30.01.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI28 - 30 ianuarie 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

30.01.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................4Comunicat de presă – ANAR........................................................................................4Memorandumul de Înțelegere dintre Administrația Națională 'Apele Române', România, şi Asociația Board-urilor de Apă din Olanda (Unie van Watterschappen) a fost prelungit până în anul 2020..................................................................................4Zece proiecte de infrastructură începute în perioada 2007-2013 primesc finanțare UE de 800 milioane de euro pentru continuare...........................................................5Teme de mediu.............................................................................................................7Pădurile din Bucovina, primele din România supravegheate cu drone........................7

PRESA LOCALĂ..............................................................................................................8ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI....................................................8

Teme ABA.....................................................................................................................8Vocile Bihorului “Fenomenele de iarna din bazinul hidrografic Crisuri.”.....................8Au îngheţat apele.........................................................................................................8Pericolul formaţiunilor de gheaţă de la suprafaţa râurilor şi lacurilor.........................9Glaciațiune: Acumularea de la Suplac a înghețat, în premieră de la umplerea ei!.....10

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................11Teme ABA...................................................................................................................11Distracție periculoasă. Cincişul, transformat într-un uriaş patinoar. Pescari şi plimbăreți „kamikaze”, surprinşi în mijlocul lacului...................................................11Teme similare.............................................................................................................12Pe Târnava Mare: Păsări sălbatice epuizate din cauza lipsei de hrană.......................12Staţie de epurare reabilitată în municipiul Reghin.....................................................13Teme de mediu...........................................................................................................14Polițiştii arădeni au amendat cu 6000 lei un ungur pentru trafic ilegal de lemne......14Primăria anunță investiții masive în spațiile verzi......................................................14

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................15

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

30.01.2017

Teme similare.............................................................................................................15Sezonul pescuitului la copcă, bucuria de iarnă a pescarilor amatori..........................15PODURILE DE GHEAŢĂ AU ÎNCHIS CIRCULAŢIA PE DUNĂRE, LA GIURGIU..................16DIGUL DIN PARCUL LUNCA ARGEŞULUI, ÎN GRAFIC...................................................17

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................17Teme ABA...................................................................................................................17Posturi „călduţe” la două societăţi importante din Iaşi..............................................17Teme similare.............................................................................................................18COD GALBEN de CEAŢĂ şi POLEI................................................................................18Galați: Traversarea Dunării cu bacul reluată temporar..............................................18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................19Teme similare.............................................................................................................19Primăria Fărcăşeşti a stabilit investițiile pentru anul 2017.........................................19Au rămas fără apă în toiul iernii.................................................................................19Apa Serv Valea Jiului / Performanţe economice şi financiare fără precedent............20Teme de mediu...........................................................................................................23Amenzi din cauza gunoaielor.....................................................................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................24Teme ABA...................................................................................................................24BRAŞOV. Bani europeni pentru centura municipiului şi pentru reţeaua de apă-canal................................................................................................................................... 24Teme similare.............................................................................................................26Primarul Sorin Romcescu, din Slătioara, va reconstrui punţi pietonale peste trei pârâuri, grav afectate de viituri..................................................................................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................27Teme de mediu...........................................................................................................27În Maramureş, jaful din pădure se face cu acordul silvicultorilor!.............................27

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

30.01.2017

PRESA CENTRALĂTeme ANARComunicat de presă – ANARMemorandumul de Înțelegere dintre Administrația Națională 'Apele Române', România, și Asociația Board-urilor de Apă din Olanda (Unie van Watterschappen) a fost prelungit până în anul 2020În perioada 23 — 24 ianuarie 2017, a avut loc la Bucureşti workshopul tehnic în cadrul 'Memorandumului de Înțelegere dintre Administrația Națională 'Apele Române', România, şi Asociația Board-urilor de Apă din Olanda (Unie van Watterschappen), semnat, în data de 23 iunie 2008, la Haga, şi prelungit până în anul 2020, prin schimb de scrisori între preşedinții celor două părți.La acest eveniment au participat din partea olandeză: specialişti din cadrul Autorităților Regionale de Apă Rijnland, Roer en Overmaas, Noorderzijlvest şi Sediului Central al Autorităților de Apă din Olanda, precum şi un reprezentant al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România, iar din partea română: specialişti din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, Administrației Naționale 'Apele Române', Institutului Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Administrațiilor Bazinale de Apă.Întâlnirea a fost deschisă de către domnul Director George Constantin — Director Direcția Management Resurse de Apă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, şi condusă de domnul Sorin Rîndaşu, Director Departamentul Situații de Urgență din cadrul A.N. 'Apele Române', membru în cadrul Comisiei Bilaterale pentru aplicarea Memorandumului.Scopul workshopului a fost de a discuta aspecte privind dificultățile în implementarea Directivelor Europene (Directiva Cadru privind Apa şi Directiva privind Riscul la Inundații) precum şi măsuri de tip 'win-win', de a realiza un schimb de experiență privind activități/proiecte de interes pentru cele două părți referitoare la managementul apei, inclusiv procedee de îmbunătățire a mentenanței şi a siguranței digurilor, dar şi discuții privind identificarea unor posibile viitoare colaborări directe între Administrațiile Bazinale de Ape şi Autoritățile de apă din Olanda privind gestionarea riscului la inundații,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

30.01.2017

inclusiv prin aplicarea conceptului 'mai mult spațiu pentru râuri' şi refacerea zonelor umede.În acest context, în data de 24 ianuarie 2017, cu sprijinul Romsilva — Administrația Parcului Natural Comana, a avut loc o vizită pe teren în Comana, județul Giurgiu.Rezultatele workshopului, inclusiv propunerile de colaborare vor fi prezentate la cea de-a şasea întâlnire a Comisiei mixte româno—olandeze pentru implementarea 'Memorandumului de Înțelegere dintre Administrația Națională 'Apele Române', România şi Asociația Board-urilor de Apă din Olanda (Unie van Watterschappen), Olanda', care urmează să se desfăşoare în decursul acestui an, în România. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/01/27/comunicat-de-presa-anar-19-05-42

Zece proiecte de infrastructură începute în perioada 2007-2013 primesc finanțare UE de 800 milioane de euro pentru continuareUn număr de 10 proiecte de infrastructură începute în perioada 2007 - 2013 vor fi continuate în România, cu o contribuție din partea Uniunii Europene (UE) de aproximativ 800 de milioane de euro pe actuala perioadă de programare, informează, vineri, Reprezentanța Comisiei Europene în România.'Aceste proiecte reprezintă mai mult decât simple investiții în infrastructură: folosite în mod eficient, pot deveni catalizatori ai dezvoltării la nivel local, regional şi național. De aceea este cu atât mai important ca fondurile UE să fie folosite în mod strategic şi în concordanță cu prioritățile de investiții din România", a afirmat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu. Potrivit sursei citate, două dintre cele 10 proiecte aprobate vizează lucrări de infrastructură în sectorul Transporturi şi se referă la construcția şoselei de centură a municipiului Braşov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) şi III (DN13-DN1), şi la reabilitarea liniei de cale ferată Braşov — Simeria, componentă a coridorului pan-european IV, tronsonul Sighişoara — Coşlariu.

Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii şi sporirea vitezei de circulație maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

30.01.2017

pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighişoara — Coşlariu, respectiv construcția şoselei de centură a Braşovului pentru diminuarea traficului din municipiu. De asemenea, trei proiecte au ca țintă domeniul Managementului deşeurilor în: județul Caraş-Severin — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor, județul Constanța — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor, şi județul Iaşi — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.Cele trei proiecte de management al deşeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deşeuri prin Integrarea activităților de separare, colectare, transport, tratare, reciclare şi eliminare. Totodată, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene, potrivit angajamentelor privind mediul înconjurător asumate de România.În acelaşi timp, pentru infrastructura de apă sunt aprobate patru proiecte, după cum urmează: în județul Covasna — Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, în județul Teleorman — Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată, în județele Constanța şi Ialomița — Reabilitarea şi modernizarea Infrastructurii de apă şi a sistemului de canalizare, iar în județele Sibiu şi Braşov — Extinderea şi reabilitarea Infrastructurii de apă şi apă uzată.Proiectele de apă şi apă uzată includ realizarea de infrastructură şi facilități de tratare a apei uzate, cât şi îmbunătățirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă. Această infrastructură va contribui la oferirea de servicii şi la un grad de acoperire în domeniul apei curente şi a celei uzate în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei şi de tratarea apei uzate în mediul urban.Nu în ultimul rând, pe segmentul "Prevenirea dezastrelor naturale", s-a aprobat finanțare pentru continuarea proiectului WATMAN — Sistem informaţional pentru managementul integrat ai apelor — Etapa I.Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populației prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor şi va permite optimizarea securității şi a eficienței infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel național, informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la stațiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanță majoră, monitorizarea de la distanță a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

30.01.2017

modului în care se comportă construcțiile hidrotehnice, cât şi integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic şi comunicarea rapidă şi în timp real între autoritățile responsabile. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/economie/2017/01/27/zece-proiecte-de-infrastructura-incepute-in-perioada-2007-2013-primesc-finantare-ue-de-800-milioane-de-euro-pentru-continuare-11-24-42/Capital, http://www.capital.ro/zece-proiecte-de-infrastructura-incepute-in-perioada-2007-2013-primesc-finantare-ue.html/Infolegal, http://www.infolegal.ro/10-proiecte-de-infrastructura-incepute-perioada-2007-2013-primesc-finantare-ue-de-800-milioane-de-euro-pentru-continuare/2017/01/29//Stirile pe scurt, http://www.stirilepescurt.ro/zece-proiecte-de-infrastructura-incepute-in-perioada-2007-2013-primesc-finantare-ue-de-800-milioane-de-euro-pentru-continuare/

Teme de mediuPădurile din Bucovina, primele din România supravegheate cu drone

/Adevarul

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

30.01.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURITeme ABAVocile Bihorului “Fenomenele de iarna din bazinul hidrografic Crisuri.”Emisiune TV/ interviu dir. Dorel DUME/ Digi 24 Oradea/ ora 17:30/

Au îngheţat apeleAdministrația Bazinală de Apă Crişuri avertizează populația cu privire la pericolul pe care îl prezintă formațiunile de gheață de la suprafața râurilor.BIHOR. Vremea rece din ultima perioadă a dus la apariția formațiunilor de gheață pe cursurile de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri. La ora actuală, debitele râurilor sunt în scădere şi sunt influențate de fenomene de iarnă precum: gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri şi formațiuni de gheață plutitoare.În prezent, cele mai multe formațiuni de gheață s-au format pe râurile: Barcău, Crişul Negru, Holod, Nimăieşti, Topa, Finiş şi pe valea Iad. Marea majoritate a lacurilor de acumulare prezintă formațiuni de gheață. Pentru prima dată de la umplerea sa, lacul acumulării Suplacu de Barcau a înghețat pe o suprafață de 40 de ha.„Ca în fiecare an, în perioadele reci, atenționăm populația asupra riscului pe care îl prezintă practicarea diferitelor sporturi pe apele înghețate. În cazul rîurilor, la debite mai mari, apa poate să spele stratul de gheață, care cedează foarte repede, şi astfel apare riscul de inec. Deşi stratul de gheață în cazul acumulărilor este destul de gros, de 20-25 cm, prezența unor ochiuri poate duce la dislocarea blocurilor de gheață, şi deci la situații periculoase.” a declarat Dorel Dume, directorul ABA Crişuri.În această perioadă se întâmpină dificultăți în ceea ce priveşte măsurătorile hidro sau manevrele de la turnurile de control. In barajele de acumulare, în luna ianuarie, volumul stocat este de 128 miloane mc de apă, un volum suficient pentru a satisface, necesarul de apă pentru folosințele consumatoare.În următorul interval de timp, temperaturile scăzute se vor menține, fapt ce va duce la extinderea suprafețelor înghețate de pe cursurile de apă. /JURNAL BIHOREAN, http://www.jurnalbihorean.ro/actualitate/2017/01/29/au-inghetat-apele.bihorean

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

30.01.2017

Pericolul formaţiunilor de gheaţă de la suprafaţa râurilor și lacurilorVremea rece din ultima perioadă a dus la apariția formațiunilor de gheață pe cursurile de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri.La ora actuală, debitele râurilor sunt în scădere şi sunt influențate de fenomene de iarnă precum: gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri şi formațiuni de gheață plutitoare.În prezent, cele mai multe formațiuni de gheață s-au format pe râurile: Barcău, Crişul Negru, Holod, Nimăieşti, Topa, Finiş şi pe Valea Iadului.Marea majoritate a lacurilor de acumulare prezintă formațiuni de gheață.Pentru prima dată de la umplerea sa, lacul acumulării Suplacu de Barcau a înghețat pe o suprafață de 40 de ha. „Ca în fiecare an, în perioadele reci, atenționăm populația asupra riscului pe care îl prezintă practicarea diferitelor sporturi pe apele înghețate.În cazul rîurilor, la debite mai mari, apa poate să spele stratul de gheață, care cedează foarte repede şi astfel apare riscul de inec. Deşi stratul de gheață, în cazul acumulărilor este destul de gros, între 20-25 cm, prezența unor ochiuri pot duce la dislocarea blocurilor de gheață şi deci pot fi create situații periculoase” a declarat Dorel Dume, directorul A.B.A Crişuri Oradea. Potrivit prognozei meteorologilor temperaturile vor cunoaşte o sensibilă creştere, abia în luna martie.În această perioadă se întîmpină dificultăți în ceea ce priveşte măsurătorile hidrologice sau manevrele de la turnurile de control.În luna ianuarie, în barajele de acumulare, volumul stocat este de 128 miloane metri cubi de apă, un volum suficient pentru a satisface necesarul de apă pentru folosințele consumatorilor. În următorul înterval de timp, temperaturile scăzute se vor menține, fapt ce va duce la extinderea suprafețelor înghețate de pe cursurile de apă. /UNIUNEA ZIARISTILOR PROFESIONISTI, http://www.uzpbihor.ro/pericolul-pe-care-il-prezinta-formatiunile-de-gheata-de-la-suprafata-raurilor/

Glaciațiune: Acumularea de la Suplac a înghețat, în premieră de la umplerea ei!Vremea extrem de rece care persistă bagă în priză şi specialiştii de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri”. Conducerea instituției atrage atenția în primul rând

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

30.01.2017

asupra apariției formațiunilor de gheață pe cursurile de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri, fapt ce face ca debitele râurilor să fie în scădere, respectiv ca fenomene precum gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri şi formațiuni de gheață plutitoare să apară frecvent. Potrivit datelor furnizate de ABA, cele mai multe formațiuni de gheață s-au format pe Barcău, Crişul Negru, Holod, Nimăieşti, Topa, Finiş şi pe valea Iad. De asemenea, majoritatea lacurilor de acumulare prezintă formațiuni de gheață. Directorul executiv Dorel Dume subliniază că, „pentru prima dată de la umplerea sa, lacul acumulării Suplacu de Barcău a înghețat pe o suprafață de 40 de ha”. În acest context descris mai sus, hidrologii atrag atenția oamenilor cu privire la riscurile pe care şi le asumă dacă aleg să practice anumite sporturi pe apele înghețate. „În cazul rîurilor, la debite mai mari, apa poate să spele stratul de gheață, care cedează foarte repede, şi astfel apare riscul de inec. Deşi stratul de gheață în cazul acumulărilor este destul de gros, de 20-25 cm, prezența unor ochiuri poate duce la dislocarea blocurilor de gheață, şi deci la situații periculoase”, spune şeful ABA „Crişuri”. Specialiştii au probleme în ceea ce priveşte măsurătorile hidro sau manevrele de la turnurile de control. Referitor la stocul de apă, ABA a transmis sâmbătă (28 ianuarie) că în barajele de acumulare, în această lună, volumul stocat este de 128 miloane mc de apă, suficient pentru a satisface, necesarul de apă pentru folosințele consumatoare. Cei de la ABA „Cişuri” se aşteaptă ca vremea rece să se mențină, ceea ce înseamnă extinderea suprafețelor înghețate de pe cursurile de apa. /BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/glaciatiune-acumularea-de-la-suplac-inghetat-premiera/Oradea-online, http://www.oradea-online.ro/glaciatiune-3a-acumularea-de-la-suplac-inghetat-2c-in-premiera-de-la-umplerea-ei-21_119679.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

30.01.2017

Teme ABADistracție periculoasă. Cincișul, transformat într-un uriaș patinoar. Pescari și plimbăreți „kamikaze”, surprinși în mijlocul laculuiLacul Cinciş, de lângă Hunedoara, s-a transformat într-un uriaş patinoar natural, devenind un punct de atracție pentru localnici mai curajoşi, care s-au aventurat pe covorul de gheață, fără să se gândească că există posibilitatea ca acesta să se spargă, în orice moment. Mai mulți tineri au fost surprinşi, zilele trecute, în timp ce se plimbau sau se dădeau, fără teamă parcă, cu patinele în largul lacului Cinciş înghețat, ignorând orice risc. Unii dintre ei au înaintat chiar şi cu bicicletele pe gheața groasă, ce acoperă întreaga suprafață a lacului, şi s-au îndepărtat de mal, asta, deşi, în unele zone adâncimea apei poate depăşi 30 de metri. Dornici de distracție, aceştia nu s-au gândit nicio secundă că stratul de gheață ar putea ceda, în orice clipă, şi ar putea să cadă în apă, punându-şi, astfel, viețile în pericol. La mal, stratul de gheață depăşeşte 10 centimetri, iar în unele porțiuni mai îndepărtate, chiar mai mult.În acelaşi timp, Cinciş a devenit, în această perioadă, locul perfect de relaxare şi pentru împătimiții de pescuit la copcă. Câțiva dintre ei au imortalizat momentul, realizând filmulețe postate pe rețeaua de socializare Facebook, în care se poate vedea cum pescuiesc în copcile tăiate în gheața formată pe luciul apei. Lac blestemat? Cinciş este unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din Transilvania. Construit pe vatra satului vechi cu acelaşi nume şi cu o capacitate de 29 milioane metri cubi, acesta se întinde pe o suprafață de aproximativ 200 de hectare, iar în unele locuri adâncimea sa atinge circa 48 de metri. Localnicii din Cinciş îl consideră un loc blestemat. Lucru aproape de înțeles după ce zeci de persoane şi-au găsit sfârşitul înecate în apele sale. Legendele locale pun maleficitatea lacului pe seama blestemului sătenilor strămutați în urmă cu peste cinci decenii. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/distractie-periculoasa-cincisul-transformat-intr-un-urias-patinoar-pescari-si-plimbareti-kamikaze-surprinsi-in-mijlocul-lacului_135774.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

30.01.2017

Teme similarePe Târnava Mare: Păsări sălbatice epuizate din cauza lipsei de hranăAproximativ 200 de rațe sălbatice şi circa 12 cormorani mari iernează pe râul Târnava Mare, din municipiul Odorheiu-Secuiesc, păsările fiind epuizate din cauza lipsei de hrană, motiv pentru care iubitorii de animale încearcă să le asigure hrana necesară. Ornitologul Szabó József, de la Asociația de Protecție a Păsărilor Otus din Odorheiu-Secuiesc, a declarat că cele 200 de rațe sălbatice sunt în locurile neînghețate natural, în grupuri mici, de 20, 30 sau 50 de exemplare. De asemenea, se mai află pe Târnava Mare 12-13 exemplare de cormorani mari, acesta fiind un lucru neobişnuit, în condițiile în care păsările îşi găsesc cu greutate hrană, întrucât mănâncă peşte viu. Szabó József a explicat că aceşti cormorani sunt, cel mai probabil, epuizați din cauza lipsei de hrană şi s-a încercat hrănirea lor cu peşte congelat, dar au refuzat mâncarea.„Îi lasă pe oameni să se apropie foarte mult de ei, ceea ce nu este normal. Mă gândesc că sunt foarte epuizați din cauza lipsei mâncării şi cred că găsesc foarte puțin peşte viu pentru ei. Am încercat să îi hrănim cu peşte congelat, dar nu au mâncat. Altceva nu mănâncă şi, din păcate, altă soluție nu există. Mai trebuie să luptăm şi cu opinia pescarilor, care spun că distrug peştele din Târnava Mare. Eu degeaba le explic că mările şi oceanele au fost jefuite de peşte şi din această cauză au ajuns cormoranii la noi, că nu prea înțeleg”, a precizat Szabó József. Acesta a adăugat că şi rațele sălbatice sunt slăbite şi epuizate din cauza lipsei de hrană, motiv pentru care vineri li s-au distribuit grăunțe de către Asociația Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Odorheiu-Secuiesc şi un grup de tineri care se implică în rezolvarea problemelor din municipiu. Potrivit lui Szabó József, în oraş s-au amplasat şi hrănitoare pentru păsări, cum ar fi pițigoii sau ciocănitorile, întrucât este foarte dificil să-şi găsească de mâncare, din cauza stratului de zăpadă. /Informația Harghitei HR, http://informatiahr.ro/pe-tarnava-mare-pasari-salbatice-epuizate-din-cauza-lipsei-de-hrana/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

30.01.2017

Staţie de epurare reabilitată în municipiul Reghin Cu ajutorul fondurilor europene s-a reabilitat Stația de epurare din municipiul Reghin. Lucrările de construcție şi de reabilitare au avut în vedere realizarea unei linii tehnologice care să elimine descărcările neconforme în emisar, rezultând astfel un impact minim asupra mediului înconjurător prin încadrarea în limitele impuse de legislația națională şi de Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. După finalizarea şi recepționarea lucrărilor în data de 27.01.2017, Compania Aquaserv a preluat în operare obiectivul. Investiția în valoare de peste 29 de milioane lei include construirea unei noi trepte mecano-biologice de epurare a apelor uzate orăşeneşti, incluzând treapta de epurare biologică avansată, reabilitarea treptei de prelucrare pentru nămolurile rezultate şi utilizarea superioară a biogazului produs prin instalație de cogenerare. Procesul tehnologic va fi monitorizat on-line şi corectat automat prin intermediul sistemului SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziții de Date). Contractul de lucrări, având ca obiect „Reabilitare şi extindere fază terțiară pentru Stația de Epurare Reghin” face parte din proiectele POS Mediu Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Mureş respectiv POIM Fazarea proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Mureş, şi a fost semnat în data de 28.03.2012 cu Passavant Roediger Gmbh din Germania. Proiectele sunt implementate de către Operatorul Regional Compania Aquaserv S.A. Tîrgu-Mureş şi reprezintă cele mai importante investiții de până acum, din județul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă şi canalizare. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/statie-de-epurare-reabilitata-in-municipiul-reghin/ /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/a-fost-reabilitata-statia-de-epurare-de-la-reghin.html /Tîrgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/reghinul-are-statie-moderna-de-epurare.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

30.01.2017

Teme de mediuPolițiștii arădeni au amendat cu 6000 lei un ungur pentru trafic ilegal de lemneLa data de 23 ianuarie, polițiştii Secției nr.2 Micălaca au depistat în trafic un transport ilegal de material lemnos. Polițiştii au depistat şi oprit în trafic, pe Calea Radnei din municipiu, un bărbat de 46 de ani, cetățean maghiar, în timp ce transporta cu o autoutilitară aproximativ 4,6 metri cubi de material lemnos, din speciile carpen şi cer. În urma verificării documentelor legale, s-a constatat că speciile şi cantitatea de material lemnos transportate nu corespundeau cu cele menționate în avizul de însoțire a mărfii.Întreaga cantitate de material lemnos a fost indisponibilizată în vederea continuării cercetărilor. Conform legii 171/2010, bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 6.000 de lei. /Special AR, http://specialarad.ro/politistii-aradeni-au-amendat-cu-6000-lei-un-ungur-pentru-trafic-ilegal-de-lemne/

Primăria anunță investiții masive în spațiile verziÎn perspectiva unei noi candidaturi pentru titlul de cel mai verde oraş european, municipalitatea arădeană a pregătit o strategie care include investiții importante. Principalele măsuri prevăzute în „Strategia de transformare în oraş verde a municipiului Arad” au fost prezentate, miercuri, de către primarul Gheorghe Falcă, înainte ca documentul să fie supus aprobării în şedința de joi a consilierilor locali. Printre măsurile pe care le cuprinde strategia, se numără îmbunătățirea condițiilor de mediu şi a calității vieții, prevăzute şi în alte documente şi angajamente asumate prin Convenția Primarilor: „Strategia de dezvoltare a municipiului Arad”, „Planul de Acțiune privind Energia Durabilă Arad 2012 - 2020”, „Masterplanul de Transport şi Trafic al Municipiului Arad”, „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă”, „Planul de dezvoltare a sănătății la nivelul municipiului Arad”. ”Oraşul nostru a candidat pentru titlul de capitală verde europeană şi am învățat multe din această experiență. Am creat o strategie, avem 23 de obiective mari, care trebuie să fie îndeplinite atât de Primărie, cât şi de instituții din subordine, dar şi de Compania de Apă, când vorbim de ape şi apele uzate, sau ANIF, atunci când discutăm de canalul Mureşel. Strategia a fost în dezbatere publică şi armonizată cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

30.01.2017

interesele societăților din municipiu şi prin aprobare va duce la obligativitatea noastră de a investi masiv în creşterea calității spațiului verde. Dacă în Arad avem peste 70 de meri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, putem spune că nu atingem zece metri pătrați de spațiu verde de calitate pe cap de locuitor”, a spus Falcă. Primarul a adăugat că în următorii ani va fi reabilitată o suprafață totală de peste şase hectare de spații verzi. /ARQ AR, http://www.arq.ro/primaria-anunta-investitii-masive-in-spatiile-verzi/11751

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme similareSezonul pescuitului la copcă, bucuria de iarnă a pescarilor amatoriGerul năpraznic din această iarnă a adus, pe lângă teama facturilor la gaze şi la încălzire în general, o mare bucurie pentru pescari. Pescuitul la copcă poate fi un paleativ hibernal pentru împătimiți.Ca în fiecare an când e înghețată, gârla adiacentă lacului de acumulare Bascov, pe partea dinspre Budeasa, s-a umplut de pescari. Cu mare bucurie şi nerăbdare şi-au scobit în gheață copci individuale, prin ochiul cărora lansează savuroase momeli pentru peştii ce par să fi ieşit din amorțire şi “pun botu’”, cum zicea un hâtru pescar, după ce tocmai pusese el însuşi botul pe o sticlă de 0,500 ml cu țuică. Frigul îndurat pe baltă era răsplătit, când şi când, de scurte interacțiuni cu bibănei, obleți, roşioare şi, uneori, de peştişori un pic mai mari ca cârligul în care se agățau.Tineri şi bătrâni, laolaltă, pescarii păreau foarte fericiți că pot pierde vremea într-un mod atât de plăcut... /Bitpress, https://www.bitpress.ro/timp-liber/sezonul-pescuitului-la-copca-bucuria-de-iarna-a-pescarilor-amatori-1246475

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

30.01.2017

PODURILE DE GHEAŢĂ AU ÎNCHIS CIRCULAŢIA PE DUNĂRE, LA GIURGIUCota apelor Dunării în dreptul Portului Giurgiu este de 178 de centimetri cu tendința de creştere de doi centimetri, dar în continuare circulația pe Dunăre este închisă din cauza podurilor de gheață, potrivit Căpităniei Portului Giurgiu.„Cota apelor Dunării astăzi în dreptul Portului Giurgiu este de 178 de centimetri cu o tendință de creştere de doi centimetri, dar navigația nu se poate efectua de aproape o lună de zile din cauza cotelor reduse care au fost la început şi acum din cauza podurilor de gheață. Sunt în apropierea portului câteva împingătoare şi barje de transport marfă în special cărbune sau cereale sub pavilion românesc, dar şi din Germania sau Austria care aşteaptă redeschiderea circulației pe Dunăre”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, reprezentantul Centrului de Supraveghere Trafic din cadrul Căpităniei Portului Giurgiu, Ioan Rugină.El a spus că în dreptul Portului Giurgiu nu sunt sloiuri de gheață, dar „la kilometrul 420, la zece kilometri de Oltenița, s-a format pod de gheață compact, (…) prin anul 1986 şi la Giurgiu a fost pod de gheață pe Dunăre”.Formarea sloiurilor compacte de gheață este favorizată şi de temperatura foarte scăzută a apei şi care se apropie de zero grade Celsius.„Dunărea curge pentru că aşa e, dar temperatura apei este de câteva zecimi aproape de zero grade şi de aceea sloiurile de gheață nu se pot deplasa şi se lipesc în continuare unele de altele”, a completat Ioan Rugină.Dacă apa ar avea „cel puțin o temperatură de două grade Celsius, sloiurile ar porni la vale” şi navele ar putea începe să circule, dar aşa circulația în porturi este închisă, a mai afirmat el. Potrivit sursei citate, echipajele de pe navele care aşteaptă în Portul Giurgiu dezghețarea Dunării mai vin la ponton şi se aprovizionează cu alimente şi apă potabilă, după care se retrag pe vas şi aşteaptă redeschiderea circulației pe Dunăre. /Giurgiu News, http://giurgiu-news.ro/news/index.php/2017/01/27/podurile-de-gheata-au-inchis-circulatia-pe-dunare-la-giurgiu/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

30.01.2017

DIGUL DIN PARCUL LUNCA ARGEŞULUI, ÎN GRAFICLucrările de construire a digului de protecție din Parcul Lunca Argeşului sunt în plină desfăşurare. Construcția este aproape de jumătate, susțin constructorii care cred că vor termina lucrările mai devreme decât termenul prevăzut în contract. Lucrările ar trebui să fie gata în luna august a anului în curs. Firma SC Argif SA Piteşti a câştigat licitația electronică organizată de Primăria Piteşti pentru construcția unui dig de apărare în Parcul Lunca Argeşului care a fost inundat până acum de două ori. Valoarea investiției se ridică la 1,7 milioane lei, fără TVA, în condițiile în care primăria estimase că lucrările vor costa 3,2 milioane lei. La licitație au participat 15 agenți economici şi asocieri de firme. Contractul a fost semnat pe data de 16 septembrie 2016. /Argesul vorbeste, http://www.argesulvorbeste.ro/stire/4273/digul-din-parcul-lunca-argesului-in-grafic/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme ABAPosturi „călduţe” la două societăţi importante din IaşiCompania de Transport Public Iaşi organizează selecție în vederea ocupării a două posturi de economist. Unul este pe durată determinată, în cadrul Serviciului Contabilitate, iar al doilea, pe durată nedeterminată, în cadrul Serviciului Financiar. Se cer studii superioare de licență sau echivalente în domeniul economic, o vechime de minimum doi ani şi cunoştințe de operare PC (Word, Excel). Selecția dosarelor se va face începând cu trei februarie.La rândul ei, Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad din Iaşi organizează concurs pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcției contractuale de conducere de şef birou în cadrul Biroului Achiziții Lucrări şi Servicii - Sediu ABA Prut-Bârlad. Condițiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcției contractuale sunt: absolvent studii superioare tehnice de lungă durată şi absolvent al unui curs acreditat în domeniul achizițiilor publice, experiență în specialitate de 5 ani, vechime în gospodărirea apelor de 3 ani, utilizare PC şi permis conducere categoria B. Dosarele se depun până pe 2 februarie. /Ziarul Evenimentul Moldovei,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

30.01.2017

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/posturi-a-caldutea-la-doua-societati-importante-din-iasi--217365971.html

Teme similareCOD GALBEN de CEAŢĂ şi POLEIUPDATE ora 10 – Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Bacău a emis o atenționare COD GALBEN de CEAȚĂ şi POLEI.Potrivit acesteia, până la ora 13, vor fi afectate județele Iaşi, Vaslui şi Botoşani, precum şi zona de câmpie a județelor Vrancea, Bacău, Neamț şi Suceava. Ceața va determina reducerea vizibilității, local sub 200 de metri, izolat, sub 50 de metri şi vor fi condiții de polei. Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Bacău a emis o atenționare COD GALBEN de CEAȚĂ şi POLEI. Potrivit acesteia, până la ora 10, vor fi afectate județele Botoşani, Vaslui şi Iaşi, precum şi zona de câmpie a județelor Vrancea şi Bacău. Ceața va determina reducerea vizibilității, local sub 200 de metri, izolat, sub 50 de metri. /Radio Iași, http://radioiasi.ro/stiri/regional/cod-galben-de-ceata-si-polei-2/

Galați: Traversarea Dunării cu bacul reluată temporarTraversarea Dunării cu bacul, suspendată de la începutul lunii, a fost reluată temporar în regim normal.Ambarcațiunile circulă din oră în oră, de la 6:00 la 22:00 şi transportă pe malurile gălățean şi tulcean pasageri şi autovehicule. Traficul bacurilor fusese suspendat la începutul lunii, când au apărut sloiuri pe Dunăre. De atunci s-au făcut doar curse pentru pasageri cu ajutorul unui împingător. Autoritățile ar putea reveni, însă, oricând asupra acestei hotărâri, dacă pe fluviu se vor aglomera, din nou, bucăți de gheață. Totodată, navele Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați continuă să acționeze pentru spargerea gheții din zonele vulnerabile de pe Dunărea maritimă. /Radio Iași, http://radioiasi.ro/stiri/regional/galati-traversarea-dunarii-cu-bacul-reluata-temporar/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

30.01.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similarePrimăria Fărcășești a stabilit investițiile pentru anul 2017Administrația publică locală din comuna Fărcăşeşti stabileşte bugetul alocat pentru investițiile din acest an. Pe lista obiectivelor se află asfaltarea unor ulițe, racordarea la rețeaua de apă pe ulița Broştenița, realizarea unor trotuare pentru ca elevii să circule în siguranță către casă, dar şi reabilitarea unei biserici care nu a fost modernizată niciodată.O parte dintre investițiile care vor fi realizate au fost stabilite şi vor fi propuse în Consiliul Local. „Drumul din satul Peşteana de Jos, Călugăreni, punem covor de bitum; Aceeaşi lucrare va fi executată şi pe ulița Valea cu Apă, satul Valea cu Apă. Este asfalt aici, dar venim cu un covor de bitum peste asfalt. De asemenea, unde este şcoala din Valea cu Apă vrem să prindem în proiectul de buget ca de la Școala Valea cu Apă, până la ulița de acolo, să facem trotuar pentru copii. Este o zonă unde copiii merg pe jos şi vrem ca aceştia să circule în siguranță, o să facem şanțuri şi trotuare. Avem şi un proiect de reabilitare a bisericii din Zătrăiana, dorim să îi facem o reabilitare. Avem şi în satul Fărcăşeşti, ulița Broştenița, la fel, vrem să băgăm conductă de apă, să turnăm asfalt. Este o uliță care nu are apă şi vrem să fie totul în regulă, să îi racordăm la rețeaua de apă”, a declarat Constantin Drăgoescu, primarul comunei Fărcăşeşti.Bugetul pentru investiții va fi dezbătut şi stabilit în şedința de Consiliu Local de luni din cadrul Primăriei Fărcăşeşti. /IMPACT IN GORJ – Actualitate

Au rămas fără apă în toiul ierniiZeci de familii din comuna Dăneşti au rămas fără apă în mijlocul iernii. Conducta a înghețat pe anumite porțiuni pentru că unii localnici au săpat pentru realizarea unor branşamente, dar lucrările nu au fost finalizate. Mai grav este faptul că în sat nu sunt decât câteva fântâni. „De peste trei săptămâni nu avem apă. Nu avem nici fântâni şi suntem nevoiți să cărăm de la fântâni aflate la depărtare. Avem copii mici şi trebuie să

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

30.01.2017

încălzim apă pe aragaz pentru a se spăla. Au venit cei de la primărie şi au zis că desfac, dar conducta e tot înghețată“, a precizat localnicul Ion Petrescu.„Cărăm cu găleata de trei-patru ori pe zi”Nicoleta Dan are doi copii mici, dar şi doi bătrâni în îngrijire. E nevoită să care apă de la vecini de mai multe ori pe zi: „Cărăm apă de la vecini cu găleata, spălăm la mână. Avem şi doi bătrâni în îngrijire. Este o fântână la trei-patru familii. Le-am spus celor de la primărie, dar nu au făcut nimic. Cărăm cu găleata de trei-patru ori pe zi. Conducta a fost desfăcută pentru a se face branşamente şi au lăsat-o aşa. Nu a venit nimeni să se intereseze de noi“. Doi bătrâni în vârstă de 80 de ani sunt nevoiți şi ei să care apă de la vecini cu fântâna. Teama lor este că centrala riscă să se defecteze şi să rămână, astfel, în frig. „Primarul a spus că o să avem apă la primăvara. Cărăm pentru wc apă cu bidoanele, iar noi suntem bătrâni, la vârsta de 80 de ani. Avem centrală pe lemne şi se poate defecta“, a spus Elena Gârdea, în vârsta de 80 de ani.Primarul aruncă vina pe localniciPrimarul comunei Dăneşti, Emilian Rusu, spune că această situație este înregistrată în mai multe sate, însă nu poate face mare lucru până la primăvară: „Țeava la care este racordată fiecare familie în parte este băgată pe un alt colector care a fost înainte de 110, iar actuala de 75 este băgată pe cealaltă. Am încercat în satul Barza, am decopertat, dar sunt mai multe locuri cu dopuri de gheață. Nu putem să desfacem conducta pe lungimea de 1,5 kilometri. Când au câte o defecțiune, oamenii umblă la linia principală, închid robinetul şi, când a fost gerul puternic, gheața a luat-o pe colector“. /GORJEXCLUSIV – Social

Apa Serv Valea Jiului / Performanţe economice şi financiare fără precedent În şedința de vineri, 27 ianuarie 2017, a Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani, a prezentat o informare a activităților desfăşurate pe parcursul anului trecut. 600 kilometri rețele de alimentare cu apă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

30.01.2017

După cum se ştie, Apa Serv este operatorul unic regional căruia i-au fost delegate exclusiv serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi exploatarea acestora pe întreg teritoriul Văii Jiului.Apa Serv are în administrare şi exploatare un sistem unitar pentru toată Valea Jiului care cuprinde: 600 kilometri rețele de alimentare cu apă din care - 360 kilometri rețele de distribuție a apei, 132 kilometri conducte de aducțiune, 108 kilometri branşamente -, 250 kilometri rețele de canalizare, 4 stații de tratare a apei brute: Taia, Jieț, Zănoaga şi Valea de Peşti, 1 stație de filtre: Braia - Lupeni, 3 stații de pompare a apei: Petrila, Aninoasa şi Lupeni, 17 rezervoare de înmagazinare, 13 stații de pompare apă uzată: 1 la Lupeni, 4 la Vulcan, 1 la Aninoasa, 5 la Petrila şi 2 la Petroşani, şi 3 stații de epurare: Cimpa, Dănuțoni şi Uricani. Abonați, angajați, dezvoltareApa Serv Valea Jiului are un număr de 41.100 de abonați facturați. Dintre aceştia, 33.199 sunt abonați la încasare directă, 5.223 prin asociații de proprietari, iar 2.678 sunt agenți economici şi instituții publice. La Apa Serv lucrează 518 angajați, personalul la nivel de societate scăzând progresiv, deşi sistemul s-a dezvoltat şi modernizat pe parcursul anilor. De exemplu, în anul 1998 erau angajați 764 salariați, iar în 2008 erau angajați 579 salariați. Compania Apa Serv are o experiență îndelungată în accesarea şi derularea proiectelor cu finanțare europeană. Astfel, unul dintre acestea, Proiectul Major „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județnl Hunedoara (Valea Jiului)” finanțat prin POS Mediu 2007- 2013, în valoare de 143.391.966 lei, a fost finalizat la termen. Valoarea totală plătită după implementare este de 118.406.893 lei.Din economiile proiectului major a fost finanțat proiectul minor „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) – economii”. Valoarea proiectului a fost de 5.994. 831 lei, iar valoare totală plătită - 5.212.966 lei. În paralel cu implementarea proiectelor menționate, Apa Serv Valea Jiului a demarat promovarea şi pregătirea Proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) - 2014-2020” în valoare de 323.748.756 lei.De menționat că, pe lângă proiectele cu finanțare europeană, Apa Serv a realizat investiții şi reparații din fonduri proprii în valoare de 2.053.868 lei.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

30.01.2017

Fără datorii restante„Din punct de vedere economic, Apa Serv Valea Jiului stă foarte bine. Veniturile totale în 2016 sunt de 24.800.000 lei, cheltuielile totate de 21.844.000 lei, un profit net de 2.392.000 lei. Cifra de afaceri în 2016 este cu 3.050.000 lei mai mare față de cea realializată în 2015. Valoarea totală a creanțelor a fost diminuată cu suma de 2.340.000 lei față de anul 2015. La ora aceasta, Apa Serv Valea Jiului nu are nicio datorie restantă la bugetul local sau la bugetul consolidat al statului. În luna noiembrie 2016 a fost achitată ultima rată din Convenția de eşalonare în sumă de 2.730.324 lei încheiată cu Administrația Bazinală de Apă Jiu”, a declarat Costel Avram, în plenul şedinței de CJ.Conform prevederilor legale privind repartizarea profitului la societățile comerciale cu capital integral de stat, minimum 50 la sută din profit vor reprezenta dividende cuvenite acționarilor. Astfel, din profitul net preliminat vor fi repartizate următoarele dividende: Consiliului Județean Hunedoara – 625.000 lei, municipiului Lupeni – 88.000 lei, oraşului Uricani – 30.000 lei, municipiului Petroşani – 252.000 lei, oraşului Aninoasa – 63.000 lei, oraşului Petrila - 74.000 lei, municipiului Vulcan – 62.000 lei.Mai trebuie spus că valoarea creanțelor pe care Apa Serv Valea Jiului le are de recuperat la data de 31 decembrie 2016 este de 15.052.285 lei: de la agenți economici - 5.607.082 lei, de la populație - 6.209.817 lei, iar de la asociații - 3.235.286 lei. „Apa Serv se angajează în viitor să aplice termenii şi condițiile delegării gestiunii serviciilor în Valea Jiului respectând echilibrul economico-financiar al furnizării serviciilor de apă/canal şi principiile de bază ale continuității, a adaptabilității şi egalității de tratament al utilizatorilor acestor servicii în Valea Jiului”, a spus Costel Avram. /Ziarul Vaii Jiului – Actualitate

Teme de mediuAmenzi din cauza gunoaielor Curtea de Justitie a Uniunii Europene ar putea decide soarta României. Gropile de gunoi neconforme ar putea pune România la platcã, iar factura ar putea fi de ordinul milioanelor de euro. Una din gropile de gunoi care nu a fost închisã este chiar în Valea Jiului, la Vulcan.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

30.01.2017

Aceasta nu mai functioneazã de anul trecut, însã nu a fost închisã si ecologizatã. Groapa de la gunoi de la Vulcan nu a fost inclusã pe programul de închidere a gropilor de gunoi neconforme, din cauza problemelor cu terenul pe care este amplasatã.Aproape jumãtate din suprafata terenului este proprietate publicã. Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anuntat cã sunt semnale cã, la jumãtatea lunii februarie, CE intentioneazã sã trimitã România în fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Mai mult, autoritãtile comunitare iau în calcul aplicarea unei proceduri accelerate, astfel ca în 6 luni sã se termine procesul. În cazul în care tara noastrã pierde procesul, existã premisele de a plãti o amendã de 1,7 milioane de euro, plus penalitãti zilnice de întâziere ce pot varia de la câteva mii de euro la zeci de mii de euro, pânã la conformare.Managementul deseurilor, în aerÎn 35 de judete s-au implemenetat un program de management al deseurilor. Judetul Hunedoara se numãrã printre cele 35 de judete. Din cauza contestatiilor, s-a ajuns în situatia ca doar 35 de judete sã dispunã de programe de management integrat al deseurilor, dar numai într-unul singur sã si functioneze. Potrivit ministrului Mediului, situatia s-a blocat atunci când a fost vorba de concesionarea serviciului de salubritate, exact situatia în care se aflã judetul Hunedoara cu deponeul ecologic de la Bârcea Mare. Mai mult, Consiliul Judetean Hunedoara a aprobat, la finalul sãptãmânii trecute, mai multe proceduri printre care documentatii, acordarea unui mandat pentru aprobarea documentatiilor si a procedurii de atribuire a contractelor de delegare în Adunarea Generalã a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitarã „Sistem Integrat de Gestiune a Deseurilor” Judet Hunedoara, acordarea unui mandat pentru semnarea contractelor de delegare precum si acordarea mandatului Asociatiei în vederea organizãrii procedurilor de licitatie publicã deschisã pentru atribuirea contractelor de delegare a unor activitãti componente ale serviciului de salubrizare.“În data 06.04.2016 a avut loc Publicarea pe SEAP a documentatiei de atribuire nr.2812 privind Delegarea gestiunii serviciului de operare si administrare a Centrului integrat de management al deseurilor ( CMID ) Barcea Mare, procedura care a fost anulatã de cãtre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor prin Decizia CNSC nr.1549/C9/1594/05.09.2016.Drept urmare, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitarã

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

30.01.2017

“Sistemul Integrat de Gestionare a Deseurilor” Judetul Hunedoara a procedat la refacerea documentatiile de atribuire pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare în cele 4 zone ale judetului Hunedoara. Prevederile Documentatiilor de atribuire mentionate mai sus se vor actualiza/completa, dacã este cazul, pe parcursul aplicãrii procedurii de atribuire a contractului de delegare, în functie de recomandãrile A.N.A.P., respectiv solicitãrile de clarificãri din partea ofertantilor si de modificãrile de naturã tehnicã, tehnologicã si legislativã impuse de cãtre autoritãtile abilitate pe toatã perioada de atribuire”, aratã documentele CJH.Serviciul public de salubrizare a localitãtilor face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitãti publice si se desfãsoarã sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritãtilor administratiei publice locale ori ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitarã, în scopul salubrizãrii localitãtilor, prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreunã cu mijloacele de colectare si transport al deseurilor, formeazã sistemul public de salubrizare a localitãtilor. /Cronica Vaii Jiului - Administratie

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABABRAŞOV. Bani europeni pentru centura municipiului şi pentru reţeaua de apă-canalZece proiecte de infrastructură începute în perioada 2007 - 2013 vor fi continuate în România, cu o contribuție din partea Uniunii Europene (UE) de aproximativ 800 de milioane de euro pe actuala perioadă de programare, a informat, astăzi, Reprezentanța Comisiei Europene în România. Două dintre ele, pe transport şi pe rețeaua de apă-canal, sunt în județul Braşov. „Aceste proiecte reprezintă mai mult decât simple investiții în infrastructură: folosite în mod eficient, pot deveni catalizatori ai dezvoltării la nivel local, regional şi național. De aceea este cu atât mai important ca fondurile UE să fie folosite în mod strategic şi în concordanță cu prioritățile de investiții din România”, a afirmat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

30.01.2017

Potrivit sursei citate, două dintre cele zece proiecte aprobate vizează lucrări de infrastructură în sectorul Transporturi şi se referă la construcția şoselei de centură a municipiului Braşov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) şi III (DN13-DN1), şi la reabilitarea liniei de cale ferată Braşov — Simeria, componentă a coridorului pan-european IV, tronsonul Sighişoara — Coşlariu. Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii şi sporirea vitezei de circulație maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighişoara — Coşlariu, respectiv construcția şoselei de centură a Braşovului pentru diminuarea traficului din municipiu.De asemenea, trei proiecte au ca țintă domeniul Managementului deşeurilor în: județul Caraş-Severin — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor, județul Constanța — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor, şi județul Iaşi — Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.În acelaşi timp, pentru infrastructura de apă sunt aprobate patru proiecte, după cum urmează: în județul Covasna — Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, în județul Teleorman — Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată, în județele Constanța şi Ialomița — Reabilitarea şi modernizarea Infrastructurii de apă şi a sistemului de canalizare, iar în județele Sibiu şi Braşov — Extinderea şi reabilitarea Infrastructurii de apă şi apă uzată.Proiectele de apă şi apă uzată includ realizarea de infrastructură şi facilități de tratare a apei uzate, cât şi îmbunătățirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă. Această infrastructură va contribui la oferirea de servicii şi la un grad de acoperire în domeniul apei curente şi a celei uzate în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei şi de tratarea apei uzate în mediul urban.Nu în ultimul rând, pe segmentul „Prevenirea dezastrelor naturale", s-a aprobat finanțare pentru continuarea proiectului WATMAN — Sistem informațional pentru managementul integrat ai apelor — Etapa I. Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populației prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundațiilor şi va permite optimizarea securității şi a eficienței infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel național, informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

30.01.2017

de la stațiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanță majoră, monitorizarea de la distanță a modului în care se comportă construcțiile hidrotehnice, cât şi integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic şi comunicarea rapidă şi în timp real între autoritățile responsabile. /TRANSILVANIA EXPRES, http://www.mytex.ro/stiri/546-expres/542981-brasov-bani-europeni-pentru-centura-municipiului-si-pentru-reteaua-de-apa-canal.html

Teme similarePrimarul Sorin Romcescu, din Slătioara, va reconstrui punţi pietonale peste trei pârâuri, grav afectate de viituri Luna viitoare, primarul Sorin Romcescu, din Slătioara, va depune două noi proiecte pe OUG nr. 28, pentru care speră să primească finanțare în acest an. Unul dintre acestea vizează construirea de punți pietonale, peste pârâurile Cerna, Tărâia şi Valea Plopilor. „Punțile pe care vrem să le modernizăm au fost grav afectate de viituri vara trecută. Opt dintre acestea pot fi trecute şi cu maşina, puntea de la Igoianu fiind singura pe unde nu e permis accesul cu autovehicule, deoarece albia pârâului e foarte largă. Proiectul pentru punți va fi depus zilele următoare la Guvern”, a anunțat primarul Romcescu. În ultima perioadă, preocupările primarului din Slătioara sunt îndreptate, în continuare, în vederea identificării unor soluții pentru dezvoltarea zonei: „În acest mandat voi finaliza proiectul pentru modernizarea drumurilor de interes local pe o lungime de 8,5 kilometri şi pentru construirea podului, proiect finanțat prin OUG nr. 28. Sper să încheiem în toamna acestui an şi lucrările proiectului de asaltare a drumurilor de interes local pe o lungime de 4,1 kilometri şi extinderea rețelei de canalizare în satele Milostea şi Goruneşti, proiecte finanțate tot prin OUG nr. 28. Tot în această perioadă, am depus pentru finanțare şi proiectul european pe măsura 7.2. pentru modernizarea şi asfaltarea drumurilor de interes local, în valoare de un milion de euro, dar şi proiectul de asfaltare a drumurilor comunale – La Ghiorghiță, Drumul Cumpene – Văi, Drumul Anghelescu, drumul Țivrea – şi încercăm să prindem finanțare europeană pentru modernizarea drumurilor de acces spre exploatațiile agricole. Trebuie să începem şi lucrările pentru construirea punților pietonale peste pâraiele din comună, distruse de ape în vara acestui

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

30.01.2017

an. Tot în acest mandat voi face tot ce ne va sta în putință pentru a găsi o sursă de finanțare în vederea amenajării centrului civic. Ne-am propus amenajarea unor zone de agrement pentru copii în toate satele localității şi, nu în ultimul rând, atragerea de investitori în vederea dezvoltării localității şi crearea unor locuri de muncă, având în vedere facilitățile oferite de administrația locală: PUZ realizat, lotizare a terenurilor, racordarea la rețeaua de apă şi canalizare, posibilitatea racordării la energie elhttp: /Ziarul de Valcea, ziaruldevalcea.ro/2017/01/29/primarul-sorin-romcescu-din-slatioara-va-reconstrui-punti-pietonale-peste-trei-parauri-grav-afectate-de- viituri/ectrică

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme de mediuÎn Maramureş, jaful din pădure se face cu acordul silvicultorilor! Zilele trecute, colindând Maramureşul, nu ne-am putut opri în a întreba: Cum de se taie atât de mult lemn în această perioadă? Mergând pe la sate, am văzut numai lemne groase, frumoase, trase la drum. Inclusiv la drum național. Ce se întâmplă?Am întrebat oameni pricepuți, de o parte şi de alta a baricadei, cu păreri pro şi contra. Trebuie reținut că într-o zi de condus prin Țara Lăpuşului, fără să căutăm, am găsit patru-cinci locuri în care s-au tras lemne din pădure. Numai la Groşii Țibleşului sunt acum şase parchete deschise.„E clar, iarna se exploatează mai bine. Ați văzut cum se scot lemnele groase şi vă spun şi de ce. Prima dată, toamna, se scot din parchete lemnele mai mărunte. Cele uscate şi cele subțiri, chiar şi cele ce nu fac o fructificație bună. Apoi se mai face o rărire. În fine, iarna, pe zăpadă, se scot lemnele mari. Motivul este că pe sol se naşte o regenerare naturală care acum e protejată de zăpadă. Este o protecție a regenerărilor. Buştenii se trag pe zăpadă şi nu scurmă pământul” spune Nicolaie Burzo, primar în comuna Groşii Țibleşului şi inginer silvic la bază. „Și crengile se adună mai bine pe zăpadă. E în regulă, deci, să se taie iarna. Nu e nimic de ascuns sau vreo conspirație, ba toamna e mai rău,” completează el.Sigur, noi am auzit şi alternative, referitoare la drumul închis iarna între Cavnic şi Băiuț, unde iarna e un rai al

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

30.01.2017

tăietorilor, nederanjați de nimeni. Într-un singur an, nu s-a închis iarna acel drum, când şef de Ocol la Strâmbu era un director ce locuia în Sighetu Marmației... Însă, evident, nu era public, nu se ştia că drumul e deschis pentru Măria sa, şeful de Ocol. „Am furat lemne şi pădurarul trăgea de cablu”Ce spun exploatatorii de lemn? Sub acoperirea anonimatului, sunt extrem de sinceri. „Motivele exploatării masive sunt greutățile de exploatare din toamnă, timpul foarte propice de acum şi penuria gravă de lemn de foc! Teoretic, iarna e mai bine de lucrat la pădure decât vara... Un utilaj cu lanțuri are aderență suficientă, iar lemnul nu are frecarea pe care o are vara... Apoi, timpii morți. Iarna, cum au ajuns oamenii, se apucă de lucru. Nu au chef să stea la umbră sau să doarmă la rădăcină, ca Toma Alimoş... Despre ilegalități nu e cazul să vorbesc, astea nu țin seama de vreme sau de anotimp! Sunt ca sexul... când pică, pică! Dar da! La prețul la care e acum lemnul de foc şi condițiile minunate de exploatare, merită acționat. Dar, în realitate, nu se fură iarna mai mult ca vara, nu există furt specific de iarnă... Limitele de parcele care nu se văd nu se pot ascunde, sunt cu cod GPS. Cioatele, la fel, se văd la primăvară şi la primul control pădurarul e în necaz” spune un exploatator de lemn cu state vechi. Și mai spune una...„Nu există furt! E exploatare ilegală cu acordul silvicultorilor! Eu de multe ori am furat lemne şi pădurarul trăgea de cablu!” /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-jaful-din-padure-se-face-cu-acordul-silvicultorilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28