de pres/revista presei/revista... · web view„ cu vitalia sunt mai multe procese. o parte cu noi,...

17.01.2018

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI13 - 17 ianuarie 2018

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

17.01.2018

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme ANAR..................................................................................................................6Soluţii urgente pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu..........................................................................................6'Legea redevenţelor, la apele de izvor, va majora preţurile de la raft'.........................8Hidrocentralele Bumbeşti-Livezeni primesc o nouă lovitură........................................9România pierde doi metri din teritoriu în fiecare an..................................................13Poluarea face RAVAGII în nordul ȚĂRII. Anunț CUTREMURĂTOR: apele au devenit PORTOCALII................................................................................................................15Punerea în siguranţă a proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni, prioritate zero pentru Hidroelectrica.............................................................................................................17Teme similare.............................................................................................................17MAI avertizează: Cod galben în vigoare. Mihai Fifor somează județele vizate să fie pregătite.................................................................................................................... 17BERD alocă o finanţare de 2,2 milioane de euro pentru consolidarea sectorului de apă din România........................................................................................................19

PRESA LOCALĂ............................................................................................................20ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................20

Teme ABA...................................................................................................................20Rezultatele verificărilor SGA au fost făcute publice!..................................................20Zonele murdare din judeţ, identificate de SGA..........................................................20Gorj: Au fost oprite definitiv lucrările la două hidrocentrale pe râul Jiu....................21Iriza: „La Livezeni va apărea un baraj de n-a văzut Petroşaniul! Cu lebede, pelicani, vidre şi peşti care se vor face monştri”......................................................................22Maioreanu: Finalizarea investițiilor de pe Jiu, asumată prin programul de guvernare................................................................................................................................... 23Maioreanu: Finalizarea investițiilor de pe Jiu, asumată prin programul de guvernare................................................................................................................................... 23

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

17.01.2018

Au strâns o remorcă de oase de pe marginea Jiului...................................................24Blocajul din Defileul Jiului pune în pericol alte investitii. SE CAUTÃ SOLUTII.............25Teme similare.............................................................................................................27A.R.A – din nou în Valea Jiului / Apa Serv luatã drept model.....................................27Gorjul, sub avertizare de ger şi ninsori, Medicii recomandă luarea de măsuri pentru protejarea sănătății....................................................................................................28Cod galben de ninsori şi polei....................................................................................29Gorjul, cod galben de ninsori şi polei.........................................................................29ALERTĂ METEO! Ninsori şi VISCOL.............................................................................30Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni în Oltenia.............................30GERUL A BÃGAT ÎN ALERTÃ COMANDAMENTUL DE IARNÃ AL APA SERV VALEA JIULUI................................................................................................................................... 31Reţele noi de apă în Alimpeşti. Proiect de 2 milioane de euro...................................32Teme de mediu...........................................................................................................33Câte cabane mai deverseazã latrinele în pãdurea din Straja?....................................33Drum plin de gropi la câteva luni de la reparaţii........................................................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................34Teme ABA...................................................................................................................34Accident ecologic pe râul Săsar, în jos! Povestea. Consecințele le vor trimite ungurii................................................................................................................................... 34Circulație rutieră în condiții de iarnă pe drumurile naționale din județ.....................41Autoritățile Clujului s-au adunat să discute discuții despre Centura Metropolitană a Clujului.......................................................................................................................43Iarna s-a reintors in forta in Maramures....................................................................44BULETIN RUTIER: Circulație rutieră în condiții de iarnă pe drumurile naționale din județ...........................................................................................................................45PERIMETRELE MINIERE, ÎN CONTINUARE O PROBLEMĂ PENTRU MARAMUREȘ.......46Fost director Remin despre accidentul de pe Sasar: “E numai inceputul”.................47Teme similare.............................................................................................................47În Seini, lucrările la podul peste Someş încep în martie.............................................47

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

17.01.2018

Teme de mediu...........................................................................................................49ÎN AȘTEPTARE: Deschiderea rampei de gunoi temporare, întârziată de un aviz........49CIVILIZAȚIE LIPSĂ: Unii lasă gunoaiele pe unde apucă...............................................49Război deschis pe tema deşeurilor între Consiliul Judeţean şi Vitalia. Procese, despăgubiri şi atacuri şi partea opoziţiei. Citeşte o anchetă în acest caz!..................50Malul râului Someş, groapă de gunoi pentru sîngeorzeni..........................................55Pădurea Clujenilor s-a transformat în Deşertul Clujenilor. După ce a plantat degeaba 60.000 de puieţi, Primăria face parc pe Bulevardul Muncii.......................................56Ioan Țintean, nemulțumit de gestionarea deşeurilor din județ.................................59Exemplu de urmat ! Luşcanii s-au apucat să-şi curețe singuri satul...........................60Ovidiu Florean îi dă GRELE lui Radu Moldovan: “Suntem ultimul județ din țară la accesarea de fonduri europene!”..............................................................................61Vitalia, amenințată cu rezilierea contractului dacă nu modernizează groapa de la Tărpiu. Care este ultimul termen:..............................................................................63Au nevoie de brațe cu suflet inimos. „Să nu ne fie ruşine de prietenii care ne privesc curțile, şanțurile, apele!”...........................................................................................64Pădurea Clujenilor s-a transformat în Deşertul Clujenilor. După ce a plantat degeaba 60.000 de puieţi, Primăria face parc pe Bulevardul Muncii.......................................65

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................67Teme ABA...................................................................................................................67A fost de ajuns menționarea faptului, că identitatea celui care a aruncat gunoiul este cunoscută, iar malurile pârâului au fost curățate imediat (traducere)......................67Consiliile locale din judeţul Mureş, conduse de UDMR, vor subvenţiona reconstrucţia bisericii romano-catolice din Bezidu Nou...................................................................68Pescarii vor avea posibilitatea să prindă clean, mreană şi scobar în 2018.................70Teme similare.............................................................................................................71Mintia, între comisiile de la Bucureşti şi avariile de la Grupul III................................71Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni....................................................72Zeci de pescari şi-au întins firul pe râul Mureş, în primele zile ale noului an.............73Au reapărut lebedele pe Mureş.................................................................................74

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

17.01.2018

Meteorologii anunţă că vremea se schimbă radical în România. Ce temperaturi ne aşteaptă în următoarele zile......................................................................................75Galeria de evacuare închisă de Cupru Min.................................................................76Canalizare modernizată în Cristeşti şi Vălureni..........................................................76Teme de mediu...........................................................................................................77Copaci cu muguri şi grădini cu flori, la început de an.................................................77Percheziții la infracțiuni cu lemne..............................................................................78Anomaliile climatice şi despăduririle..........................................................................79Peste 300 de platforme subterane de gunoi vor fi realizate în următorii patru ani.. .81Oraşele mureşene, prăfuite! La propriu.....................................................................82

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................85Teme ABA...................................................................................................................85Pe Cibin nu mai vezi apa de gunoaie. „Fenomenul a scăpat de sub control”.............85Teme de mediu...........................................................................................................86FOTO-DOCUMENT Garda de Mediu Vâlcea lucreaza pentru Nicolaescu, Sacomet. Dovada aici!............................................................................................................... 86EXPLOZIV! Directorul Urban: “Lichidul rezultat din procesarea gunoiului se scurge în canalizarea oraşului Râmniu Vâlcea” (FOTO-VIDEO)..................................................88

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................90Teme similare.............................................................................................................90S-a semnat contractul pentru rezerva de apă a municipiului Bacău..........................90

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................92Teme similare.............................................................................................................9257,4 milioane de euro vin în Caraş-Severin................................................................92Teme de mediu...........................................................................................................92O noua celula la deponeul de la Ghizela pentru depozitarea gunoiului din Timis......92Legi permisive în ariile protejate din Caraş-Severin...................................................93Gestionarul de drept al apelor colinare şi de şes din Caraş-Severin pune piciorul în prag............................................................................................................................94O fermă din Timiş transformă gunoiul de grajd în energie electrică..........................94

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

17.01.2018

Legea mirosurilor a intrat in dezbaterea Parlamentului. Vizate sunt si companii din Timisoara................................................................................................................... 95

PRESA CENTRALĂTeme ANARSoluţii urgente pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

https://portal.klarmedia.com/monitoring/2018-01/201801160214_652511828.jpg

17.01.2018

/Curierul National

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7


17.01.2018

'Legea redevenţelor, la apele de izvor, va majora preţurile de la raft'

/Bursa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8


17.01.2018

Hidrocentralele Bumbești-Livezeni primesc o nouă loviturăUn ONG dedicat protecției mediului contestă la Curtea de Apel Cluj avizul de gospodărire a apelor primit pe proiectul complexului hidroenergetic construit de Hidroelectrica în Parcul Național Defileul Jiului. ”Vestea” vine după ce luna trecută organizații de mediu au obținut anularea autorizațiilor de construire acordate pentru proiect.Asociația Efectul Fluture, ONG dedicat activității de protecție a mediului, solicită Curții de Apel Cluj anularea avizului de gospodărire a apelor acordat în 2005 de către Administrația Națională Apele Române (ANAR) proiectului Complex Energetic Bumbeşti - Livezeni, derulat în interiorul Parcului Național Defileul Jiului.Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbeşti şi Livezeni, Hidroelectrica urma să realizeze un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh. Proiectul presupunea realizarea a două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. Totul într-o rezervație protejată din rețeaua Natura 2000.Luni a avut loc prima înfățişare la Curtea de Apel Cluj, fiind însă stabilit un nou termen pentru luna martie. Judecarea acțiunii a avut loc în contextul în care autorizațiile de construire primite de la Consiliile Județene Gorj şi Hunedoara au fost anulate în decembrie de către instanțele de judecată.Ce contestă asociația? ”Avizul de gospodărire a apelor a fost ținut secret căci Apele Române niciodată nu postează avizele, nu le supun consultării publice, nu sunt ca acordurile de mediu, ci sunt secrete. Acesta a fost eliberat în 2005, fiind unul modificat al primului ce a fost acordat în 2003. Chiar nimeni nu a știut de acesta. Am aflat de acesta doar în 2017”, explică motivul nemulțumirii asociației biologul Călin Dejeu.Noul proces vine în contextul in care lucrările sunt, cel puțin legal, blocate după anularea autorizațiilor de mediu. Vineri Prefectura din Târgu Jiu a găzduit o întâlnire la care au participat reprezentanți ai Gărzii de Mediu, ai Hidroelectrica, parlamentari din județele Gorj şi Hunedoara. Presei i s-a interzis accesul. După discuții Hidroelectrica a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

17.01.2018

dat un comunicat de presă: „Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie (...) pentru protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primavară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi pentru punerea în conservare în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate, autorităţile centrale şi locale, împreună cu consorţiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cercetează căile de acţiune imediată şi prioritizarea acestora”, menţionează producătorul de energie. ”Identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă, în condiţiile respectării legii şi obţinerii autorizaţiilor necesare, „sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura soluţie până la comunicarea motivării instanţei, act ce ar permite societăţii stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni”, s-a mai arătat în comunicatul remis vineri.Ecologiştii au fost chiar ironizați de parlamentarii coaliției de guvernare, participanți la discuții. ”La Livezeni va apărea un baraj de n-a văzut Petroşaniul! Cu lebede, pelicani, vidre şi peşti care se vor face monştri” a afirmat senatorul gorjean membru ALDE, Scarlat Iriza.Alte voci susținătoare ale proiectului afirmă că deja au fost cheltuiți 155 milioane euro pe proiect şi că ar fi păcat, prin urmare, să nu fie continuat proiectul. Susținătorii deplâng locurile de muncă ce s-ar fi putut crea şi satele care ar fi fost alimentate cu energie electrică.Proiectul însă, în cel mai bun caz, ar suplimenta capacitatea de producție a Hidroelectrica cu 1% şi aceasta cu riscul distrugerii unui parc național protejat de legislația europeană şi inclus in rețeaua Natura 2000, spun contestatarii proiectului. Mai precis întregul râu Jiu urmează să fie captat şi trecut, în cea mai mare parte a lui, prin nişte conducte la capătul cărora se găsesc turbinele de producție. Firişorul de apă care va rămâne la suprafață va fi insuficient pentru conservarea actualelor specii de peşti şi pentru păstrarea habitatului în condițiile actuale.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

17.01.2018

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) s-a pronunțat în decembrie în sensul anulării ambelor autorizații de construire eliberate pentru realizarea unui complex de hidrocentrale, o autorizație fiind eliberată de către Consilul Județean Hunedoara, cealaltă de către Consiliul Judetean Gorj. În prima instanță, în vara acestui an la Tribunalul Bucureşti Hidroelectrica avusese câştig de cauză în fața ONG-urilor de mediu, Bankwatch şi Newer Weg.După anularea autorizațiilor, dacă va dori reluarea lucrărilor, Hidroelectriva va trebui să ia de la capăt produrile de autorizare. Vor fi necesare noii studiu de mediu şi noi avize. Obținerea acestora va fi însă mai dificilă decât în perioada 2003-2004 când a fost demarat proiectul. Aceasta fiindcă între timp Defileul Jiului a fost declarat parc național. ”A existat un răspuns al Ministerului Mediu care sugera că într-un parc național Natura 2000 nu pot fi demara astfel de proiecte”, spune biologul Călin Dejeu.Lucrările ar risca să ducă la secarea râului şi la dispariția faunei în zonă, acuză biologul Călin Dejeu şi asociațiile de mediu grupate în jurul Federației Natura 2000. Situația va fi similară cu cea creată de un alt proiect, cel de pe Jieț, râu secat acum, însă ”tumultos în trecut, pe care se făcea plutărit”, după cum spune biologul.Potrivit documentațiilor existente, dacă acum în zona defileului Jiul are un debit de peste 18 metri cubi pe secundă, după realizarea complexului debitul de servitute (debitul minim pe care este obligat să îl asigure Hidroelectrica) va fi de opt ori mai mic, adică 2,7 metri cubi pe secundă.Ce au acuzat cele două ONGPentru proiect au fost eliberate două autorizații de construire, una pentru lucrările derulate în județul Hunedoara, alta pentru cele din Gorj. Proiectul a fost început inaintea aderării României la UE.Odată intrați în Uniune, proiectul trebuia reevaluat din punct de vedere al impactului asupra mediului, astfel încât să respecte legislația în domeniu a Uniunii. Evaluarea nu a fost făcută. Avizul de mediu a expirat, acuză ONG. De ce spun acestea că, cel puțin, autorizaţia de construire 7/23.02.2016, pentru secțiunea proiectului aflată în județul Hunedoara, este strict ilegală?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

17.01.2018

A fost emisă fără punctul de vedere al autorității de mediu competente. Fiind vorba de două sau mai multe județe, conform art. 11, alin (5) din HG 1000/2012 autoritatea competentă este Agenția Națională de Mediu, nu Agențiile județene Hunedoara şi Gorj.A fost emisă pentru o locaţie în Parc Naţional, unde, conform OUG 57/2007, sunt permise doar activităţi tradiţionale. Proiecte industriale, precum acest proiect hidroenergetic, sunt strict interzise, iar parcul naţional era deja declarat de peste 10 ani, la data emiterii autorizaţiei.Prin emiterea acestei autorizaţii, pentru un proiect care devastează situl Natura 2000 Defileul Jiului, s-a încălcat Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, care prevede, în Hotărârea din cauza C-399/14: ”executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ şi care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile şi care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive." Prin emiterea autorizaţiei de construire Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut exact opusul a ce prevede Jurisprudenţa, a permis continuarea executării unui proiect care afectează situl Natura 2000 în mod semnificativ, spun ONG.A fost emisă fără un nou certificat de urbanism, deşi au apărut modificări esenţiale: s-a schimbat complet regimul juridic al suprafeţei, de la niciun statut de protecţie la parc naţional.A fost emisă fără să existe un acord de mediu. Acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 a fost emis pentru o perioadă de execuție până în mai 2007, deci şi-a pierdut efectele juridice cu aproape 9 ani înainte.Situația a făcut obiectul unor verificări efectuate de Garda de Mediu. Instituția a intocmit o notă de constatare ale cărei concluzii nu au fost pe placul Hidroelectrica. Compania de stat a contestat concluziile la CAB, dar a pierdut procesul. Conținutul complet al notei este ținut la secret de către Garda de Mediu. Instituția a respins solicitarea publicației ”România Curată” de a îi fi pusă integral la dispoziție nota de constatare. Se presupune însă că în document Garda de Mediu cerea companiei de stat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

17.01.2018

să refacă evaluarea de mediu. /Digi 24, https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/hidrocentralele-bumbesti-livezeni-primesc-o-noua-lovitura-860610

România pierde doi metri din teritoriu în fiecare anÎn zona vărsării Prutului în Dunăre, malul românesc se erodează constant, în timp ce autoritățile amână de ani de zile construirea unui dig. De la inundațiile din 2006, harta României s-a micşorat cu aproape un hectar din cauza erodării.În perioadele în care debitul Prutului este foarte mare, nivelurile crescute ale apelor determină o la fel de mare presiune asupra digurilor. O situație disperată a fost în iunie 2006, când digul de la Prut a fost pe punctul de a ceda la „kilometrul 8” al incintei „Brateşul de Jos”, care ar fi însemnat inundarea Cartierului Portului din Galați şi a Platformei Industriale Est, unde funcționează zeci de companii, dar şi inundarea a mii de hectare de culturi agricole. Au venit la Galați ministrul de Interne, Vasile Blaga, şi ministrul Mediului, Sulfina Barbu, au venit şi şefi ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență şi, în disperare de cauză, a fost adoptată soluția anihilării celor 15-20 infiltrații din dig prin acoperirea zonei infiltrațiilor cu o folie impermeabilă. Atunci au fost promise măsuri de consolidare a digurilor, de renaturare a zonei dintre Prut, Dunăre şi Lacul Brateş, o zonă vulnerabilă şi din cauza nivelurilor ridicate ale pânzei freatice. Marea promisiune a fost renaturarea a 530.000 de hectare din Lunca Dunării, un proiect la care au lucrat cinci institute de cercetări, dar care a fost uitat, la concurență cu interesele marilor latifundiari care cultivă zeci de mii de hectare luate în concesiune de la ADS. Tot atunci s-a discutat prima oară şi despre erodarea digului din zona vărsării Prutului în Dunăre, ca urmare a faptului că, în perioadele în care debitele şi nivelurile Prutului şi Dunării sunt mari, în zona de confluență se produce fenomenul de remuu, o „întoarcere” spre amonte a apelor Prutului din cauza „rezistenței” întâmpinate la vărsarea în Dunăre. Primul efect era presiunea foarte mare a apelor asupra digurilor din zona de confluență.Viituri istorice

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

17.01.2018

S-au făcut studii cu privire la situația digului din zona vărsării Prutului în Dunăre. Unul dintre acestea e studiul de evaluare „Reabilitare dig râu Prut în incinta Brateşu de Jos, județul Galaţi”, realizat de firma Econova SRL din Iaşi pentru Administrația Națională „Apele Române”. Specialiştii care au realizat studiul în august 2016 şi l-au refăcut în martie 2017 avertizează că porțiunea finală a digului, de la podul rutier dintre Vămile Galați şi Giurgiuleşti (Moldova) până în zona confluenței Prutului cu Dunărea, este supusă constant eroziunii, principalul efect fiind reducerea teritoriului României cu până la 2 metri liniari în fiecare an. „Proiectul de reabilitare a digului pe malul drept al râului Prut în aval de podul rutier Giurgiuleşti pe o distanță de 380 de metri reprezintă o necesitate imediată din cauza accentuării procesului de eroziune a malului drept care duce la pierderea teritoriului național cu 1-2 metri -anual. (…) De exemplu în anii 2008 şi 2010 s-au înregistrat viituri istorice din cauza descărcărilor de debite de peste 850 mc/s din Lacul Stânca Costeşti. Aceste viituri au depăşit capacitatea de transport a râului Prut şi au dus la modificarea configurației şi morfologiei terenului şi la eroziuni pu-ternice ale malului drept. Eroziunea malului drept înseamnă inclusiv pierdere de teritoriu național”, se spune în studiul Econova. „Mutarea” graniței cu 2 metri în fiecare an, dar pe un front de 500 de metri, înseamnă că din 2006 până în prezent harta României s-a „micşorat” cu aproximativ un hectar. Proiect strategic, uitat în fișetA existat şi un proiect, care a fost demarat în 2008. Pentru lucrările de „consolidare a malului drept al râului Prut” a fost eliberată de Consiliul Județean Galați o autorizație de construire care era valabilă trei ani, până pe 4 decembrie 2011. Era timp suficient pentru consolidarea a 500 metri de dig, cât se stabilise inițial. Dar au urmat 2-3 ani în care proiectul fost uitat şi, când a fost redescoperit, s-a constatat că documentația de execuție nu mai era valabilă.Printr-un ordin al Ministerului Mediului şi Pădurilor a fost aprobată o nouă documentație, în care a fost scurtat de la 500 la 380 de metri sectorul de dig care va fi consolidat. După încă un an, Consiliul Județean Galați a emis o nouă autorizație de construire.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

17.01.2018

Dar, chiar dacă era vorba de a fi stopată inclusiv „retragerea” frontierei de stat, Guvernul n-a găsit banii necesari pentru consolidarea digului. S-au făcut ceva lucrări pe principiul „de câți bani ai”, dar au fost lucrări superficiale, care nu au schimbat cu nimic nici situația, nici riscurile „Din lipsă de fonduri proiectul nu a mai fost executat în întregime. În perioada 2008-2010, s-au realizat lucrări de reabilitare a digului de apărare din zona Brateşu de Jos, în limita fondurilor disponibile. Lucrările care au fost executate nu sunt suficiente deoarece, în perioada din 2010 până prezent (martie 2017 – n.red.) eroziunea de pe malul drept al râului Prut în aval de podul rutier (drumul E87 care face legătura cu Republica Moldova) Vama Giurgiuleşti este foarte activă, producându-se avansări de 1-2 m anual”, se spune în studiul Econova. În concluzie, a existat un proiect, s-au cheltuit nişte bani, s-au făcut ceva lucrări, dar rezultatul e „zero”.Autoritățile au acoperit cu folie de plastic malul românesc al Prutului, în încercarea de a opri eroziunea. /Romania Libera, http://romanialibera.ro/investigatii/romania-pierde-doi-metri-din-teritoriu-in-fiecare-an-705571

Poluarea face RAVAGII în nordul ȚĂRII. Anunț CUTREMURĂTOR: apele au devenit PORTOCALIIAvertisment crunt venit din nordul ţării, unde poluarea cunoaște o extindere înfiorătoare, iar autorităţile par lipsite de reacţie.Fenomenul poluării cursurilor de apă va apărea şi în alte locuri din județul Maramureş, pentru că în apropierea fostelor exploatări miniere, închise în anul 2007, n-au fost construite stații de epurare a apei, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, consilierul județean al Partidului Ecologist Român (PER), Ioan Buda, fost director al Minei Băiuț din cadrul Companiei Naționale a Metalelor Prețioase şi Neferoase - Remin Baia Mare.Reacția fostului director al Minei Băiuț vine în contextul recentei poluări cu ape de mină a râului Săsar, ce traversează municipiul Baia Mare, din cursul zilei de luni, când apa acestuia a devenit portocalie, anunță Agerpres. "Părerea mea este că e numai începutul, pentru că vor apărea astfel de fenomene în multe zone din Maramureş: Borşa, de la Băiuț se va revărsa spre Botiza şi vine pe râul Lăpuş, Cavnicul şi Baia Sprie. Acolo

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

https://www.agerpres.ro/transilvania/2018/01/12/maramures-poluarea-sasarului-e-doar-inceputul-fenomenul-va-reaparea-in-intreg-judetul-sustine-un-fost-director-de-mina--35531

http://evz.ro/micaa%20href=

17.01.2018

trebuiau să se facă dopuri de galerii şi stații de epurare, eu nu ştiu să se fi făcut o stație de epurare mare, aici", a declarat Ioan Buda. Acesta a menționat că lucrările de ecologizare ar fi trebuit efectuate, începând cu anul 2007, de către compania Conversmin Bucureşti. "Ca şi fost director de mină al companiei Remin, cunosc destul de bine problematica. În 2007, când s-a închis activitatea, la nivel național s-a format o companie națională, Conversmin, care urma să se ocupe de închiderea şi ecologizarea minelor care se închid la nivel național. Ei au scos la licitație proiectarea pentru fiecare perimetru minier, ceea ce înseamnă ecologizare şi punere în siguranță (...)Ori proiectarea n-a fost bună, ori execuția n-a fost dusă până în capăt, pentru că, în viziunea din anul 2007, nu se putea întâmpla aşa ceva", a spus Ioan Buda. Acesta a precizat că a solicitat ca, împreună cu prefectul județului Maramureş, Vasile Moldovan, să efectueze o delegației la Ministerul Economiei pentru a identifica soluții practice şi operative care să diminueze riscul unor viitoare poluări ale cursurilor de apă din județ cu ape de mină. Râul Săsar, care străbate municipiul Baia Mare, a fost intens poluat în ultimii 50 de ani, cu ape industriale provenite din minerit, metalurgie şi alte ramuri industriale, fauna şi flora din zonă având de suferit din cauza acestui fenomen. /EVZ, http://evz.ro/poluarea-nordul-tarii-apele.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://evz.ro/poluarea-nordul-tarii-apele.html

17.01.2018

Punerea în siguranţă a proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni, prioritate zero pentru Hidroelectrica

/Bursa

Teme similareMAI avertizează: Cod galben în vigoare. Mihai Fifor somează județele vizate să fie pregătitePrim-ministrul interimar Mihai Fifor a afirmat marţi seară, după o vizită la MAI, că a dorit să se asigure că există toate mijloacele necesare pentru intervenţie, în cazul în care va fi nevoie, având în vedere codul galben emis de meteorologi."Am făcut o analiză în Centrul Naţional de Comandă, cu colegii de acolo. Mi-au prezentat modul de funcţionare, am analizat foarte atent şi situaţia pentru perioada următoare. (...) Este un cod galben în vigoare până mâine seară şi am dorit să mă asigur că există toate mijloacele necesare pentru intervenţie, în cazul în care este nevoie de lucrul acesta. Şi, desigur, am discutat cu doamna ministru şi despre probleme care ţin de organizarea ministerului", a declarat Fifor, la plecarea de la sediul MAI, informează Agerpres.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17


17.01.2018

Potrivit unui comunicat al Guvernului, remis marţi seară AGERPRES, prim-ministrul interimar Fifor a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere Integrată, care funcţionează în cadrul MAI, pentru a verifica măsurile luate în scopul gestionării efectelor fenomenelor meteorologice pentru cele 23 de judeţe aflate sub atenţionare de cod galben.Fifor a solicitat ca, în această seară, în toate judeţele vizate de fenomene meteo severe, să se asigure permanenţa la nivelul centrelor de coordonare şi conducere a intervenţiei."Am subliniat că este esenţial ca Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile din subordine, să informeze permanent cetăţenii cu privire la evoluţiile vremii, pentru a preveni potenţiale pericole", a spus Mihai Fifor, citat în comunicat.Guvernul precizează că MAI a transmis marţi, în jurul orei 12,00, o radiogramă către Instituţiile Prefectului din judeţele aflate sub atenţionare pentru a se asigura că autorităţile locale sunt pregătite să gestioneze această situaţie."Toate structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt pregătite să intervină în sprijinul populaţiei. Astfel, sunt mobilizaţi, la nivel naţional peste 5.000 de pompieri, 9.500 de poliţişti, 400 de jandarmi montani", se arată în comunicat.Potrivit sursei citate, activităţile din teren se monitorizează prin Centrul Naţional de Conducere Integrată, care funcţionează la nivelul MAI şi unde, în funcţie de situaţie, sunt chemaţi şi reprezentanţi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă: Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi Ministerul Sănătăţii. /Romania Libera, http://romanialibera.ro/politica/mai-avertizeaza-cod-galben-in-vigoare-mihai-fifor-someaza-judetele-vizate-sa-fie-pregatite-705758

BERD alocă o finanţare de 2,2 milioane de euro pentru consolidarea sectorului de apă din RomâniaMinistrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, şi directorul pentru România şi Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD), Matteo Patrone, au semnat vineri, la Bucureşti, „Acordul de servicii pentru consolidarea sectorului de apă şi apă uzată din România”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

17.01.2018

„Acordul, cu o valoare totală de 2,22 milioane de euro, va fi propus pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică, urmând să se deruleze în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2020, cu implicarea tuturor instituţiilor responsabile: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE), Ministerul Apelor şi Pădurilor, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi Asociaţia Română a Apei”, se arată într-un comunicat al MDRAPFE.Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT 2014-2020) are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în România.Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru coordonarea, gestionarea şi controlul intervenţiilor finanţate din fondurile structurale, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate (POC). /Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/berd-aloca-o-finantare-de-2-2-milioane-de-euro-pentru-consolidarea-sectorului-de-apa-din-romania-16926148/AmosNews, http://www.amosnews.ro/berd-aloca-o-finantare-de-22-milioane-euro-pentru-consolidarea-sectorului-de-apa-din-romania-2018-01/Business Magazin, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/berd-aloca-o-finantare-de-2-2-milioane-de-euro-pentru-consolidarea-sectorului-de-apa-din-romania-16926300

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

17.01.2018

Teme ABARezultatele verificărilor SGA au fost făcute publice!În cadrul şedinţei operative desfăşurate luni, 15 ianuarie, la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj, au fost prezentate rezultatele acţiunii întreprinse în cursul săptămânii anterioare de către personalul instituţiei judeţene, prin care au fost verificate cursurile de apă de pe raza judeţului Gorj, fiind depistate următoarele zone critice unde erau depozitate necontrolat deşeuri menajere, deşeuri textile şi PET-uri, resturi de materiale de construcţii.Acestea sunt: râu Şuşita, pe raza municipiului Târgu-Jiu; râu Amaradia, pe raza UAT Târgu-Jiu şi Drăguţeşti; râu Jiu, pe raza UAT Plopşoru; râu Gilort, pe raza UAT Turburea şi Novaci; râu Motru, pe raza UAT Padeş; râu Tismana, pe raza UAT Tismana; pr. Cioiana, pe raza UAT Bîlteni şi Ţicleni; pr. Saşa, pe raza UAT Dăneşti; pr. Măceşu, Scăriţa, pe raza UAT Novaci; pr. Motru Sec, pe raza UAT Padeş; pr. Bîlta, pe raza UAT Runcu; pr. Sohodol, pe raza UAT Arcani; pr. Pocruia, Orlea, pe raza UAT Tismana. “Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj a înaintat în acest sens o adresă primăriilor UAT-urilor pe raza cărora au fost depistate depozitele necontrolate de deşeuri de orice fel, pentru luarea măsurilor urgente de salubrizare a zonelor prezentate mai sus, în vederea eliminării lor şi prevenirea depozitării altora. Pe această cale, Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj face un apel către toţi cetăţenii în vederea menţinerii unui mediu de viaţă curat prin evitarea depozitării pe malurile şi în albiile cursurilor de apă a deşeurilor de orice fel”, se arată în informarea transmisă de reprezentanţii SGA Gorj. /GORJEANUL – Pulsul zilei

Zonele murdare din judeţ, identificate de SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj a demarat o acţiune de identificare pe cursurile de apă de pe raza judeţului nostru a zonelor unde sunt depozitate necontrolat deşeuri de orice fel. Personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj este în teren şi verifică următoarele zone pe cursurile de apă: pr. Bîlta pe raza comunei Runcu; pr. Orlea şi Bătrâna pe raza oraşului Tismana; râu Tismana la coada lacului Tismana; râu Motru şi Motru Sec, pe raza comunei Padeş, localităţile Cloşani, Motru Sec; râu Gilort pe raza

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

17.01.2018

comunei Turburea; râu Gilort la Novaci, Pociovalişte; pr. Scăriţa la Novaci; râu Şuşiţa, amonte şi aval pod DN 67 Tg-Jiu Dr.Turnu Severin, unde s-au identificat depozite atât pe malurile cursului de apă, cât şi pe terenurile riverane de pe raza municipiului Târgu-Jiu. “Vor fi atenţionaţi toţi primarii pentru luarea tuturor măsurilor cu regim de urgenţă, în vederea eliminării acestor depozite de deşeuri, depistate cu ocazia acestei acţiuni şi prevenirea depozitării altora. Precizăm că aceste depozite antrenate în albie pot constitui baraje în scurgerea normală a apei, generând inundaţii. Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj face pe această cale un apel către toţi cetăţenii judeţului pentru a nu mai depozita pe malurile şi în albiile cursurilor de apă deşeuri de orice fel, în vederea menţinerii unui mediu de viaţă curat şi sănătos. Menţionăm că în conformitate cu Legea Apelor nr.107/1996, depozitarea gunoaielor pe cursurile de apă se sancţionează contravenţional”, se arată în comunicatul transmis de conducerea SGA Gorj. /GORJEANUL –Ultima ora

Gorj: Au fost oprite definitiv lucrările la două hidrocentrale pe râul JiuCele două asociații au câştigat, definitiv, procesul prin care au cerut anularea autorizaţiilor de construcţie pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, lucrare începută de Hidroelectrica, în urmă cu 10 ani şi care era aproape de finalizare.Statul Român a plătit deja 155 de milioane de euro pentru realizarea celor două hidrocentrale, Bumbeşti şi Dumitra, pe care acum va trebui să le treacă cel mai probabil în conservare.Cele două hidrocentrale ar fi aprins lumina în 100.000 de locuinţe.Asociaţiile au convins însă judecătorii după ce au arătat că râul va fi distrus, prin această amenajare hidrotehnică.Iubitorii de rafting vor fi şi ei afectați, în sensul că debitul râului va scădea dramatic.Puterea instalată a turbinelor din aceste hidrocentrale este de 65 MW, iar lucrările se refereau şi la aducţiuni de apă şi lucrări de consolidare şi baraje.De curând, Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, anularea autorizaţiilor de construire la cele două hidrocentrale. /Jurnalul Olteniei – Europa FM

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

17.01.2018

Iriza: „La Livezeni va apărea un baraj de n-a văzut Petroșaniul! Cu lebede, pelicani, vidre și pești care se vor face monștri”„La Livezeni va apărea un baraj de n-a văzut Petroşaniul! Cu lebede, pelicani, vidre şi peşti care se vor face monştri”, a dat asigurări, vineri, senatorul Scarlat Iriza, cel care se bate pentru continuarea lucrărilor la cele două hidrocentrale de pe Jiu.O întâlnire pe această temă, fără presă însă, a avut loc, vineri, la Prefectura Gorj. Înaintea discuțiilor, Iriza a spus că se caută o soluție în ceea ce priveşte decizia Curții de Apel Bucureşti de sistare a investiției pe motiv că este distrus Parcul Național Defileul Jiului. „Noi trebuie să găsim soluții vizavi de această hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, ca să continuăm investiția. Asta este de fapt şedința pe care o facem şi vedem care este pasul următor. Această investiție a înghițit de la bugetul țării, de fapt de la bugetul Hidroelectrica, 162 de milioane de euro care mie mi se pare exagerat de mult. Au fost autorizații de mediu, de construcții şi de la CJ Hunedoara şi de la CJ Gorj. Eu am fost timp de 3 ani şi 8 luni consilierul directorului general de la sucursala Târgu Jiu pe investiții deci cunosc această investiție ca pe buzunarele mele. Ca să ştie şi ONG-iştii ce spun, această investiție a început înainte de a se înființa Parcul Național Jiu. În mai 2001 se întâmpla”, a explicat Iriza.Scarlat Iriza a ținut să-i liniştească pe ecologiştii care se tem că va fi distrus ecosistemul de pe Defileul Jiului. Conform senatorului ALDE nu va fi deloc rău pentru că la barajul de la Livezeni vor apărea „o mulțime de lebede, pelicani, vidre şi peşti”. „Această investiție este benefică de 10 ori şi poate de o jumătate de oară nu este benefică. Sunt lucruri extraordinar de benefice, vă dau un exemplu. La Livezeni se va face un baraj cu o capacitate de 300.000 de metri cubi de apă, 20 de metri lățime, 6 metri adâncime şi 2,5 kilometri lungime. Acolo va fi ceva ce n-a văzut Petroşaniul: lebede, pelicani, vidre, peşti la grămadă, care în timp se vor face monştri”, a adăugat Iriza. /Exclusiv in Gorj- Actualitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

17.01.2018

Maioreanu: Finalizarea investițiilor de pe Jiu, asumată prin programul de guvernareÎntâlnire cu uşile închise, vineri, la Prefectura Gorj, pe tema lucrărilor de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni.Autoritățile locale din Gorj şi Hunedoara s-au reunit pentru a găsi soluții de continuare a investiției. Au participat şi parlamentarii de Gorj: Florin Cârciumaru, Mihai Weber, Scarlat Iriza şi Alin Văcaru. Ministerul Energiei a fost reprezentat de secretarul de stat Andrei Maioreanu, iar Hidroelectrica de preşedintele Directoratului, Bogdan Badea. “Obiectivul este reautorizarea acestor lucrări şi punerea în siguranță a amenajărilor” a anunțat Maioreanu.Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica, a recunoscut că autoritățile sunt într-un blocaj în ceea ce priveşte investițiile de pe Jiu, sistate prin decizie a instanței. ”Este un semnal extrem de prost pentru mediul investițional şi un precedent” a comentat Badea. Primarul din Bumbeşti-Jiu, Constantin Bobaru, a concluzionat că întâlnirea a fost una benefică şi a reafirmat c-ar fi o aberație ca statul român să-şi îngroape singur o investiție de peste 150 de milioane de euro. /Gorj Exclusiv – Actualitate

Maioreanu: Finalizarea investițiilor de pe Jiu, asumată prin programul de guvernareÎntâlnire cu uşile închise, vineri, la Prefectura Gorj, pe tema lucrărilor de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni.Autoritățile locale din Gorj şi Hunedoara s-au reunit pentru a găsi soluții de continuare a investiției. Au participat şi parlamentarii de Gorj: Florin Cârciumaru, Mihai Weber, Scarlat Iriza şi Alin Văcaru. Ministerul Energiei a fost reprezentat de secretarul de stat Andrei Maioreanu, iar Hidroelectrica de preşedintele Directoratului, Bogdan Badea. “Obiectivul este reautorizarea acestor lucrări şi punerea în siguranță a amenajărilor” a anunțat Maioreanu.Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica, a recunoscut că autoritățile sunt într-un blocaj în ceea ce priveşte investițiile de pe Jiu, sistate prin decizie a instanței. ”Este un semnal extrem de prost pentru mediul investițional şi un precedent” a comentat Badea.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

17.01.2018

Primarul din Bumbeşti-Jiu, Constantin Bobaru, a concluzionat că întâlnirea a fost una benefică şi a reafirmat c-ar fi o aberație ca statul român să-şi îngroape singur o investiție de peste 150 de milioane de euro. /GORJEXCLUSIV –Ultima ora

Au strâns o remorcă de oase de pe marginea JiuluiVerificări în urma imaginilor de groază postate pe Internet în localitatea Turcineşti. Reprezantanţii Gărzii de Mediu, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi primarul din comună au mers în control pe malul Jiului. Şi ei au rămas şocaţi de ce au văzut. Zona era sufocată de oase de animale.Din primele estimări ale medicilor veterinari, oasele ar aparţine doar unor bovine. „Au fost aruncate aici de un an, un an şi jumătate. Pe unele a crescut iarba, altele sunt aruncate mai recent. E greu să ne dăm seama cine le-a aruncat. Nu am găsit crotalii, nu am găsit nimic care să ne ducă la făptaş”, ne-a spus Ion Iliuţă, inspector în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare Gorj.Echipele de control au umplut o remorcă cu oase. Au fost strânse aproximativ 500 de kilograme de resturi de animale. „Cine taie animale să le şi arunce oasele unde trebuie”, a fost avertismentul primarului din Turcineşti. Dumitru Modrea a explicat că terenul respectiv aparţine Hidroelectrica. „Am făcut numeroase adrese către această firmă. Terenul trebuie păzit. Dacă nu e păzit, se întâmplă ce s-a întâmplat şi acum. Noi am tot sesizat firma. Ne spune mereu că nu are bani. Facem acum curăţenie cu banii noştri, dar trebuie să-i recuperăm cumva apoi”, a spus edilul.Pe lângă peisajul de groază, mirosul era insuportabil în apropierea apei. „Este groaznic. Nu ştiu cine a putut să facă aşa ceva. Vă daţi seama că doar cei care taie animale au adus oasele aici. Cei care nu taie decât porcul sau viţelul din curte nu are atâtea oase”, a spus un localnic care a participat la curăţirea zonei. /PANDURUL –Comunitate

Blocajul din Defileul Jiului pune în pericol alte investitii. SE CAUTÃ SOLUTII „Blocarea proiectului privind amenajarea hidroenergeticã a râului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni, dupã ce instanta a admis plângerile unor organizatii neguvernamentale de mediu, pune în pericol protectia populatiei si emite un semnal de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

17.01.2018

nesigurantã cãtre toti investitorii din România”, se aratã într-un comunicat al Hidroelectrica.Comunicatul vine în urmã întâlnirii de vineri, de la Târgu Jiu, dintre conducerea companiei si mai multi oficiali locali cu Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe tema „Obiectivul de investitii Amenajarea hidroenergeticã a Râului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni Perspective de realizare si dezvoltare”.Mai mult, specialistii spun cã populatia este în pericol acum:” pentru protectia populatiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnã-primavarã, evitarea inundãrii drumurilor nationale, precum si pentru punerea în conservare în conditii de sigurantã a lucrãrilor deja efectuate, autoritãtile centrale si locale, împreunã cu consortiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cerceteazã cãile de actiune imediatã si prioritizarea acestora”, potrivit comunicatului.Se cautã acum solutii pentru punerea în conservare a lucrãrilor. în conditiile respectãrii legii si obtinerii autorizatiilor necesare, aceasta fiind singura solutie pânã la comunicarea motivãrii instantei, act ce ar permite societãtii stabilirea urmãtorilor pasi pentru deblocarea proiectului de la Bumbesti-Livezeni.”Nu cãutãm acum vinovati pentru blocarea proiectului, ci solutii pentru punerea în sigurantã si,ulterior, pentru punerea în functiune. Finalizarea investitiilor hidroenergetice în derulare, de cãtre Hidroelectrica – producãtor de energie din surse regenerabile de interes national – este o mãsurã asumatã ferm prin Programul de Guvernare. La fel – cresterea gradului de valorificare a potentialului hidroenergetic. Ministerul asigurã întreg sprijinul pentru finalizarea lucrãrilor de pe Jiu”, a afirmat Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat în comunicat.La rândul sãu, presedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat cã blocarea proiectului reprezintã un semnal foarte prost de nesigurantã transmis investitorilor.„Sunt surprins si profund dezamãgit de blocarea proiectului prin decizia Curtii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare si nesigurantã, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atentia în repetate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

17.01.2018

rânduri asupra incoerentelor legislative care afecteazã grav felul în care sunt realizate lucrãrile la obiectivele noastre. Din pãcate, solicitãrile Hidroelectrica si semnalul de alarmã pe care l-am tras au rãmas fãrã ecou. Iatã, suntem astãzi în fata unei situatii fãrã precedent: o investitie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesarã sistemului, gata sã fie pusã în functiune, intrã în conservare cu perspectiva de a fi distrusã. Ne dorim sau nu sã facem investitii? Consider cã a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum sã vorbim despre dezvoltare în conditiile în care nu poti sã faci investitii pentru cã existã oricând spectrul ca autorizatii obtinute perfect legal sã fie mai apoi anulate de instantã”, a subliniat Bogdan Badea.Pânã acum au fost investite sume uriase în aceste douã amenajãri de pe teritoriul judetului Hunedoara si cea de pe Gorj. Cifrele aratã cã lucrãrile care au fost realizate sunt aproape gata si cã acum se mai fac doar lucrãri de echipare si montare a instalatiilor în centrale. Pânã în data de 31.12.2016, valoarea totalã a lucrãrilor a fost de 619.837.480 de lei, devizul total general fiind de peste 100 de milioane de euro.În afara celor douã tunele din defileu, investitia este completatã de un baraj cu microhidrocentralã amplasat la Livezeni, la intrarea în defileu, care permite acumularea unui volum de apã de 130.000 mc, precum si de o centralã suprateranã echipatã cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalatã de 40,5 MW. Complexul energetic, dacã va fi vreodatã finalizat, va avea o capacitate anualã de 259 GWh. /Cronica Vaii Jiului – Actualitate

Teme similareA.R.A – din nou în Valea Jiului / Apa Serv luatã drept model Toti operatorii de apã si canal din România vin la Petrosani. Actiunea are loc la finele acestei luni, iar directorii acestor firme sunt asteptati sã dezbatã problemele cu care se confruntã acum în mai toate zonele tãrii.Au ales Petrosaniul, pentru cã aici, în Valea Jiului, Apa Serv este primul operator din tarã, care a reusit sã implementeze un nou proiect de investitii prin Programul Operational de Infrastructurã P.O.I.M, putând fi luat ca model si de cãtre ceilalti operatori de la noi. „Având în vedere faptul cã Apa Serv Valea Jiului este un pionier între

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

17.01.2018

societãtile operatorilor de apã, care a semnat contractul de finantare si a venit si evaluarea de la Bruxelles, ne întâlnim aici sã discutãm ce probleme am întâmpinat noi. Acestea sunt si ale lor, pentru cã sunt în situatia în care acum semneazã pentru aceste proiecte”, a declarat Costel Avram, director general interimar al SC Apa Serv Valea Jiului.La întâlnirea ce are loc în perioada 25 -28 ianuarie vin chiar si expertii de la Jaspers, consultantii europeni, care au dat girul acestui proiect la nivelul Ministerului Fondurilor Europene. „Pe mine mã onoreazã faptul cã cei mai multi dintre directorii generali vor fi prezenti la Petrosani, timp de 3 zile, pentru a discuta si a pune la cale ce trebuie sã facã, pentru ca societãtile de apã sã atragã fonduri europene”, a adãugat Costel Avram.90 de milioane de euro a primit Apa Serv pentru implementarea unui amplu proiect ce va îmbunãtãti sistemul de aductiune al apei si canalizarea în mai multe orase ale Vãii Jiului. Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb a semnat la Petrosani contractul de finantare, la sediul Societãtii Apa Serv, în luna mai a anului trecut. Asta, în timp ce alte firme de profil din tarã abia acum semneazã pentru aceste proiecte. Potrivit proiectului, aproximativ 118.000 de locuitori vor beneficia de acces la serviciile de apã potabilã si la o retea de canalizare, care sã asigure, pânã în anul 2023, când se va finaliza aceastã lucrare de extindere si modernizare, o reducere cu 30% a tot ceea ce înseamnã pierderi în reteaua de apã potabilã si cu 40 % reducere a infiltratiilor în retelele de colectare ale apei uzate. /Cronica Vaii Jiului – Actualitate

Gorjul, sub avertizare de ger și ninsori, Medicii recomandă luarea de măsuri pentru protejarea sănătățiiDe câteva zile, iarna s-a instalat corespunzător şi în județul nostru, până în această seară fiind valabilă o informare meteo de vreme rea, cu ninsori şi temperaturi foarte scăzute. În aceste condiții, medicii îi sfătuiesc pe gorjeni să îşi ia o serie de măsuri pentru a-şi proteja sănătatea. În primul rând, cetăţenii sunt sfătuiţi să evite variaţiile foarte mari de temperatură şi să nu iasă din casă decât dacă este absolut necesar. În plus, atunci când se impune deplasarea prin frig, adaptarea garderobei la temperaturile de afară este obligatorie.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

17.01.2018

În ultima perioadă, temperaturile au scăzut foarte mult. Multe persoane au ajuns deja la medic, acuzând o alterare a stării de sănătate, situaţie pusă pe seama gerului. În aceste condiţii, specialiştii îi sfătuiesc pe oameni să îşi ia o serie de măsuri pentru protejarea sănătăţii. “Este bine să luăm vitamina C, iar dacă apar modificări specifice răcelilor, trebuie administrat paracetamol. Este evident că ne fac rău variaţiile foarte mari de temperatură apărute la trecerea de la temperaturile din interior la cele din exterior. De aceea, trebuie evitate plimbările, în această perioadă, ieşind afară doar dacă este absolut necesar”, a declarat medicul Mihai Moisescu, preşedintele Asociaţiei Patronatului Medicilor de Familie (APMF) Gorj. Cei care sunt nevoiţi să se deplaseze prin frig sunt sfătuiţi de medici să îşi adapteze îmbrăcămintea şi să poarte, obligatoriu, mănuşi, fulare şi căciuli. ”Capul şi mâinile trebuie acoperite, fiind suprafeţe din corp destul de mari şi foarte importante; de aceea, trebuie să purtăm mănuşi, căciuli cu urechi şi fulare care să acopere şi gura, iar bărbaţii ar trebui să poarte barbă în această perioadă, pentru că barba ţine de cald. În plus, hainele pe care le purtăm trebuie să fie confecţionate din bumbac, cel puţin rândul care vine direct pe piele şi următorul, iar cel de-al treilea rând de haine este recomandat să fie impermeabil la vânt”, explică medicul Mihai Moisescu. De asemenea, şi încălţămintea trebuie să fie antiderapantă, pentru a nu aluneca, cei mai predispuşi fracturilor fiind vârstnicii.Atenţie la alimentaţie, pe timp de iarnă!Pe timp de ger, alimentaţia trebuie să fie şi ea adaptată, iar consumul de băuturi calde trebuie să crească. “Hrana trebuie să fie mai bogată în calorii şi chiar în dulciuri; nu cu mult mai bogată, dar să fie. Este bine să se consume mai multe băuturi calde, cum ar fi ceaiurile, iar seara sunt recomandate băile calde. În niciun caz nu trebuie să consumăm alcool”, menţionează dr Mihai Moisescu. De asemenea, în zilele geroase, locuinţele şi spaţiile închise de locuit trebuie să fie încălzite corespunzător şi trebuie evitată utilizarea instalaţiilor improvizate, care pot duce la intoxicaţii cu monoxid de carbon. /GORJEANUL – Societate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

17.01.2018

Cod galben de ninsori şi poleiJudețul Gorj se află de astăzi, de la ora 17,00, sub avertizare Cod Galben de ninsori şi polei, care va fi valabilă până miercuri, la ora 20:00. „Ninsorile vor fi însemnate cantitativ şi local se va depune strat consistent de zăpadă, în seara zilei de marţi (16 ianuarie) şi în noaptea de marţi spre miercuri (16/17 ianuarie) în Carpaţii Occidentali, în nordul Carpaţilor Orientali şi vestul Carpaţilor Meridionali, iar în cursul zilei de miercuri (17 ianuarie) mai ales în zona Carpaţilor Meridionali. Vântul va prezenta intensificări cu precădere în zona înaltă, unde rafalele vor depăşi 70…80 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada. În sudul Banatului, apoi şi în cea mai mare parte a Olteniei şi a Transilvaniei vor fi precipitaţii mixte şi depuneri de polei”, informează ANM. /IMPACT IN GORJ –Ultima ora

Gorjul, cod galben de ninsori şi poleiMeteorologii au emis un cod galben de ninsori şi polei valabil pentru mai multe judeţe, între care şi Gorj. Acesta intra în vigoare marţi la ora 17:00 şi expiră miercuri la ora 20:00. „Ninsorile vor fi însemnate cantitativ şi local se va depune strat consistent de zăpadă, în seara zilei de marţi (16 ianuarie) şi în noaptea de marţi spre miercuri (16/17 ianuarie) în Carpaţii Occidentali, în nordul Carpaţilor Orientali şi vestul Carpaţilor Meridionali, iar în cursul zilei de miercuri (17 ianuarie) mai ales în zona Carpaţilor Meridionali. Vântul va prezenta intensificări cu precădere în zona înaltă, unde rafalele vor depăşi 70...80 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada. În sudul Banatului, apoi şi în cea mai mare parte a Olteniei şi a Transilvaniei vor fi precipitaţii mixte şi depuneri de polei”, informează ANM. /PANDURUL –Ultima ora

ALERTĂ METEO! Ninsori și VISCOLO informare meteo este în vigoare până pe 17 ianuarie, ora 20:00. Se vor semnala precipitații sub formă de ninsoare, lapoviță şi ploaie, polei, intensificări ale vântului şi ninsori viscolite la munte în mai multe zone ale țării.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

17.01.2018

În cursul nopții de luni spre marți şi în primele ore ale zilei de marți, pe arii relativ extinse în sudul şi sud-estul teritoriului, va ninge în general slab cantitativ. Pe litoral vor fi posibile şi precipitații mixte şi polei.Din după-amiaza zilei de marți, precipitațiile vor fi în extindere treptată, începând cu regiunile vestice şi vor cuprinde cea mai mare parte a țării. La început vor fi mai ales ninsori, ce se vor transforma treptat şi în lapoviță şi ploaie, iar cantitățile de apă vor depăşi 15…20 l/mp şi izolat 30 l/mp, cu precădere, în zonele de munte şi în sud-vest.Local se va semnala polei în Banat, Crişana, Oltenia, Transilvania, apoi şi în Muntenia, Moldova şi posibil în Dobrogea.În zonele de munte temporar vor predomina ninsorile şi se va depune strat nou de zăpadă, local consistent, în noaptea de marți spre miercuri, îndeosebi în Carpații Occidentali şi în nordul Carpaților Orientali, iar miercuri, mai ales în zona Carpaților Meridionali.Vântul se va intensifica în regiunile vestice, unde temporar va atinge viteze de 50…55 km/h, iar la munte, cu precădere în zona înaltă, rafalele vor depăşi 70…80 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada. /Gorj Domino –Ultima ora

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni în OlteniaAdministrația Națională de Meteorologie a transmis o estimare a evoluției temperaturilor şi precipitațiilor pentru intervalul 15 – 28 ianuarie.În Oltenia, începutul intervalului va fi caracterizat de o vreme rece, geroasă local în dimineața de 16 ianuarie în nordul regiunii. Apoi, temperaturile vor creşte semnificativ, iar până spre sfârşitul perioadei de referință se vor situa în general peste normele climatologic specifice perioadei. Vor fi medii ale maximelor de 2…6 grade şi ale minimelor de -4…0 grade, valori mai mici fiind posibile în perioada 24-25 ianuarie. La începutul intervalului vor fi ninsori slabe, locale, iar în jurul datei de 17 ianuarie precipitații mixte, moderate cantitativ se vor semnala pe arii extinse. Probabilitatea pentru precipitații va fi din nou mai ridicată în perioada 21-23 ianuarie.La munte, vremea rece, local geroasă se va menține la începutul intervalului. Apoi, deşi vor fi variații de la o zi la alta, temperaturile se vor situa în general peste cele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

17.01.2018

climatologic specifice perioadei, cu medii ale maximelor de -2…2 grade şi ale minimelor de -7…-3 grade, valori mai mici fiind posibile în data de 18 ianuarie şi în perioada 23-24 ianuarie.În intervalul 16-18 ianuarie precipitațiile vor fi frecvente, moderate cantitativ; vor predomina ninsorile, dar trecător pot apărea şi lapoviță sau ploi, la altitudini de sub 1400 m. Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată şi în perioada 21-23 ianuarie. /GORJEANUL –Ultima ora

GERUL A BÃGAT ÎN ALERTÃ COMANDAMENTUL DE IARNÃ AL APA SERV VALEA JIULUI Temperaturile scãzute înregistrate în Valea Jiului au determinat conducerea societãtii sã se mobilizeze astfel încât sã se intervinã cu rapiditate în cazul în care situatia o cere. Comandamentul constituit la regie este în alertã dat fiind faptul cã astãzi-marti se înregistreazã temperaturi cu mult sub limita înghetului.Principala grijã a conducerii Apa Serv Valea Jiului este ca populatia sã nu aibã de suferit în ceea ce priveste alimentarea cu apã potabilã, iar echipele mobilizate sã intervinã la avarii provocate de ger deja au avut o primã misiune. Ieri, captãrile de apã ale operatorului au fost verificate atent. În mai multe zone s-a intervenit preventiv spune directorul general al societãtii. ”În aceastã noapte sunt asteptate temperaturi si mai scãzute, astfel cã suntem mobilizati si gata sã intervenim cu rapiditate. Dimineatã (n.r. luni) am fãcut o inspectie la captãrile de apã, iar colegii mei au intervenit, cum este cazul la captarea de la Polatiste, pentru a înlãtura gheata formatã si nu sunt probleme. Principala noastrã preocupare este sã ne asigurãm cã populatia nu are de suferit chiar dacã misiunea noastrã nu este deloc usoarã”, a declarat, ieri, Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului.Operatorul de apã si-a luat toate mãsurile pentru a face fatã gerului si vine cu câteva recomandãri pentru consumatori.”În perioada rece utilizatorii trebuie sã ia mãsuri pentru izolarea apometrului cu materiale termoizolante (polistiren, vatã mineralã) si asigurarea microclimatului pentru apometrele montate în scãrile de bloc( închidere usi, geamuri sau la nevoie înlocuirea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

17.01.2018

acestora). Pentru apometrele amplasate în subsoluri, recomandãm reducerea suprafetelor gurilor de ventilatie pentru a mentine temperatura peste limita de înghet a contoarelor. Înghetarea contorului determinã blocarea si deteriorarea sa iar acest lucru poate duce la inundarea cãminului sau lipsa apei”, spun specialistii Apa Serv Valea Jiului. /Cronica Vaii Jiului – Actualitate

Reţele noi de apă în Alimpeşti. Proiect de 2 milioane de euroO primărie din Gorj a obținut aproximativ 2 milioane de euro pentru înlocuirea şi extinderea conductelor de apă din comună. Primăria Alimpeşti a obținut finanțarea prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) II, derulat de Ministerul Dezvoltării. „Este vorba de 36 de kilometri de conductă care va fi înlocuită. Am semnat contractul de finanțare, acum suntem în procedura de licitație pentru proiectare. Aşteptăm bugetul pentru că trebuie să asigurăm şi o cofinanțare. Este vorba de vreo 300 mii lei, pe care îi vom acorda în tranşe timp de patru ani. Vom face şi o extindere a rețelei de apă. O să fie montate două pompe care o să urce apa, să satisfacem nevoile tuturor cetățenilor”, a precizat Dan Floarea, primarul comunei Alimpeşti. Primăria va depune, prin intermediul Grupului de Acțiune Locală Parâng, o solicitare de finanțare pentru modernizarea cabinetului stomatologic din satul Sîrbeşti. /PANDURUL –Administratie

Teme de mediuCâte cabane mai deverseazã latrinele în pãdurea din Straja? În plin sezon de schi, cabanierii din Straja sunt în situatia în care încã mai deverseazã latrinele în pãdure. Potrivit celor de la Apa Serv, la sistemul de canalizare s-au bransat o pãtrime dintre cabane, iar asta înseamnã enorm. Restul deverseazã încã reziduurile în pãdure, prin tevi ce se afundã în pãmânt. Totusi, conducerea Apa Serv crede cã, mãcar cei care s-au bransat, au salvat putin mediul înconjurãtor. „În Straja canalizarea functioneazã, chiar dacã undeva la 25 % din cabanieri s-au legat la reteaua de canalizare. Într-o lunã de zile, aproximativ 3.000 de mc au trecut prin aparatul de mãsurã din statiunea Straja. Asta aratã cã era neapãrat nevoie si, numai pentru cei 25% din total am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

17.01.2018

fãcut o treabã bunã. Unde se duceau aceste reziduuri? În pãdurile noastre. Mediul era afectat foarte tare”, a spus Costel Avram, director Apa Serv Valea Jiului. Hidroconstructia SA Bucuresti este firma care a executat lucrãrile pentru partea de canalizare de pânã în oras si a câstigat licitatia cu cel mai bun pret, la suma de 1.792.416 lei fãrã TVA si are o lungime de aproape 5.000 m. Nu mai putin de 66 de cãmine de vizitare au fost montat si fiecare cabanier trebuie doar sã se racordeze la acest sistem si conditiile din Straja vor fi la standardele normale. Din pãcate, însã, chiar dacã au fost si amenintati cã nu li se vor mai vidanja fictiv, sau nu, latrinele, restul cabanierilor nu s-au legat, sau nu au putut încã sã se lege la sistemul de canalizare si încã deverseazã totul în pãdure. /Cronica Vaii Jiului - Actualitate

Drum plin de gropi la câteva luni de la reparaţiiUn drum din comuna Alimpeşti arată ca după un bombardament la doar câteva luni de la reabilitare. Este vorba de şoseaua care leagă comuna gorjeană de localitatea vâlceană Alunu. Artera rutieră a devenit aproape impracticabilă, deşi a fost balastată în vară.Primăria Alimpeşti a primit circa 100 de mii de euro pe situații de urgență pentru a reface trei drumuri săteşti afectate de inundații. În total, peste 4 kilometri. Drumurile au fost pietruite, lucrările fiind recepționate acum câteva luni. Pe DS 38 au „răsărit” însă gropi. Consilierul local Leonida Belgher crede că lucrările au fost făcute de mântuială. „Pe drumul acesta din Petecei au băgat numai nisip. Atât! În 2014-2015 s-au băgat 300-350 mii lei. Au făcut un proces verbal fals, că s-a deteriorat, că au fost catastrofe naturale. În 2016-2017 au mai băgat încă 450 mii lei, în acelaşi drum”, a declarat consilierul local Leonida Belgher. Primar: Lucrarea a fost făcută destul de bineAdministrația locală din Alimpeşti spune că de vină pentru distrugerea şoselei este „configurația zonei”. „E o porțiune acolo de vreo 15-20 metri în care într-adevăr... Restul arată destul de bine. Deocamdată este în garanție. Nu sunt 6 luni de când am semnat. Ce să-i facem?! E drum de piatră şi e şi în pantă. Degeaba compactez eu, fiind drum de pantă, apa se scurge. Ar fi o variantă asfaltarea. Să sperăm că primim bani pentru asfaltare. Consider că lucrarea a fost făcută destul de bine, a fost recepția. Am avut şi un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

17.01.2018

expert. Asta este! Singura variantă pentru drumurile astea este asfaltarea. Eu am venit în plus cu acei 1000 de metri de rigolă betonată”, a comentat Dan Floarea, primarul comunei Alimpeşti. FINANȚAREAutoritățile locale au încercat anul trecut să obțină fonduri de la Guvern pentru asfaltarea drumurilor din comună, prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Proiectele nu au primit finanțare. /PANDURUL –Administratie

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAAccident ecologic pe râul Săsar, în jos! Povestea. Consecințele le vor trimite unguriiCu câteva zile în urmă, râul Săsar s-a colorat în portocaliu, acea nuanță pe care o găseşti la apele de mină. Nu trebuie să fi specialist pentru a şti că pe undeva a curs apă de mină plină cu de toate, de la acizi, la metale grele sau mai puțin grele şi alte otrăvuri ce se găsesc în astfel locuri binecuvântate de minerit şi metalurgie. Pe scurt, am ştiut că a avut loc o poluare!Ei, lucrurile nu sunt atât de simple. Ca de obicei, presa a fost cea care a scos subiectul la lumină, iar de atunci controversele se țin lanț. Toate instituțiile abilitate în asemenea situații au tăcut, iar apoi au minimalizat accidentul până l-au redus de tot. De fapt, a fost o închipuire a celor care nu au ce face, au spus autoritățile, nu cu aceste cuvinte, dar înțelesul este acesta.Pentru noi, lucrurile sunt limpezi. Fiind vorba de o firmă a statului, instituțiile abilitate au încercat să minimalizeze sau chiar să neantizeze evenimentul poluant. Dacă se raportează mai sus că a fost accident ecologic, trebuie luate măsuri, date amenzi şi aşa mai departe. E mai simplu să spui că nu a fost nimic. E un punct de vedere! Înainte de a prezenta „adevărurile GAZETEI”, trebuie să facem câteva precizări importante.Minunatul nostru săptămânal a fost, probabil, singura publicație din această parte de țară ce a susținut necondiționat activitatea industrială din Maramureş, respectiv mineritul şi metalurgia. Am pledat pentru salvarea unor unități, pentru reluarea activității industriale, dar am pledat şi am susținut şi depoluarea,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

17.01.2018

ecologizarea acestor locuri greu încercate de poluarea istorică a anilor ’90. Situația este complexă şi necesită o analiză fără patimă şi fără excese, din nicio parte. Se ştie că activitatea minieră a generat halde de steril ce înconjoară Baia Mare, dar şi alte localități din județ, sunt iazuri de decantare, depozite de deşeuri, toate amplasate care cum şi mari generatoare de poluare a apelor, a solului şi a aerului. Pe lângă acestea, sunt minele ce au fost închise cu heirupul în perioada 2005-2007. Închiderea minelor s-a făcut aiurea şi cu bani dați cu țârâita şi evident că partea de poluare a perimetrelor a fost lăsată la Sfântul Aşteaptă! Minele au fost închise de Conversmin, altfel spus o mare afacere din care unii s-au îmbogățit, iar amărâții, adică cei mulți, trebuie să suporte astfel de situații, ca cea de acum. Legat de evenimentul de acum, în urma discuțiilor cu cei din instituțiile abilitate, am sesizat ceea ce ştiam demult, sunt habarniste, nu cunosc nici măcar denumirile curente din minerit şi aşa mai departe.Accidentul a avut loc la un tunel ce face legătura cu galeriile de mină de la Șuior. Explicația este simplă. Din cauza ploilor din ultima perioadă s-au acumulat ape în galeriile de mină închise prost sau deloc, iar aceste ape trebuie să iasă pe undeva şi o fac prin acest tunel, antrenând ce prind în cale, de la mâl la material de mină. Poveşti că apa nu este poluată, trebuie spuse celor de la Tropice, aici nu poți susține că nu a fost nimic, ci doar o colorare a apei… Marea dezamăgire a venit de la Prefectura Maramureş.„În după amiaza zilei de 8 ianuarie a.c., a fost înregistrat un eveniment de calitate pe râul Săsar. Evenimentul a fost generat de evacuări de debite în suspensie provenite de la tunelul minier Cavnic - Șuior - Baia Sprie. Acest eveniment se înregistrează cu o frecvență de 3-5 ori pe an, în cele precedente nu s-a înregistrat impact asupra acva-faunei. Efectul vizual asupra apei râului Săsar, a fost de colorare în nuanțe gălbui-ocru, care a fost în continuă estompare până s-a ajuns la culoarea naturală a râului, conform informațiilor primite de la specialişti.Au fost prelevate probe de apă, din secțiunile caracteristice, rezultatele acestora evidențiindu-se în buletinele de analiză.S-a urmărit evoluția evenimentului de calitate pe râul Săsar, inclusiv în aval de confluența cu râul Lăpuş, unde nu au fost sesizate modificări ale apei şi nici efecte asupra acva-faunei. Față de evenimentele de calitate anterioare, rezultatele analizelor de laborator indică valori sub cele înregistrate”, se arată în comunicat.O prostie! Nu poți spune un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

17.01.2018

eveniment de calitate. Adică, calitatea apei Săsarului a fost „tulburată” cu ape de mină nepoluante, dar care au dus la scăderea calității apei râului. Altfel spus, băimăreni, nu beți din apa râului, până trece evenimentul de calitate!Și cei de la Remin au susținut că nu au fost depăşiri ai indicatorilor, dar măcar au pus degetul pe rană. Nu sunt stații de epurare, stații care ar fi trebuit construite de stat prin ministerul Economiei sau Industriilor atunci când s-a semnat închiderea mineritului neferos.O mică surpriză a venit de la APM unde s-a spus cel puțin o juma de adevăr. A fost o poluare şi anumiți indicatori au fost depăşiți, chiar la analizele făcute de Apele Române. Și cum presa este cea care prezintă cetățenilor situația concretă, ne permitem să afirmăm că nu credem în aceste rezultate, suntem aproape convinşi că depăşirile sunt mai însemnate la mai mulți indicatori. Din păcate, nu avem posibilitatea de a veni cu probe concrete. Poate doar experiența şi opiniile unor specialişti.Un astfel de specialist este Ioan Bud, profesor universitar la fosta Universitate de Nord. Profesorul băimărean este unul dintre specialiştii pe probleme de mediu nu numai de aici. El ne-a declarat că este convins că există poluare şi ne-a mai explicat că a atenționat autoritățile maramureşene de dezastrul de la aceste galerii de mină de la Șuior ce ajung la Tunelul din Baia Sprie. În acest sens, Ioan Bud a publicat, în 2014, în Revista Minelor, un articol pe această temă.Bud ne-a spus că acesta este doar începutul, iar accidente ecologice vor fi tot mai numeroase şi în tot mai multe locuri. Sunt semnale de alarmă ce ar trebui luate în seamă de cei ce efemer conduc instituții sau administrații.„A fost zilele trecute o modificare a parametrilor, mai mult culoarea apei decât debitul şi s-a colorat râul Săsar. Nu ştiu de ce s-au agitat spiritele inclusiv la nivelul primăriei… S-a considerat o mare poluare, un mare dezastru când, de fapt, e o chestiune care apare şi o să apară în timp, atâta vreme cât nu vor să se rezolve problema gestionării, respectiv construcției stațiilor de epurare care să rezolve, în parte, astfel de probleme.A fost vreo două ore mai colorată apa, a ajuns şi în Baia Mare mai colorată apa, dar asta nu înseamnă că s-a pus în pericol fauna şi viața omului. Aşa am fost judecați, că a fost un mare dezastru.În cursul zile de azi (miercuri, 10 ianuarie - n.red.) a mai fost un pic de modificare, dar a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

17.01.2018

fost o chestiune de vreo 15 minute. Am fost acolo cu cei de la APM, Garda de Mediu, Apele Române, Primăria Baia Mare, Primăria Baia Sprie. A fost o chestiune foarte scurtă, după 15 minute apa s-a limpezit din nou. Dar această chestiune o să apară mai ales în perioada de primăvară, toamna sau când sunt precipitațiile mari. Apa de pe toți versanții se cumulează în lucrările miniere şi atunci creşte debitul de apă ce este revărsat în Săsar”, ne-a spus Ioan Nechita, inginerul şef de la Remin.Acesta ne-a explicat şi situația stațiilor de epurare inexistente la gurile minelor închise.Au fost şi sunt voci care acuză compania Remin că nu este interesată de problema poluării, de faptul că nu s-au făcut stații de epurare.Nechita ne-a spus de ce nu există astfel de stații de epurare: „În planul de încetare al activității Remin, plan emis în 2005-2006, s-a punctat şi problema stațiilor de epurare. Practic, sunt prevăzute în hotărârile de guvern, inclusiv sumele necesare pentru aceste stații de epurare. Urma să se facă proiectele tehnice şi construirea stațiilor de epurare. Dar, ministerul Economiei, neavând fonduri, situația a rămas aşa. Subliniez. Nu era treaba Remin construirea acestor stații. Ministerul trebuia să le realizeze, să aloce fonduri.Am fost acuzați că avem bani în cont şi nu facem stații de epurare. Avem banii altora în cont, nu ai noştri. Sunt banii creditorilor, bani încasați din valorificarea piritelor aurifere. În momentul de față, creditorul principal, statul român prin AVAS, nu va fi de acord cu folosirea acestor bani pentru construirea de stații de epurare. Este o problemă care ne depăşeşte. Noi sperăm să se aprobe planul de reorganizare. Dacă nu va fi aşa, va fi un faliment, iar banii care sunt în cont se vor duce la creditori.Revenind la stațiile de epurare, ultima HG a fost 644 din 2007 în care au fost prevăzute perimetrele noastre. În această hotărâre au fost trecute inclusiv sumele, conform planului de încetare a activității pentru lucrări de ecologizare. Din cauza neputinței financiare a bugetului, nu s-au făcut stații de epurare. Nici măcar stațiile de epurare care au fost construite pe vremuri, Herja, Turț, pe care noi le mai avem, încă, în exploatare, nu au putut fi modernizate, fiind alte condiții acum. Nu s-a dat nici un leu pentru stațiile de epurare! Degeaba suntem arătați cu degetul! Noi, prin contractul cu Conversmin, respectiv Ministerul Economiei, atât avem, pază, neutralizarea apei de mină; reglăm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

17.01.2018

până la nivel normal Ph-ul apei de mină. Atâta facem. În rest, nimic. Din luna septembrie 2017, nu s-a primit niciun leu de la minister. Nu am putut face niciun decont pe patru luni. Dacă lucrurile nu vor fi deblocate cu bugetul din 2018, nici măcar ce am făcut până acum nu vom mai putea face. Cât de cât să mai aruncăm câte o lopată de var, nici măcar atât nu se va putea face!”, a spus Nechita. De la Remin am fost la APM Maramureş. Speram să avem noroc şi să găsim pe cineva din conducerea instituției. Am avut noroc! Gabriel Tămâian era la post. După o lungă aşteptare, am putut intra la director.„Chiar astăzi a mai fost un episod. Situația se va relua în funcție de cantitatea de precipitații care se acumulează în subteran, când ai un pic de cantitate de ieşit mai mult, iese cu culoarea asta, care a fost… Am fost cu Garda, cu cei de la Baia Mare şi Baia Sprie, de la ISU. S-a tratat cu var la evacuarea din galeria de la Baia Sprie. Culoarea a devenit un pic mai gălbuie. S-au luat probe de către cei de la Apele Române. În analizele pe care le-au luat acum două zile, când a fost iar poluare, au fost ceva depăşiri la mangan, fier şi Ph-ul era un pic acid. Nu au pus în pericol fauna şi… peşti oricum nu avem. Chiar acum făceam o informare către Agenția Națională să găsească fonduri, să facă demersuri către Ministerul Economiei pentru realizarea stațiilor de epurare a apelor de mină, că altfel nu avem nicio soluție!Fenomenul acesta nu este catalogat ca şi o poluare accidentală, este o poluare continuă. Cei de la Ape trebuie să gestioneze problema, să le dea voie să aibă depăşiri la apele de suprafață. Trebuie să şi înțelegem! A fost o activitate minieră în zonă şi nu se poate contracara fără fonduri.Legat de poluare! Câtă vreme un indicator este depăşit, e clar că e poluare! Aici am avut depăşiri la fier şi la mangan, nu metale grele şi Ph-ul. M-au informat cei de la Apele Române. Azi am luat din nou probe şi voi fi informat de rezultate. În schimb, pozele care erau pe internet au fost din 2014, nu de acum. A făcut o colegă poze şi se vede o mare diferență cu ce era pe internet. Eu nu am văzut, nici nu am fost informat, am aflat doar ieri, din presă.Cei care ar fi trebuit să facă informări, pe partea de ape, poluare pe ape, Apele Române trebuie să emită informări. Am trimis la Agenția Națională şi m-au tot întrebat ce au spus cei de la Apele Române”, ne-a declarat Tămâian.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

17.01.2018

„În planul de încetare al activității Remin, plan emis în 2005-2006, s-a punctat şi pro-blema stațiilor de epurare. Practic, sunt prevăzute în hotărârile de guvern, inclusiv sumele necesare pentru aceste stații de epurare. Urma să se facă proiectele tehnice şi construirea stațiilor de epurare. Dar, ministerul Economiei, neavând fonduri, situația a rămas aşa. Subliniez. Nu era treaba Remin construirea acestor stații. Ministerul trebuia să le realizeze, să aloce fonduri.Am fost acuzați că avem bani în cont şi nu facem stații de epurare. Avem banii altora în cont, nu ai noştri. Sunt banii creditorilor, bani încasați din valorificarea piritelor aurifere. În momentul de față, creditorul principal, statul român prin AVAS, nu va fi de acord cu folosirea acestor bani pentru construirea de stații de epurare”. Ioan Nechita, inginerul şef de la Remin Spicuiri din Revista Minelor 2014. Închiderea minei Șuior implică riscuri legate de acumularea şi evacuarea apei din perimetru. În ultimul timp au avut loc evacuări explozive de ape de mină şi noroi pe tunelul Șuior – Baia Sprie, care drenează la nivelul inferior al exploatării. Mina Șuior prezintă o particularitate față de alte perimetre miniere, reliefată printr-o exploatare mixtă a zăcământului, în carieră şi subteran (prin metode cu surpare) şi având o mineralizație puternic reactivă şi alterabilă. Acestea conduc la riscuri de acumulări de ape acide încărcate cu suspensii sub formă de pungi sub presiune, surpări pe tunelul cu lungimea de 6,3 km şi cedări imprevizibile ale digurilor de surpare.La Mina Șuior, exploatarea s-a realizat mixt, partea superioară în carieră rezultând o chiuvetă, iar porțiunea inferioară s-a exploatat printr-o rețea amplă de lucrări miniere subterane. Exploatarea în carieră a început de la aproximativ cota +1000 m, iar în subteran deschiderea s-a realizat în etaje de 50 m până la orizontul +462 m. Particularitatea Minei Șuior constă în faptul că la orizontul +462 m a fost executat un tunel pentru transportul producției miniere şi evacuarea apelor de mină până la Baia Sprie. În acest fel, toată apa provenită din perimetrul carierei, de pe versanți şi apa subterană se acumulează în spațiile excavate şi surpate, drenându-se spre zona tunelului. Aceste aspecte provoacă dezagregarea mineralizației şi a rocilor înconjurătoare, reactivitatea chimică a sulfurilor, în special a piritei şi marcasitei, formându-se acumulări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

17.01.2018

importante de material vâsco-lichid sub presiune, generând riscuri mari de evacuare în tunel. Un alt risc important îl reprezintă lungimea de 6,3 km a tunelului, cu o secțiune de 6,3 m2 care are tendința de surpare. Materialul surpat formează diguri care blochează secțiunea tunelului şi apele de mină se acumulează în spatele acestora. Când presiunea noroiului (apa acidă cu metale grele şi suspensii) depăşeşte valoarea limită de rupere, digurile cedează cu efect de explozie. În ultima perioadă de timp au fost manifestări de curgeri explozive de ape de mină – noroi din tunelul Șuior – Baia Sprie care au îngrijorat autoritățile, presa, localnicii etc., fapt ce ne-a determinat să analizăm aceste aspecte.În bazinul minier Baia Mare nu au fost realizate studii prin care să se estimeze şi să se evalueze riscurile privind acumulările de ape în spațiile subterane, timpii de acumulare, căile de evacuare şi scenariile de intervenție. În literatura de specialitate existau abordări ale acestor subiecte, inclusiv soluții de diminuare a reactivității sulfurilor, care trebuiau adaptate condițiilor geominiere din zonă. Analiza prezentată în lucrare are ca scop estimarea riscurilor majore şi iminente de acumulare şi evacuare a apelor de mină din perimetrul minier Șuior. Aceste ape au particularitatea că la drenajul acid pe care-l generează se adaugă încărcătura mare de material argilos dezagregat, conducând la curgeri noroioase. Evacuarea apei de mină (curgerea noroioasă) se produce la baza exploatării, printr-o galerie numită simbolic tunel, cu lungime mare. Toată apa din perimetrul minei are această cale de evacuare. Din punct de vedere tehnic, această cale de evacuare are secțiune mică (6,3m2) şi stabilitate precară.În general, închiderea minelor din România a ignorat aproape în totalitate evaluarea şi prevenirea riscurilor legate de acumularea şi evacuarea apelor din perimetrele de exploatare. Spre deosebire de alte perimetre miniere, apa de mină acumulată în peri-metrul Șuior devine practic imposibil de gestionat şi controlat, evacuându-se imprevizibil şi intempestiv, determinând imposibilitatea epurării acesteia. Analiza întreprinsă nu are pretenția de a fi un studiu exhaustiv, a cărui realizare ar mobiliza resurse şi mijloace ample. Demersul nostru de cercetare este doar un avertisment pentru cei responsabili de evaluarea şi gestionarea riscurilor din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

17.01.2018

perimetrele miniere închise sau în conservare. /Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/accident-ecologic-pe-raul-sasar-in-jos-povestea-consecintele-le-vor-trimite-ungurii-19988

Circulație rutieră în condiții de iarnă pe drumurile naționale din județ Vremea a fost geroasă dimineața şi noaptea. Cerul senin ziua şi variabil pe parcursul nopții. Vântul a suflat suflat slab. Temperaturile maxime au avut valori cuprinse între -2 grade Celsius şi 0 grade Celsius. Temperaturile minime au avut valori cuprinse între -9 grade Celsius şi -12 grade Celsius. Cele mai scăzute valori, conform datelor primite de la meteorologi, s-au înregistrat la Ocna Șugatag şi Târgu Lăpuş, -12 grade Celsius. La Sighetu Marmației au fost -9 grade Celsius, iar în Baia Mare -8 grade Celsius. Rețeaua de drumuri naționale din județ este practicabilă, partea carosabilă fiind curată şi uscată. În Pasul Gutâi carosabilul este parțial umed, iar în Pasul Prislop, între km 160 şi km 180 se găseşte pe carosabil un strat de zăpadă frământată, cu grosimea de până la 1 cm. S-a acționat cu nouă utilaje şi s-au împrăştiat şase tone de material antiderapant pentru a preveni formarea poleiului (Pasul Gutâi, respectiv Dealul Hera). Stratul de zăpadă măsura 54 cm la Vf. Iezer. La această oră, vizibilitatea este bună în trafic, cerul este senin pe majoritatea sectoarele de drumuri naționale.Debitele şi nivelurile cursurilor de apă din județ au fost variabile. Pe râuri sunt prezente, în continuare fenomenele de iarnă. Este prezentă gheața la mal pe cursurile râurilor Tisa, Vişeu, Vaser, Ruscova, Iza, Bârsău, Boicu, Nistru, Firiza, Botiza, Mara, Cosău, Someş. De asemenea, pe unele cursuri sunt prezente sloiurile de gheață. Nu au fost semnalate probleme. Exploatarea amenajării hidrotehnice Strâmtori-Firiza se desfăşoară în conformitate cu regulamentul de exploatare, în condiții de siguranță. Nu au fost înregistrate apeluri telefonice sau situații de urgență cu privire la persoane care să prezinte probleme de sănătate, datorită temperaturilor scăzute.Meteorologii au prevăzut că vremea va rămâne astăzi închisă şi se va încălzi treptat. Pe arii extinse vor cădea predominant precipitații sub formă de ninsoare. Izolat, în cursul nopții vor fi condiții favorabile pentru formarea poleiului. La munte va ninge şi se va depune un strat nou de zăpadă. În zonele de munte, pe arii restrânse, cantitățile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.gazetademaramures.ro/accident-ecologic-pe-raul-sasar-in-jos-povestea-consecintele-le-vor-trimite-ungurii-19988

http://www.gazetademaramures.ro/accident-ecologic-pe-raul-sasar-in-jos-povestea-consecintele-le-vor-trimite-ungurii-19988

17.01.2018

precipitații vor depăşi 10-15 l/mp, şi izolat 20 mp. Vântul va sufla slab, la moderat, cu intensificări îndeosebi în zona de munte, unde va atinge viteze de 70-80 km/h şi va viscoli ninsoarea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 grad Celsius şi 2 grade Celsius. Cele minime vor fi în creştere accentuată față de noaptea precedentă, cu valori cuprinse între -2 grade Celsius şi 2 grade Celsius.Conducătorii de autovehicule pot solicita informații despre starea de practicabilitate a rețelei de drumuri rutiere sau anunța dacă întâmpină probleme în trafic la Secția de Drumuri Naționale Baia Mare, telefon 0262 212138, respectiv S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Maramureş, telefon 0262 213144. /Agerpres, https://wwwb.agerpres.ro/comunicate/2018/01/16/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetul-maramures--37530/Moara lui Gelu, http://moaraluigelu.blogspot.ro/2018/01/comunicat-de-presa_16.html

Autoritățile Clujului s-au adunat să discute discuții despre Centura Metropolitană a ClujuluiAutoritățile clujene au avut, marți dimineața, o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor publice şi private care urmează să avizeze documentațiile tehnice pentru Centura Metropolitană.S-au întâlnit ca să stabilească conținutul caietului de sarcini în vederea cheltuirii banilor alocați pentru realizărea studiului de fezabilitate, a planului urbanistic zonal şi a D.T.A.C. pentru Centura Metropolitană. Această procedură este coordonată de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Grupul de lucru constituit se va reuni şi în perioada următoare în vederea pregătirii documentațiilor tehnice de specialitate.S-au adunat să dezbată de ochii presei următoarele instituții: Prefectura Cluj, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Primăria Gilău, Primăria Floreşti, Primăria Feleac, Primăria Apahida, Direcția de Administrare a domeniului public şi privat a județului Cluj, S.C. Compania de Apă Someş S.A., S.C. Telekom S.A.- Divizia Transilvania, Delgaz-Grid S.A., S.C. Concordia GPL Cluj, Orange, Vodafone, RDS-RCS, S.C. Electrica S.A., C.N. de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A.- Sucursala de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://moaraluigelu.blogspot.ro/2018/01/comunicat-de-presa_16.html

http://moaraluigelu.blogspot.ro/2018/01/comunicat-de-presa_16.html

https://wwwb.agerpres.ro/comunicate/2018/01/16/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetul-maramures--37530

https://wwwb.agerpres.ro/comunicate/2018/01/16/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetul-maramures--37530

17.01.2018

Transport Cluj, S.C. Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Cluj, C.N. de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti- Sucursala " Centrul Regional de Exploatare, Întreținere şi Reparații CF Cluj ", SCTGN- Transgaz S.A. - Exploatarea Teritorială Cluj, Direcția Silvică Cluj, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj, Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj, Inspectoratul Regional în Construcții Nord-Vest, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Cluj, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență " Avram Iancu" Cluj, Direcția Județeană pentru Cultură, A.N. Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Someş Tisa, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare- filial Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Tisa-Someş, Inspectoratul de Poliție Județean Cluj - Serviciul Poliția Rutieră, Direcția Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian S.C. Romatsa Cluj, Divizia 4 Infanterie "Gemina" Cluj-Napoca.Reamintim că Primăria Cluj-Napoca a bugetat cu 9,4 milioane de lei, din totalul estimat de 12 milioane, demersurile pentru începerea construirii centurii metropolitane. Banii sunt pregătiți pentru studiul de fezabilitate, studii urbanistice, geologice, topo, documentație de avizare a lucrărilor de intervenție, proiect tehnic şi detalii tehnice de execuție.Poza de grup cu ocazia semnării “contractelor” de asociere dintre comunele Floreşti, Gilău şi Apahida cu municipiul Cluj-Napoca şi dintre acesta şi CNAIR s-a făcut la începutul lunii decembrie 2017. /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/autoritatile-clujului-s-au-adunat-sa-discute-discutii-despre-centura-metropolitana-clujului/Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/centura-clujului-episodul-2018-suita-de-institutii-la-prima-intalnire-de-lucru-lista-de-costuri--168909.html

Iarna s-a reintors in forta in MaramuresPrefectura Maramures anunta ca vremea a continuat sa se raceasca fata de ziua precedenta, devenind local geroasa in cursul noptii. Cerul a fost mai mult senin. Vantul a suflat moderat, dar a prezentat intensificari pe crestele montane.Reteaua de drumuri nationale din judet este practicabila, partea carosabila fiind curata si uscata. In Pasul Gutai carosabilul este partial umed, iar in Pasul Prislop, intre km 160 si km 180 se gaseste pe carosabil un strat de zapada framantata, cu grosimea de pana la 1 cm.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/centura-clujului-episodul-2018-suita-de-institutii-la-prima-intalnire-de-lucru-lista-de-costuri--168909.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/centura-clujului-episodul-2018-suita-de-institutii-la-prima-intalnire-de-lucru-lista-de-costuri--168909.html

https://www.ziardecluj.ro/autoritatile-clujului-s-au-adunat-sa-discute-discutii-despre-centura-metropolitana-clujului

https://www.ziardecluj.ro/autoritatile-clujului-s-au-adunat-sa-discute-discutii-despre-centura-metropolitana-clujului

17.01.2018

Temperaturile maxime inregistrate au avut valori cuprinse intre 0 grade Celsius si 2 grade Celsius. Temperaturile minime au avut valori cuprinse intre -9 grade Celsius si -15 grade Celsius. S-a actionat cu trei utilaje si s-au imprastiat 10 tone de material antiderapant pentru a preveni formarea poleiului (Pasul Prislop, respectiv Pasul Gutai). Stratul de zapada masura 54 cm la Vf. Iezer.La aceasta ora, vizibilitatea este buna in trafic, cerul este senin pe toate sectoarele de drumuri nationale, ninge in zona montana inalta, iar in rest precipitatiile sunt sub forma de lapovita. Valori ale temperaturii aerului inregistrate acum: – 13 grade Celsius la Targu Lapus, Borsa si Viseu de Sus, -12 grade Celsius la Ocna Sugatag, -10 grade Celsius la Sighetu Marmatiei, -8 grade Celsius in Baia Mare. Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost, in general, in scadere. Pe rauri sunt prezente fenomenele de iarna. Este prezenta gheata la mal pe cursurile raurilor Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Iza, Botiza, Mara, Cosau, Somes. De asemenea, pe unele cursuri sunt prezente sloiurile de gheata. Nu au fost inregistrate probleme. Exploatarea amenajarii hidrotehnice Stramtori-Firiza se desfasoara in conformitate cu regulamentul de exploatare, in conditii de siguranta. Nu au fost inregistrate apeluri telefonice sau situatii de urgenta cu privire la persoane care sa prezinte probleme de sanatate, datorita temperaturilor scazute.Vremea va ramane si astazi rece, local geroasa noaptea si dimineata. Cerul va fi mai mult senin, dar variabil in partea a doua a zilei. Temperaturile maxime vor avea valoarea cuprinsa intre -1 grad Celsius si 2 grade Celsius, iar cele minime intre -9 grade Celsius si – 13 grade Celsius.Conducatorii de autovehicule pot solicita informatii despre starea de practicabilitate a retelei de drumuri rutiere sau anunta daca intampina probleme in trafic la Sectia de Drumuri Nationale Baia Mare, telefon 0262 212138, respectiv S.C. Drumuri si Poduri S.A. Maramures, telefon 0262 213144. /ZiarMM, https://ziarmm.ro/iarna-s-reintors-forta-maramures/

BULETIN RUTIER: Circulație rutieră în condiții de iarnă pe drumurile naționale din județ Vremea a continuat să se răcească față de ziua precedentă, devenind local geroasă în cursul nopții. Cerul a fost mai mult senin. Vântul a suflat moderat, dar a prezentat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

https://ziarmm.ro/iarna-s-reintors-forta-maramures/

17.01.2018

intensificări pe crestele montane. Rețeaua de drumuri naționale din județ este practicabilă, partea carosabilă fiind curată şi uscată. În Pasul Gutâi carosabilul este parțial umed, iar în Pasul Prislop, între km 160 şi km 180 se găseşte pe carosabil un strat de zăpadă frământată, cu grosimea de până la 1 cm. Temperaturile maxime înregistrate au avut valori cuprinse între 0 grade Celsius şi 2 grade Celsius.Temperaturile minime au avut valori cuprinse între -9 grade Celsius şi -15 grade Celsius. S-a acționat cu trei utilaje şi s-au împrăştiat 10 tone de material antiderapant pentru a preveni formarea poleiului (Pasul Prislop, respectiv Pasul Gutâi). Stratul de zăpadă măsura 54 cm la Vf. Iezer. La această oră, vizibilitatea este bună în trafic, cerul este senin pe toate sectoarele de drumuri naționale, ninge în zona montană înaltă, iar în rest precipitațiile sunt sub formă de lapoviță. Valori ale temperaturii aerului înregistrate acum: - 13 grade Celsius la Târgu Lăpuş, Borşa şi Vişeu de Sus, -12 grade Celsius la Ocna Șugatag, -10 grade Celsius la Sighetu Marmației, -8 grade Celsius în Baia Mare. Debitele şi nivelurile cursurilor de apă din județ au fost, în general, în scădere. Pe râuri sunt prezente fenomenele de iarnă. Este prezentă gheața la mal pe cursurile râurilor Tisa, Vişeu, Vaser, Ruscova, Iza, Botiza, Mara, Cosău, Someş. De asemenea, pe unele cursuri sunt prezente sloiurile de gheață. Nu au fost înregistrate probleme. Exploatarea amenajării hidrotehnice Strâmtori-Firiza se desfăşoară în conformitate cu regulamentul de exploatare, în condiții de siguranță. Nu au fost înregistrate apeluri telefonice sau situații de urgență cu privire la persoane care să prezinte probleme de sănătate, datorită temperaturilor scăzute.Vremea va rămâne şi astăzi rece, local geroasă noaptea şi dimineața. Cerul va fi mai mult senin, dar variabil în partea a doua a zilei. Temperaturile maxime vor avea valoarea cuprinsă între -1 grad Celsius şi 2 grade Celsius, iar cele minime între -9 grade Celsius şi – 13 grade Celsius.Conducătorii de autovehicule pot solicita informații despre starea de practicabilitate a rețelei de drumuri rutiere sau anunța dacă întâmpină probleme în trafic la Secția de Drumuri Naționale Baia Mare, telefon 0262 212138, respectiv S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Maramureş, telefon 0262 213144. /Maramedia, http://maramedia.ro/buletin-rutier-circula-ie-rutiera-in-condi-ii-de-iarna-pe-drumurile-na-ionale-din-jude-1

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://maramedia.ro/buletin-rutier-circula-ie-rutiera-in-condi-ii-de-iarna-pe-drumurile-na-ionale-din-jude-1

http://maramedia.ro/buletin-rutier-circula-ie-rutiera-in-condi-ii-de-iarna-pe-drumurile-na-ionale-din-jude-1

17.01.2018

PERIMETRELE MINIERE, ÎN CONTINUARE O PROBLEMĂ PENTRU MARAMUREȘFostul director al Companiei Remin, Ioan Buda, in prezent consilier judetean si membru al Partidului Ecologist, a tras un semnal de alarma asupra problemelor care exista in Maramures din cauza perimetrelor miniere. El a afirmat ca acestea nu au fost ecologizate si puse in siguranta corect si vor crea multe necazuri pe viitor. /TLPlus, http://www.tlplus.ro/perimetrele-miniere-in-continuare-o-problema-pentru-maramures/

Fost director Remin despre accidentul de pe Sasar: “E numai inceputul”Fostul director al companiei Remin, Ioan Buda, actualmente consilier judetean, afirma ca accidentul de pe raul Sasar de acum cateva zile ste numai inceputul si ca astfel de evenimente vor mai avea loc si in alte locatii din Maramures.“Ca si fost director al companiei Remin cunosc destul de bine problematica. In 2007 cand s-a inchis activitatea, la nivel national s-a format o companie nationala Conversmin, care urma sa se ocupa de inchiderea si ecologizarea minelor care se inchid la nivel national. Ei au scos la licitatie proiectarea pentru fiecare perimetru minier, ceea ce inseamna ecologizare si punere in siguranta. (…)Ori proiectarea n-a fost buna, ori executia n-a fost dusa pana in capat, pentru ca in viziunea din 2007, nu se putea intampla asa ceva. Parearea mea e ca e numai inceputul, pentru ca vor aparea astfel de fenomene in multe zone din Maramures: Borsa, de la Baiut se va revarsa spre Botiza si vine pe raul Lapus; Cavnicul, Baia Sprie.Acolo trebuia sa se faca dopuri de galerii si statii de epurare, eu nu stiu sa se fi facut o statie de epurare mare aici”, a spus Ioan Buda, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul Partidului Ecologist Roman Maramures.El i-a solicitat prefectului sa faca impreuna o vizita la ministrul Economiei pentru a fi luate masurile necesare. /ZiarMM, https://ziarmm.ro/fost-director-remin-despre-accidentul-de-pe-sasar-e-numai-inceputul/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

https://ziarmm.ro/fost-director-remin-despre-accidentul-de-pe-sasar-e-numai-inceputul/

https://ziarmm.ro/fost-director-remin-despre-accidentul-de-pe-sasar-e-numai-inceputul/

http://www.tlplus.ro/perimetrele-miniere-in-continuare-o-problema-pentru-maramures/

http://www.tlplus.ro/perimetrele-miniere-in-continuare-o-problema-pentru-maramures/

17.01.2018

Teme similareÎn Seini, lucrările la podul peste Someş încep în martieO investiție majoră pentru Seini stă să înceapă dintr-un moment într-altul, de îndată ce vremea o va permite. Este vorba despre construirea unui nou pod peste râul Someş, care va lega oraşul de comuna Pomi. Investiția se realizează prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), fiind în cuantum de peste 3 milioane de euro.Când se va finaliza, podul va revigora economic toată zona situată de ambele părți ale râului Someş. Gabriela Tulbure, primarul oraşului Seini, ne-a explicat: „Pe PNDL 2, am câştigat două proiecte. Unul dintre ele este poate cel mai mare pe care noi îl vom derula ca oraş vreodată – podul peste Someş, o investiție de aproximativ 3,2 milioane euro, pe care ne-o dorim foarte mult. Aceasta ar deschide puțin oraşul, în sensul că din acea parte, mai puțin dezvoltată, ar veni foarte mulți oameni la noi în oraş, la şcoli, la liceul agricol, să muncească în Seini şi, de ce nu, să facă alte diverse activități împreună cu noi. Asta pentru că toată zona Pomi, Ardusat, este mai slab dezvoltată din punct de vedere economic. Prin realizarea acestei investiții, dorim să facem o punte de legătură între noi şi ei”.Termenul de execuție este de 3 ani Trei ani de la momentul începerii lucrărilor este durata construcției podului peste râul Someş. Astfel, dacă totul decurge conform proiectului, atunci încă o legătură cu județul Satu Mare va fi realizată până în 2021: „Licitația a fost finalizată şi avem un câştigător. În acest moment, este semnat contractul de execuție şi aşteptăm să dăm ordin de începere a lucrărilor, îndată ce timpul ne va permite. Am considerat că nu ar fi bine să înceapă lucrările exact acum, când se preconizează că temperaturile vor ajunge în zilele următoare mult mai scăzute, dar normale totuşi pentru anotimpul în care ne aflăm, însă vedem ce ne rezervă lunile următoare din punct de vedere al vremii. Totuşi, eu mă gândesc că undeva prin luna februarie am putea da constructorului şi ordinul de începere, pentru ca acesta să-şi poată organiza şantierul şi să se poată apuca de treabă prin martie – aprilie. Termenul de execuție a proiectului este trei ani de la data începerii lucrărilor, aşa că prin 2021 ar trebui să inaugurăm podul”, a conchis primarul Seiniului. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2018/01/12/seini-lucrarile-la-podul-peste-somes-incep-martie/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.graiul.ro/2018/01/12/seini-lucrarile-la-podul-peste-somes-incep-martie/

17.01.2018

Teme de mediuÎN AȘTEPTARE: Deschiderea rampei de gunoi temporare, întârziată de un avizCu toate că lucrările la platforma de stocare temporară a deşeurilor din Sighetu Marmației au fost finalizate încă din luna decembrie a anului trecut, deschiderea acesteia este blocată de lipsa unui aviz.La finalizarea lucrărilor atât autoritățile locale, cât şi reprezentanții societății de salubrizare spuneau că autorizația de mediu va fi obținută în aproximativ o săptămână. Deşi a trecut mai bine de o lună, avizul încă nu s-a primit.”Rampa de gunoi este gata, dar conform legilor în vigoare, după recepția finală, această construcție trebuie autorizată de la mediu, autorizarea aceasta făcându-se după obținerea unor autorizații de la Apele Române, de la Direcția de Sănătate Publică, de la Camera de Comerț. Acum suntem în aşteptare, sper ca în 2-3 săptămâni să începem să depozităm gunoiul în rampa de la Sighet”, a precizat Sorin Israil, director al societății de salubrizare din Sighet.Reprezentanții societății de salubrizare speră ca odată cu deschiderea platformei de stocare temporară a deşeurilor, care este una ecologică, să nu mai fie probleme nici în ceea ce priveşte mizeria şi mirosurile greu de suportat de către cei care locuiesc în acea zonă.”După ce începem să depozităm în acea groapă, sper să nu mai fie aceste probleme. Această groapă ecologică presupune în primul rând acoperirea cu o folie protectoare care nu permite scurgerea levigatului în pământ, levigatul fiind colectat prin şanțuri de drenaj în nişte bazine care urmează a fi vidanjate”, a adăugat Sorin Israil.Gunoiul va fi depozitat în groapa temporară de la Sighet până la finalizarea lucrărilor la rampa ecologică de la Fărcaşa. /Maramedia, http://maramedia.ro/in-a-teptare-deschiderea-rampei-de-gunoi-temporare-intarziata-de-un-aviz

CIVILIZAȚIE LIPSĂ: Unii lasă gunoaiele pe unde apucă Depozitarea necorespunzătoare a deşurilor este încă o problemă în unele zone din Sighetu Marmației. De pildă pe strada Dobăieş pe mai multe porțiuni sunt depozitate resturi menajere şi vegetale, precum şi moloz. Situația este cu atât mai deranjantă cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://maramedia.ro/in-a-teptare-deschiderea-rampei-de-gunoi-temporare-intarziata-de-un-aviz

http://maramedia.ro/in-a-teptare-deschiderea-rampei-de-gunoi-temporare-intarziata-de-un-aviz

17.01.2018

cât în această zonă se află în constucție mai multe case.În zona târgului de animale unii s-au obişnuit să depoziteze gunoiul la distanță mică de drum şi de câteva locuințe. Cu toate că sancțiunile sunt mari pentru cei care aruncă gunoiul în spații neamenajate, situația persistă.”Măsurile pe care le luăm şi pe care le-am luat de-a lungul timpului, amenzile diferă în funcție de gravitatea faptei, în funcție de actul normativ pe care mergem, sunt doar de natură sancționatorie contravențională, doar atât ne permite legea nouă. În primă etapă încercăm să identificăm cine le-a depozitat şi pe al cui teren sau imobil le-a depozitat, dacă are un aviz”, a explicat directorul executiv al Poliției Locale Sighet, Horațiu Florin Cioban.Autoritățile locale îi îndeamnă pe cetățeni să semnaleze dacă identifică astfel de cazuri pentru că vinovații să poată fi traşi la răspundere. Reprezentanții Gărzii de Mediu Maramureş nu au putut fi contactați pentru a exprima un punct de vedere în ceea ce priveşte măsurile care se impun în această situație. /Maramedia, http://maramedia.ro/civiliza-ie-lipsa-unii-lasa-gunoaiele-pe-unde-apuca

Război deschis pe tema deşeurilor între Consiliul Judeţean şi Vitalia. Procese, despăgubiri şi atacuri şi partea opoziţiei. Citeşte o anchetă în acest caz!Liberalul Ovidiu Florean: „Există un proces între Consiliul Județean şi Vitalia cu solicitări de despăgubiri de 3,6 milioane de euro!”. Ioan Țintean şi Paul Plăian vin cu replica: Nu există o asemenea despăgubire! Într-un alt proces, primăria Bistrița este obligată de instanță să plătească Vitaliei suma de 364.632,46 lei, reprezentând contravaloare prestații efectuate la utilizatorii fără contract, în perioada 1.06.2015-22.08.2016.Sistemul de management integrat al deşeurilor de la Tărpiu pare să nu mai fie pe placul a tot mai multor factori implicați în implementarea sau în derularea acestui proiect care a fost unic în momentul aducerii lui în județul Bistrița-Năsăud. La şapte ani distanță de la debutul lucrărilor la „groapa” de la Tărpiu, situația nu este la nivelul celei dorite de inițiatorii sau de continuatorii proiectului, ştiut fiind faptul că totul s-a început în timpul fostului preşedinte Liviu Rusu, lucrările fiind finalizate în timpul lui Radu Moldovan.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://maramedia.ro/civiliza-ie-lipsa-unii-lasa-gunoaiele-pe-unde-apuca

http://maramedia.ro/civiliza-ie-lipsa-unii-lasa-gunoaiele-pe-unde-apuca

17.01.2018

Cert, după ce pe data de 8 august 2016, Vitalia a denunțat unilateral contractul de concesionare a serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor din județul Bistrița-Năsăud, contract pe care-l are încheiat cu ADI Deşeuri, situația nu s-a remediat deloc. Atunci, primarul Bistriței, Ovidiu Crețu explica în felul următor întreaga situație: „ Având în vedere faptul că denunțarea şi rezilierea s-au făcut din culpa noastră, a ADI, nu mai au obligația să presteze 90 de zile colectarea deşeurilor în județ. În data de 11 august 2016, a fost emis Ordinul preşedintelui ANRSC, 394/2016, prin care se respinge solicitarea Vitalia de eliberare a licenței pentru serviciul de salubrizare din cauza înregistrării de pierderi din activitatea de exploatare pentru serviciul pentru care solicită licență. În 16 august 2016, Vitalia ne transmite această informație şi ne solicită să luăm toate măsurile necesare pentru a realiza predarea către ADI a bunurilor aferente contractului de concesiune, începând cu data de 17 august”, a prezentat Ovidiu Crețu, în cadrul unei conferințe de presă. Crețu a mai arătat că au existat mai multe întâlniri ale ADI Deşeuri care trebuie să ia măsurile de rigoare, astfel încât să se asigure prestarea acestui serviciu către cetățenii județului. Prestarea serviciului respectiv „a fost transmisă către ADI prin actul de înființare, prin statut, de către toate unitățile administrativ-teritoriale”.Cine răspunde pentru contract?Potrivit primarului Crețu, în ceea ce priveşte contractul de finanțare încheiat cu Uniunea Europeană pentru suma de 42 milioane euro, parte a contractului este ADI Deşeuri, nu este nici Primăria Bistrița, nici alte primării, ci doar ADI Deşeuri.Ovidiu Florean: „Există un proces între Consiliul Județean şi Vitalia cu solicitări de despăgubiri de 3,6 milioane de euro!”Potrivit celor spuse de liberalul Ovidiu Florean, consilier județean, la această dată, la Curtea de Apel Cluj există un proces între Consiliul Județean şi Vitalia cu solicitări de despăgubiri de 3,6 milioane de euro: „ Tot sistemul de management integrat al deşeurilor este o improvizație… tot oraşul e murdar, sunt o sută de mii de feluri de tomberoane, nici nu ştii unde să duci gunoiul! Și ei spun că proiectul nu a fost făcut bine: a fost făcut extraordinar de bine, dar nu au fost ei în stare să-l implementeze. Știți că există proces între Consiliul Județean şi Vitalia cu solicitări de despăgubiri de 3,6 milioane de euro. Știți că Vitalia este băgată în față şi responsabil se face domnul vicepreşedinele Ioan Țintean pentru tot e s-a întâmplat acolo? Știți că groapa s-a umplut

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

17.01.2018

în 3 ani şi trebuia să se umple în 20 de ani? Știți că după ce se umple nu o să mai aibă unde să ducă gunoaiele? S-ar putea să le ducă iarăşi în Zăvoaie? Știți că se depozitează tot felul de minuni acolo, NU o să spun mai multe, dar o să vin eu cu documente, ulterior .. şi substanțe interzise şi tot felul de zăpăceli de-astea”, susține Ovidiu Florean.Ce spune Ioan Țintean? Vicepreşedintele Consiliului Județean Ioan Țintean susține faptul că Ovidiu Florean, deşi e consilier județean, nu ştie sau nu înțelege modul de organizare şi atributele care îi revin fiecărei instituții în raport cu activitatea de colectare, transport sau depozitare a deşeurilor. „ Știu că există un proces cu Vitalia, dar, aici este vorba de ADI Deşeuri, structură în care Consiliul Județean este a 63-a parte, asta pentru că în ADI Deşeuri sunt toate cele 62 de primării cu tot atâția primari, plus preşedintele Consiliului Județean. Domnul consilier Florean ar trebui să ştie că acest ADI Deşeuri este o structură de sine stătătoare care are un director şi un Colegiu Director. Răspunderea acolo este”, explică Ioan Țintean.În ceea ce priveşte faptul că Ovidiu Florean a vorbit şi despre faptul că „Vitalia este băgată în față şi responsabil se face domnul vicepreşedinele Ioan Țintean pentru tot e s-a întâmplat acolo?”, Ioan Țintean a spus următoarele: „ Nu scoate nimeni castanele din foc cu mâna altuia. Aceasta activitate este coordonată de mine, dar e vorba de o chestiune cât se poate de importantă, de interes național şi județean, iar faptul că mă implic foarte mult în această problemă şi doresc să o scot la capăt, să o ducem la un nivel performant, este dorința mea personală. Faptul că mă implic foarte mult este şi un rezultat al faptului că am ajuns să înțeleg toate aceste mecanisme de funcționare a unui astfel de sistem greu de administrat, nivelul fiind cel al logisticii şi, nimic altceva”. Reamintim că Ioan Țintean a explicat faptul că este profund nemulțumit de „mersul modernizării promise de Vitalia în urmă cu şase luni la depozitul ecologic de la Tărpiu. Din punctul meu de vedere, programul lor de retehnologizare este sub aşteptări. Din aceste motive, mă gândesc foarte serios să atenționez oficial Vitalia şi să întreb dacă au posibilități de a face ceea ce au promis, dacă sunt capabili din punct de vedere financiar de-a finaliza proiectul de management al deşeurilor implementat de Consiliul Județean şi derulat de această firmă”, susține vicepreşedintele Consiliului Județean.Țintean a remintit faptul că există în contract o clauză prin care Vitalia se obligă să retehnologizeze sistemul de separare a fracției umede de cea uscată, iar „dacă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

17.01.2018

cetățenii din Bistrița-Năsăud au înțeles şi au început să colecteze separat deşeurile menajere, cei de la Vitalia nu au ținut pasul cu noi, pentru că nu au achiziționat încă cele două stații de separare (…) Ei tot aduc acele utilaje: îmi tot spuân, domnule vicepreşedinte săptămâna viitoare instalăm utilajul, dar, până la această dată, nu avem decât promisiuni”.În acest context, Ioan Țintean a precizat că în maxim 30 de zile va face o adresă scrisă spre conducerea Vitaliei de la Bucureşti, document în care Executivul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud va cere Vitaliei să răspundă oficial dacă are bani pentru modernizarea depozitului de la Tărpiu.Poziția oficială a ADI Deşeuri.Aflat în concediu medical, directorul ADI Deşerui, Paul Plăian ne-a dat următoarea explicație: „ Cu Vitalia sunt mai multe procese. O parte cu noi, ADI si alta parte cu primăriile individual. Cel mai mare si cel mi important proces este între noi şi Vitalia pe tema rezilierii/încetării contractului. Cine a fost de vină. Asta e la CA Bucuresti si ADI CASTIGAT procesul. Curtea a constat ca rezilierea contractului ă fost ilegală şi ei sunt in culpa. Trebuie să ne plateasca cheltuieli de judecată în jur de 30.000 de lei!! Au făcut recurs la ÎCCJ dar au sanse minuscule sa întoarcă rezultatul. Asta e adevarul nu ce bat câmpii aia de la PNL. Rezultatul din acest proces are o influență ff mare ptr celelalte litigii. Mai sunt litigii între Vitalia si primării individuale. Au dat în judecată mai multe primării pentru că n-au instituit taxa specială ptr utilizatorii fara contract.Asa zic ei. Am fost si noi ADI chemați în judecată dar instanța a constatat că nu avem calitate procesuala si ne-a scos din proces. Ulterior am intervenit accesoriu in favoarea primăriilor ca sa le ajutăm cu aparare specializată ca săracii consilieri jurodici de la primarii sunt de multe ori depăşiți. Procesele se judecă înca a Tribunalul Bistrita. Nu la CA Cluj. Pe urma i-am dat noi in judecata pe Vitalia ptr a recupera redeventa pe care nu au platit-o”, susține Plăian.Procese şi iar procese Procesul intentat de Vitalia la Curtea de Apel Cluj diferitelor instituții care au fost implicate în implementarea sau derularea activității pentru colectare, transport sau depozitare a deşeurilor menajere, nu este singular. Concret, pe data de 28.12.2016, la Judecătoria Bistrița, a fost judecat dosarul 2638/112/2016, fiind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

17.01.2018

vorba de un litigiu privind achizițiile publice. Iată care a fost hotărârea instanței: „ Admite, în parte, acțiunea în contencios administrativ, ulterior precizată, formulată de reclamanta Vitalia Servicii pentru Mediu S.A. în contradictoriu cu pârâtul municipiul Bistrița, introdusul în cauză Consiliul Local al mun. Bistrița şi intervenienta accesorie „Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în județul Bistrița-Năsăud” şi, în consecință: respinge ca inadmisibil petitul de anulare a adresei nr.64021/24.06.2016 emisă de Primăria mun. Bistrița; obligă pârâtul mun. Bistrița să plătească reclamantei suma de 364.632,46 lei, reprezentând contravaloare prestații efectuate la utilizatorii fără contract, în perioada 1.06.2015-22.08.2016.Respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenție formulată de „Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în județul Bistrița-Năsăud” în interesul mun. Bistrița.Obligă pârâtul mun. Bistrița să plătească reclamantei şi suma de 7292,64 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud, sub sancțiunea nulității, conform art.490 alin.1 din Codul de procedură civilă.Pronunțată astăzi, 31 octombrie 2017, prin punerea soluției la dispoziția părților, conform art.396 alin.2 Cod de procedură civilă”.În ceea ce priveşte procesul de la Curtea de Apel Cluj, pe site-ul instituției există un număr unic de dosar: 57-33-2017, obiectul cauzei fiind litigiu privind achizițiile publice, stadiul procesual fiind revizuire-recurs.Reamintim următoarele: Centrul de depozitare de la Tărpiu are o capacitate totală proiectată de un milion de metri cubi, în patru celule. Prima celulă, operabilă, are o durată de viață de 5-6 ani, o capacitate de depozitare de 300.000 de metri cubi şi se întinde pe 2,62 ha. Construcția celorlalte trei celule va începe în 2015, 2021 respectiv 2026. Stația de sortare (capacitate de 13.000 de tone pe an) permite sortarea diferitelor tipuri de deşeuri din ambalaje pe diferite componente. Stația de compostare a deşeurilor (1,4 ha) are o capacitate de 12.000 de tone pe an şi cuprinde o zonă de compostare, una de maturare şi una de stocare, tehnica de compostare utilizată fiind compostarea în brazdă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

17.01.2018

În afară de spațiul de stocare finală a deşeurilor, depozitul ecologic include un sistem de management al apei, o stație de tratare a levigatului, un sistem de colectare a gazului şi ardere cu faclă, o clădire administrativă, o cabină prevăzută cu pod de cântărire, atelier auto, parcări şi facilități conexe.Depozitul de la Tărpiu va fi administrat în următorii 20 de ani de SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL, firmă care va plăti o redevență trimestrială, banii urmând să fie folosiți pentru construcția celorlalte trei celule. Vitalia a ofertat 42,82 lei fără TVA/tonă la tariful pentru preluarea deşeurilor municipale reziduale în vederea depozitării, la tarifele pentru preluarea deşeurilor biodegradabile în vederea compostării oferta a fost de 0,10 lei/tonă, acelaşi fiind şi tariful de preluare a deşeurilor reciclabile colectate separat în vederea sortării. /Rasunetul, http://www.rasunetul.ro/razboi-deschis-pe-tema-deseurilor-intre-consiliul-judetean-si-vitalia-procese-despagubiri-si-atacuri

Malul râului Someș, groapă de gunoi pentru sîngeorzeniOraşul-stațiune Sîngeorz-Băi a rămas stațiune doar cu numele, iar comportamentul locuitorilor nu e semn că lucrurile se vor schimba în bine. Malul râului Someş e plin de gunoaie.Odată intrat în Sîngeorz-Băi, te întâmpină un banner pe care scrie „Muțumim că păstrați curățenia!”, semnat de primarul Traian Ogâgău. Puțin mai departe, eşti atenționat că ai intrat în stațiunea Sîngeorz-Băi.Cu toate acestea, Sîngeorz-Băi nu mai e nici stațiune, dar nici de curățenie nu poate fi vorba. Chiar dacă a fost înființată şi Poliția Locală, locuitorii se pare că nu se sfiesc să arunce gunoaiele chiar în Someş, iar peisajul este de-a dreptul trist.În cadrul ultimei conferințe de presă, primarul Traian Ogâgău a făcut din nou apel la cetățeni să păstreze curățenia. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/foto-video-malul-raului-somes-groapa-de-gunoi-pentru-singeorzeni-1516101331353.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.bistriteanul.ro/foto-video-malul-raului-somes-groapa-de-gunoi-pentru-singeorzeni-1516101331353.html

http://www.bistriteanul.ro/foto-video-malul-raului-somes-groapa-de-gunoi-pentru-singeorzeni-1516101331353.html

http://www.rasunetul.ro/razboi-deschis-pe-tema-deseurilor-intre-consiliul-judetean-si-vitalia-procese-despagubiri-si-atacuri



17.01.2018

Pădurea Clujenilor s-a transformat în Deşertul Clujenilor. După ce a plantat degeaba 60.000 de puieţi, Primăria face parc pe Bulevardul MunciiDin 2009 până în 2014, pe o suprafață de 20 de hectare de teren de pe bulevardul Muncii, Primăria Cluj-Napoca a plantat în fiecare an câte 10.000 de puieți. S-a dorit crearea Pădurii Clujenilor, un proiect prin care să crească suprafața de spațiu verde în oraş. Totul nu a fost însă decât un eşec răsunător. S-a ales praful de toți copăceii plantați.Timp de şase ani, în fiecare primăvară, conducerea Primăriei a transformat acțiunea de plantare de copaci de pe bulevardul Muncii într-o sărbătoare câmpenească la care era invitată presa, armata, sportivii, angajații din administrația publică locală. 10.000 de puieți de arbori de diverse specii au fost plantați an de an, pe terenul abrupt, primarii din acea perioadă, Sorin Apostu şi Emil Boc, s-au lăsat fotografiați şi intervievați, iar la finalul muncii istovitoare toată lumea mânca mici. Deşi s-au investit bani din bugetul local şi s-a făcut mare tam tam cu realizarea Pădurii Clujenilor, proiectul s-a dovedit a fi un mare eşec. Puieții s-au uscat sau au fost distruşi de animalele care păşunează pe terenul respectiv.Boc era extrem de optimist la fiecare acțiune de plantare de copaci. De exemplu, în 2014, spera ca peste ani să stea la umbra copacilor de pe bulevardul Muncii.„Sperăm ca peste ani să putem sta la umbra puieților care astăzi se plantează şi să devină copaci autentici şi să mai creăm un plămân verde al oraşului. Dacă s-ar prinde măcar două treimi din ce am plantat aş fi mulțumit, dar ştiți cum e, nu este pădure fără uscături. Întotdeauna mai există şi probleme. Dacă porneşti de la premiza că ce pui se usucă, atunci nu mai plantezi nimic. Probabil că o parte se mai usucă, o parte se mai degradează, dar tot rămâne ceva în urma unei asemenea acțiuni şi ea trebuie încurajată”, declara primarul Emil Boc, la acțiunea de plantare din 2014. După nouă ani, terenul va deveni parcConducerea Primăriei a avut nevoie de nouă ani să realizeze că Pădurea Clujenilor este doar un eşec. Acum vrea să creeze un parc pe terenul care este degradat din cauza păşunatului clandestin şi al actelor de vandalism.„În prezent, suprafața respectivă de teren şi vegetația sunt puternic degradate, reprezentând un spațiu public neamenajat, care nu mai are nicio utilitate/destinație (nu este utilizabil nici ca zonă verde, zonă de agrement, grădină sau parc). Datorită fenomenului de păşunat abuziv – în mod necontrolat, pe toată suprafața în cauză, ne

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

17.01.2018

confruntăm cu o degradare continuă a vegetației rămase, cu toate că începând cu anul 2009 – din inițiativa municipalității, s-au plantat puieți forestieri din diverse specii care au fost la rândul lor degradați, în urma aceloraşi acte abuzive de vandalism şi păşunat clandestin”, se arată în tema de proiectare PUZ de includere în intravilan terenului de pe bulevardul Muncii.Prin elaborarea PUZ se doreşte introducerea în intravilan a zonei studiate şi stabilirea de reglementări urbanistice pentru construirea şi amenajarea zonei ca spațiu verde cu caracter tematic. Cum va arăta Pădurea Clujenilor după reamenajare Potrivit documentului, terenul va fi un parc care va cuprinde zone de agrement, loisir şi sport. Va putea fi folosit pe toată perioada anului.„Obiective ale Planului Urbanistic Zonal: crearea unui spațiu verde ce se bucură de diversitate funcțională, ce cuprinde zone de agrement, loisir şi sport; conceperea unui spațiu dedicat tuturor categoriilor de vârstă, cu o atenție deosebită pentru accesibilitate persoanelor cu deficiențe locomotorii. Parcul propus va avea la bază ideea unui spațiu atractiv şi accesibil pe toată durata anului, cu activități dedicate atât perioadei de vară cât şi de iarnă. Se doreşte ca prin amenajările propuse să se rezolve problema stabilizării terenului prin lucrări specifice (de terasament, plantații). Terenul natural, plantele şi geometria terenului vor fi folosite pentru a ierarhiza, grupa sau separa diferite funcțiuni şi trasee. Parcul va fi conceput ca un mixaj funcțional, destinat mai multor tipuri de activități: funcțiuni sportive (amenajări pentru role, biciclete, piste de alergare, mese de ping pong, şah, perete pentru cățărat, amenajări cu aparate fitness, amenajări pentru sporturile de iarnă etc.), funcțiuni de agrement şi loisir (locuri de joacă pentru copii, promenadă), funcțiuni de alimentație publică, funcțiuni administrative, funcțiuni administrative (birouri administrative, depozite unelte şi utilaje întreținere, grupuri sanitare pentru public, vestiare şi grupuri sanitare pentru personal, punct de prim ajutor). În funcție de concluziile studiului hidrologic şi a expertizei geotehnice, amenajarea poate cuprinde şi un lac/luciu de apă pentru agrement, cu suprafața de 2-3 hectare”, este notat în tema de proiectare.Se estimează că aproximativ 500 de persoane pe zi vor folosi viitorul parc, iar durata minimă de funcționare estimată este de 20 de ani.Suprafața verde reală în oraş este de doar 14 mp/cap de locuitorPrimăria vrea să crească suprafața de spațiu verde/cap de locuitor prin crearea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

17.01.2018

acestui parc. Se doreşte ca până în 2020 să se ajungă la 27 mp/cap de locuitor.„Ideea de bază care a generat propunerea este de mărire a suprafețelor verzi pentru a ajunge în anul 2020 la o suprafață de 27 mp/cap de locuitor, precum şi cea de a crea noi zone de recreere şi petrecere a timpului liber în municipiul Cluj-Napoca. Aceasta s-a armonizat cu programul Ministerului Mediului, privind îmbunătățirea calității mediului, privind realizarea de spații verzi în localități. Într-un oraş în plină dezvoltare, în care spațiul verde amenajat se reconfigurează permanent, amenajarea unui parc de circa 20 de hectare ar fi vitală pentru dezvoltarea durabilă şi dinamică a oraşului metropolă. Având în vedere că amplasamentul în studiu se află într-o zonă slab construită, perimetrată de împăduriri, cu terenul într-o pantă generoasă, amenajarea parcului trebuie să se subordoneze condițiilor naturale de mediu”, scrie în tema de proiectare PUZ.Dacă luăm în calcul datele oficiale ale administrației publice locale atingerea acestui target nu este atât de greu de făcut, dar realitatea este cu totul alta. Suprafața totală de spațiu verde în Cluj-Napoca este de 814 hectare, din care jumătate sunt păduri (460 hectare pentru activități recreative, 94 hectare sunt parcuri, 42 hectare sunt cimitire şi 390 hectare sunt păduri).Raportat la populația oficială de 325.000 de locuitori, înseamnă că unui clujean îi revin 25 mp de zonă verde. În realitate însă, populația oraşului este mai mare cu aproximativ 100.000 de oameni, de unde rezultă că unui clujean îi revin 20 mp de zonă verde. Dacă scădem şi pădurile şi cimitirele, rămân 13-14 mp de zonă verde pentru fiecare clujean. /Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/padurea-clujenilor-s-transformat-desertul-clujenilor-dupa-ce-plantat-degeaba-60-000-de-puieti-primaria-face-parc-pe-bulevardul-muncii/

Ioan Țintean, nemulțumit de gestionarea deșeurilor din județVicepreşedintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Ioan Țintean, este nemulțumit de modul în care se desfăşoară programul de modernizare al Centrului de Management Integrat al Deşeurilor din localitatea Tărpiu. Într-o conferință de presă susținută la sediul partidului din care face parte, Ioan Țintean a ținut să atragă atenția, la început de an, că „numai cu poveşti nu putem merge înainte”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://gazetadecluj.ro/padurea-clujenilor-s-transformat-desertul-clujenilor-dupa-ce-plantat-degeaba-60-000-de-puieti-primaria-face-parc-pe-bulevardul-muncii/



17.01.2018

„Sunt nemulțumit de mersul modernizării din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor de la Tărpiu, unde societatea Vitalia, în calitatea sa de administrator a gropii ecologice de gunoi, are program de modernizare sub aşteptări. Mă gândesc foarte serios în acest an să vedem dacă mai putem continua împreună. Numai cu poveşti nu putem merge înainte”, a spus vicepreşedintele Țintean, care deține şi funcția de preşedinte al Organizației județene ALDE Bistrița-Năsăud.O altă nemulțumire exprimată de liderul liberal-democraților bistrițeni se referă la faptul că mult aşteptatul proiect de construire a unui lift exterior pentru cladirea Consiliului județean din municipiul reşedință de județ nu a putut fi nici măcar demarat până la această dată. Pentru această construcție care ar fi trebuit să faciliteze accesul la nivelurile clădirii Palatului Administrativ, Consiliul județean a alocat 565.000 de lei, dar nu a putut găsi până acum o firmă interesată să execute această lucrare.„Datorită faptului că nu există firme care să dorească să se ocupe de această investiție nu am putut demara acest proiect. Consiliul județean este în continuare în căutare de investitori pentru realizarea liftului”, s-a exprimat Ioan Țintean.În altă ordine de idei, vicepreşedintele Țintean a ținut totuşi să remarce că anul 2018 a început sub auspicii bune în ceea ce priveşte activitatea unităților administrative şi a instituțiilor de stat datorită promulgării la timp a bugetului de stat pentru anul în curs.„Mă bucur că preşedintele României a promulgat bugetul pe anul 2018. Din punctul meu de vedere este un început bun. Având un buget, de aici înainte totul se derulează normal şi nu mai există acea piedică cu care unitățile administrative şi instituțiile de stat îşi începeau anul, cauzată de necunoaşterea fondurilor pe care le au disponibile”, a precizat Ioan Țintean. /Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/2018/01/14/ioan-tintean-nemul-umit-de-gestionarea-de-eurilor-din-jude

Exemplu de urmat ! Lușcanii s-au apucat să-și curețe singuri satulLocuitorii cartierului năsăudean Luşca au înțeles că, pentru a îmbunătăți traiul din comunitatea lor, ei sunt cei care trebuie să acționeze. La inițiativa unor tineri inimoşi, dând dovadă din plin de spirit civic, mulți localnici au acționat, sâmbătă, pentru primenirea satului. Prima ”țintă” au fost zonele din proximitatea văilor şi clădirilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.mesagerul.ro/2018/01/14/ioan-tintean-nemul-umit-de-gestionarea-de-eurilor-din-jude

http://www.mesagerul.ro/2018/01/14/ioan-tintean-nemul-umit-de-gestionarea-de-eurilor-din-jude

17.01.2018

dezafectate ale şcolii. Printre capii ”răsculaților” a fost şi părintele paroh Crin-Triandafil Theodorescu, fața bisericească nu numai că a pus mâna la igienizare dar a şi croit pasul următor pentru acțiunea demnă de urmat şi de alte comunități.”Dacă vremea ne permite, sâmbătă, 20 ianuarie, la ora 10.00, ne vedem la puntea de la Luşca. Anunțați-vă unul pe altul! La furci şi la topoare! Vom igieniza zona punții, zona pâlcului de molizi de sub cimitir. Vom curăța şanțul cimitirului. Avem nevoie de orice pereche de brațe cu suflet inimos. Înarmați cu furci, drujbe, topoare şi poftă de muncă! Eşti luşcan şi-ți pasă, hai cu noi! Nu poți? Trimite pe cineva în locul tău, precis ai un prieten bun care să-ți sară în ajutor. N-ai nici aşa ceva? Atunci dă telefoane, ieşi în poartă şi vorbeşte cu vecinul. Ai Facebook? Distribuie prezentul mesaj!N-am ajuns încă să tragem clopotele de la biserică, aşa că tragem clopotul pe internet! Hai să schimbăm fața Luştii, stă în puterea noastră. Vrem o Luşcă decentă, cu spații verzi curate, cu cele două văi ale localității fără gunoaie? Vrem să fim mândri de locul unde trăim, sau vrem să ne fie ruşine de prietenii care ne vizitează şi ne privesc curțile, şanțurile, apele?Priviți fotografiile şi amintiți-vă că ”omul sfințeşte locul!”P.S. După terminarea acțiunii, stăm de vorbă la Casa Parohială la un pahar de vin fiert cu piper, scorțişoară şi zahăr şi mâncăm un cârnat prăjit pe jar, da? Și ne pregătim următoarea acțiune. Pas cu pas, vom schimba fața localității!Luşcani! La arme! Că nu se mai poate!”, mobilizează cu har preotul pe pagina sa de socializare. /Mesagerul, http://www.mesagerul.ro/2018/01/14/foto-exemplu-de-urmat-lu-canii-s-au-apucat-sa-i-cure-e-singuri-satul

Ovidiu Florean îi dă GRELE lui Radu Moldovan: “Suntem ultimul județ din țară la accesarea de fonduri europene!” Consilierul PNL atage atenția asupra procesului cu VITALIA, unde județul s-ar putea să plătească 3.6 milioane de euro: “Proiectul a fost făcut extraordinar de bine, dar NU au fost ei în stare să-l implementeze! “

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://www.mesagerul.ro/2018/01/14/foto-exemplu-de-urmat-lu-canii-s-au-apucat-sa-i-cure-e-singuri-satul

http://www.mesagerul.ro/2018/01/14/foto-exemplu-de-urmat-lu-canii-s-au-apucat-sa-i-cure-e-singuri-satul

17.01.2018

Ovidiu Florean, consilier județean al PNL a fost prezent la conferința de presă şi l-a atacat dur pe Radu Moldovan pe tema Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor.Florean: “există proces între Consiliul Județean şi Vitalia cu solicitări de despăgubiri de 3.6 milioane de euro!”“Tot sistemul de management integrat al deşeurilor este o improvizație… tot oraşul e murdar, sunt o sută de mii de feluri de tomberoane, nici nu ştii unde să duci gunoiul! Și ei spun că proiectul NU a fost făcut bine: a fost făcut extraordinar de bine, dar NU au fost ei în stare să-l implementeze. Știți că există proces între Consiliul Județean şi Vitalia cu solicitări de despăgubiri de 3.6 milioane de euro. Știți că acuma Vitalia este băgată în față şi responsabil se face domnul vicepreşedinele Ioan Țintean pentru tot e s-a întâmplat acolo? Știți că groapa s-a umplut în 3 ani şi trebuia să se umple în 20 de ani? Știți că după ce se umple nu o să mai aibă unde să ducă gunoaiele? S-ar putea să le ducă iarăşi în Zăvoaie? Știți că se depozitează tot felul de minuni acolo, NU o să spun mai multe, dar o să vin eu cu documente, ulterior .. şi substanțe interzise şi tot felul de zăpăceli de-astea… ” – a declarat Florean.Reporter: – legat de cei 3.6 milioane de euro, în ce stadiu e procesul?Ovidiu Florean: – Curtea de Apel Cluj, dar NU mai durează! Anul ăsta se termină!Reporter: – Și până acum cum au fost deciziile instanțelor?Ovidiu Florean: – A câştigat VITALIA… dar ei au angajat o casă de avocatură care NU deschis gura că eu am fost în sala de şedință.Reporter: – poate fi vorba de un blat?Ovidiu Florean: Nu ştiu dacă a fost blat, dar în orice caz… a fost incompetență… diletantism, cum ziceam!Reporter: şi decontăm din banii A.D.I sau ai județului ?Ioan Turc (ironic) – din fondurile de la pârtie, din încasări!Diana Morar: – depinde cine e reclamat să răspundă!Ovidiu Florean: – tot bani publici se vor da!“Cei 22 de consilieri PSD şi ALDE votează fără să ia cuvântul niciodată nici măcar o intervenție nu au avut de când au începu ultimul mandat … ei nici nu ştiu că există o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

17.01.2018

formă de răspundere solidară care îi poate duce să răspundă pentru anumite combinații făcute de domnul preşedinte Moldovan.” – a completat Florean.Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor este gestionat de Adunarea de Dezvoltare Intercomunitară, compusă din primarii județului şi preşedintele Consiliului Județean.Adunarea Generală a Acționarilor este organismul de conducere al A.D.I Deşeuri, din care fac parte cei 62 de primar şi preşedintele C.J Consiliul Director este partea executivă a Asociației şi este alcătuit din Preşedintele Asociației şi încă doi membri desemnați de Adunarea Generală. Din Consiliul Director al Asociației fac parte în calitate de membrii: Radu Moldovan, Mircea Romocea (primar Năsăud) şi Iustin Muntean (primar Teaca).Ovidiu Florean îi dă replica preşedintelui LĂUDĂROS: “suntem ultimul județ din România la atrageri de fonduri europene!”“Asta e administrația PSD, dar ei disimulează: noi suntem foarte buni, noi am adus bani… pe fonduri europene suntem ultimul județ din România! NU o să contez niciodată un merit al nimănui, dar pe fonduri europene … degeaba vorbeşte domnul preşedinte de sute de milioane de euro şi noi suntem pe nicăieri. Asta se întâmplă în Consiliul Județean! Diletantism până ninge!” – a completat Ovidiu Florean.Referitor la opoziția şi subiectele abordate de colegii liberali din Consiliul Județean, Florean susține că:– Avem întâlniri înainte de şedință şi sunt mulțumit în proporție de 80 la sută! Ar trebui din când în când o implicare mai bună! /Ziar de Bistrita, http://www.ziardebistrita.ro/ovidiu-florean-ii-da-grele-lui-radu-moldovan-suntem-ultimul-judet-din-tara-la-accesarea-de-fonduri-europene-consilierul-pnl-atage-atentia-asupra-procesului-cu-vitalia-unde-judetul-s-ar-putea-sa/

Vitalia, amenințată cu rezilierea contractului dacă nu modernizează groapa de la Tărpiu. Care este ultimul termen:Autoritățile județene vin cu un ultim termen pentru administratorul gropii ecologice de la Tărpiu, Vitalia, pentru a moderniza depozitul şi a aduce utilaje care să reducă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.ziardebistrita.ro/ovidiu-florean-ii-da-grele-lui-radu-moldovan-suntem-ultimul-judet-din-tara-la-accesarea-de-fonduri-europene-consilierul-pnl-atage-atentia-asupra-procesului-cu-vitalia-unde-judetul-s-ar-putea-sa/



17.01.2018

cantitatea de gunoaie care ajung în celula 1. În caz contrar, autoritățile județene se gândesc să ceară în instanță rezilierea contractului. Care este termenul:

Vicepreşedintele de Consiliu Județean Ioan Țintean a vorbit într-o emisiune de la postul local As Tv despre modernizarea depozitului ecologic de la Tărpiu şi mai ales despre întârzierile şi promisiunile deşarte ale celor care gestionează groapa de gunoi.Acesta a precizat că cei de la Vitalia mai au la dispoziție doar câvea luni de zile să aducă utilajele care să ajute la reducerea cantității de deşeuri depozitate în celula 1. În caz contrar, autoritățile județene iau în calcul acționarea în judecată a Vitaliei pentru rezilierea contractului. O clauză din contract ar permite autorităților județene acest lucru.„Ne-am fi aşteptat ca după 2014-2015, acest investitor să vină şi să spună: v-am promis o sită, care să selecteze într-o proporție mai mare fracția uscată de cea umedă. Aceasta n-a venit... M-au invitat sus pe platformă să-mi facă o dovadă. Au adus un utilaj, dar utilajul a funcționat o zi. Era luat de la nişte austrieci, să facă o probă. La 5 maşini cu deşeuri, una urca sus la depozitare şi restul rămâneau la reciclare. Mai mult, m-au determinat să îi cred că ei vor lua gunoi şi din celula 1. (...) Vitalia face promisiuni de trei ani de zile, dar nu a venit cu această modernizare”, a explicat Ioan Țintean în emisiunea în cauză.Potrivit vicepreşedintelui de Consiliu Județean Ioan Țintean explicația celor de la Vitalia pentru aceste întârzieri este că veniturile aduse de groapa de gunoi nu le-ar permite să facă investiții aşa mari.„Îmi pun speranța că în 2018 vor veni cu un utilaj pentru sortarea deşeurilor. Dar nu vom aştepta mai mult de un trimestru”, a completat Ioan Țintean. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/vitalia-amenintata-cu-rezilierea-contractului-daca-nu-modernizeaza-groapa-de-la-tarpiu-care-este-ultimul-termen-1516006968597.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.bistriteanul.ro/vitalia-amenintata-cu-rezilierea-contractului-daca-nu-modernizeaza-groapa-de-la-tarpiu-care-este-ultimul-termen-1516006968597.html

http://www.bistriteanul.ro/vitalia-amenintata-cu-rezilierea-contractului-daca-nu-modernizeaza-groapa-de-la-tarpiu-care-este-ultimul-termen-1516006968597.html

17.01.2018

Au nevoie de brațe cu suflet inimos. „Să nu ne fie rușine de prietenii care ne privesc curțile, șanțurile, apele!”La inițiativa unui grup de tineri luşcani inimoşi, sâmbătă a avut loc o acțiune de voluntariat în cartierul Luşca, din Năsăud. Au fost igienizate zonele din proximitatea Văii şi a clădirilor dezafectate ale şcolii, iar voluntarii vor să repete isprava şi sâmbăta viitoare. Dar au nevoie de forțe proaspete şi ajutoare. Cine se oferă?„Hai să arătăm că ne pasă de felul în care arată localitatea noastră! Că nu e nevoie să vină altcineva să ne facă ordine la noi în curte! Aşadar, Luşca! Anunțați-vă unul pe altul! La furci şi la topoare! Vom igieniza zona punții, zona pâlcului de molizi de sub cimitir, vom curăța şanțul cimitirului. Avem nevoie de orice pereche de brațe cu suflet inimos. Înarmați cu furci, drujbe, topoare şi poftă de muncă!”, a anunțat preotul comunității, Crin Triandafil Theodorescu.La acțiunea de ecologizare de sâmbătă sunt invitați toți cei cărora le pasă de natură şi de curățenia cartierului năsăudean. Cine nu poate ajunge din motive obiective, este sfătuit să-şi trimită în loc un prieten: „Nu poți? Trimite pe cineva în locul tău, precis ai un prieten bun care să-ți sară în ajutor. N-ai nici aşa ceva? Atunci dă telefoane, ieşi în poartă şi vorbeşte cu vecinul. Ai Facebook? Distribuie prezentul mesaj! N-am ajuns încă să tragem clopotele de la biserică, aşa că tragem clopotul pe internet!”, precizeanză, mai în glumă, mai în serios preotul din Luşca.Voluntarii care vor ecologiza zona îşi propun să schimbe puțin fața localității, conştienți că stă doar în puterea lor. „Vrem o Luşcă decentă, cu spații verzi curate, cu cele două văi ale localității fără gunoaie? Vrem să fim mândri de locul unde trăim, sau vrem să ne fie ruşine de prietenii care ne vizitează şi ne privesc curțile, şanțurile, apele? Priviți fotografiile şi amintiți-vă că „omul sfințeşte locul!”, afirmă Crin Triandafil Theodorescu. Acesta promite voluntarilor că, după terminarea acțiunii, au şansa de a sta de vorbă la Casa Parohială, la un pahar de vin fiert cu piper, scorțişoară şi zahăr, dar şi de a mânca un cârnat prăjit pe jar. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/foto-au-nevoie-de-brate-cu-suflet-inimos-sa-nu-ne-fie-rusine-de-prietenii-care-ne-privesc-curtile-santurile-apele-1516000291155.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.bistriteanul.ro/foto-au-nevoie-de-brate-cu-suflet-inimos-sa-nu-ne-fie-rusine-de-prietenii-care-ne-privesc-curtile-santurile-apele-1516000291155.html



17.01.2018

Pădurea Clujenilor s-a transformat în Deşertul Clujenilor. După ce a plantat degeaba 60.000 de puieţi, Primăria face parc pe Bulevardul MunciiDin 2009 până în 2014, pe o suprafață de 20 de hectare de teren de pe bulevardul Muncii, Primăria Cluj-Napoca a plantat în fiecare an câte 10.000 de puieți. S-a dorit crearea Pădurii Clujenilor, un proiect prin care să crească suprafața de spațiu verde în oraş. Totul nu a fost însă decât un eşec răsunător. S-a ales praful de toți copăceii plantați.Timp de şase ani, în fiecare primăvară, conducerea Primăriei a transformat acțiunea de plantare de copaci de pe bulevardul Muncii într-o sărbătoare câmpenească la care era invitată presa, armata, sportivii, angajații din administrația publică locală. 10.000 de puieți de arbori de diverse specii au fost plantați an de an, pe terenul abrupt, primarii din acea perioadă, Sorin Apostu şi Emil Boc, s-au lăsat fotografiați şi intervievați, iar la finalul muncii istovitoare toată lumea mânca mici. Deşi s-au investit bani din bugetul local şi s-a făcut mare tam tam cu realizarea Pădurii Clujenilor, proiectul s-a dovedit a fi un mare eşec. Puieții s-au uscat sau au fost distruşi de animalele care păşunează pe terenul respectiv.Boc era extrem de optimist la fiecare acțiune de plantare de copaci. De exemplu, în 2014, spera ca peste ani să stea la umbra copacilor de pe bulevardul Muncii.„Sperăm ca peste ani să putem sta la umbra puieților care astăzi se plantează şi să devină copaci autentici şi să mai creăm un plămân verde al oraşului. Dacă s-ar prinde măcar două treimi din ce am plantat aş fi mulțumit, dar ştiți cum e, nu este pădure fără uscături. Întotdeauna mai există şi probleme. Dacă porneşti de la premiza că ce pui se usucă, atunci nu mai plantezi nimic. Probabil că o parte se mai usucă, o parte se mai degradează, dar tot rămâne ceva în urma unei asemenea acțiuni şi ea trebuie încurajată”, declara primarul Emil Boc, la acțiunea de plantare din 2014.După nouă ani, terenul va deveni parcConducerea Primăriei a avut nevoie de nouă ani să realizeze că Pădurea Clujenilor este doar un eşec. Acum vrea să creeze un parc pe terenul care este degradat din cauza păşunatului clandestin şi al actelor de vandalism.„În prezent, suprafața respectivă de teren şi vegetația sunt puternic degradate, reprezentând un spațiu public neamenajat, care nu mai are nicio utilitate/destinație (nu este utilizabil nici ca zonă verde, zonă de agrement, grădină sau parc). Datorită fenomenului de păşunat abuziv – în mod necontrolat, pe toată suprafața în cauză, ne

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

17.01.2018

confruntăm cu o degradare continuă a vegetației rămase, cu toate că începând cu anul 2009 – din inițiativa municipalității, s-au plantat puieți forestieri din diverse specii care au fost la rândul lor degradați, în urma aceloraşi acte abuzive de vandalism şi păşunat clandestin”, se arată în tema de proiectare PUZ de includere în intravilan terenului de pe bulevardul Muncii.Prin elaborarea PUZ se doreşte introducerea în intravilan a zonei studiate şi stabilirea de reglementări urbanistice pentru construirea şi amenajarea zonei ca spațiu verde cu caracter tematic.Cum va arăta Pădurea Clujenilor după reamenajarePotrivit documentului, terenul va fi un parc care va cuprinde zone de agrement, loisir şi sport. Va putea fi folosit pe toată perioada anului.„Obiective ale Planului Urbanistic Zonal: crearea unui spațiu verde ce se bucură de diversitate funcțională, ce cuprinde zone de agrement, loisir şi sport; conceperea unui spațiu dedicat tuturor categoriilor de vârstă, cu o atenție deosebită pentru accesibilitate persoanelor cu deficiențe locomotorii. Parcul propus va avea la bază ideea unui spațiu atractiv şi accesibil pe toată durata anului, cu activități dedicate atât perioadei de vară cât şi de iarnă. Se doreşte ca prin amenajările propuse să se rezolve problema stabilizării terenului prin lucrări specifice (de terasament, plantații). Terenul natural, plantele şi geometria terenului vor fi folosite pentru a ierarhiza, grupa sau separa diferite funcțiuni şi trasee. Parcul va fi conceput ca un mixaj funcțional, destinat mai multor tipuri de activități: funcțiuni sportive (amenajări pentru role, biciclete, piste de alergare, mese de ping pong, şah, perete pentru cățărat, amenajări cu aparate fitness, amenajări pentru sporturile de iarnă etc.), funcțiuni de agrement şi loisir (locuri de joacă pentru copii, promenadă), funcțiuni de alimentație publică, funcțiuni administrative, funcțiuni administrative (birouri administrative, depozite unelte şi utilaje întreținere, grupuri sanitare pentru public, vestiare şi grupuri sanitare pentru personal, punct de prim ajutor). În funcție de concluziile studiului hidrologic şi a expertizei geotehnice, amenajarea poate cuprinde şi un lac/luciu de apă pentru agrement, cu suprafața de 2-3 hectare”, este notat în tema de proiectare.Se estimează că aproximativ 500 de persoane pe zi vor folosi viitorul parc, iar durata minimă de funcționare estimată este de 20 de ani. /Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/padurea-clujenilor-s-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65


17.01.2018

transformat-desertul-clujenilor-dupa-ce-plantat-degeaba-60-000-de-puieti-primaria-face-parc-pe-bulevardul-muncii/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABAA fost de ajuns menționarea faptului, că identitatea celui care a aruncat gunoiul este cunoscută, iar malurile pârâului au fost curățate imediat (traducere)În aproprierea localității Sâncrai, pe malul pârâului Bosnyák s-au adunat zilele acestea mormane de deşeuri alcătuite, majoritar, din gunoi menajer. Primarul comunei Dealu a atras atenția locuitorilor asupra acestui fapt prin rețelele de socializare şi l-a avertizat pe cel care a aruncat gunoiul să-l strângă imediat. Metoda a avut succes. Au lăsat gunoiul pe malul pârâului, dar după aceea l-au ridicat. Nu este prima dată, când gunoiul a fost colectat. În data de 11 ianuarie Bálint Elemér Imre a făcut un anunț pe pagina personală de Facebook conform căreia lângă drumul spre Sâncrai, nu departe de adăpătoare, o persoană necunoscută a lăsat o cantitate mare de gunoi. Primarul a formulat în acest fel anunțul de pe rețeaua de socializare: „Cineva a realizat pe malul pârâului Bosnyák o atmosferă ca de Crăciun, ceea ce dă dovadă de o iresponsabilitate brutală. Conform informațiilor obținute în urma anchetei primare, „decoratorul” este din Sâncrai, nu demult avea de vândut purcei de şapte săptămâni şi a transportat 5,47 mc. de cherestea la Odorheiu Secuiesc, pe strada Farcádi, astfel identitatea lui este cunoscută. Sarcini: curățarea malului pârâului Bosnyák în termen de 48 de ore (atât de gunoiul propriu, cât şi cel adus de către alții)! Consecințe: în cazul, în care vinovatul nu acționează în termenul stabilit, va urma aplicarea legii, „stâlpul infamiei şi butucii! Ceasul a fost pornit! ” Noua metodă utilizată în cazul depozitării deşeurilor ilegale a fost atât de eficientă, încât în zilele de după anunț primarul a raportat, că malul pârâului a fost curățat în totalitate „zona a fost chiar măturată.” „Concluzia este, că la noi oameni se feresc mai mult de disprețul comunității şi de ruşine, decât de amenda de 5000 de lei, care se aplică în cazul deşeurilor ilegale”- a menționat Bálint Elemér Imre. Primarul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66



17.01.2018

comunei a accentuat: în fiecare sâmbătă firma cere se ocupă de transportul deşeurilor ridică gunoiul menajer depus în fața porții. Folosirea acestui serviciu este obligatorie. Au mai avut loc cazuri similare. În comuna Dealu nu este primul caz de acest gen. În vară a fost depusă o cantitate mare de gunoi pe marginea drumului spre Ulcani. Conducerea comunei i-a identificat pe cei vinovați şi atunci pe baza înscrisurilor din hârtiile găsite, iar în urma anunțului publicat de către organizația UTCA şi a reacțiilor din media, gunoiul aruncat, a fost ridicat. /Udvarhelyi Hirado HR, https://szekelyhon.ro/aktualis/csak-eleg-volt-meglebegtetni-hogy-ismeros-a-szemetelo-maris-megtisztitottak-a-patakpartot

Consiliile locale din judeţul Mureş, conduse de UDMR, vor subvenţiona reconstrucţia bisericii romano-catolice din Bezidu NouToate consiliile locale din județul Mureş în care UDMR deține majoritatea vor subvenționa reconstrucția bisericii romano-catolice din Bezidu Nou, care a fost inundată cu apă şi s-a prăbuşit ulterior în anul 2014, a relatat luni cotidianul maghiar din Transilvania, Krónika. Decizia a fost luată în cadrul unei consfătuiri pe care consiliile locale din județul Mureş, în care Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) deține majoritatea, au organizat-o referitor la probleme de buget pe care le întâmpină. Conform acestei decizii, toate consiliile locale vor sprijini reconstrucția cu 15 mii de lei. Edilii locali au optat să subvenționeze construcția în pofida austerității bugetare, fiindcă este una dintre cauzele importante care privesc comunitatea maghiară din județul Mureş. “Sunt mândru de colegii mei”, citează cotidianul Krónika pe Ferenc Péter, preşedintele Consiliului Județean Mureş şi al organizației județene UDMR. El a adăugat că cei prezenți doresc să inițieze o tradiție de întrajutorare în județul Mureş; prin urmare, în fiecare an o cauză care priveşte comunitatea maghiară din județul Mureş, va beneficia de subvenții prioritare. Satul de odinioară Bezidu Nou, care a fost inundat, aparține din punct de vedere administrativ de oraşul Sângeorgiu de Pădure. Attila Zoltán Csibi, primarul oraşului a declarat luni agenției ungare de presă MTI că donațiile făcute de cele 38 de consilii locale din județul Mureş, depăşesc cu puțin jumătatea cheltuielilor de reconstrucție, adăugând că sunt binevenite orice alte donații. El a mai spus că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

https://szekelyhon.ro/aktualis/csak-eleg-volt-meglebegtetni-hogy-ismeros-a-szemetelo-maris-megtisztitottak-a-patakpartot



17.01.2018

reumplerea lacului de acumulare din Bezidu Nou, golit parțial anul trecut în vederea unor lucrări de reparații, este în curs. Dacă iarna va aduce precipitații, cota apei va atinge în luna mai nivelul la care se află biserica. În opinia lui, şansele de a ridica în acest răstimp partea care va fi inundată, sunt bune. Noul proiect prevede construirea pe locul fostei biserici romano-catolice a unui aşezământ care să reprezinte toate confesiunile satului de odinioară. Conform proiectul, turnul bisericii şi zidurile navei vor fi reconstruite pe 32 de piloni, astfel încât nivelul podelei să fie deasupra cotei maxime a apei. Turnul bisericii va putea găzdui expoziții, iar spațiul neacoperit dintre zidurile navei diverse evenimente. Accesul va fi asigurat de un pod ce va lega malul lacului cu edificiul. Biserica catolică scufundată din fostul sat Bezidu Nou s-a dărâmat în data de 29 iunie 2014. Construirea barajului de 625 de metri lungime şi 28 de metri înălțime a început în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Lacul creat a acumulat apa pârâului Cuşmed în vecinătatea oraşului Sângeorgiu de Pădure. Conform poziției oficiale, acesta a fost creat în locul satului Bezidu Nou pentru a preveni inundațiile, dar turnul bisericii scufundate în apă a devenit simbolul distrugerii satelor şi al urbanizării forțate comuniste. Apa lacului de acumulare a acoperit în întregime satul abia după Revoluție, în anul 1994, locuitorii fiiind între timp mutați în localitățile învecinate. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/consiliile-locale-din-judetul-mures-conduse-de-udmr-vor-subventiona-reconstructia-bisericii-romano-catolice-din-bezidu-nou/ /Vasarhelyi Hirlap MS, https://szekelyhon.ro/aktualis/maros-megyei-magyar-ugy-amit-tamogatni-erdemes-n-minden-evben-lesz-mar-megvan-az-idei /Vasarhelyi Radio MS, http://marosvasarhelyiradio.ro/hirek/ujjaepitik-a-bozodujfalusi-templomot.html /Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/148-milli%C3%B3-lejt-osztottak-sz%C3%A9t-ez-fele-tavalyinak

Pescarii vor avea posibilitatea să prindă clean, mreană și scobar în 2018...E greu să nu te alarmezi când populația globului sporeşte cu circa 80 de milioane anual. În timpul acesta, apele freatice sunt în scădere, solul se erodează, ghețarii se topesc, iar rezervele de peşte sunt pe ducă. Aproape un miliard de oameni suferă zilnic

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/148-milli%C3%B3-lejt-osztottak-sz%C3%A9t-ez-fele-tavalyinak

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/148-milli%C3%B3-lejt-osztottak-sz%C3%A9t-ez-fele-tavalyinak

http://marosvasarhelyiradio.ro/hirek/ujjaepitik-a-bozodujfalusi-templomot.html

http://marosvasarhelyiradio.ro/hirek/ujjaepitik-a-bozodujfalusi-templomot.html

https://szekelyhon.ro/aktualis/maros-megyei-magyar-ugy-amit-tamogatni-erdemes-n-minden-evben-lesz-mar-megvan-az-idei

https://szekelyhon.ro/aktualis/maros-megyei-magyar-ugy-amit-tamogatni-erdemes-n-minden-evben-lesz-mar-megvan-az-idei

http://www.punctul.ro/consiliile-locale-din-judetul-mures-conduse-de-udmr-vor-subventiona-reconstructia-bisericii-romano-catolice-din-bezidu-nou/

http://www.punctul.ro/consiliile-locale-din-judetul-mures-conduse-de-udmr-vor-subventiona-reconstructia-bisericii-romano-catolice-din-bezidu-nou/

17.01.2018

de foame. Peste câteva decenii vor fi, probabil, două miliarde de guri în plus de hrănit, majoritatea în țările sărace. Vor exista miliarde de persoane care vor dori, şi pe bună dreptate, să scape de sărăcie. Dacă urmează calea deschisă de țările bogate – tăierea pădurilor, folosirea cărbunelui şi a petrolului, împrăştierea neîngrădită a îngrăşămintelor şi pesticidelor –, şi ei vor pune la grea încercare resursele naturale ale planetei. Oare cum vor sta lucrurile în viitor?...În ceea ce priveşte activitățile desfăşurate în cadrul AJVPS Mureş, am aflat, printre altele, că urmează popularea lacului Bezid cu puiet de crap imediat după începerea perioadei de primăvară, precum şi a altor zone, în funcție de disponibilități: “ Până la jumătatea anului 2018, apa din Acumularea Bezid revine la normal, sperăm să decurgă bine popularea cu puiet de crap acolo. Deocamdată nu avem disponibile alte specii, dar am înaintat nişte cereri către unele stațiuni experimentale, cum este cea de la Nucet, Dâmbovița, în vederea achiziționării de puiet de clean, mreană şi scobar pentru popularea apelor naturale şi aşteptăm un răspuns pozitiv din partea lor. Dorim să punem accent şi în 2018 pe paza fondurilor piscicole, ne axăm în continuare pe conservare şi ne limităm la sporul pe care îl scoatem”, declară Emil Pompei Muica. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/10/ursii-se-inmultesc-necontrolat-ajvps-mures-solutii-dar-nu-sunt-aprobari/

Teme similareMintia, între comisiile de la Bucureşti şi avariile de la Grupul IIIDe trei ani, soarta Termocentralei Mintia este incertă. De trei ani, decidenții din Ministerul Energiei prelungesc boala Complexului Energetic Hunedoara şi, implicit, pe cea a termocentralei considerată, oficial şi neoficial, de interes strategic pentru partea de Nord – Vest a țării. În iunie 2016, Garda de Mediu dispunea încetarea activității. În ianuarie 2018, când vine vorba despre viitorul „termocentralei strategice”, nimeni nu prezintă o viziune clară, ce să mai vorbim de vreun angajament. Premierul Mihai Tudose promitea, în octombrie 2016, pe parcursul vizitei de susținere a candidatului PSD la Primăria Deva că problema termocentralei se va afla în atenția sa şi dispunea crearea unei comisii, la Bucureşti, care „să se ocupe de problemă”. Comisia s-a întrunit, la câteva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/10/ursii-se-inmultesc-necontrolat-ajvps-mures-solutii-dar-nu-sunt-aprobari/

http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/10/ursii-se-inmultesc-necontrolat-ajvps-mures-solutii-dar-nu-sunt-aprobari/

17.01.2018

săptămâni după aceea, dar fără rezultate concludente. 2018 începe pentru Mintia nu cu una, ci cu patru comisii de lucru, după cum spune liderul Sindicatului „Solidaritatea”, Cristian Iştoc: „O comisie se va ocupa de modificarea legislației, astfel încât Termocentrala Mintia să poată beneficia de o schemă de sprijin, o altă comisie se va ocupa de obținerea unor derogări privind normele de mediu (condiții pe care unitatea nu le îndeplineşte – n.red.), o a treia comisie analizează oportunitățile pe care le prezintă acum termocentrala, iar a patra comisie se ocupă de aspectele legate de separarea activităților de minerit şi energie”. Termene prelungite, bani pierduți. În timp ce la Bucureşti, soluțiile pentru CEH întârzie să fie identificate şi, eventual, promovate şi aplicate, la Mintia problemele se înmulțesc. Până acum, în această iarnă, Deva a avut căldură mulțumită faptului că termocentrala nu a rămas cu un singur grup în funcțiune – Grupul III, aşa cum prevedea o strategie mai veche. Grupul III a intrat în reparații capitale în toamna anului trecut. Trebuia repus în funcțiune pe 15 noiembrie. Apoi termenul a fost amânat pentru 12 decembrie. La momentul probelor au apărut alte defecțiuni. Nu se ştie, deocamdată, cine sunt de vină: angajații termocentralei sau cei ai companiei străine care a făcut lucrările de reparații? Disputa dintre CEH şi compania străină e în plină desfăşurare. Cert este că, din noiembrie şi până acum, CEH a pierdut bani pentru că nu a putut produce energie cu Grupul III. La fel de sigur este că, în cazul în care iarna nu ar fi fost atât de „moale”, în decembrie şi prima jumătate din ianuarie, cu Grupul III „ținut pe tuşă”, Mintia ar fi avut nevoie de 5.000 de tone de cărbune pe zi pentru a produce şi energie şi a asigura şi căldură şi apă caldă în Deva. Asta în timp ce minele din Valea Jiului produc doar vreo 2000 de tone pe zi. /Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/mintia-intre-comisiile-de-la-bucuresti-si-avariile-de-la-grupul-iii/

Cum va fi vremea în următoarele două săptămâniVremea va continua să fie oscilantă pe durata următoarelor două săptămâni, cu perioade în care vor predomina precipitațiile mixte şi ninsorile, însă vor fi şi zile cu temperaturi de până la 9 grade Celsius, în unele regiuni, reiese din prognoza Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 15 – 28 ianuarie, publicată luni. În Banat, intervalul va debuta cu temperaturi relativ scăzute, dar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://glasul-hd.ro/mintia-intre-comisiile-de-la-bucuresti-si-avariile-de-la-grupul-iii/

17.01.2018

în limite normale pentru mijlocul lunii ianuarie, apoi, deşi vor fi unele variații termice de la o zi la alta, vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit. Astfel, în intervalul 17 – 21 ianuarie vor fi maxime de 4 – 9 grade şi minime între -1 şi 4 grade, în medie regională. În perioada 22 – 25 ianuarie temperaturile vor fi în scădere, apropiindu-se de mediile multianuale, cu valori diurne de la două până la 4 grade şi nocturne de la -4 la -2 grade Celsius. Pentru ultimele zile ale intervalului de referință se estimează o creştere a temperaturilor peste limitele climatologice ale ultimei decade de ianuarie. Precipitații în general moderate cantitativ, predominant sub formă de ploaie, se vor semnala în perioada 16 – 17 ianuarie. Probabilitatea pentru precipitații va fi în creştere şi în intervalul 21 – 22 ianuarie 2018. În Transilvania, începutul intervalului va fi caracterizat de o vreme rece, geroasă chiar în dimineața de 16 ianuarie. Apoi, până în 22 ianuarie, valorile termice, în creştere semnificativa, se vor situa în general peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de la două la 7 grade şi ale minimelor între -6 şi zero grade. Va urma o perioadă mai rece în 23 – 24 ianuarie când vor fi valori medii diurne în jurul a zero grade şi nocturne de la -7 la -5 grade. Pentru ultimele zile ale intervalului de referință sunt estimate temperaturi din nou în creştere. Precipitații frecvente, predominant ninsoare, dar trecător şi lapoviță sau ploaie, se vor semnala în perioada 16 – 17 ianuarie, dar probabilitatea pentru precipitații va fi, din nou, ridicată între 21 şi 23 ianuarie. La munte, vremea rece, local geroasă, se va menține la începutul intervalului. Deşi vor fi variații de la o zi la alta, temperaturile se vor situa în general peste cele climatologic specifice perioadei, cu medii ale maximelor între -2 şi două grade şi ale minimelor de la -7 la -3 grade, valori mai mici fiind posibile în data de 18 ianuarie şi în perioada 23 – 24 ianuarie. În intervalul 16 – 18 ianuarie, precipitațiile vor fi frecvente, moderate cantitativ. De asemenea, vor predomina ninsorile, dar trecător pot apărea şi lapoviță sau ploi, la altitudini de sub 1.400 de metri. Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată şi în perioada 21 – 23 ianuarie. /Live AR, http://www.livearad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani-4/ /Actualități AR, http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani/

http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani/

http://www.livearad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani-4/

http://www.livearad.ro/cum-va-fi-vremea-urmatoarele-doua-saptamani-4/

17.01.2018

/Alba 24 AB, https://alba24.ro/vremea-in-transilvania-si-la-munte-pana-in-28-ianuarie-prognoza-meteo-pe-doua-saptamani-627228.html

Zeci de pescari și-au întins firul pe râul Mureș, în primele zile ale noului anVremea deosebit de caldă de la începutul anului nu a făcut altceva decât să îi scoată pe arădeni din casă. În Arad au fost înregistrate temperaturi ce au depăşit şi 15 grade Celsius cu plus, deşi este mijloc de iarnă.Atare situație, zeci de pescari care au profitat de vremea bună s-au postat de o parte şi de cealaltă a râului Mureş, în dreptul pasarelei ce duce pe ştrand pentru a pescui. Din păcate prognozele meteo arată că soarele nu se va mai vedea din cauza norilor. Maximele nu vor mai depăşi 8 grade Celsius în timp ce minimele vor coborî până la – 3 grade Celsius. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/zeci-de-pescari-si-au-intins-firul-pe-raul-mures/1964843

Au reapărut lebedele pe MureşGrațioasele păsări au fost observate în ultima perioadă între localitățile Semlac şi Șeintin, pe Mureş, dar şi la balastiera din Felnac. Câteva lebede s-au stabilit, la început de an, pe râul Mureş, între Semlac şi Șeitin, fiind observate de către pescari, dar şi de către reprezentanți ai Administrației Parcului Național Lunca Mureşului. Conform specialiştilor, apariția în diverse locuri din județ a acestor păsări a devenit obişnuită în ultimii ani, pentru că tot mai multe specii devin parțial migratoare şi nu se mai întorc în locurile de origine iarna. “Lebedele sunt păsări parțial migratoare, în sensul că unele încep treptat, alături de alte specii, să nu se mai întoarcă în locurile de origine. Astfel, iarna îşi caută habitat în locuri liniştite, ferite de deranjul uman”, ne-a declarat biologul arădean Paul Herlo. Chiar dacă în general lebedele preferă locurile retrase, ele au fost apărut, în luna decembrie, şi la balastiera din Felnac, unde au rămas pentru că sunt hrănite de câțiva angajați. Tocmai acest lucru spun biologii că nu trebuie făcut. „Produsele de panificație, precum pâinea sau cozonacii, le fac rău, pentru că nu le oferă elementele nutritive de care au nevoie, ci doar senzația că sunt sătule, astfel că nu mai caută peşti. Hrănirea lebedelor de către localnici este o greşeală şi pentru că păsările

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://www.aradon.ro/zeci-de-pescari-si-au-intins-firul-pe-raul-mures/1964843

http://www.aradon.ro/zeci-de-pescari-si-au-intins-firul-pe-raul-mures/1964843

https://alba24.ro/vremea-in-transilvania-si-la-munte-pana-in-28-ianuarie-prognoza-meteo-pe-doua-saptamani-627228.html

https://alba24.ro/vremea-in-transilvania-si-la-munte-pana-in-28-ianuarie-prognoza-meteo-pe-doua-saptamani-627228.html

17.01.2018

prind încredere în oameni şi nu se mai sperie de ei când se apropie unii rău intenționați”, a adăugat biologul arădean. Un incident nefericit a avut loc în ianuarie 2017, când autoritățile au intervenit pentru a salva lebede stabilite pe lacul situat între cartierul Alfa şi Pădurea Ceala. Din cauza gerului, au fost prinse în gheața formată în cursul unei nopți. Atunci, a fost nevoie de intervenția Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Gărzii de Mediu, Poliției Locale şi Administrației Parcului Natural Lunca Mureşului, localnicii din Afla sesizând că unele păsări fuseseră vânate de către romi sau au fost atacate de câini vagabonzi, în condițiile în care pe suprafața înghețată a apei se putea umbla. Opt dintre păsări au fost ucise astfel, din 17 care se stabiliseră pe lac, conform localnicilor. Pompierii şi scafandrii au spart gheața şi au eliberat lebedele, iar zona a fost supravegheată în zilele următoare. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/au-reaparut-lebedele-pe-mures/1967013

Meteorologii anunţă că vremea se schimbă radical în România. Ce temperaturi ne așteaptă în următoarele zileAstăzi vremea va continua să se răcească, devenind geroasă noaptea, local, în nordul, nord-estul şi centrul țării, precum şi în Subcarpații Getici. Cerul va avea înnorări în jumătatea de sud a țării, unde local va ninge slab, iar în rest va fi variabil şi doar izolat, mai ales la munte, se vor semnala fulguieli trecătoare. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului, în Bărăgan şi în Dobrogea. Temperaturile maxime se vor încadra între -7 grade în depresiuni şi 2...3 grade în Banat, iar cele minime vor fi cuprinse între -14 şi -2 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, spre -18 grade. Luni, vremea va fi geroasă dimineața şi noaptea, local, în nordul, nord-estul şi centrul țării, precum şi în Subcarpații Getici. În regiunile sudice şi sud-estice vor fi înnorări şi local va ninge slab. În restul teritoriului cerul va fi variabil şi doar izolat va fulgui. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între -7 şi 2 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -19 grade în estul Transilvaniei şi -2 grade în sudul Banatului şi pe litoral. Pentru marți, meteorologii anunță vreme în general închisă. Astfel, se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a țării. În zona de munte şi în Transilvania vor predomina ninsorile, în timp ce în rest vor fi mixte. Local, mai ales

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://www.aradon.ro/au-reaparut-lebedele-pe-mures/1967013

17.01.2018

în cursul nopții, se va depune polei, cu precădere în regiunile sudice. Vântul va prezenta unele intensificări în jumătatea de nord a țării. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 grade în Oltenia şi 6 grade în Banat, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între -5 şi 5 grade. Pentru ziua de miercuri, vremea va fi în general închisă. Temporar vor fi precipitații, mixte în jumătatea de sud a țării şi predominant ninsori în rest, favorizând izolat depunerea de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, iar temporar şi în restul teritoriului, dar mai ales în sud şi est. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 1 şi 11 grade, iar cele minime se vor situa între -5 şi 5 grade. /ARQ AR, http://www.arq.ro/meteorologii-anunta-ca-vremea-se-schimba-radical-in-romania-ce-temperaturi-ne-asteapta-in-urmatoarele-zile/19577/Turda News CJ, http://www.turdanews.net/articole/actualitate/52565-anm-ninsori-lapovita-si-ploi-in-toata-tara.html

Galeria de evacuare închisă de Cupru Min In luna aprilie a anului trecut circa 6.000 de metri cubi de steril au ajuns în râul Arieş în urma accidentului tehnologic produs la iazul de decantare Valea Șesei, aparținând societății Cupru Min. Recent, compania Cupru Min a anunțat ca fosta galerie de evacuare sonde inverse din iazul de decantare fost închisă cu un bloc de beton, pentru a se evita producerea unui incident asemănător. Conform alba24.ro iazul de decantare aparține companiei Cupru Min Abrud. Cele mai recente evaluări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiții de mediu în valoare de aproximativ 15 milioane de euro. Barajul are o suprafață de aproximativ 130 ha. Sterilul rezultat de la mina de cupru de la Roşia Poieni este deversat în Valea Șeşii, unde odată era satul Geamăna. /15minute AB, http://www.ziar15minute.net/galeria-de-evacuare-inchisa-de-cupru-min/

Canalizare modernizată în Cristeşti şi VălureniPrimăria comunei Cristeşti va moderniza şi extinde rețeaua de alimentare cu apă şi canalizare în anul 2018 în localitățile Cristeşti şi Vălureni printr-un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://www.ziar15minute.net/galeria-de-evacuare-inchisa-de-cupru-min/

http://www.ziar15minute.net/galeria-de-evacuare-inchisa-de-cupru-min/

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/52565-anm-ninsori-lapovita-si-ploi-in-toata-tara.html

http://www.turdanews.net/articole/actualitate/52565-anm-ninsori-lapovita-si-ploi-in-toata-tara.html

http://www.arq.ro/meteorologii-anunta-ca-vremea-se-schimba-radical-in-romania-ce-temperaturi-ne-asteapta-in-urmatoarele-zile/19577

http://www.arq.ro/meteorologii-anunta-ca-vremea-se-schimba-radical-in-romania-ce-temperaturi-ne-asteapta-in-urmatoarele-zile/19577

17.01.2018

Despre proiect. Proiectul „Modernizarea şi extinderea rețelei de alimentare cu apă şi canalizare menajeră în comuna Cristeşti, localitățile Cristeşti şi Vălureni” cuprinde trei etape, prima fiind proiectul pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiție mai sus menționat, în conformitate cu prevederile anexei nr. 9 a Hotararii nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Etapa a doua este proiectul tehnic de execuție care conține părți scrise şi părți desenate, necesare pentru execuția obiectivului de investiții, în conformitate cu prevederile anexei zece ale Hotarârii nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Ultima etapă este asistența tehnică pe perioada execuției lucrărilor la obiectivul de investiție. Finanțare prin PNDR. Alte detalii despre proiect am aflat de la Kovács Edit, primarul comunei Cristeşti. „Proiectul este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. În satul Vălureni, unde va fi partea cea mai mare a proiectului, nu există deloc. Este în fază de proiect tehnic licitat în SEAP. Este proiectul cel mai mare pe care-l avem. Mai avem proiectul grădiniței cu program prelungit, care este în construcție. Din bugetul local am început construcția dar avem documentația depusă pentru fonduri guvernamentale, la PNDL. Valoarea contractului de finanțare, care este şi valoarea contractului este 6.638.000 de lei din care am şi primit în avans o sumă. Alte proiecte foarte mari nu avem, mai multe proiecte avem prin LEADER, prin grupuri de acțiune locală. Avem un proiect câştigat pentru achiziționarea unui utilaj şi avem mai multe proiecte depusă la care aşteptăm rezultatele”, a declarat Kovács Edit. Puțină colaborare cu consilierii. Referitor la anul 2018 şi la aşteptările din acest an, Kovács Edit a menționat că ar fi nevoie de mai multă colaborare cu membrii Consiliului Local. „Un pic mai multă colaborare cu Consiliul Local şi ca şi proiecte aştept rezultatul pentru modernizarea căminului cultural din Cristeşti care este nefuncțional şi avem mare nevoie de el. Un alt proiect la care lucrăm şi vrem să depunem în luna ianuarie este extinderea şcolii gimnaziale din Cristeşti, care va fi iarăşi un proiect foarte mare prin POR”, a spus primarul comunei Cristeşti. Totodată, Kovács Edit a mai subliniat, referitor la relația cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

17.01.2018

consilierii locali, că relația lor e mai mult neutră. „Nu e nici foarte bună şi nici foarte rău, lucrăm, ne vedem doar la şedințe şi asta este un lucru rău pentru că nu prea există implicare din partea lor”, a afirmat primarul comunei Cristeşti. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/11/canalizare-modernizata-cristesti-si-valureni/

Teme de mediuCopaci cu muguri şi grădini cu flori, la început de anTemperaturile ridicate înregistrate în județul nostru au condus la înmugurirea mai multor specii de pomi şi la apariția de flori pe câmpuri şi în grădini. Localnicii din mai multe zone ale județului au constatat că pe câmpuri şi în grădini au apărut, în afară de ghiocei, flori specifice lunii martie, în timp ce mai multe specii de copaci au înmugurit, inclusiv pomi fructiferi. Ioan Petroman are 93 de ani şi este unul dintre cei mai bătrâni localnici din satul Răpsig, el afirmând că nu s-a mai întâmplat până acum să aibă copaci înmuguriți la început de ianuarie: “Primii muguri i-am observat chiar de Bobotează, când aveam deja plină grădina de ghiocei. Dacă va mai fi cald câteva zile, pomii vor avea flori. Nu am mai văzut în viața mea pomi cu muguri la început de ianuarie”. Arădeanul are în curte magnolii şi lilieci înmuguriți, care aproape dau flori, iar alți localnici au pomi fructiferi în aceeaşi situație. Localnicii spun că magnoliile şi liliecii înfloreau, în mod obişnuit, în martie, iar când au fost ierni mai calde s-a întâmplat cel mai devreme să apară muguri în februarie. Șeful Direcției Agricole Arad, Ioan Martin, care este specialist fitosanitar, spune că “situația este absolut neobişnuită pentru începutul de an”. “Consecințele pot fi neplăcute pentru proprietarii de plantații pomicole, pentru că cel mai probabil vor urma perioade de ger, iar mugurii vor îngheța. Pomii nu vor mai da roade şi se va reduce producția de fructe în acest an”, a declarat Ioan Martin. Înmugurirea pomilor şi apariția unor specii de flori a fost posibilă după ce în ultimele două săptămâni temperaturile au fost mai debrabă specifice lunii martie, cu 15 – 16 grade în unele zile şi până la 9 grade Celsius în unele nopți. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/copaci-cu-muguri-si-gradini-cu-flori-la-inceput-de-an/1967023

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.aradon.ro/copaci-cu-muguri-si-gradini-cu-flori-la-inceput-de-an/1967023

http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/11/canalizare-modernizata-cristesti-si-valureni/

17.01.2018

Percheziții la infracțiuni cu lemne8 percheziții domiciliare au fost efectuate de polițiştii specializați în combaterea criminalității economice din județele Mureş şi Satu Mare, pentru documentarea unor infracțiuni de evaziune fiscală în domeniul silvic. La data de 15.01.2018, polițişti din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureş, cu sprijinul polițiştilor din Satu Mare 8 percheziții domiciliare (6 pe raza județului Mureş şi 2 pe raza județului Satu-Mare) la sediile unor societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul silvic. Din cercetările efectuate, a rezultat faptul că în perioada 2013-2014, o societate comercială, din județul Mureş, ar fi efectuat mai multe transporturi de material lemnos către diverşi beneficiari, după care avizele de însoțire ar fi fost returnate emitentului şi anulate sau refăcute pentru cantități inferioare celor livrate în realitate.În urma perchezițiilor au fost identificate şi ridicate documente contabile, registre şi avize de însoțire, în vederea probării activității infracționale. Polițiştii efectuează cercetări pentru comercializarea de aproximativ 660 mc de material lemnos, în valoare de 660.000 lei. Cercetările sunt continuate de către polițişti pentru documentarea întregii activități infracționale. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureş. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/perchezitii-la-infractiuni-cu-lemne//Ardeal News MS, https://ardealnews.ro/2018/01/16/perchezitii-la-firme-banuite-de-comercializare-ilegala-de-material-lemnos/ /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/16/perchezitii-domeniul-silvic-judetul-mures/ /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/perchezitii-in-domeniul-silvic-in-mures.html

Anomaliile climatice și despăduririleÎn mesajul adresat de Înalt Prea Sfințitul Andrei - Mitropolitul Clujului, la Praznicul Bobotezei din acest an, a lansat un avertisment la adresa celor care distrug echilibrul ecologic. Este pentru prima dată în ultimii douăzeci şi opt de ani, când un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române ia o poziție fermă pentru apărarea biodiversității, în protecția

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

http://www.radiomures.ro/stiri/perchezitii-in-domeniul-silvic-in-mures.html

http://www.radiomures.ro/stiri/perchezitii-in-domeniul-silvic-in-mures.html

http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/16/perchezitii-domeniul-silvic-judetul-mures/

http://www.zi-de-zi.ro/2018/01/16/perchezitii-domeniul-silvic-judetul-mures/

https://ardealnews.ro/2018/01/16/perchezitii-la-firme-banuite-de-comercializare-ilegala-de-material-lemnos/

https://ardealnews.ro/2018/01/16/perchezitii-la-firme-banuite-de-comercializare-ilegala-de-material-lemnos/

http://www.punctul.ro/perchezitii-la-infractiuni-cu-lemne/

17.01.2018

mediului înconjurător, mai ales în condițiile actuale, când schimbările climatice provoacă tot mai multe probleme sănătății oamenilor şi în economie, în special în agricultură. Se spune că, schimbările climatice, frecvente în ultimii ani, sunt cauzate, în primul rând, de acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră, emise de industriile poluante şi datorită despăduririlor masive. Având în vedere că industrie chimică nu prea mai avem, în România, una din cauzele importante în stare să provoace dezechilibre climatice o reprezintă despăduririle masive, după „revoluția" furată. În mod paradoxal chiar dacă fondul forestier al României este cu mult mai mic decât al celorlalte state din Europa, totuşi, la noi s-au tăiat şi se rad în continuare păduri, iar lemnul se exportă masiv în țările UE, în timp ce în aceste țări există legi aspre privind protecția pădurilor. Fondul forestier în România este de 6,49 milioane de hectare, respectiv - 27,1 la sută din suprafața țării, cu mult sub media europeană de 31 la sută şi sub media mondială de 29,6 la sută. În aceste condiții este normal să ne întrebăm de ce s-au admis tăierile masive din codrii patriei şi exportul de material neprelucrat? De ce s-au scos legi pentru retrocedarea fondului forestier sau de ce nu se respectă legislația privind împăduririle în locul suprafețelor defrişate? Politicienii trecuți prin Parlamentul României şi-au văzut de propriile interese. În primul rând, nu trebuia retrocedat din fondul forestier, acesta să fi rămas, în totalitate, în administrarea Regiei Romsilva, sub pază şi întreținere cu personal silvic calificat. Retrocedările silvice au fost şi sunt o sursă sigură, relativ uşoară, de îmbogățire, prin exploatarea lemnului. Nu există o statistică exactă a proprietarilor de păduri care s-au implicat direct în plantări de puieți în locul defrişărilor. Păcat că în această „crimă" de distrugere a patrimoniului forestier au fost implicate şi cultele: ortodox, greco-catolic, romano catolic şi reformat, de aceea intervenția ÎPS Andrei este salutară, în sensul că, credincioşii se pot implica mai mult în protecția mediului înconjurător. Cunosc mănăstiri care au fost împroprietărite cu sute de hectare de pădure în sudul şi nordul țării, unde bărbieresc pădurea după bunul plac al ocoalelor silvice private, cărora li s-au acordat spre administrare pădurile respective. În județul Mureş, Direcția Silvică aflată în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, Regie care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor, are în structura organizatorică un număr de 10 ocoale silvice (Târgu-Mureş, Luduş, Reghin, Gurghiu,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

17.01.2018

Fâncel, Răstolița, Lunca Bradului, Sovata, Târnăveni, Sighişoara şi Depozitul de armăsari la Târgu-Mureş), pepinierele silvice de la aceste ocoale produc anual mii de puieți din specii de răşinoase şi foioase, asigură asistență tehnică la plantațiile cu puieți forestieri, în timp ce la ocoalele silvice particulare se exploatează numai lemnul, nu se fac plantații noi. De remarcat inițiativa primarului Ioan Vasu, din Râciu, care în fiecare an plantează cu localnicii mii de puieți pe terenul neproductiv din raza comunei, lăsând pentru urmaşi „Pădurea primarului Vasu". Primăriile din Vânători, Zagăr, Suplac, cu sprijinul ocoalelor silvice din zonă, la fel au plantat pe terenuri neproductive specii de foioase. Culmea ironiei, silvicultorilor de meserie nu le mai permite legea să planteze, lucrările respective trebuie licitate de societăți private care pot apela la serviciile silvicultorilor de meserie - un alt paradox legislativ, de natură să încurajeze specula cu banii statului. În administrarea Direcției Silvice Mureş au mai rămas 105.463 de hectare, din care 50 la sută sunt cu specii de răşinoase, o avere imensă a județului Mureş, care trebuie protejată pentru ocrotirea mediului înconjurător de efectul nefast al schimbărilor climatice. ONG-urile profilate pe acest domeniu se plâng de combinatul Azomureş, dar nu ies în stradă pentru salvarea fondului forestier. Preoții din toate confesiunile, unitățile şcolare mai pot convinge cetățenii să păstreze avuția națională pe care ne-a rânduit-o Dumnezeu, pentru o viață curată şi sănătoasă. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/101487/61/Anomaliile-climatice-i-despaduririle

Peste 300 de platforme subterane de gunoi vor fi realizate în următorii patru aniÎn viitorii patru ani, în Arad se vor face peste 300 de platforme subterane pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Conform actualitati-arad.ro, pentru realizarea acestei investiții, Primăria a demarat procedurile de licitație publică pentru proiectarea şi execuția platformelor subterane, investiția fiind estimată la aproximativ patru milioane de euro. Potrivit anunțului publicat pe SEAP, valoarea estimată a contractului pentru proiectare şi execuție este de 15.903.719 lei, fără TVA, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor era 9 ianuarie. În caietul de sarcini se menționează că este necesară „realizarea unor puncte de colectare selectivă a deşeurilor cu amplasare în subteran, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

http://www.cuvantul-liber.ro/news/101487/61/Anomaliile-climatice-i-despaduririle

17.01.2018

vederea respectării obligațiilor legislative impuse, a optimizării sistemului de colectare a deşeurilor, a creşterii calității serviciului public şi a confortului urban, în vederea protejării sănătății populației şi animalelor, eliminării riscurilor asociate poluării mediului înconjurător“. În cadrul proiectului vor fi amenajate 303 platforme de colectare a deşeurilor menajere cu amplasare în subteran, în zone de locuințe colective. Conform actualitati-arad.ro, platformele propuse se vor realiza pe amplasamentele actuale a platformelor gospodăreşti existente. Platformele subterane vor fi compuse din cuva de beton impermeabilă şi structura metalică elevatoare (prevăzută cu sistem hidraulic), în care se amplasează patru containere de colectare deşeuri de 1,1 mc fiecare, în subteran. La nivelul solului, o unitate de acest gen va avea o platformă metalică prevăzută cu patru coşuri de inserție deşeuri, din material durabil şi rezistent (ex: inox sau similar) cu capac mobil/rabatabil. Platforma supraterană poate fi finisată cu orice tip de materiale (beton, asfalt, gresie/piatră, pavaje de diferite tipuri şi modele, etc). Proiectul este prevăzut a fi realizat în termen de patru ani. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/280872-peste-300-de-platforme-subterane-de-gunoi-vor-fi-realizate-in-urmatorii-patru-ani.html

Orașele mureșene, prăfuite! La propriuMunicipiul Tîrgu Mureş are o adevărată „tradiție” în privința poluării atmosferice. Din fericire, lucrurile s-au îndreptat spre mai bine în ultimii ani, mai ales începând cu 2016, după ce Combinatul Azomureş a investit peste 200 de milioane de euro pentru a-şi moderniza instalațiile şi a reduce emisiilor în mediul înconjurător. Totuşi, şi în prezent există surse majore de poluare în Tîrgu Mureş, ca şi în multe alte localități din țară. Cele mai importante sunt traficul auto şi centralele termice individuale. Cel mai mare nivel de poluare se înregistrează la orele de vârf ale traficului rutier urban, mai ales în zonele de intersecție. Cât de mult poluează traficul auto şi centralele termice şi cât de mult ne afectează această poluare puteți citi în rândurile următoare, într-o analiză bazată pe informații obținute de la ing. Dănuț Ștefănescu, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Mureş. Cel mai grav poluant. Deopotrivă în oraşe şi în aglomerările urbane, poluarea aerului constă preponderent din praful fin, un amestec de particule

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://glsa.ro/arad/280872-peste-300-de-platforme-subterane-de-gunoi-vor-fi-realizate-in-urmatorii-patru-ani.html

http://glsa.ro/arad/280872-peste-300-de-platforme-subterane-de-gunoi-vor-fi-realizate-in-urmatorii-patru-ani.html

17.01.2018

solide şi lichide caracterizate prin dimensiunile reduse ale acestora. Din punctul de vedere al sănătății şi mediului înconjurător, cel mai nociv praf este alcătuit din particule cu diametrul de mai puțin de 10 microni, cunoscute sub denumirea de PM10. Acestea pătrund adânc în sistemul respirator, ajungând în interiorul plămânilor, unde depozitează substanțele periculoase pe care le transportă. În prezent, în Tîrgu Mureş, precum şi în majoritatea oraşelor din județ, cea mai gravă poluare atmosferică este cea produsă de particulele în suspensie PM10. Acest tip de particule în suspensie sunt produse în oraşe de traficul auto şi de centralele termice şi reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. De fapt, particulele în suspensie pot fi produse şi în mod natural prin erupții vulcanice, eroziunea rocilor de către furtuni de nisip şi dispersia polenului. Dar, acestea sunt produse şi prin activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor, atât la oprirea acestora, cât şi datorită arderilor incomplete. Desigur, este clar că cea mai mare poluare a aerului cu PM10 se întâmplă iarna, deoarece atunci funcționează la maxim şi centralele termice. Pe site-ul calitateaer.ro, administrat de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, se arată că „dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații şi intoxicări”. Se prezintă de asemenea posibilele efecte asupra sănătății umane. Astfel, sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer şi, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură. Trei oraşe monitorizate. În județul nostru, calitatea aerului a fost monitorizată în 2017 la nivelul municipiului Tîrgu Mureş şi a oraşelor Luduş şi Târnăveni. Datele provenite de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

17.01.2018

stații automate de monitorizare au fost validate la centrul local Mureş, urmând procesul de certificare a lor de către Centrul Național de Evaluare a Calității Aerului. „Rețeaua de monitorizare a calității aerului ambiental în județul Mureş este parte integrantă a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) şi cuprinde 4 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/NO2/NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 şi PM2.5) automat (prin nefelometrie ortogonală) şi gravimetric, precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-, m-, p-xilen)”, a precizat ing. Dănuț Ștefănescu. Patru stații în Mureş. În județul Mureş există patru stații automate de monitorizare a calității aerului: două în Tîrgu Mureş, una în Târnăveni şi una în Luduş. Acestea sunt administrate de APM Mureş. Aceste stații sunt amplasate astfel:O stație de monitorizare a fondului urban (MS-1) amplasată în Tîrgu Mureş, în zona centrală a municipiului – str. Köteles Sámuel, nr. 33 pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, benzen şi alți compuşi organici volatili, particule în suspensie PM 10, particule în suspensie PM 2,5;O stație de monitorizare a influenței zonei industriale (MS-2) amplasată în Tîrgu Mureş str. Libertății, nr. 120 pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10; O stație de monitorizare a influenței zonei industriale (MS-3) amplasată în Luduş pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10; O stație de monitorizare a influenței zonei industriale (MS-4) amplasată în Târnăveni pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, benzen şi alți compuşi organici volatili, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10. „Datele provenite de la analizoare şi senzorii meteo în urma măsurătorilor continue sunt achiziționate în stațiile de monitorizare şi transmise la serverul local APM Mureş, unde sunt validate primar. Datele, în curs de validare, sunt afişate automat pe panoul exterior şi pe pagina de web www.calitateaer.ro în scopul informări în timp real a publicului interesat, sub forma unui indice general de calitatea aerului: 1 – excelent, 2 – foarte bun, 3 bun, 4 – mediu, 5 – rău, 6 – foarte rău”, a precizat ing. Dănuț Ștefănescu. Pulberi PM10 – inamicul nr. 1. În Tîrgu Mureş, în ultimii an s-a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

17.01.2018

observat o menținere a calității aerului la indicatorii monitorizați prin stațiile automate, precum şi o scădere semnificativă a concentrației de amoniac în aerul ambiental. În 2017, cele mai multe depăşiri ale indicatorilor de mediu au fost cele la pulberi PM10. Se pare că situația se va repeta şi anul acesta. Astfel, în 1 şi 2 ianuarie 2018, de exemplu, la stația de pe strada Libertății din Tîrgu Mureş s-a înregistrat nivelul 4 – mediu pentru PM 10, în condițiile în care ceilalți indicatori de calitate a aerului indicau cifra 1 – excelent. La stația din centrul Tîrgu Mureş, PM10 era la nivelul 5 – rău, iar ceilalți indicatori erau excelenți. În Luduş şi Târnăveni se înregistrează aceeaşi situație. „În anul 2017 s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea populației – 50 microg/m3, medie pe 24 de ore, la indicatorul pulberi fracția PM10 – metoda gravimetrică: 21 de depăşiri la stația MS1 şi 21 de depăşiri la stația MS2. Având în vedere că depăşirile s-au înregistrat în lunile ianuarie şi februarie ale anului cauzele probabile ale producerii lor pot fi: încălzirea rezidențială, condițiile meteorologice (temperaturi foarte scăzute, prezența şi persistența fenomenului de ceață şi calmul atmosferic), traficul rutier, prin creşterea numărului de autovehicule. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute de Legea 104/2011 la ceilalți indicatori monitorizați. În cazul înregistrării a 35 de depăşiri la indicatorul PM10 într-un an calendaristic la o stație, se impune elaborarea unui Plan de calitate a aerului, sarcina elaborării unui astfel de plan fiind a primăriei localității în care se înregistrează depăşirile. În județul Mureş până la ora actuală nu a existat necesitatea unui astfel de plan. Având în vedere acest aspect APM Mureş a informat atât Primăria municipiului Tîrgu Mureş, cât şi Direcția de Sănătate Publică Mureş cu privire la depăşirile înregistrate la începutul anului 2017”, a precizat ing. Dănuț Ștefănescu. În confirmate cu HG 257/2015, Consiliul Județean Mureş are obligația întocmirii unui Plan de menținere a calității aerului pentru întreg teritoriul județului, plan care se află în curs de elaborare. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/orasele-muresene-prafuite-la-propriu/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

http://www.punctul.ro/orasele-muresene-prafuite-la-propriu/

http://www.punctul.ro/orasele-muresene-prafuite-la-propriu/

17.01.2018

Teme ABAPe Cibin nu mai vezi apa de gunoaie. „Fenomenul a scăpat de sub control”Un sibian plecat la pescuit la finalul săptămânii trecute a făcut câteva poze unei zone a râului Cibin, unde era plin de gunoaie. Bărbatul a fost atât de revoltat de mizeria pe care a găsit-o în zonă, încât a lăsat scaunul de pescuit şi undița lângă mizerie şi le-a pozat, în semn de protest.Pescar de mai mult de 20 de ani, Daniel Sîrbu obişnuieşte să meargă pe malul râului Cibin să se relaxeze. Acum câteva zile însă, a reuşit să pescuiască doar pet-uri. Bărbatul a postat câteva poze cu ceea ce pare a fi râul Cibin, dar cu foarte multe gunoaie. Pozele făcute sunt în zona Șelimbăr – Mohu, spune bărbatul, unde a găsit o mare şi urât mirositoare surpriză – râul plin de mizerie.„Am plecat liniştit la pescuit şi efectiv m-a îngrozit ce am văzut acolo. Duminică am fost în zonă, e undeva între Mohu şi Șelimbăr, pe lângă o stație de epurare. E scăpat de sub control fenomenul acesta. Păcat de peştişori. Dacă mă duc acolo să pescuiesc prind pet-uri. Doamne fereşte! Asta e ce ne înconjoară. Acolo, în zona respectivă, tot din cinci în cinci minute găsim aşa gunoaie. E nevoie să se facă o acțiune pentru că e păcat de situația în care s-a ajuns. Am rămas surprins de ce am văzut acolo. Sunt pescar de peste 20 de ani şi găsesc peste tot aşa mizerii. M-a demoralizat ce am găsit acolo. Noi pescarii vrem să facem ceva acțiuni de ecologizare acolo în zonă, dar degeaba facem, că într-o săptămână e totul la loc. Trebuie rezolvată cauza nu efectul”, spune Daniel Sîrbu.Garda de mediu a fost sesizată de redacția Turnul Sfatului în acest sens. Conform răspunsului reprezentanților Gărzii de Mediu, adresa a fost redirecționată către Administrația Națională Apele Române – Direcția Apelor Olt – Serviciul de Gospodărire a Apelor Sibiu. Aceştia din urmă au răspuns sesizării.„Vă comunicăm că o echipă a Serviciului de Gospodărire a Apelor Sibiu va interveni începând cu data de 11 ianuarie pentru igienizarea zonei respective”, se arată în răspunsul transmis către Turnul Sfatului, de reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române”. /Turnu Sfatului, http://www.turnulsfatului.ro/2018/01/12/foto-pe-cibin-nu-mai-vezi-apa-de-gunoaie-fenomenul-a-scapat-de-sub-control/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

17.01.2018

Teme de mediuFOTO-DOCUMENT Garda de Mediu Vâlcea lucreaza pentru Nicolaescu, Sacomet. Dovada aici!Astăzi a apărut un articol publicat de colegul Crişu Popescu intitulat “Lovitură pentru adversarii Sacomet. Garda de Mediu Vâlcea recunoaşte că societatea respectă autorizația de mediu”. Acest articol aduce mai degrabă publicitate pentru firma în cauză şi reprezentanții ei, dar nu ăsta este subiectul nostru, pentru că publicitatea e strict problema colegului de breaslă.Cum o spune şi titlu, articolul încearcă să ne convingă de faptul că firma respectă toate cerințele impuse prin autorizația de mediu, iar ceea ce am văzut noi, cei care am fost prezenți la fața locului în data de 12 ianuarie 2018 adică reprezentanți ai instituțiilor locale – DSP Vâlcea – DSV Vâlcea – GNM – CJ Vâlcea – Instituția Prefectului Vâlcea – IBA-ABA Olt – Poliția oraşului Horezu – Jandarmeria Vâlcea – ISU Vâlcea – Nicolae Sărdărescu, primar Horezu – de fapt…”nu există”.În data de 12 ianuarie 2018, urmare a Ordinului Prefectului – județul Vâlcea, Florian Marin s-a constituit o comisie mixtă de verificare a activităților SC Sacomet SA Horezu, comisie ce s-a deplasat la punctul de lucru din str. Luncavățului (fostă 1 Decembrie). Cei prezenți la verificări au fost:Constantinescu Dorel – Consilier Corp Control PrefectRăboacă Ilie şi Niță Vasile– inspector IBA –ABA OltSpătaru Ionela şi Floricioiu Marinela – inspector DSPAndrei Emilian şi subinspector Jitaru Lucian – Poliția HorezuPlutonier Dobroiu Dragoş şi Plutonier Alexie Mihai – IJJ VâlceaDr. Daia Constantin – DSV VâlceaSărdărescu Nicolae – Primar HorezuOgrezeanu Gheorghe – Viceprimar HorezuOgrezeanu Daniela – Poliția locală HorezuLa fața locului am văzut, TOȚI, deşeurile menajere depozitate direct pe sol.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

17.01.2018

Constatăm, în urma articolului mai sus menționat că, în data de 15 ianuarie Garda de Mediu întocmeşte un raport de control în care se menționează că:…“ cu ocazia verificărilor de control efectuate pe teren la punctul de lucru din Horezu, str. 1 Decembrie, nr.49, jud. Vâlcea, în prezența domnului Nicolaescu Florian au fost constatate într-o magazine în interiorul punctului de lucru, pe platform betonată, depozitări de material reciclabile sortate, ambulate în saci de diferite sortimente, fiind existent şi 2 prese pentru balotat PET-uri şi deşeuri folie. La data verificărilor nu au fost constatate depozitări necorespunzătoare de deşeuri pe amplasamentul punctului de lucru, înafara halei de depozitare în suprafață de 300 mp”…Garda de Mediu Vâlcea vine acum şi spune că nu erau deşeuri depozitate în afara halei!!!Este cea mai mare bătaie de joc la adresa noastră, a celor care am fost acolo, a locuitorilor din Horezu şi a tuturor cetățenilor corecți!Raportul este o făcătură cusută cu ață albă şi nu o să rămână aşa!Care va să zică, v-ați înțeles cu Sacomet în felul următor: vezi că vin pe 15.01 în control. Tu fă curat. Să nu mai fie gunoi acolo! Noi o să constatăm că este totul în regulă. Asta seamănă izbitor de bine cu modul de lucru al unui grup infracțional organizat. Și prezintă foarte limpede relațiile dintre oamenii din instituțiile statului, care trebuie să controleze respectarea Legii şi cei pe care îi controlează. Iar efectul este devastator asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Dovezile sunt dincolo de orice interpretare, am fost o armată de oameni la fața locului şi am văzut exact situația de acolo. Să ne spui peste 3 zile că ceea ce am văzut noi nu există … întrece pur şi simplu orice imaginație.De menționat că, toate procesele verbale de constatare ale tuturor instituțiilor prezente însoțesc imagini făcute cu telefonul personal, iar primăria le-a listat pentru a le înmâna tuturor participanților. Vă lăsăm pe dumneavoastră, dragi cititori, să vă exprimați opiniile cu privire la acest subiect!!! /Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=20658

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

17.01.2018

EXPLOZIV! Directorul Urban: “Lichidul rezultat din procesarea gunoiului se scurge în canalizarea oraşului Râmniu Vâlcea” (FOTO-VIDEO) În sudul municipiului Râmnicu Vâlcea (cartierul Stolniceni), nu departe de câteva gospodării, dar şi foarte aproape de râul Olt, SC Urban SA deține o stație de sortare a deşeurilor. Este vorba de fostul sediul al Comat, achiziționat de celebra societate de colectare a gunoaielor, folosit acum în scopurile mai sus amintite. Cel puțin declarativ şi legal gunoiul nu ar trebui să stea prea mult timp în acest loc. Cu toate acestea, câțiva cititor ne-au trimis fotografii şi filmulețe care dovedesc foarte clar că în curtea Comat s-au ,,dezvoltat” adevărați ,,munți de gunoaie”, imensa masă care se poate vedea cu ochiul liber nefiind rezultată în urma colectărilor efectuate în câteva zile. Asemenea maldăre nu se pot strânge în câteva zile, oricât ar încerca să explice Dan Ceauşescu, directorul Urban, că gunoiul este adus acolo doar temporar.Ceauşescu, în legitimă apărare, despre ,,munții de gunoi”Explicația, cam puerilă dacă ne raportăm la imaginile foto şi video realizate în urmă cu doar câteva zile, directorului Dan Ceauşescu are legătură cu factori externi SC Urban. ,,Este singura stație de sortare a deşeurilor pe care o are județul Vâlcea. Vă asigur că are toate standardele necesare primirii documentației de funcționare. Aş vrea să explic pe înțelesul tuturor, acolo se duce gunoi la grămadă şi se scoate pe categorii. Prima categorie este a deşeurilor recliclabile, balotate, care sunt date către recliclatorii din toată țara. A doua şi cea mai mare categorie este a deşeurilor pentru valorificare energetică. Acestea sunt achiziționate de fabricile de ciment. Aşa zişii munți de gunoaie despre care vorbiți sunt rezultatul faptului că între 20 noiembrie şi 25 ianuarie, fabricile de ciment din toată țara sunt închise. Luna decembrie, din cauza sărbătorilor de iarnă, deci a consumului mai mare, este o lună de vârf. Din aceste două motive, cumulate, avem aşa – zişii munți de gunoaie. A treia categorie este cea a deşeurilor reziduale, care ajunge la depozitele de la Mediaş şi de la Boldeşti Scăieni” a spus Ceauşescu. Totuşi, la o simplă vizionare a materialelor foto şi video, ne putem da seama că este vorba de deşeuri în amestec, nu sortate, aşa cum susține şeful Urban.Ce este levigatul şi care e singurul loc din Vâlcea unde acesta este tratat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

17.01.2018

O altă problemă care trebuie adusă la cunoştința opiniei publice şi a instituțiilor statului este cea a levigatului rezultat din procesarea gunoiului. Levigatul este un fel de zeamă deosebit de toxică, de culoare galben – verzuie, urât mirositoare, cu efecte foarte periculoase. O stație de sortare trebuie să îndeplinească nişte cerințe pentru a funcționa legal. În primul rând, curtea trebuie să fie compact acoperită cu un strat gros de beton, nu cu plăci printre care să se scurtă levigatul. De asemenea, trebuie să există un canal de colectare a acestui ferment periculos şi un bazin în care levigatul trebuie tratat. Iată declarație şocantă a lui Dan Ceauseşcu, referitoare la ce se întâmplă în curtea Comat. ,,Curtea este betonată, iar levigatul se scurge în sistemul de canalizare.” Poate că şeful Urban nu-şi conştientizează propria declarație dată presei, ori, poate, pur şi simplu a vrut să ne inducă în eroare. Ar fi nişte cazuri fericite! Însă, dacă aşa stau lucrurile, iar zeama aceea toxică se scurge în sistemul de canalizare al municipiului Râmnicu Vâlcea, situația este mai mult decât gravă. Nici măcar Apavil (deşi, societatea e foarte dotată în ceea ce priveşte tratarea apelor menajere) nu deține stație de tratare a levigatului. Nici Urban nu are la Râmnicu Vâlcea, în cartierul Stolniceni, unde depozitează ,,munții de gunoaie”, o asemenea instalație. Singura stație de tratare a levigatului este cea de la Fețeni. Urban ar trebui să colecteze acest ferment periculos la Stolniceni, unde are stația de sortare şi să-l care cu vidanja sau cisterna la stația de tratare de la Fețeni. Sigur, asta ar însemna nişte bani în plus, dar modalitatea actuală de lucru nu este acceptabilă.Apel DISPERAT la instituțiile statului!În mod normal, instituțiile publice, referindu-ne aici la Primăria Râmnicu Vâlcea, Direcția de Sănătate Publică, Apavil, ABA Olt, Garda de Mediu şi Prefectura Vâlcea ar trebui să verifice dacă, într-adevăr SC Urban are sau nu stație de tratare a legivatului la Stolniceni. Dacă nu, să acționeze în consecință. De asemenea, inspectorii Gărzii de Mediu care se dau peste cap să verifice doar anumite firme de colectare a gunoiului, ar trebui să vadă dacă în curtea Comat sunt deşeuri sortate sau şi ,,munți” de deşeuri în amestec. /Gazeta Valceana, http://www.gazetavalceana.ro/2018/01/16/exploziv-directorul-urban-lichidul-rezultat-din-procesarea-gunoiului-se-scurge-in-canalizarea

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

17.01.2018

Teme similareS-a semnat contractul pentru rezerva de apă a municipiului BacăuVicepremierul Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene, a semnat, vineri, contractul de finanțare pentru proiectul “Rezerva de apă a municipiului Bacău”, ce se va realiza prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Pentru implementarea proiectului, Guvernul va aloca 25,92 milioane de lei, iar municipiul Bacău va asigura o cofinanțare de 933.000 lei.Investiția reprezintă o alternativă la actualul sistem de furnizare a apei în Bacău. Ea presupune construirea unor rezervoare de apă, a unor stații de pompare, dar şi a 8.900 metri liniari de conductă. ”Poate pentru mulți din cei care au fost la conducerea municipiului Bacău, nu s-a considerat că rezerva de apă ar fi o prioritate”, a declarat primarul Cosmin Necula. ”Acesta este un obiectiv pe care ni l-am asumat pentru ca oraşul să intre într-o stare de normalitate. Noi facem lucrurile care trebuie făcute”. Primarul Necula spune că este vorba despre un demers comun realizat împreună cu cu preşedintele PSD Bacău, Dragoş Benea şi cu preşedintele Consiliului Județean, Sorin Braşoveanu, pe lângă Guvernul României, care a considerat, în final, oportun ca sistemul de rezervă de apă să fie finanțat. “Astăzi, este un eveniment foarte important aici. Este un proiect care cred că va fi dus la bun sfârşit în curând şi cred ca băcăuanii să nu mai sufere de apă. Am înțeles că se oprea, că e insuficientă apa”, a afirmat Stănescu, la semnarea documentului. ”În acest an, Guvernul României a alocat Primăriei Bacău circa 10 milioane de euro pentru proiecte de infrastructură”, a mai afirmat primarul Cosmin Necula. ”Ultima alocare de aceeaşi anvergură datează din 2012, tot de la un guvern PSD”. Primarul Bacăului spune că lucrările ar putea fi supervizate de Compania Regională de Apă – CRAB. Deşi aceasta nu ar putea executa lucrările, ar putea asigura managementul proiectului. Lucrările s-ar putea finaliza la finalul anului 2019. “Este un proiect prin intermediul căruia se asigură independența sistemului de apă din municipiul Bacău, indiferent de aducțiunile principale de la Valea Uzului. Aceste sisteme trebuiau gândite de acum 30 de ani”, a afirmat primarul Bacăului, Cosmin Necula. /Deșteptarea (Bacău), https://www.desteptarea.ro/s-semnat-contractul-pentru-rezerva-de-apa-municipiului-bacau/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

https://www.desteptarea.ro/s-semnat-contractul-pentru-rezerva-de-apa-municipiului-bacau/

https://www.desteptarea.ro/s-semnat-contractul-pentru-rezerva-de-apa-municipiului-bacau/

17.01.2018

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similare57,4 milioane de euro vin în Caraş-SeverinComisia Europeană a anunțat, prin vocea comisarului european pentru politică regională Corina Crețu, că 57,4 milioane de euro din Fondul de Coeziune vor fi investiți în infrastructura de distribuție, gestiune şi tratarea a apei din județul Caraş-Severin.„Uniunea Europeană, prin politica de coeziune, face investiții pentru ca fiecare cetățean să aibă acces la apă curată şi sănătoasă şi, în acelaşi timp, pentru a proteja mediul”, a subliniat Corina Crețu.Proiectul include, printre altele, construcția sau renovarea a peste 120 km din rețeaua de distribuție a apei potabile, reabilitarea a 20 de rezervoare şi extinderea rețelei de canalizare cu peste 160 km. El va contribui la protejarea mediului înconjurător, în special prin limitarea infiltrațiilor de apă uzată în sol, într-o zonă în care trăiesc aproape 138 de mii de persoane. În plus, 19.050 de locuitori din județ vor beneficia pentru prima dată de acces continuu la apă potabilă de calitate. Lucrările urmează a fi finalizate în vara anului 2018. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/279430/574-milioane-de-euro-vin-caras-severin

Teme de mediu O noua celula la deponeul de la Ghizela pentru depozitarea gunoiului din TimisLa deponeul ecologic de la Ghizela se construieşte o nouă celulă pentru depozitarea gunoiului. O parte din a doua celulă (o subcelulă) va fi recepționată săptămâna viitoare, urmând ca lucrările să continue până la finalizarea întregii lucrări. Încep şi procedurile pentru închiderea primei celule a deponeului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

17.01.2018

Subcelula 2.1, de la deponeul ecologic de la Ghizela, este parte integrantă a celulei 2, a cărei construcție şi amenajare a început în urmă cu patru luni. Aici va fi depozitat gunoiul Timişului, urmând să înceapă procedurile pentru închiderea celulei 1.„Consiliul Județean Timiş şi RETIM, în urma unei proceduri de achiziție publică, au încheiat anul trecut un contract cu asocierea dintre SC PORR CONSTRUCT SRL şi C&E Consulting und Engineering GmbH pentru proiectarea şi execuția celulei 2, lucrări care au ca termen luna aprilie 2018. Până în prezent a fost finalizată subcelula 2.1, care va fi recepționată la începutul săptămânii viitoare. Am decis să facem această recepție parțială a lucrărilor tocmai pentru că subcelula 2.1, aşa cum a fost proiectată şi construită, poate fi deja utilizată pentru depozitarea deşeurilor, fapt ce ne permite să începem procedurile de închidere a celulei 1”, a spus Călin Dobra, preşedintele Consiliului Județean Timiş.Cheltuielile de proiectare şi execuție pentru celula 2 sunt de 13.230.781,99 lei (fără TVA). /TIMIS ONLINE, http://www.tion.ro/o-noua-celula-la-deponeul-de-la-ghizela-pentru-depozitarea-gunoiului-din-timis/1968516

Legi permisive în ariile protejate din Caraş-SeverinParcurile naţionale şi rezervaţiile naturale din Caraş-Severin nu sunt protejate suficient conform legislaţiei în vigoare, iar autorităţile abilitate să verifice acest lucru nu se implică prea mult, a precizat pentru Radio Reşiţa Alexandru Borza – reprezentantul Asociaţiei „Prietenii Munţilor” Reşiţa.Este vorba despre numărul prea mic de rangeri care nu au cum să verifice toate suprafeţele protejate şi de mijloacele off-road cărora le este permisă circulaţia fără restricţii peste tot prin păduri. Acestora li se mai adaugă şi actele de braconaj, tăierile ilegale de arbori şi chiar incendierea terenurilor agricole şi a păşunilor, acţiune complet interzisă conform legilor în vigoare într-o arie protejată.Alexandru Borza a mai spus că, judeţul Caraş-Severin are un enorm potenţial turistic, fapt care impune promovarea acestuia, lucru care atrage turişti şi implicit o creştere economică importantă a zonei. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/278960/legi-permisive-ariile-protejate-din-caras-severin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

17.01.2018

Gestionarul de drept al apelor colinare şi de şes din Caraş-Severin pune piciorul în pragGata cu taxele de pescuit percepute ilegal pe lacul mare de la Dognecea.Nicolae Popovici – preşedintele Asociaţiei Banatul Timiş – gestionarul de drept al resursei acvatice a precizat pentru Radio Reşiţa că, în urma atribuirii directe în urma punctajului mai mare obţinut, de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură a tuturor apelor din Caraş-Severin, pescarii care doresc să-şi exercite hobby-ul pe suprafaţa lacului din comuna Dognecea nu vor mai fi obligaţi să plătească taxa instituită ilegal de proprietarul pensiunii de pe malul apei. Aceştia sunt plătitorii unei cotizaţii la asociaţiile de pescuit acreditate oficial de AGVPS, a mai spus Nicolae Popovici, ei câştigându-şi astfel dreptul să pescuiască gratuit pe oricare dintre apele din judeş, în care pescuitul este deschis. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/278766/gestionarul-de-drept-al-apelor-colinare-si-de-ses-din-caras-severin-pune-piciorul-prag

O fermă din Timiș transformă gunoiul de grajd în energie electricăUna din cele mai spectaculoase investiţii din judeţul Timiş, în 2017, a fost realizată la Gătaia. Este vorba despre o staţie de biogaz, care transformă gunoiul de grajd în energie electrică.Investiția a fost realizată la compania Maxagro, într-o fermă de creştere a vacilor de lapte care numără peste 1.500 de capete. Ianco Zifceak, unul dintre acționarii companiei, spune că marile ferme din țările occidentale dețin de ani de zile astfel de stații de biogaz.“Ideea cu biogazul a plecat în urmă cu zece ani, am văzut în Austria, în Italia, orice fermă mai mare afre aşa ceva. Reuşim să integrăm partea de dejecții, care reprezintă o problemă, toate dejecțiile din fermă intră în biogaz, în biogaz stau între o lună şi două luni, se neutralizează, gazul este eliminat şi este transformat în energie electrică. Puterea instalației noastre este de un megawatt pe oră. 60% din materia primă este gunoiul de grajd de la animale şi aproximativ 40% venim cu supliment – porumb siloz.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

17.01.2018

Gândiți-vă, un megawatt cred că poate să asigure energia pentru tot oraşul Gătaia”, spune Ianco Zifceak.Dejecțiile rezultate în urma procesului tehnologic din stația de biogaz au un traseu al profitului bine determinat în ferma de la Gătaia, spune Ianco Zifceak, pentru că în orice afacere plusul financiar asigură continuitatea.“Dejecțiile, în urma procesului tehnologic de la biogaz, sunt împărțite în două: partea de dejecții solide vine în nişte lagune betonate şi este îngrăşământ foarte bun – şi avem o înțelegere cu o firmă americană care ar vrea să cultive produse bio şi am încercat să intrăm cu 1.000 de hectare de teren să cultivăm bio pentru că avem îngrăşământ natural suficient – şi partea de lichid merge în nişte lagune şi totul este folosit pe terenurile noastre. Gândiți-vă că gunoiul de grajd oricum îl aruncăm afară pe câmp. Aşa, îl introducem prin instalația de biogaz, biogazul ne dă un megawatt în fiecare oră. Înseamnă bani”, spune Ianco Zifceak.Valoarea investiției în stația de biogaz de la Gătaia este de 2,5 milioane de euro şi, în urma calculelor, se va amortiza în cinci ani. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2018/01/12/o-ferma-din-timis-transforma-gunoiul-de-grajd-in-energie-electrica/

Legea mirosurilor a intrat in dezbaterea Parlamentului. Vizate sunt si companii din TimisoaraLegea mirosurilor, care ar trebui să ducă la ameliorarea poluării olfactive produsă inclusiv de unele companii din Timişoara, a intrat în dezbaterea Parlamentului şi ar putea fi adoptată chiar în această primăvară. Propunerea a fost făcută de reprezentanții USR Timişoara.Potrivit reprezentantului USR Timiş Rodica Militaru, odată adoptată, legea prevede sancțiuni drastice pentru fabricile care poluează olfactiv, acestea putând ajunge chiar şi la retragerea autorizației de funcționare.„În 22 decembrie, senatorii şi deputații USR au depus în Parlament legea monitorizării şi asigurării mirosurilor. Operatorii economici care pot produce disconfort olfactiv vor fi obligați să aibă planuri pentru diminuarea acestor disconforturi. Nerespectarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

17.01.2018

măsurilor poate conduce la suspendarea temporară sau chiar definitivă a autorizației de funcționare”, a spus Rodica Militaru.Conform acesteia, autoritățile locale vor putea controla preventiv sau la sesizarea publicului fabricile care emană mirosuri. Ea a precizat că în februarie legea ar trebui să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate, având deja susținerea mai multor partide şi chiar a Ministerului Mediului. /TIMIS ONLINE, http://www.tion.ro/legea-mirosurilor-a-intrat-in-dezbaterea-parlamentului-vizate-sunt-si-companii-din-timisoara/1966724

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

de pres/revista presei/revista... · web view„ cu vitalia sunt mai multe procese. o parte cu noi,...

Documents