primăria, au organizat mai multe dezbateri publice la care au luat parte locuitorii comunei şi unde au avut ocazia să îşi spună părerea. În schimb, o anumită asociație s-a folosit de datele cu caracter personal ale unor locuitori pentru a-şi susține demersurile ecologiste. „Am avut probleme cu unii activişti de mediu care, uzitând de accesul la anumite date personale, şi-au ataşat la o contestație depusă la Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara, un demers care ar fi venit de la un număr de cetățeni din comună care s-au asociat cu ONG-ul respectiv. Culmea este că aceia trecuți pe listă au participat la dezbaterile publice privind obținerea avizului de mediu şi al acordului de mediu, şi au solicitat cu totul altceva, adică reabilitarea cursului pârâului Hondol. Și mai e ceva: eu invit toate ONG-urile care se pun contră să vină cu o altă soluție viabilă pentru comunitate”, susține primarul comunei Certeju de Sus, Petru Cîmpian. /Servus Hunedoara , HD , http://www.servuspress.ro/locuitorii-din-certej-au-participat-la-dezbaterile-publice-organizate-de-deva-gold_89272.html

Încep campaniile pentru curăţenia de primăvară în judeţ. Voluntarii şi administraţiile locale se mobilizează pentru curăţenia generalăLa început de primăvară debutează şi campaniile de curățenie generală a spațiilor verzi, a locurilor de agrement sau a albiilor râurilor. Fie că sunt demarate de administrațiile locale, fie că adunarea o dau voluntarii pentru protecția şi curățenia mediului înconjurător, orice mână de ajutor este binevenită.În municipiul Hunedoara, curățenia de primăvară se face organizat, după un program bine stabilit prin dispoziție a primarului. „Agenții economici, societățile comerciale, instituțiile publice, asociațiile de proprietari şi toți cetățenii municipiului sunt obligați să participe la întreținerea şi curățenia clădirilor, a căilor de acces, străzilor, drumurilor,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.servuspress.ro/locuitorii-din-certej-au-participat-la-dezbaterile-publice-organizate-de-deva-gold_89272.html

http://www.servuspress.ro/locuitorii-din-certej-au-participat-la-dezbaterile-publice-organizate-de-deva-gold_89272.html

31.03.2014

rigolelor (şanțurilor) şi a zonelor verzi limitrofe. Deşeurile vegetale rezultate în urma desfăşurării curățeniei de primăvară vor fi ridicate şi transportate de către agenții economici specializați pentru această activitate”, se arată în dispoziția primarului Viorel Arion. Campania de curățenie generală se desfăşoară în toate cartierele din localitate, în perioada 31 martie – 17 aprilie. Cei care nu se conformează sunt sancționați. Primăria municipiului Hunedoara va pune la dispoziția asociațiilor de proprietari următoarele materiale: var şi sămânță de iarbă pentru refacerea zonelor verzi, unde se impune acest lucru, începând cu data de 7 aprilie.„Curăţeniada” începe şi la DevaȘi devenii sunt aşteptați să dea o mână de ajutor la campania de curățire a zonei Bejan. „Curățeniada – 2014” este inițiativa devencei Monica Florescu şi va avea loc duminică între orele 10 şi 14. „Dacă şi tu te-ai săturat de gunoaie, hai cu noi să facem lumină într-un loc care este al tuturor - Platoul şi Pădurea Bejan! Duminică, 30 martie, la ora 10.00, te aşteptăm pe platoul Bejan să începem Curățeniada de primăvară - 2014! Dacă nu ajungi chiar la 10.00, nu e problemă, ai ce face şi dacă vii mai târziu!”, este apelul organizatoarei. În plus, Primăria Deva promite ca în curând să amplaseze două toalete ecologice în zona Bejan.Pentru a nu provoca aglomerări mari de resturi vegetale (din cauza posibilităților reduse de transport) Primăria municipiului Hunedoara roagă asociațiile de proprietari ca acțiunea de curățenie să respecte următorul program:Micro 1; Centru Vechi; 31 martie – 02 aprilieMicro 2; Micro 3; B-dul Traian; 03 aprilie – 07 aprilieMicro 5; zona Ceangăi; zona Buituri; 08 aprilie – 09 aprilieMicro 4; Micro 6 N; Micro 6; OM Mare; 10 aprilie – 14 aprilieMicro 7; OM Mic; Cartier Chizid şi Gh. Apostol; 15 aprilie – 17 aprilie/Glasul Hunedoarei , HD , http://glasul-hd.ro/Încep-campaniile-pentru-curățenia-de-primăvară-în-județ-Voluntarii-şi-administrațiile-locale-se-mobilizează-pentru-curățenia-generală_19_18374.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://glasul-hd.ro/%C3%8Encep-campaniile-pentru-cur%C4%83%C5%A3enia-de-prim%C4%83var%C4%83-%C3%AEn-jude%C5%A3-Voluntarii-%C5%9Fi-administra%C5%A3iile-locale-se-mobilizeaz%C4%83-pentru-cur%C4%83%C5%A3enia-general%C4%83_19_18374.html



31.03.2014

Campanie de ecologizare în Deva.Zeci de saci de gunoaie , adunați la marginea pădurii BejanSătui de gunoaiele altora, peste 50 de voluntari s-au adunat pe platoul de la marginea Pădurii Bejan pentru a curăța resturile lăsate de cei ieşiți la grătar săptămânile trecuteDeşi sezonul estival este încă departe platoul şi intrarea în Pădurea Bejan de la marginea municipiului Deva erau ieri “decorate” cu mii de ambalaje de tip pet, resturi menajere, pungi şi farfurii din plastic, rămase de la devenii veniți să facă un grătar şi să petereacă câteva ore în mijlocul naturiiCu forţa, că altfel nu se poateO tânără deveancă, sătulă de gunoaiele care se adună săptămână de săptămână la marginea pădurii, a inițiat o acțiunea de ecologizare a acestei zone, la care au răspuns peste 50 de voluntari, de diverse vârste şi profesii. Înarmați cu panouri cu mesaje sugestive, saci de plastic, mănuşi dar şi dorința de curăța pădurea de gunoaiele lăsate în urmă de semenii lor, oamenii s-au apucat de treabă de dimineața. “Facem curățenie pentru că am înțeles că nu va veni nimeni să facă, am înțeles că dacă nu vom face o campanie de responsabilizare, oamenii nu se vor sesiza. Vom cere sprijinul primăriei în privința Poliției Comunitare, deoarece cred că la noi nu merge decât cu forța, cum ar veni. Forță, în cazul ăsta înseamnă amenzi pentru cei care lasă gunoaie în mijocul naturii ”, este de părere Monica Florescu (foto), inițiatorul campaniei de curățenie. Tânăra mai adaugă că va veni sâmbăta şi duminica cu saci de plastic pe care îi va împărți oamenilor ieşiți la iarbă verde, cu rugămintea ca măcar să pună în saci deşeurile rezultate, deoarece coşurile de gunoi amplasate de Primăria Deva sunt insuficiente. În timp ce harnici, voluntarii adunau saci după saci de gunoaie, cei ieşiți la grătare se uitau de pe margine la ampla acțiune de ecologizare. “Este o acțiune foarte bună, păcat că nu rezistă în timp şi nu se respectă regulile. Vin oamenii la iarbă verde, după ce fac un grătar să îşi adune resturile şi să le arunce la gunoi, că avem containăre acolo. Cu toate că peste tot se face educație să păstrăm natura, am observat că cei mai mulți nu strâng după ei”, spune Aurica Marcu venită cu familia la aer curat.Ce spun voluntarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

31.03.2014

“Am răspuns cu drag acțiunii Monicăi, până la urmă suntem deveni şi e oraşul nostru al tuturor. Vom veni de câte ori e nevoie şi vom ajuta cu ceea ce putem”, spune Lucian Ionescu. Un alt voluntar, Dan Bricieru, a adunat mai bine de cinci kilograme de mizerii în doar zece minute. “Cutii de aluminiu, servețele, telefoane mobile, de toate…Cum să îți aduci copiii la plimbare în mizeria asta?”, se întreabă retoric bărbatul. Și Claudia Necula, profesor la Liceul “Grigore Moisil” din Deva, care adunat un sac impresionant de resturi menajere în doar două minute, spune că gunoaiele aruncate la voia întâmplării, țin atât de gradul de civilizație al fiecăruia, cât şi de cei şapte ani de acasă. /Ziarul Hunedoreanului , HD , http://zhd.ro/campanie-de-ecologizare-deva-zeci-de-saci-de-gunoaie-adunati-de-la-marginea-padurii-bejan/

Învaţă de mici, să recicleze. Elevii de la “Şaguna” au stâns două tone de hârtie în cinci zileO amplă campanie pentru colectarea hârtiei a avut loc săptămâna trecută în rândul claselor primare la Școala Gimnazială “Andrei Șaguna” din Deva.Campanie ecoÎn săptămâna 24 -28 martie, în doar cinci zile, micii elevi ecologişti au reuşit să adune nu mai puțin de 2.000 de kilograme de hârtie. Dintre cei mai harnici elevi, care au adus cea mai mare cantitate de deşeuri s-au remarcat elevii claselor Pregătitoare D, 2 B, 1 A, 3 E, 4 A şi Pregătitoare B. Acțiunea de reciclare a deşeurilor de către elevi face parte atât din Proiectului „Eco-Școala”, precum şi ca urmare a colaborării cu Primăria Deva cu scopul de a-i învăța pe elevi să depoziteze deşeurile în recipiente special montate la şcoală, dar şi acasă. /Ziarul Hunedoreanului, HD, http://zhd.ro/invata-de-mici-sa-recicleze-elevii-de-la-saguna-au-stans-doua-tone-de-hartie-cinci-zile/

Ora Pământului la Arad – 2014În seara de 29 martie, la ora 20:30 a fost organizata în fața Primăriei arădene o acțiune în favoarea reducerii consumului de energie, a pericolului schimbărilor climatice şi pentru protejarea mediului, cu ocazia „Orei Pamantului". In cadrul acestei festivitati au fost prezenti cu incantatoarele lor cantece de chitara Oliver Goilean, Cristi Barda si Laura

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://arq.ro/?s=festivitati

http://arq.ro/?s=energie

http://arq.ro/?s=consumului

http://arq.ro/?s=martie

http://arq.ro/?s=seara

http://zhd.ro/invata-de-mici-sa-recicleze-elevii-de-la-saguna-au-stans-doua-tone-de-hartie-cinci-zile/




http://zhd.ro/campanie-de-ecologizare-deva-zeci-de-saci-de-gunoaie-adunati-de-la-marginea-padurii-bejan/

http://zhd.ro/campanie-de-ecologizare-deva-zeci-de-saci-de-gunoaie-adunati-de-la-marginea-padurii-bejan/

31.03.2014

Gaspar. De asemenea a fost prezent si Nelu Piticu impreuna cu Daniel Julean si ai sai prieteni. www.arq.ro/AR, http://arq.ro/ora-pamantului-la-arad-2014

Mitinguri de protest împotriva gazelor de şist la Arad, Păuliş şi SâmbăteniDuminică, 30 martie, de la ora 14:00 la Căminul Cultural Sâmbăteni şi de la ora 16:00 la Căminul Cultural Păuliş, vor avea loc MITINGURI PENTRU APĂRAREA VIEŢII ȘI SĂNĂTĂŢII, la care sunt invitați să participle cetățenii localităților şi nu numai, pe tema consecințelor explorării / exploatării gazelor de şist în perimetrul EX-9 PĂULIȘ.Protestatarii nu se lasă mai prejos nici în municipiu, astfel duminică, 6 Aprilie, la ora 15:00, în Piața Avram Iancu din Arad se va desfăşura un MITING DE protest împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică în județul Arad, în perimetrele: EX-5 ADEA, EX-6 CURTICI, EX-7 PERIAM şi EX-9 PĂULIȘ.Devizele protestului:Arad spune NU gazelor de şist !ROMÂNIA spune NU gazelor de şist !Suntem uniți şi nu lăsăm pe nimeni să hotărască viitorul nostru şi al copiilor noştri !NU vrem distrugerea agriculturii !NU vrem apă otrăvită !www.arq.ro/AR, http://arq.ro/mitinguri-de-protest-impotriva-gazelor-de-sist-la-arad-pauli-i-sambateni

Românii au protestat la Viena împotriva exploatării gazelor de şistUn grup de români a protestat față de exploatarea gazelor de şist din țară ȋn Viena, Austria. Printre aceştia s-au aflat şi arădeni.Protestul a demarat vineri la sediul Organizației Națiunilor Unite din capitala austriacă, ȋncepând cu ora locală 13.00 şi continuând la ambasadele Statelor Unite ale Americii şi României până la ora locală 17.30.În fața sediului ONU protestatarii au arborat drapelul României şi pancarte cu sloganurile: „Opriți fracturarea hidraulică!”, “Stop Chevron!”, “Opriți otrăvirea apelor României!” “Apa curată este un drept al omului, nu afacerea voastră!”, “Viena este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://arq.ro/mitinguri-de-protest-impotriva-gazelor-de-sist-la-arad-pauli-i-sambateni

http://arq.ro/mitinguri-de-protest-impotriva-gazelor-de-sist-la-arad-pauli-i-sambateni

http://www.arq.ro/AR

http://arq.ro/?s=Arad


http://arq.ro/?s=protest


http://arq.ro/?s=Iancu

http://arq.ro/?s=Avram

http://arq.ro/?s=municipiu

http://arq.ro/?s=tema

http://arq.ro/?s=loc

http://arq.ro/?s=martie

http://arq.ro/ora-pamantului-la-arad-2014

http://www.arq.ro/AR

http://arq.ro/?s=prieteni

31.03.2014

ȋmpotriva fracturării hidraulice ȋn România”, “Fără fracturare hidraulică ȋn România!” Totodată, ei au ȋmpărțit pliante informative ȋn limba engleză şi germană şi au discutat cu persoanele interesate pe tema gazelor de şist. „Acțiunea protestatarilor a atras atenția opiniei internaționale asupra abuzurilor comise ȋn România de către autoritățile statului, printre care: inexistența unei legi pentru exploatarea combustibililor neconvenționali, respectiv, gazele de şist; populație neinformată de către autoritățile competente cu privire la riscurile exploatării gazelor de şist; risc real al daunelor ireversibile, provocate ȋn scurt timp mediului şi sănătății umane de aceste exploatări; ȋncălcarea proprietății private, drept garantat de Constituție, de către firmele străine şi româneşti de explorare şi exploatare. În consecință, protestatarii cer demisia celor care se fac vinovați de aceste situații: preşedintelui țării şi premierului, miniştrilor Justiției, Mediului, Sănătății, Energiei, Economiei, Agriculturii, ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, ministrului Afacerilor Interne, cât şi directorilor Agenției Naționale de Resurse Minerale, comisarului Gărzii Naționale de Mediu, precum şi reprezentanților autorităților locale care acceptă tacit aceste ȋncălcări flagrante ale legilor şi regulamentelor ȋn vigoare”, a declarat Carolina Marcu. Protestatarii urmează să ȋnainteze petiții şi materiale informative atât celor două departamente de mediu din cadrul ONU-Viena, ambasadelor Statelor Unite ale Americii şi României, cât şi autorităților din țară.Grupul de protestatari activează sub denumirea “Vienna against Fracking”, care a luat ființă ȋn luna ianuarie 2014. Printre acțiunile grupului de ințiativă civică “Vienna against Fracking” se numără şi pichetarea de peste două luni a sediilor ambasadelor Statelor Unite ale Americii şi României din Viena, informarea membrilor diasporei cu privire la pericolele exploatării gazelor de şist şi strângerea de semnături pentru susținerea românilor din țară şi pentru crearea unei legi ȋmpotriva fracturării hidraulice. „Acțiunile grupului sunt autofinanțate, iar membrii săi nu reprezintă niciun partid politic din România, ei dorind să rămână apolitici şi ȋn viitor”, a precizat arădeanca Georgeta Filipciuc. /Adevărul de Seară/AR, http://adevarul.ro/locale/arad/fotoromanii-protestat-viena-exploatarii-gazelor-sist-1_532eadc00d133766a826ce20/index.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://adevarul.ro/locale/arad/fotoromanii-protestat-viena-exploatarii-gazelor-sist-1_532eadc00d133766a826ce20/index.html

http://adevarul.ro/locale/arad/fotoromanii-protestat-viena-exploatarii-gazelor-sist-1_532eadc00d133766a826ce20/index.html

31.03.2014

Teme similare Apă şi canalizare pe bani europeni, la Curtici şi MaceaCei peste opt mii de locuitori ai oraşului Curtici vor beneficia de reţele de apă şi canalizare noi, în cadrul proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”, implementat pe teritoriul a 13 unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului, în valoare de aproximativ 578.000.000 de lei. Proiectul este derulat de Consiliul Judeţean Arad, prin accesarea de fonduri europene nerambursabile.În oraşul Curtici, locuitorii a patru străzi vor beneficia de reţele de apă noi, cu o lungime totală de 1,5 km. Tot în cadrul proiectului se va extinde reţeaua de canalizare menajeră, în lungime de 40 km şi se vor executa două Staţii de Pompare Ape Uzate. Valoarea lucrărilor pentru această localitate este de aproximativ 21 de milioane de lei. De asemenea, un alt obiectiv al proiectului este extinderea reţelei de canalizare cu 17 km în localitatea Macea şi executarea a trei staţii de pompare a apelor uzate pentru cei 3.969 de locuitori. Aici valoarea lucrărilor este de peste 9,7 milioane de lei. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/apa-si-canalizare-pe-bani-europeni-la-curtici-si-macea/

Teme de mediu Timisoara Cycle Chic a sarbatorit Ora Pamantului cu 500 de oameni pe biciclete Cu biciclete în toate culorile şi cu multă voie bună. Aşa s-a plecat, sâmbătă după-amiază, în prima pedalare organizată din acest an în oraşul de pe Bega. Timişoara Cycle Chic a dat adunarea în Parcul Central, într-un eveniment care a precedat Ora Pământului.Mişcarea Cycle Chic a pornit în 2007, în Copenhaga, şi de atunci a câştigat adepți în mai multe părți ale Europei. Timişoara este singurul oraş din România în care ea funcționează, iar sâmbătă după-amiază a şi demonstrat cât de activă este. La „convocatorul” de la ora 17, din Parcul Central, au răspuns „prezent” câteva sute de pasionați ai mersului pe două roți, iar numărul lor a tot crescut pe măsură ce se apropia ora de plecare pe traseul pregătit de organizatori. Evenimentul a avut ca scop declarat promovarea acestui mod alternativ de deplasare, într-un oraş sufocat de maşini, aşa cum este Timişoara. Mici şi mari, dar cu toți plini de voie bună, bicicliştii s-au încolonat şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.radio-resita.ro/apa-si-canalizare-pe-bani-europeni-la-curtici-si-macea/

31.03.2014

au plecat, sub supravegherea polițiştilor, pe un traseu nici prea lung, nici prea scurt, numai bun pentru o primă tură organizată. Punctul terminus al acestuia a fost tot Parcul Central. Dacă anul trecut, la Night Ride, eveniment organizat tot cu ocazia Orei Pământului, au participat circa 120 de biciclişti, anul acesta, numărul celor care au luat parte la Timişoara Bikeride a depăşit toate aşteptările. Pe traseu au fost şi 500 de biciclişti! E semnul că, şi în oraşul de pe Bega, oamenii încep să înțeleagă că, dincolo de neajunsurile legate de lipsa pistelor şi în ciuda comportamentului mai puțin civilizat al unor şoferi, bicicleta este un mijloc de deplasare chiar foarte la îndemână. În plus, chiar şi pe două roți, poți fi şic! /DE BANAT, http://www.debanat.ro/2014/03/timisoara-cycle-chic-a-sarbatorit-ora-pamantului-cu-500-de-oameni-pe-biciclete-foto/

Lugojul a stins luminile de Ora Pământului. Sute de persoane, prezente la manifestăriEarth Hour – Ora Pământului a fost sărbătorită la Lugoj printr-o serie de evenimente organizate de Lugojul Pedalează, în colaborare cu Primăria şi Şcoala de Arte Frumoase “Fileret Barbu”. Aproximativ 100 de biciclşişti au ieşit de la ora 20 la plimbarea organizată cu această ocazie. Ajunşi pe platoul Universităţii Drăgan, aceştia s-au alăturat lugojenilor care au venit în număr mare la evenimentul Ora Pământului. După stingerea luminilor, cei mai fericiţi au fost copiii, care au primit beţişoare fosforescente cu care au înscris oraşul Lugoj în rândul celor mai civilizate de pe planetă. Apoi, elevii Şcolii de Arte au încântat audienţa prezentă în amfiteatrul exterior al Universităţii cu un program artistic deosebit. “Ne-am bucurat de propunerea celor de la Lugojul Pedalează şi am răspuns cu drag chemării, mai ales că ne întoarcem de la un consurs interjudeţean unde corul nostru a câştigat premiul I”, a declarat Petru Madroane, directorul şcolii partenere în acest proiect. La sfârşitul manifestărilor, cel mai inedit lămpaş, adus de unul dintre copiii prezenţi şi confecţionat chiar de acesta, a fost premiat cu un set de faruri de bicicletă. Campania “Lugojul Pedaleaza” militeaza pentru crearea unui mediu cat mai prielnic pentru biciclistii lugojeni prin evenimentele si actiunile sale. Acţiune este organizată de Clubul de Turism Concordia, cu sprijinul Redeşteptarea şi Go Media. Parteneri – Nova FM şi Ten TV. /REDESTEPTAREA, http://redesteptarea.ro/foto-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://redesteptarea.ro/foto-lugojul-a-stins-luminile-de-ora-pamantului-sute-de-persoane-prezente-la-manifestari_1812365.html

http://www.debanat.ro/2014/03/timisoara-cycle-chic-a-sarbatorit-ora-pamantului-cu-500-de-oameni-pe-biciclete-foto/

http://www.debanat.ro/2014/03/timisoara-cycle-chic-a-sarbatorit-ora-pamantului-cu-500-de-oameni-pe-biciclete-foto/

31.03.2014

lugojul-a-stins-luminile-de-ora-pamantului-sute-de-persoane-prezente-la-manifestari_1812365.html

Eco Logic este si COmunicational: concurs studentesc de idei pentru promovarea colectarii selective a deseurilor la TimisoaraTIMISOARA. Studentii Facultatii de Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara au participat la un concurs de proiecte pentru promovarea colectarii selective a deseurilor in mediul studentesc. Premiile au fost oferite de Retim Ecologic Service.Pornind de la ideea ca, in anul terminal, studentii Facultatii de Stiinte ale Comunicarii trebuie sa fie capabili sa lucreze nemijlocit in piata, la Relatii Publice Sectoriale, acestia au avut parte de o provocare. Un concurs care a avut ca tema sa imagineze o campanie care depaseste nivelul mediu de cunostinte. “Este o campanie destul de dificila, pentru ca subiectul necesita foarte multa documentare, necesita un bun studiu al problemei si implementarea unor idei care sa fie originale. In faza initiala toata lumea a depus proiecte individuale sau de grup si s-au strans in jur de 30 de idei de proiect. Din acestea le-am selectat pe cele care aveau, intr-adevar, o idee creativa si erau legate logic, izvorau din campania actuala a companiei Retim – Logic, Eco Logic – dar o duceau mai departe, spre un public tintit si anume publicul format din studenti, public foarte bine conturat in Timisoara”, a spus Mariana Cernicova, conferentiar universitar in cadrul Departamentului de Comunicare si Limbi Straine al Universitatii Politehnica din Timisoara. Iar ideile selectate in finala au fost, intr-adevar, deosebit de interesante. De la automate care sa rasplateasca depunerea unor deseuri reciclabile, la concursuri pe Facebook, pubele in culori fosforescente, cosuri cantatoare, mascote din deseuri reciclabile, realizarea unor biciclete speciale din deseuri metalice sau implementarea unor cartele de reciclare, toate au dovedit originalitate si spirit de organizare. “Participam la un eveniment deosebit care a fost lansat impreuna cu Universtiatea Politehnica, in cadrul actiunilor pe care Retim le face permanent in ultimii ani, de constientizare a populatiei, actiuni pe care le-am inceput in gradinite, in clasele mici, in scolile elementare si in licee, iar astazi am ajuns la o etapa superioara, am trecut la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54



31.03.2014

planul de varsta catre 18 … 25 de ani, unde se regasesc studentii. Aici dorim sa facem, impreuna cu Liga Studentilor, impreuna cu toate universitatile care au studenti care sunt cazati in Complexul Studentesc, o actiune majora in ceea ce priveste constientizarea si participarea directa a studentilor si a celor care vin in vizita la ei la campaniile noastre de colectare selectiva, campanii care sunt lansate de multi ani si in care RETIM detine, la ora actuala, un rol primordial si un loc fruntas in tara”, a declarat Gheorghe Para, director general marketing economic Retim.Juriul a acordat, in cazul tuturor proiectelor ajunse in finala, doua note, de la 1 la 10. Prima, pentru fezabilitatea proiectului, iar cea de-a doua pentru carisma prezentarii. Dupa centralizarea rezultatelor, pe primul loc s-a situat proiectul “Colectez si castig” care prevede crearea unei pagini de Facebook cu un joc, tinand cont de timpul indelungat pe care studentii il petrec pe Internet. Acestia isi vor putea alege unul dintre cele trei personaje din joc, iar pesonajul respectiv va trebui sa arunce deseuri reciclabile in cosurile corespunzatoare fiecarui tip de deseuri, primind in schimb bani de aur, evident virtuali. Realizatorii proiectului cred ca astfel, pentru studenti, obisnuinta de a arunca la cos deseurile reciclabile conform fiecarei categori va deveni o obisnuinta usor de transpus in viata reala.Pe locul doi s-a clasat “Cartela ecologica”. Conform acestui proiect, inca de la cazarea in camine, studentii ar urma sa primeasca o cartela electronica pe care sa o foloseasca ori de cate ori arunca deseuri reciclabile la cosurile de gunoi speciale amplasate in campus, urmand ca pentru fiecare deseu aruncat corespunzator sa primeasca puncte pe cartela. La sfarsit de an universitar, cei care nu vor avea un numar minim de puncte pe aceasta cartela vor fi “amendati” prin plata unei “taxe de poluare”, in timp ce studentii care vor avea mult mai multe puncte decat media, vor fi recompensati cu bonuri valorice de partenerii proiectului. Proiectul clasat pe locul trei se intituleaza “Pentru ca e logic, eco logic” si prevede implicarea ligilor studentesti in implementarea strategiei de colectare selectiva a deseurilor, alaturi de concepte precum patrula de reciclare sau cosul cantator – acesta din urma oferind o melodie fiecarui student care arunca deseurile reciclabile la locul potrivit. Castigatorii au primit premii din partea Retim, dar si ceilalti participanti au fost rasplatiti cu premii pentru implicarea lor in concurs. /OPINIA TIMISOAREI,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

31.03.2014

http://www.opiniatimisoarei.ro/eco-logic-este-si-comunicational-concurs-studentesc-de-idei-pentru-promovarea-colectarii-selective-a-deseurilor-la-timisoara/26/03/2014/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56



de pres/revista presei/revista... · web viewam ajuns la ora actuala, cu evolutia tehnologiilor,...

Documents