Scenariile de previzionare sunt in-strumente puternice utilizate decompanii, instituţii şi guverne pen-tru aticularea strategiilor de dez-voltare pe termen scurt, mediu şilung. Aceste scenarii de dezvoltarenu sunt doar extinderi liniare a

unor analize cu privire laposibilităţile de evoluţie, ci prin com-plexitatea lor pot anticipa evoluţii vi-

itoare pe diferite planuri ale situaţiilor existente în prezent.Datorită multiplelor variabile care stau la baza acestor sce-narii, întotdeuna există două sau mai multe scenarii posibile,uneori total diferite, pe care companiile, instituţiile sau gu-vernele trebuie să le ia în considerare în perspectiva dez-voltarii ulterioare şi pe baza lor să îşi creeze strategii flexibilede impact. Întotdeauna dezvoltarea unor scenarii cu privirela evoluţia posibilă a unor fenomene sau situaţii date obligăasumarea explicită a condiţiilor de evoluţie şi a imputurilorexterne asumate. Această abordare poate deveni un instru-ment foarte eficace în abordarea strategiilor pe care com-paniile, instituţiile şi guvernele le vor dezvolta pentru a facefaţă adversităţilor şi pentru a beneficia de avantajele noiloroportunităţi care apar. Companii specializate în furnizarea şiprelucrarea de informaţii încearcă să găsescă cele maiapropiate modele de dezvoltare sau de evoluţie a diferitelordomenii de activitate umană.

„Omul nu poate fistrăin omului numai

pentru că între eise vădește o

graniță” nicolae Tit-

ulescuExistă un dicton latin care spune „Si vispacem para belum” („Să trăim în pace prinrăzboi”). Cu alte cuvinte, doar războaielesunt acelea care pregătesc pacea. Aces-tui dicton valabil încă din preantichitate șiantichitate, bazat mai degrabă pe instincteși nu pe rațiune, mai bine spus bazat pe orațiune şubredă, lumea doritoare deevoluții, cât de cât de liniște, i-a opus însăun altul: „Si vis pacem para pacem” („Sătrăim în pace prin pace”). Pacea s-ar puteadar perpetua acolo unde se negociază,acolo unde există cât de cât inteligență,echilibru.

Desigur că, față de trecut, de un trecutchiar nu prea îndepărtat, când războaieleerau mai degrabă locale decât generale,când tehnica și armele aveau o puterelimitată, astăzi, când funcționează cu ran-damente înalte armele de distrugere înmasă, punând sub semnul îndoieliiexistența civilizației pe Terra, și chiarexistența Terrei însăși, când avem dejaexperiența a două războaie atroce și mon-diale care au făcut adevărate ravagii pePlanetă, când după Primul Război Mon-dial visul păcii s-a destrămat după circa 2decenii, încredibil și inimaginabil pentrumulți, urmând un al doilea război, maicumplit, când, practic, avem o multitudinede războaie locale, sălbatice și atroce și ele–împrejurările ne demonstrează neîn-doielnic că pacea trebuie construită maimult decât oricând.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Nu încercaţi să vă urcaţipe toţi munţii, ci alegeţi-vă

unul, iar pe acesta căţăraţi-vă până în vârf.“

Sextil Puşcariu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 428 anul XI vineri, 12 iunie 2015 1 RONPUNCTUL PE EUROPA Secolul XXI: un alt

„secol luminat”?Pacea, deocamdată: încă un vis al

oamenilor

Asociaţia Naţională aGhizilor Montani este oasociaţie civilăprofesională, cu rol în for-marea ghizilor montani(drumeţie montană, alpin-ism, schi în afara pârti-ilor), care organizează şiparticipă la activităţi turis-tice, sportive, culturale şide altă natură; AsociaţiaRangerilor din România(ARR)este o organizaţien e g u v e r n a m e n t a l ă ,înfiinţată în 1996, al căreiscop este conservarea şiutilizarea durabilă a capi-talului natural alRomâniei, în cadrul reţeleide arii protejate;

Managementul turismului

românesc între istorie şi

actualitate(III)

prof. Dan popescu

16. l.a. artă, mass-media şi industriecinematografică

MoTTo “Crezi că te înalţi lacer pe aripile frumo-sului, pe când se preapoate să nu fii decâtcufundat în aburiivătămători ai idealis-mului tău.”Marguerite Yourcenar

Aşa cum arătam în nu-merele anterioare, L.A.este unul dintre cele maiimportante centre cultur-ale ale lumii, fiind, todată,liderul mondial al produc-erii şi difuzării mijloacelorde divertisment şi mass-media (filme, programeTV, înregistrări muzicale,ziare, etc.).

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ULBS

continuare in pag. 2

Realităţi “in glissando”

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula, ULBS

Scenarii privind impactul sectorului

energetic în economiamondială

drd. ing. economistDragos Mircea radu,ulbs

continuare in pag. 5

studiul continuă în numărul următor

Kuweit

Astăzi, mai mult ca oricând,se constată o reducereireversibilă a potenţialului deresurse economice, de oricefel, ca rezultat al activităţiiumane. Atât studii acade-mice cât şi analize mai apli-cate au demonstrat faptul

că criteriile noastre de optimizare economică sunt incon-sistente cu dinamica naturală a resurselor de bază.Această observaţie fundamentală a fost coroborată deapariţia problemelor globale (mai exact spus, de glob-alizarea activităţilor economice), ceea ce a condus la nece-sitatea unei abordări pe termen lung sau pe termen foartelung (perpetuu) a modului, gradului, ritmului şi structurii încare sunt create, consumate şi recirculate resursele eco-nomice de orice fel.

PIB-ul verde sicreșterea

economică: constrângeri,provocări și

exigențe cu accentpe România

studente Mihaela BiancabalTeŞ şi Anamariabarbă-albă , ulbs

continuare in pag. 3 şi 6

continuare ^n pag. 4-5

Pe marele economistromân Ihor Lemnij (I.L.),preocupat de relațiiledintre economie șitehnică (inginerie), l-amcunoscut la București,cu ocazia lansării cărțiipe care o scrisesem încolaborare cu prof. univ.dr. Henry N. McCarl dela the Alabama Univer-sity in Birmingham,U.S.A., carte intitulată”Politica conservării en-ergiei”, OIDCM, SID-60,București, 1986.Lansarea cărții respec-tive a avut loc la Acade-mia de ȘtiințeSocial-Politice dinBucurești.

.In memoriam.Apusul unuia dintre

marii economisti români:

Ihor Lemnij

Prof. Univ. Dr. Gheorghe preda

continuare in pag. 8

O nouă conferinţăinternaţională acomunităţii TIC/ICT s-adesfăşurat la Geneva(Elveţia), în perioada25-29 mai 2015. The World Summit onthe Information Society/ WSIS Forumreprezintă cea maimare reuniune anuală

a specialiştilor, cercetătorilor şi pasionaţilor dindomeniul Tehnologiei informaţiei şi acomunicaţiilor, evenimentul fiind co-organizat decătre International Telecommunication Union(ITU), the United Nations Education, Scienceand Cultural Organization (UNESCO), the UnitedNations Development Programme (UNDP) şi theUnited Nations Conference on Trade and Devel-opment (UNCTD), bucurându-se totodată desusţinerea şi implicarea a numeroase alteagenţii, precum World Intellectual Property Or-ganization, the United Nations Department ofEconomic and Social Affairs, the Food and Agri-culture Organization, the International Labour Or-ganization...

„Innovating Together:

Enabling ICTs forSustainable

Development”

lect. univ. dr. DanAlexandru popescu ,ulbs

continuare in pag. 5

Cu puţin timp în urmă, la sfârşitul lunii mai(28-29), laUniversitatea din Bucureşti, Facultatea deAdministraţie şi Afaceri, s-a desfăşurat OlimpiadaNaţională a Economiştilor în formare, ediţia a 10-a,secţiunea Economie şi Dezvoltare Durabilă. În faţajuriului au fost prezentate 21 de lucrări, cu autoristudenţi de la ASE Bucureşti, UniversitateaBucureşti, Universitatea din Constanţa, Universitateade Vest din Timişoara, Universitatea din Suceava,Universitatea A.I. Cuza din Iaşi, Universitatea dinPiteşti, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, etc. -Facultăţile respective de Ştiinţe Economice. Cele 2studente sibiene, prin lucrarea lor, lucrarecoordonată de conf. univ. dr. Cristina Tănăsescu(lu-crare pe care o prezentăm în revistă) au obţinut“Menţiunea de onoare”. Fapt meritoriu cu atât maimult în condiţiile în care autoarele din Sibiu sunt înanul I, în vreme ce ceilalti participanţi proveneau cuprecădere din anul II şi cei mai mulţi din anul III.

geneva

los angeles2 VINERI 12 IUNIE 2015

urmare din pagina 1

Încă de la început trebuie săatrag atenţia că aici artele şicinemtografia constituie oadevărată industrie, atât cadotare tehnico-materială cât şiregie, scenaristică, actorie şi in-terpretare în megaspectacolece se prezintă fară întreruperepe durata întregii zile.

În studiourile a cărormărime depăşeşte cu multsuprafaţa şi volumul unui terende fotbal, sunt construcţii careimită la scara1la 1 sau 1:100,sediile politice şi administrativeale lumii (Casa Albă,ONU,etc.), edificii istorice(Col-isseum-ul, Acropoles, Colosuldin Rhodos, Cesar Pallace dinRoma, Cetatea Troia,etc) ,clădiri publice contemporane,precum şi locuri în care se pe-trec, “pe viu”, fenomene natu-rale semnificative şispectaculoase prin modul demanifestare sau consecinţe(despicarea apelor mării, ploi,viscole, uragane, tsunami,cutremure, inundaţii, etc) .

Actorii, precum și person-alul ce populează întreg arealuljoacă un rol foarte important înaducerea magiei la viață printr-o întreagă recuzită regizorală,tehnologie industrială,maşinării şi instalaţii diverse ,spectacole cu efecte specialede toate felurile.

Hollywood-ul a fost înte-meiat în anul 1857, a devenitmunicipalitate în 1903 şi s-aunit cu „Oraşul Îngerilor” în anul1910 pentru a-şi asigura osursă de apă constantă şip e r m a n e n t ă .

Faimosul însemn amplasatîn Parcul Griffith a fost ridicat înanul 1923 şi înfăţişa, iniţial, cu-vântul HOLLYWOODLAND.Acesta s-a deteriorat treptatpierzându-şi unele litere. Cam-era de Comerţ oferindu-sedispusă să îl repare, în anul1949, a pus condiţia eliminăriiultimelor patru litere. Astfel s-aurecondiţionat doar primelenouă şi a fost înregistrată camarcă, simplu HOLLYWOOD!... Ea nu poate fi utilizată fărăpermisiunea Camerei deComerţ a Hollywood-ului chiardacă, acest cuvânt este folositcolocvial cu sensul de „indus-trie cinematografică şi de tele-viziune din California de Sud”.Iar toată lumea ştie, de aseme-nea, că termenul este oderivaţie de la excepţionala co-munitate a cinematografiei...

Aici, în anul 1902, a fostdeschisă prima salăspecializată în proiecţiafilmelor, denumită „nikelodeon” sau „templul de cincicenţi”, după denumirea mon-edei cu care se plătea intrarea.Fac precizarea că până laapariţia acestei săli, proiecţiilese efectuau în corturi,prezentarea de spectacole cin-ematografice fiind considerate„de bâlci”.

Primul studio de film„Compania Nestor” a fost fon-dat de David Horsley, în anul1911 şi a turnat, doar într-unsingur an, peste cinsprezecef i l m e .

Universal Studios (Uni-versal Pictures) se numără, deasemenea printre cele maivechi studiouri americane de

film. Având sediul în „UniversalCity”, înconjurat de un imensparc de agrement, se consti-tuie, de asemenea, într-oprincipală şi permanentăatracţie turistică.

Universal Studios a fostfondat în anul 1912 de cătrevizionarul creator de filme CarlLaemmle, un emigrant germancare a visat să construiască olume a distracției în sudul Cali-forniei. Încă de la înființare el ainvitat publicul să priveascăcum sunt făcute filmele mute.Odată cu apariția filmelor cusonor, Laemmle a fost nevoitsă închidă studiourile,deoarece publicul era extremde gălăgios. Studiourile au fostredeschise în anul 1964, iarturul acestora cu trenulețulcontinuă până în zilele noastre,cu modificările de traseu cerutede filmări. Prin prezentarea se-cretelor din spatele scenei însectorul de Efecte Speciale, seîndeplineşte visul copiilor, și nunumai, de a întâlni personajullor animat favorit. MickeyMouse, spre exemplu, i-asăruta mâna soției mele în timpce vizitam mirajele studioului. Printre alte atracții ale Univer-sal Studios putem aminti: KingKong, creat de Peter Jackson,cea mai mare experiență 3Ddin lume; Revenge of theMummy, un traseu cu catapultecare proiectează vizitatorul cuo viteză de peste 65 de kilo-metri/oră, într-un decor în carehieroglifele egiptene de pepereți rostesc avertizăristrăvechi și la fiecare cotiturăefectele speciale fac să îțitremure inima; Jurasic Park, încare te „întâlnești” cu T-Rex,într-un decor pentru care s-aufolosit 1,5 milioane de galoanede apă (1 galon este 3,78 litri);Water World, o lume în care aiparte de sărituri cu jet-ski-ul,cascade periculoase, focuri șiexplozii masive sau asiști la unaccident de avion exact în fațata. Turul mai cuprinde și o zonăîn care trenulețul se zgâlțâie șiscârțâie din toate balamalele întimpul unui cutremur simulat de8, 3 grade în San Francisco.

Au urmat multe altele,între care amintesc:

-Studioul „Charlie Chap-lin”. Acesta fost construit înanul1917 şi a avut o serie deproprietari celebrii cara s-auperindat de-a lungul anilor,până în zilele noastre, când ul-timul proprietar The Jim Hen-son Company, este chiardeţinătoarea Show-ului Mup-pets... În anul 1969, Comitetulpentru Patrimoniu Cultural aloraşului L.A. a desemnat Stu-dioul monument istoric.-Dinseyland Park, aflat pe locultrei în lume, în cadrul parcurilorde distracție, este situat înAnaheim California și a avut înanul 2013 peste 16 milioane devizitatori (TEA, 2014). Parcul afost deschis pe 17 iulie 1955,când, viitorul președinte ameri-can Ronald Reagan a prezen-tat ceea ce avea să devină unadin cele mai populare și influ-ente teme ale parcului: „Nu aivăzut acest show? Aruncă oprivire!” Este singurul parc carea fost conceput și construit subdirecta supraveghere a lui WaltDisney. Parcul, întins pe cca.34 de hectare, cuprinde maimulte circuite tematice: Stradaprincipală, USA; Țara aventurii;

Zona de frontieră; Țara fan-teziei; Țara de mâine, etc. Aicipoți să vezi case bâtuite, să teplimbi cu Alice în țara minunilor,să vezi copacul lui Chip și Dale,să faci o plimbare cu submar-inul lui Nemo, să vezi orașul luiMickey Mouse, să te plimbi cuvaporul rățoiului Donald sau săfaci o croazieră pe Mississippicu vaporul lui Mark Twain. Deasemenea poţi să atingi pirațiidin Caraibe sau pirații lui TomSawyer, să o vezi pe Albă caZăpada sau pe FrumoasaAdormită, să participi la aven-turile din Indiana Jones sau săfaci o plimbare prin junglă. Deasemenea, ţi se oferă prilejul,unic, să fi părtaș al marilorevenimente din timpulpreședintelui Lincoln, Şi cât demulte alte lumi magice ți se punla dispoziţie şi pe care aproapecă le poţi atinge cu vârfuldegetelor ! Aproape, dar nuchiar de-adevăratelea…În anul 1980 a fost deschis șiteatrul Castelul lui Dracula careîn prezent este sediul unorspectacole cu efecte speciale.În afara studiourilor, Universala construit în 1993 CityWalk, oalee pietonală care oferă mod-ele pentru noi experiențe tem-atice de cumpărături sau deservirea mesei.La ora actuală studiouriledezvoltă noi teme, cum ar fi

lumea magică a lui Harry Pot-ter sau Super Silly Fun Land,și se construiesc noi hoteluri,noi intrări în parc, un „CentralPark”, precum și alte noia t r a c ț i i .În ceeace priveşte parteaeconomică şi financiară a in-dustriei cinematografice cîtevadate sunt edificatoare :-În anul 2013, Universal Stu-dios Hollywood a avut peste 6milioane de vizitatori, fiindclasat pe locul 17 în lume însectorul parcurilor de distracțieși pe locul 9 în cadrul parcurilornord-americane. În ceea ceprivește parcurile create deUniversal la nivel mondial,grupul este pe locul trei înlume, cu peste 36 de milioanede vizitatori (în 2013), dupăWalt Disney Attractions și Mer-lin Entertainments Group (TEA,2 0 1 4 ) .-Veniturile parcurilor Universaldin Hollywood și Orlando, tot înanul 2013, au fost de 2,2 mil-iarde de dolari, iar fluxul de nu-merar operațional (operatingcash-flow) a trecut de 1 miliard,în același an. (COMCAST,2 0 1 4 )-Și parcurile Disney au făcutprofituri uriașe, companiamamă Disney raportând unprofit de 6,1 miliarde de dolariîn anul 2013, din care 2,2 mil-iarde au fost realizate de către

parcurile de distracție (TheWalt Disney Company, 2013)-Conform statisticilor, parcurileau avut până în 2013 cel maimare număr de vizitatori dinlume, respectiv peste 650 demilioane de turiști care le-aucălcat pragul.

Poziţionarea geograficăde-a lungul „Geographic Pa-cific Rine Gateway şi stilul deviaţă, plin de energie şi vibraţiicolosale, marcat de speranţelerealizării depline şi absolute,fac din Los Angeles unul dintrecele mai cosmopolite locuri alelumii. Aici se materializeazătoate visele şi toate posibilităţiledevin cu adevărat POSIBILE!b i b l i o g r a f i eCOMCAST, (2014), COMCASTReports 4th Quarter and YearEnd 2013 Results,ht tp: / /www.cmcsa.com/re-l e a s e d e t a i l . c f m ? R e l e a -s e I D = 8 2 1 4 3 8Themed Entertainment Associ-ation (TEA), (2014), Global At-tractions Attendence Report,TEA PublisherUniversal Studios Hollywood,http://www.universalstudioshol-l y w o o d . c o m / ? v i e w = 3The Walt Disney Company,(2013), Fiscal Year 2013 An-nual Financial Report AndShareholder Letter

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ULBS

3VINERI 12 IUNIE 2015 pib-ul verde

urmare din pagina 1

1. introducere

Toate aceste caracteristici can-titative şi calitative au fost sub-sumate conceptului de creştere(dezvoltare) durabilă. Ca indicator de măsură anivelului de creștere economicăîntr-o țară se folosește Produsulintern brut (PIB) este indicatorulcare exprimă mărimea valoriiadăugate brute a bunurilor eco-nomice ajunse în ultimul stadiual circuitului economic, care aufost produse în interiorul țării decătre agenții economici auto-htoni și străini, într-o anumităperioadă de timp, de regulă, unan.Produsul intern brut măsoarădouă lucruri în acelaşi timp:venitul total din economie şicheltuielile totale pentru bunurişi servicii efectuate într-oeconomie.1

PIB-ul este suma cheltuielilorpentru consum a gospodăriilorprivate și a organizațiilor privatenon-profit, a cheltuielilor brutepentru investiții, a cheltuielilorstatului, a investițiilor în scopuldepozitării ca și câștigurile dinexport din care se scad cheltu-ielile pentru importuri.

PIB = consum + investiții + ex-porturi − importuri

Acest indicator nu ia în calculanumite elemente importantepentru societate (tradiţii, integri-tatea, curajul sau înţelepciuneaoamenilor etc.), dar măsoarăabilitatea acesteia de a obţinefactorii care, odată combinaţi,pot furniza o bază pentru pro-movarea altor valori.Unii experți au afirmat că PIB-ulnu este cel mai bun instrumentde măsurare al bogăției uneițări, deoarece acesta nucuprinde costurile efectelorcauzate de producțiaeconomică asupra mediuluiînconjurător, deși resursele nat-urale joacă un rol important prinfaptul că acestea pe de o partesunt neregenerabile, iar pe dealtă parte sunt consumate pânăla epuizare. PIB-ul, în viziuneaunor economiști, reprezintădoar o valoare contabilă aschimburilor economice real-izate pe parcursul unui an. Ast-fel, a apărut conceptul de PIBverde.

2. dezvoltarea durabilă –câteva trăsături distinctive

Consecințelor activitățilorumane asupra cadrului naturalau fost analizate sistematic șiriguros în cadrul raportului dinanul 1972 al Clubului de laRoma, intitulat ”Limitelecreșterii” (”Raportul Meadows”).Acest document sublinia faptulcă modelul de dezvoltare prac-ticat în acea perioadă nu poatefi susținut pe termen lung.

Dezvoltarea durabilă a fostdefinită ca fiind „o dezvoltarecare satisface nevoilegeneraţiei actuale fără a com-promite şansele viitoarelorgeneraţii de a-şi satisface pro-priile nevoi”.

Conceptul de dezvoltaredurabilă reprezintă rezultatulunei abordări integrate a facto-rilor politici şi decizionali, în careprotecţia mediului şi creşterea

economică pe termen lung suntconsiderate complementare şireciproc dependente.

La nivel global, satisfacereacererii crescânde de resursenaturale din partea sistemuluisocio-economic are o capaci-tate limitată și totodată produceefecte distructive în urmafolosirii acestora.

Ansamblul fenomenelor pro-duse în mediul înconjurător(precum: eroziune şideşertificare, poluarea solului,apei şi aerului, reducereasuprafeţei sistemelor forestieretropicale şi a zonelor umede,dar și dispariția unor specii deplante și animale și epuizareaaccelerată a resurselor naturaleneregenerablie) au condus la oserie de efecte negative care auafectat dezvoltarea socio-economică și calitatea vieții oa-menilor în anumite zone.

Conceptul de dezvoltaredurabilă are la bază stabilirea șimenținerea unui echilibru, petermen lung, între dezvoltareaeconomică și integritatea medi-ului natural, care să asigure ofuncționare a sistemului eco-nomic și natural. Așadar, con-ceptul de dezvoltare durabilă:- este un concept global (nelo-cal): dezvoltarea durabilă nuare sens decât pentru ansam-blul sistemului economic;- subordonează orice criteriu deoptimizare economică criteriuluide asigurare a continuităţii şipermanenţei procesului(activităţii sistemului) economicanalizat;2

- continuitatea şi permanenţaprocesului economic au, în gen-eral, conotaţiiintergeneraţionale şitransgeneraţionale; în oricecaz, dezvoltarea durabilă are învedere un termen lung şi, celmai adesea, unul foarte lung(un orizont perpetuu);- conceptele de dezvoltare(creştere) durabilă trimit, în modinevitabil, la conotaţii eticeprivind procesul economic. Înacest sens, dezvoltarea(creşterea) durabilă este (va fi)un rezultat cultural, maidegrabă, decât unul pur tehnicsau de optimizare operaţională.

Creșterea economică verde –condiție sine-qua-non pentrudezvoltarea durabilă

Creșterea economicăreprezintă procesul prin care

sunt sporite rezultatele eco-nomice, la nivel macroeco-nomic, determinate în urmacombinării raționale și eficientea factorilor de producție, carese concretizează prin creștereaPNB și venitului național atât peansamblu, cât și pe locuitor.Aceasta se exprimă prin ritmulde creștere a indicatorilormacroeconomici (PIB, PNB șiVN). În mod frecvent variațiaacestor indicatori este corelatăcu evoluția demografică.Creșterea economică este unproces complex care vizeazăsistemul economic în ansamblulși dinamica lui. Prin conținutulei, înseamnă o evoluție pozitivă,ascendentă a economieinaționale, fără a excludeoscilațiile conjuncturale și chiaranumite regresii temporale.Factorii care determinăcreșterea economică suntclasificați în două categorii: fac-tori cu acțiune directă și factoricu acțiune indirectă. Printre fac-torii cu acțiune directe senumără și: factorul uman, pro-cesul tehnic și tehnologic șiresursele naturale, iar în cate-goria factorilor cu acțiuneindirectă se regăsesc: politicafinanciară, monetară, fiscală,cheltuielile de cercetare-dez-voltare și migrația forței demuncă.Creșterea economică se îm-parte în două tipuri: extensivă șiintensivă. Cea extensivă pre-supune creșterea cantitativă afactorilor de producție utilizați,iar cea intensivă presupunecreșterea eficienței utilizăriiacestora. De asemenea,creșterea economică poate fi:zero sau negativă. Creștereaeconomică zero reprezintăsituația în care rezultatele eco-nomice absolute și populațiatotală sporesc în același timp,încât nivelul rezultatelor pelocuitor rămâne constant.Creșterea economică negativăevidențiază acea situație încare rezultatele macroeconom-ice pe locuitor au tendință descădere, menținându-se totușisub control o serie de corelațiifundamentale de echilibru.Fenomenul de epuizare aresurselor naturale, deteliorareamediului natural, crizele eco-nomice și financiare repetatesunt efecte ale accentuări prob-lemelor globale, astfel a fost in-trodus un nou concept decreștere economică verde,

având ca scop îmbunătățireabunăstării și reducereainegalităților umane pe termenlung.Creşterea economică este în-totdeauna un proces de schim-bare structurală, un fapt careeste evidenţiat prin schimbărisemnificative în modelele deproducţie şi consum. Astfel, pe-rioada de tranziţie la economiaverde, în acest sens, poate ficaracterizată ca o nouărevoluţie tehnologică şiindustrială. Politicile verzi potduce la o importantă realocarea resurselor în cadrul sec-toarelor generale aleeconomiei. Abordareaexternalităţilor de mediu şi facil-itarea apariţiei de noi tehnologiieste de natură să conducă ladezvoltarea unor noi pieţe şi de-clinul altora, conducând lasporirea producţiei şi realo-carea de locuri de muncă încadrul industriilor. O strategie de investiţii îneconomia verde va determina ocreştere economică mai lentăpe termen mediu şi scurt, iar petermen lung o creştereeconomică mai rapidă. Modali-tatea prin care se poate realizatranziția spre o economie verdepresupune o creşteresubstanţială a investiţiilor însectoarele economice care con-tribuie la sporirea capitaluluinatural al pământului şi reducdeficitele ecologice şi riscurilede mediu. Astfel încât acesteinvestiţii să poată oferi mecan-isme de finanţare pentru recon-figurarea întreprinderilor,infrastructură şi instituţii, pre-cum şi adoptarea comporta-mentelor de producţie şiconsum durabil.Efectele acestor investiții seobservă prin creșterea ponderiisectoarelor verzi din cadrul PIB,„green-jobs”, scădereaintensităţii energetice, deşeurişi poluare reduse, precum şiscăderea gazelor cu efect deseră în mod semnificativ.Totodată, în plan social, con-duce la reducerea sărăciei per-sistente prin crearea de noilocuri de muncă, precum şiîmbunătăţirea accesului lafluxul de bunuri şi servicii eco-sistemice aflate în partea de josa piramidei economice. Toateacestea se manifestă mai put-ernic în cazul agriculturii,deoarece prin implementareatehnologiilor verzi acestea vor

îmbunătăți productivitateaagricolă a micilor fermieri dinmediul rural.Creșterea economică dintr-oțară conduce, uneori, la dez-voltarea economică a acesteia.Însă creșterea economicăverde va fi condiția sine-qua-non pentru asigurareadezvoltării durabile a unei țări.

3. produsul intern brut verde

Produsul intern brut verde esteun indicator de creștereeconomică ce cuantifică șimăsoară costurile în expresiemonetară ale daunelor adusemediului cauzate de creștereaeconomică a unei țări.PIB-ul verde este o abordarebiofizică ce include resurselenaturale, cum ar fi: mineralele,combustibilii fosili, pădurile șiapa potabilă. Acesta acordă ovaloare capitalului natural șimăsoară impactul economic alresurselor epuizate îneconomie.PIB-ul ia în calcul tot ceea ce secumpără și se vinde într-oeconomie, iar PIB-ul verde pelângă acestea, ia în considerareși tipurile de costuri ce derivădin producerea și utilizareaacestor bunuri și servicii, fiindsuportate de mediulînconjurător.Încă din anii 1960, poluareamediului și distrugerile ecolog-ice la nivel global au devenit unmare obstacol în dezvoltareadurabilă urbană. De atunci oa-menii au considerat că eranecesară valorificareapotențialului natural, din acestmotiv au creat PIB-ul verde,care a fost integrat într-un sis-tem contabil. Conceptul de PIBverde a apărut în jurul anului1970, în Statele Unite, dar abiala jumătatea anului 1990 a în-ceput să câștige teren. Acestas-a confruntat cu opozițiaputernică din partea industrieicare considera că ar puteaavea un impact negativ în de-terminarea creșterii economice.Un alt motiv care subliniazăimportanța PIB-ului verde estereprezentat de dorințaecologiștilor de a urmăriiresursele naturale de-a lungultimpului, în scopul de a deter-mina guvernele să fie respons-abile, dar și pentru a puteacompara condițiile de mediu aleunei țări cu ale alteia.

roma, oraşul etern, sediul a ceea ce numim “clubul de la roma”

continuare în pagina 6

studente Mihaela BiancabalTeŞ şi Anamariabarbă-albă , ulbs

visul şi realitatea păcii VINERI 12 IUNIE 20154

urmare din pagina 1

Că nu războiul trebuie să fie in-tervalul dintre două păci, că nupacea trebuie să fie intervalul din-tre două războaie, ci pacea tre-buie să urmeze păcii și săprefigureze tot pace.

Liga Națiunilor, de după 1920,ca expresie a solidarității umanefață de pace, a eșuat lamentabilmai ales în fața unor pretenții șiținte germane. Pe urmă, pe unplan mai larg, OrganizațiaNațiunilor Unite (ONU) pornită dininițiative respirative, generoase,pașnice, și-a demonstrat în timpși își demonstrează și mai multastăzi neputința – sau slabaputință – în fața „Dreptului Forței”,a unor scopuri penibile și a unorținte belicoase hibride dar carepot crește mari și care au mers șimerg împotriva imensei majorităția umanității care vrea pace, careprețuiește pacea, care își leagăsperanțele de ea. Doar naivii aucrezut, însă, o lungă perioadă detimp, că pacea putea, poate și vaputea fi stabilită în mod durabil.Nu a fost și nu este așa. S-a văditși se vădește că pacea – amplelecurente pentru pace – au fost,sunt, vor fi aproape un vis. Dinfericire, ne rămâne însă săconstatăm că construcția păcii,mai mult ca oricând, astăzi,poate, trebuie să fie un program.Să transformăm dar acest„poate”, cu îndoielile lui inerente,într-o putință reală. Nu este delocușor, dar poate fi posibil...

... Războiul, cum spuneam,încă din preantichitate a „umplut”toate secolele, ca mijloc de dis-trugere reciprocă. Ca acel mijloccare a făcut să deverseze cimi-tirele și locurile de un fel sau altulde odihnă veșnică. Care a umplutlumea de văduve și orfani. Carea epuizat și a distrus moștenirileși a făcut să moară frații înaceeași bătălie. Care a adus, fi-nalmente, și pe un plan esențial,doar ruină, mizerie, boli, speranțespulberate. O fatalitate? Mulți auinvocat-o dar și mulți, poate la felde mulți, poate mai mulți, chiardacă unii nu foarte vocali, au re-fuzat-o. Uneori „pacifismul” afăcut piază rea, a fost apreciat caun apanajiu al mediocrităților, învreme ce războiul, promovarealui nășteau străluciri și inteligențe.Dar și hărnicia nemaiîntâlnită a„Doamnei cu coasa”. Printrepacifiști, nu de mult, l-am amintitși analizat pe Jean Jaurès,această imensă și complexă per-sonalitate (vezi „Jean Jaurès,apostolul păcii”, „Transilvania”,nr.7/2014). Vom încerca acum

câteva considerații privind paceaca un mare vis, mai bine spus cao mare speranță a secolului euro-pean – si nu doar european –XIX. Un vis, o speranță spulber-ate însă dramatic în secolul XX.Am luat mai multe detalii în acestcadru alăturându-le celor alenoastre, din studiul profesoruluiChristophe Prochasson, apărut înmai acest an în revista „l′Histoire”,alături de mai multe articole con-sacrate păcii și grupate sub titlulemblematic „Les Pacifistes.Jusqu′ou aller pour éviter laguerre?”. Totodată, ne vom întâlnicu cei pe care i-am analizat, tot nucu puțin timp în urmă, respectivîntemeietorii doctrinei solidaris-mului economic, Frédéric Passy,Charles Gide și Leon Bourgeois(vezi Frédéric Passy, CharlesGide, Leon Bourgeois, „Solidari-tatea economică” în DanPopescu, „Amurgul lumilor para-lele”, Edit. Continent, Sibiu-București, 2011, pp.112-122 și„Liberalisme et solidarité. CharlesGide dans l′actualité”, „Transilva-nia”, nr. 8/2014; vezi și „Economiasolidară și socială de piață. Actu-alitatea lui Leon Bourgeois șiCharles Gide”, lb. Engleză,oct.2014, Elsevier).

... Așadar, secolul XIX. După„Secolul luminilor” – cel de-alXVIII-lea – l-am putea privi ca„Secolul luminat”. Dintr-un anumepunct de vedere, el nu a începutîn 1800 sau 1801 – atunci cândEuropa, mai ales, dar nu doar, eradominată de personalitatea atâtde puternică și impetuoasă amarelui Napoleon Bonaparte.Erau ani în care se continua,practic, secolul XVIII. Cu oasemenea experiență și cu Con-gresul de la Viena încercând săresusciteze din cenușă o lumepenibilă ce nu mai putea firesuscitată, putem spune că sec-olul XIX a început în 1815. Într-omăsură și la nivelul unei minoritățiintelectuale „debordând de opti-mism raționalist, convinsă că pro-gresul rațiunii va putea asiguraîntr-o zi viitoare paceauniversală”, a fost un veac relativpacifist, terminat, cred eu, nu în1900, ci în 1914, în preajmaPrimului război Mondial. Estedrept, generațiile războaielor dedinainte dispăruseră. Iar noilegenerații, știau destul de puțin de-spre dramele teribile alerăzboiului, având, totuși, pentrupace „o atenție distantă șideturnată de către preocupărilecotidiene”. Așa s-a nutrit sevaunor conflicte importante, în1870, și s-a prefigurat marele cat-aclism din 1914 – 1918...

Este cert, în opinia mea, călumea era nepregătită, cu o ca-pacitate de recepție redusă, pen-

tru a îmbrățișa corespunzător, efi-cient, pateticul mesaj în favoareapăcii al marelui scriitor și cărturarfrancez Victor Hugo care, la Con-gresul Păcii din 21 august 1849,spunea: „Va veni o zi în care ghi-ulelele și obuzele vor fi înlocuitede către voturi, de către sufragiuluniversal al popoarelor, de cătrevenerabilul arbitraj al unui mareSenat suveran care va fi pentruEuropa ceea ce Parlamentul estepentru Anglia, ceea ce Dieta estepentru Germania și ceea ceAdunarea legislativă este pentruFranța. O zi va veni în care vomarăta un tun doar în muzee, așacum arătăm astăzi un instrumentde tortură, mirându-ne că așaceva a putut exista. O zi va veni încare vom vedea aceste douăgrupuri imense, Statele Unite aleAmericii și Statele Unite ale Eu-ropei, așezate față în față,ținându-se de mână pe deasupramărilor, schimbând produsele lor,comerțul lor, industriile lor, artelelor, geniile lor”. Splendidă prefig-urare a unor realizări și intenții alelumii noastre de astăzi în dorințaei, încă prea puțin împlinită – cre-dem – de a fi pace. Faţă de ceeace Napoleon, cu un scop totușigeneros, promova finalmente,„Liberté, Egalité, Fraternité” şidorise s-o facă pe calea armelorși sub hegemonia Franței, de faptnu un proiect mondial, referindu-se mai ales la Statele Unite aleEuropei, Victor Hugo a vrut, multmai larg, pace și înțelegere pecalea rațiunii, a toleranței, aînțelepciunii, și fără hegemoniacuiva. Dar să revenim.... După 1815, tot mai mulțisavanți, filozofi, scriitori și artiștitraversau regulat frontierele Eu-ropei, raliindu-se astfel și părți din„Noua Lume”. Comunicare, dar șiîntâlniri, dezbateri, înțelegeri. În adoua jumătate a secolului XIX,-şipe fondul unor mari paşi înainte

pentru revoluţia industrială-numărul Congreselor științifice s-a amplificat, se organizează maimulte Expoziții universale, estepromovat idealul umanității, toateacestea fiind purtătoare ale păcii.În Anglia, încă din 1866,funcționează „London Peace So-ciety”, iar în Europa continentală,cu ocazia Expoziției Universalede la Paris, din 1889, va avea locprimul Congres Universal al păciiși prima Conferințăinterparlamentară... Oricum, pro-movându-se mai ales principii ju-ridice, pacea nu prea era asociatăr e v o l u ț i i l o r . . .

... În Franța, cum scrieChristophe Prochasson, sunt anii1860 și după, ani care vor vedeaoameni, rețele și instituții organi-zate pentru a apăra vechea ideea păcii, chiar dincolo de „iluziilelirice”. O bună perioadă va fi juris-tul liberal Frédéric Passy cel ce seva manifesta astfel. Fondator, în1867, al „Ligii Internaționale Per-manente a Păcii”, pe urmă al„Societății franceze pentru arbi-trajul între națiuni”, primind, apoi,în 1901, Premiul Nobel pentrupace – în același timp cuelvețianul Henri Dunant, fonda-torul Crucii Roșii, idee coagulatăde către marele număr de răniți,de suferinzi în urma bătăliei de laSolverino, în 1859 – Passy arămas și va rămâne un numemare și nu doar de inițiator. Totmai mult ideea păcii va fi asociatăcelei a Republicii, dar și antimili-tarismului socialist de tipul celuipromovat de Gustave Hervé.Oricum, „Nu” războiului și „Da”păcii, mai ales prin forța Dreptu-lui, ceea ce solicita cu precădereeducație, o educație fondată pefraternitatea popoarelor și uceni-cia unor limbi, printre care es-peranto. Evident, rolul comunicăriigenerale. Desigur, se milita,printre altele, nu avea cum altfel,și împotriva abuzurilor colonialis-mului. Și pentru o economie deprofit, dar solidară și socială, lanivelul țărilor, dar și în lume,condiție esențială a unei păcidurabile. Se vor ilustra temeinicastfel, pe lângă Frédéric Passy,de care am aminitit, iată, CharlesGide, Leon Bourgeois și, desigur,marele apostol al păcii, tribunulJean Jaurès. Exista și o foartevaloroasă Școală germană înacest cadru, cu Kant, cel cu „paci-fismul rațional”, dar și cu adepțistrăluciți ai cooperatismului,printre care, esențial, W. Raif-faisen, despre care, cred, doar euam scris mai larg în România.Ne-am mai referit astfel și ne vommai referi cu un alt prilej.

... Rămânând pe „dominantafranceză”, Charles Gide se va re-marca inițial ca un promotor și el

al cooperatismului, al asociațiilorcooperatiste. Convins cărăzboaiele sunt provocate, lasuprafață sau în profunzime, maiales de rivalități economice, Gideconsidera cooperativele, bazatepe înțelegeri, regulamente și ar-monie, ca un posibil instrumenteficace de pacificare asocietăților. Desigur că se cereau– erau strict necesare astfel –rezolvări din punct de vedere aldreptului internațional. Iar un pasînainte în acest cadru l-aureprezentat – ne referim în con-tinuare la Franța – Ligaînvățământului, Liga drepturiloromului, Lojile masonice sauSocietățile de gândire liberă ceîncepuseră să se înmulțească.Iată, de exemplu, un Congres dinseptembrie 1905, al asociaților de„Liberă gândire” va vota o„Moțiune a păcii”, mai ales dinperspectiva dreptului, solicitându-se promovarea unui arbitrajinternațional în condițiile în careeducația oamenilor erafundamentată mai ales pe ideeafraternității popoarelor și nu pedominarea unor țări de către al-tele. Invocarea economiei soli-dare și sociale care nu excludeaprofitul, dimpotrivă, se realiza cuo pregnantă creștere...

Așadar, educația și economia,resursele economice, gestiunealor potrivită, iată doi factoriesențiali pentru pace. Este untablou în care s-a ilustrathotărâtor Leon Bourgeois. Paci-fismul său era, practic, un ecou aldoctrinei sale a solidarismuluieconomic. Desigur, Bourgeois, decâteva ori ministru și chiarpreședinte al Consiliului deMiniștri, în mai multe ConferințeInternaționale la Haga susținea„avertismentele prealabilenonechivoce înainte dedeclanșarea oricăror ostilități”,interdicția de a utiliza minele ma-rine, etc., dar ideea de bază era„solidarismul economic”. Spuneaîn acest sens L. Bourgeois: dinaceeași perspectivă din care indi-vizii sunt solidari unii cu alții, dinaceeași perspectivă din care indi-vizii sunt moștenitori ai predece-sorilor lor și legați decontemporanii lor fără de care nuvor putea beneficia de bunurilecumulate oferite de către soci-etate, națiunile depind, deasemenea, unele de altele. Iată,dar, că solidaritatea nu este doaro afacere națională, cideclanșează, activează relațiileinternaționale, solicită înțelegereaîntre state. Tocmai afirmând ast-fel, Leon Bourgeois, devenit în1920 primul președinte al LigiiNațiunilor, va primi premiul Nobelpentru pace. Pentru economie, înacel timp, nu se acorda.

Prof. Dan popescu

delegaţi români la conferinta de pace de la paris

Mai 1945, delegatia germană semnând capitularea

VINERI 12 IUNIE 2015 5visul şi realitatea păcii turism conferinţă

urmare din pagina 4

... Socialiștii vor lega războiul,cu precădere, de sistemul cap-italist, în 1889 o astfel de tezăfiind clar declarată: „... războiul,produs fatal al condițiilor eco-nomice actuale, nu va dispăreadefinitiv decât odată cudispariția însăși a ordinii capi-taliste, cu emanciparea munciiși triumful internațional al so-cialismului”. Marele Jean Jau-rès se va personaliza, însă, în

acest peisaj aproape incon-turnabil, cu siguranță exagerat,relavând în apărarea păciiconcepții mai temperate, și re-cunoscând, în acțiune, elitelorpolitice un rol deloc neglijabil înlupta împotriva riscurilorrăzboiului. Profesor universitarde elită, intelectual de marcă,nu prea avea cum să fie stric-tamente intransigent, afir-mându-i, dar, chiarcapitalismului „o poartădeschisă pe unde pot să treacăafacerile dar pe unde trebuie,de asemenea, să treacăpacea”. Afirma, totodată, în

sprijinul păcii, însemnătatea„independenței și a integritățiinațiunilor”. Mai trebuie spus căJaurès, tribunul păcii, negarăzboaiele de cuceriri, și nu pecele în care oamenii își apărauindependența, ființan a ț i o n a l ă . . .Sunt câteva cuvinte astfel alelui Jean Jaurès careimpresionează – și cu atât maimult astăzi – în mod deosebit:„Nu este vorba deloc sădezonorăm războiul pentru tre-cut. El a constituit o parte amarii acțiuni umane, iar omul l-a înnobilat prin gândire și curaj,

prin eroismul exaltat, prin mag-nanimitatea disprețului în fațamorții. Războiul a fost, fărăîndoială și mult timp, în haosullumii dezordonate și plină deinstincte brutale, singurul mi-jloc de a rezolva conflicte. El afost totodată, forța dură carereferindu-se la triburi, popoare,rase, a amestecat elementeleumane și a pregătit grupări maivaste. Dar va veni o zi – și cutoții înțelegem că ea esteaproape – în care umanitateasă fie destul de organizată,destul de stăpână pe ea însăși,pentru a putea rezolva prin

rațiune, negocieri și drept con-flictele grupurilor sale și aleforțelor sale. Iar războiul, de-testabil și mare atâta vreme câta fost necesar, se vădeșteatroce și scelerat când începesă pară inutil”. Ce cuvinte pro-funde ale lui Jean Jaurès,spuse în 1903, reflectând im-perative și de peste 120 de animai târziu, imperative ale tim-pului nostru. Este un exemplusemnificativ de ceea ceînseamnă să fi vizionar chiardacă Jaurès a plătit pentrugândirea lui profundă șiînțeleaptă cu prețul vieții...

Prof. Dan popescu

urmare din pagina 1

Asociaţia Naţionala aStaţiunilor Turistice din Româ-nia; Asociaţia Naţională aGhizilor de Turism din Româ-nia, Asociaţia Naţională a Sal-vatorilor Montani din România,Asociaţia Naţională a GhizilorMontani; Asociaţia Naţională aOrganizatorilor Profesioniști deConferinţe și Expoziţii;Federaţia Industriei Hotelieredin România – FIHR a luatființă în martie 1990 a luat fiinţăca Asociaţia Hotelierilor dinRomânia – AHR, iar din martie1996, aceasta şi-a schimbatdenumirea în Federaţia Indus-triei Hoteliere din România –FIHR, fiind o asociaţie profe-sional-patronală non-profit, cuscopul de a deveni „vocea“reprezentativă a industrieiospitalităţii din România –hoteluri şi restaurante;Federația Managerilor din Tur-ism a fost fondată în 1992 ;Organizaţia Patronală a Turis-mului Balnear din România –OPTBR a fost înfiinţată în1993; ONG-uri cu acţiunelocală - la nivel de arieprotejată (Asociaţia Kogayon,Asociaţia Grupul Ecologic deColaborare Nera, Asociaţiapentru Dezvoltare DurabilăFocul Viu etc.), la niveljudeţean (Fundaţia EcoTopOradea, Clubul de Ecologie şiTurism Montan Albamont etc.),la nivel de zonă etnofolclorică(Asociaţia DepresiuneaHorezu, Fundaţia ADEPT,Asociaţia pentru ConservareaDiversităţii Biologice etc.,Asociaţia Judeţeană de TurismSibiu, Ecotour Sibiu); ONG-uricu acţiune extinsă la nivel

naţional (Asociaţia Grupul Mil-vus, Clubul de CicloturismNapoca, Asociaţia Ecologie-Sport-Turism etc.); ONG-uriafiliate unor organismeinternaţionale (Pro Natura, clubafiliat UNESCO şi membru alUniunii Internaţionale de Con-servare a Naturii – IUCN,Fundaţia pentru Parteneriate t c . ) .Activitatea turistică este în modcert mai tânără decât conduc-erea, însă în mod sigur ambeleau evoluat de la empirism cătresfera concretului, de la ostructură clasică către unamodernă. Dacă tipul manage-rial clasic era descriptiv, con-servator, rigid, imperativ șifragmentar, autarhic, cel mod-ern a trecut la profesionalizaredevenind anticipativ,m e t o d o l o g i c o - a p l i c a t i v,inovațional și motivațional, in-formatizat, sistemic și partici-pativ. Bunele rezultateeconomice se obţin numaiprintr-o judicioasă organizareşi gestiune a activităţilor, motivpentru care, firesc, a fost mar-cat şi comportamentul celorcare exercită actul de conduc-ere, realizându-se cu timpultrecerea de la amatorism laprofesionalism. Deşi manageriidin industria turismului nu suntunanimi în clasificareatrăsăturilor ospitalităţii, majori-tatea sunt de acord că succe-sul unui manager este dat detrăsături precum un ridicatstandard al eticii șiresponsabilităţii; priceperea îndetensionarea și soluționareacrizelor; capacitatea de tratareîn mod efectiv a conflictului;posibilitatea de a fi vizionar,dar mai ales capacitatea de atransforma viziunile în realitate;aptitudinea de a-i motiva pealţii, promovarea unei atitudini

p o z i t i v e .La fel ca în alte activități

economice, şi în turism cali-tatea procesului de manage-ment, comensurat prinrezultatele economice aleorganizaţiei, depinde de cali-tatea managerilor. Tipologia,caracteristicile managementu-lui şi tendinţele ce seînregistrează în turismul internsunt publicate în rapoartele an-uale ale Asociației Naționale deTurism (ANT). Necesitatea unei dezvoltăridurabile conform StrategieiNaţionale pentru DezvoltareDurabilă 2013-2020-2030porneşte de la constatarea că,la sfârşitul primilor 14 ani aisecolului XXI, după o tranziţieprelungită şi traumatizantă lademocraţia pluralistă şi econo-mia de piaţă, România mai arede recuperat decalaje consid-erabile faţă de celelalte statemembre ale Uniunii Europene,simultan cu însuşirea şitranspunerea în practică a prin-cipiilor şi practicilor dezvoltăriidurabile în contextulg l o b a l i z ă r i i .Transpunerea conceptului dedezvoltare sustenabilă încadrul afacerilor din turismprezintă unele particularităţimajore, reieşite din formele şitipurile de afaceri care seregăsesc în această sferă deactivitate, cât şi din diferiteleinfluenţe ale acţiunilor com-paniilor asupra mediului ambi-ental. Multe companii desucces din domeniul turismuluiau atins niveluri competitiveprin dezvoltarea strategiilorreferitoare la dezvoltarearelaţiilor strânse cu clienţii, amodurilor de motivare şi deter-minare a productivităţiiangajaţilor şi, bineînţeles,dorinţa incontestabilă de a ex-

c e l a . Strategia de dezvoltare a turis-mului la nivel regional propuneo abordare nouă și inovativă aideii de valorificare apotențialului turistic din fiecareregiune, respectiv pune în val-oare beneficiile și avantajele cepot fi obținute printr-o viziuneintegrată a dezvoltării turismu-lui la nivelul regiunii, careexprimă valoarea adăugată cepoate rezulta și din pro-movarea conexiunilor ce se potcrea între diferite puncte deatracție localizate pe întreg ter-itoriul regiunii. Astfel, aceastăprioritate este o componentăfundamentală ce va asiguradezvoltarea turistică a regiu-nilor pentru intervalul 2014-2 0 2 0 .Într-o epocă în care consuma-torii de turism sunt din ce în cemai experimentați şiconcurenţa din ce în ce maistrânsă, lupta oricărei ţări pen-tru a se poziționa ca unaatractivă din punct de vedere

turistic este complexă.Pentru a ieşi învingătoare dinaceastă cursă, România tre-buie să ţină cont deconștientizarea problemelor pecare le întâmpină turismul nos-tru şi de un mai bun manage-ment al lui, atât din parteaautorităţilor locale şi naționalecât şi a mediului privat. Fiecaredecizie strategică ce vizeazădezvoltarea turistică trebuie săfie planificată la nivel macro(social, cultural, de mediu şieconomic), deoarececonsecinţele pot fi pe cat debenefice pe termen scurt, peatât de devastatoare pe termenl u n g .Turismul românesc va trebuisă-şi urmeze propriul drum,ţinând seama de experienţelepozitive ale altor ţări, dar și departicularitățile specificromânești, fără pierdereaidentității naționale, pentru cănu există un model de dez-voltare universal valabil.

conf. univ. dr. Virgil niculaulbs

urmare din pagina 1

the International Trade Centre,the United Nations Office onDrugs and Crime, the UnitedNations Environment Pro-gramme, the Universal PostalUnion, the World Meteorologi-cal Organization, the WorldHealth Organization, the WorldFood Programme, United Na-tions Women and the UnitedNations Regional Commis-s i o n s . Universitatea „Lucian Blaga” aparticipat la aceastăimportantă manifestareştiinţifică, organizată sub egidaNaţiunilor Unite, prin d-nul lec-tor dr. Dan-Alexandru Popescu(departamentul de Relaţiiinternaţionale, ştiinţe politice şistudii de securitate, coordona-

tor al Centrului de docu-mentare europeană şipreşedinte fondator alAsociaţiei europeneSIBIU2020, cu sediul la Brux-elles), invitat ca speaker încadrul secţiunii: ISIDIS (INI-TIATIVE FOR SOCIAL INNO-VATION & DEVELOPMENT).ICT led by Social Innovationand Development must pavethe way for a common futurewhere dignity, responsibility,equal rights and justice are val-ues shared by all in a world ofpeace and solidarity.

L i n k - u r i : WSIS Forum 2015 -https://www.itu.int/net4/wsis/foru m / 2 0 1 5 /Secţiunea ISIDIS -https://www.itu.int/net4/wsis/forum/2015/Agenda/Session/232 Contact e-mail:dalex.popescu@gmail.com

lect. univ. dr. Dan Alexandrupopescu, ulbs

TiMiŞoara

urmare din pagina 5

Potrivit sistemului contabildiferit, PIB-ul verde a fostîmpărțit în două categorii. Primacategorie presupune diferențadintre PIB şi costul poluăriimediului înconjurător şiepuizarea resurselor, dar nu iaîn calcul şi valoareadeterminată de serviciile eco-sistemului natural. A doua cate-gorie realizează o comparațieîntre valoarea serviciilor ecosis-temului global şi ProdusulNațional Brut la nivel global. Deasemenea, creează o nouăidee despre contabilizarea PIB-ului, care presupune includereavalorii serviciilor create prin uti-lizarea resurselor naturale însistemul economic tradițional. În S.U.A. conceptul de ”PIBverde” a fost introdus odată cupublicarea cărții ” Beyond GDP:National Accounting in the Ageof Resource Depletion” (Dincolode PIB: contabilitatea naționalăîn epoca epuizării resurselor)scrisă de inginerul Matt Heun,economistul Becky Haney pro-fesori la Universitatea Calvin,împreună cu inginerul de mediuși profesorul de științe ale na-turii la Universitatea Clemson,Michael Carbajales-Dale.Aceasta face referire la abor-darea biofizică a economiei.Abordarea biofizică estecunoscută sub denumirea de”PIB verde”, cu tot ceea cecuprinde acest concept.Economistul Haney a afirmat căBiroului de Analiză Economicăal S.U.A. i-a fost atribută dez-voltarea în ceea ce priveștePIB-ul verde, dar, încă dupăprimul raport publicat rezultatuleforturilor depuse s-a con-cretizat prin pierderi de fonduri,iar organizația a fost obligatăsă-și continue orice activitatelegată de contabilizarea PIB-ului verde. Atât Haney, cât și Heun, auspecificat că afacerile ameri-cane se află în dezavantajatunci când e nevoie să adoptevreo decizie în conceperea unuinou produs, fără a lua în calculPIB-ul verde.În China, conducerea a adoptatconceptul de ”greenization” (în-verzire) pentru prima dată, îndata de 24 martie 2004,așezându-l alături de cele patruscopuri principale: industri-alizare, urbanizare, informati-zare și modernizareaagriculturii. Potrvit primelorinformații cu privire la nivelul în-registrat de PIB-ul verde,pierderile economice cauzatede poluare în 2004 au fost esti-mate la 82.5 mil dolari (511.8mil yuan), reprezentând 3.5%din PIB-ul țării. Hotărârea Chinei de a reintro-duce acest concept în 2015 sebazează pe nevoia urgentă dea proteja mediul înconjurătorafectat de serioase forme depoluare ale aerului în ultimii ani.La sfârșitul acestui an va fi sta-bilit un sistem de aplicație alPIB-ului verde cu specificațiitehnice detaliate pentru noul in-dice. Orașele pilot vor adoptaconceptul de PIB verde în 2016și 2017 pentru a testac e r c e t ă r i l e .

4. produsul intern brut verdeși creșterea economică în

r o m â n i a

România este o țară în curs dedezvoltare care deși a trecutprintr-o criză financiară globalăîn perioada 2008-2009 a reușitsă se redreseze rapid din punctde vedere economic și finan-ciar. Acest lucru a fost posibil înurma impunerii unor măsuri,care erau necesare, în maimulte domenii precum:sănătate, educație, sector fi-nanciar, asigurări sociale,administrație publică. Activitatea economicã a crescutîn 2013 la aproximativ 3,5%, iarcreșterea pentru 2014 a fostprognozatã sã atingã 2,8%, pemãsurã ce exporturile au con-tinuat sã creascã, iar cerereade consum și investițiile și-aur e v e n i t .Economia a făcut anul trecut unsalt de 2,9%, ascensiunea PIBfiind susţinută atât de cerereaexternă, cât şi de revenireacererii interne. Pentru 2015,estimările indică un avans aleconomiei de peste 2%, darsub 3%, economiştii sus¬ţinândnecesitatea stimulăriii n v e s t i ţ i ¬ i l o r .Am efectuat un grafic privindevoluția Produsului Intern Brutîn România pe perioada a 23ani (Fig. 1.), preluând datele depe site-ul Băncii Mondiale, ast-fel am constatat că valoareaacestuia până în anul 2002 a în-registrat ușoare oscilații, ur-mând ca începând cu anul2003 să înregistreze o creșterebruscă până în anul 2008. Anul2008 a reprezentat momentulde vârf a valorii acestui indica-tor, însă a fost și începutul crizeifinanciare la nivel global, careși-a pus amprenta înregistrândo scădere bruscă într-un inter-val de timp scurt. După anul2010 acesta a început săcrească și continuă să oscilezede la un an la altul.

Fig. 1. Produsul Intern Brut alRomâniei, 1990-2013(Sursa datelor: The WorldB a n k )

Provocările legate demenţinerea creşterii includnesiguranţa în zona euro şi pepieţele de export, evoluţiilepolitice în contextul alegerilorlocale şi parlamentare şiabsorbţia fondurilor UE. Pe termen mediu, principalaprovocare pentru România esteatingerea unei creşteri econom-ice stabile şi îmbunătăţireacondiţiilor de viaţă, cu atingereaîn acelaşi timp a obiectivelor fis-cale şi continuarea reformelorstructurale şi a modernizăriiadministraţiei publice.O creştere durabilă pe termenlung presupune ca România săadopte măsuri care să asigure

respectarea obiectivelor fiscale,eliminând în acelaşi timp arier-atele şi îmbunătăţind calitateacheltuielilor şi consolidândcolectarea impozitelor; înregis-trarea unui progres în legăturăcu agenda de reforme struc-turale, cu accent pe sectorul en-ergetic şi al transporturilor; şiasigurarea unei stabilităţi per-manente în sectorul financiar.Sectorul energetic din Româniaeste dominat de întreprinderi destat, în legătură cu care Guver-nul a iniţiat măsuri deîmbunătăţire, precum şi decreştere a concurenţei şi deatragere a capitalului privatnecesar pentru a impulsionaconcurenţa în sector.În ceea ce privește potențialulcapitalului natural al țării,aceasta dispune de rezerveminerale încă neexploatate es-timate de peste 20 miliarde detone: minereuri neferoase (2,21mld tone), minereuri feroase(58,6 mil tone), sare (16,96 mldtone), minereuri nemetalifere(292,8 mil tone), nisipuri șipietrișuri (456,9 mil tone), rociornamentale (34,5 mil tone, din-tre care 6,39 mil tonem a r m u r ă ) . De asemenea, deține unpotențial de substanțe utileneenergetice: minerale metal-ice (cupru, fier, mangan,minereuri polimetalice, auroar-gentifere, etc.), minerale indus-triale (sare, etc.) și mineralepentru industria materialelor deconstrucție (calcare, creta, gre-sii, andezit, granit, marmură,nisipuri, argile, pietriș, gips). Rezervele de țiței sunt estimatela aproximativ 74 mil tone, iarcele de gaze naturale laaproape 185 mld metri cubi.

Datele cu privire la epuizarearesurselor naturale utilizate înacest studiu au fost preluate depe site-ul World Bank. De-precierea resurselor reprezintă

suma valoarea netă a epuizăriipădurilor, epuizarea energiei șia mineralelor. Banca Mondialăcalculează epuizareasuprafețelor nete forestiere caveniturile provenite dinresursele unitare înmulțite cusurplusul de lemn exploatat fațăde creșterea naturală.Valoareaenergiei epuizate este calculateca raport între valoarea stoculuide resurse energetice și duratade timp estimată până laepuizarea totală a rezervelor.Aceasta include cărbune, țiței șigaze naturale. Epuizarearesurselor minerale este, deasemenea, estimate ca raportîntre valoarea stocului deresurse minerale și durata detimp estimată până la epuizareatotală a rezervelor. Valoareaestimată a epuizării acestorresurse include și staniu,plumb, fier, cupru, aur, nichel,argint, bauxită și fosfat.

Analizând valorile resurselornaturale epuizabile care

alcătuiesc capitalul natural alțării, am constatat (Fig.2) căcea mai mare dinamică o auresursele energetice, înreg-istrând diferențe considerabilede la un an la altul. Totodată,valoarea acestora este mult maiproeminentă în comparație cuvaloarea epuizării resurseleminerale. Conform statisticilor,resurselor mineraleînregistrează valori destul demici în ceea ce priveșteepuizarea lor.

Din insuficiența datelor cu

privire la epuizarea resurselorforestiere, în perioadaanalizată, graficul realizat in-clude doar date despreepuizarea reurselor energeticeși minerale.

Fig. 2 Epuizarea resurselor nat-urale: energie și minerale înRomânia, 1990-2013(Sursa datelor: The WorldB a n k )

Deoarece emisiile de dioxid decarbon au un impact foartemare asupra mediuluiînconjurător, am realizat ungrafic, în care am analizatemisiile de dioxid de carbon pedurata a 20 ani și anume 1990-2010. Astfel, am constatat oscădere treptată în decursulanilor a cantității acestora,ajungând în 2010 la aproxima-tiv 78,80 milioane tone. Pentrua realiza acest grafic, am folositinformații de pe site-ul BănciiMondiale, iar în privința prețuluipe tonă am preluat datele de peFondul Monetar Internațional. Astfel, prejudicile provocate deemisile de CO2 reprezintă pro-dusul dintre prețul estimat petonă (25$) și numărul de tonede dioxid de carbon emise.

Fig. 3 Emisii de dioxid de car-

b o n(Sursa datelor: The WorldB a n k )

Am realizat un grafic în care amcomparat PIB-ul verde și PIB-ulțării. PIB-ul verde l-am aflat princalcul ca diferență între PIB șivalorile resurselor naturaleepuizabile și a valorii resurselorde CO2. În urma calculelor amconstatat că nu este marediferență între cei doi indicatori,PIB-ul fiind cu 2,61% mai maredecât PIB-ul verde.

Fig. 4 PIB-ul verde și PIB-ulRomâniei, 1990-2010(Sursa datelor: The WorldB a n k )

Datorită insuficienței datelor înceea ce privește volumulforestier consumat am realizatun grafic distinct privindcomparația dintre cei doi indica-tori, raportat la anii în care amregăsit valori ale acestuia.

pib-ul verde VINERI 12 IUNIE 20156

studente Mihaela BiancabalTeŞ şi Anamariabarbă-albă , ulbs

pib-ul verdeVINERI 12 IUNIE 2015 7

urmare din pagina 6

Fig. 5 PIB-ul verde și PIB-ulRomâniei, incluzând șiepuizarea netă forestieră, 1990-2 0 1 0(Sursa datelor: The World Bankși Eurostat)

Dacă creșterea PIB-ului estepozitivă, iar cea a PIB-ului verdeeste negativă, rezultă că pierder-ile economice cauzate deepuizarea capitalului natural șide prejudiciile aduse mediuluiînconjurător sunt mai mari decâtcâștigurile economice datorateproducției crescute de bunuri șiservicii. Iar dacă PIB-ul verdeeste mai mic decât PIB, acestaeste pozitiv arătând că economiaRomâniei este pe drumuldezvoltării sustenabile. În cazulde față România se încadreazăîn cea de-a doua variantă.Din reprezentările grafice real-izate mai sus (fig. 4 și 5), seconstată că valoarea epuizăriiresurselor forestiere este un fac-tor care are o influențăsemnificativă asupra niveluluigeneral al PIB-ului verde, astfeldiferența dintre cele două fiinde v i d e n t ă . Diferența realizată între cei doiindicatori este mult mai maredecât cea evidențiată în figura 4,deoarece PIB-ul verde ia în cal-cul și valoarea epuizăriiresurselor hidrologice, însădatele cu privire la acesteresurse nu apar în statistici.

5. c o n c l u z i i

În urma celor analizate, amconstatat că resursele naturalesunt foarte importante pentrueconomia unei țări, astfel aces-tea influențează foarte mult PIB-ul la nivel național. Din cauzautilizării lor ineficiente, a apărutconceptul de PIB verde carecontorizează valorile epuizăriiacestora, ajutând la evidențiereaunei diferențe semnificative întrePIB-ul clasic și cel verde.Această diferență marcheazădelimitarea care ar trebui să ex-iste între cei doi indicatori, pen-tru a contura realitatea.

În contextul unei creșteri eco-nomice apare, inevitabil, uti-lizarea eficientă a resurselornaturale, reprezentate de PIB-ulverde, care face trecerea și spredezvoltarea durabilă a unei țări.Astfel, dezvoltarea durabilă pre-supune o menținere a unui anu-mit nivel al valorii epuizăriiresurselor, care să asigure in-tegritatea mediului natural și unnivel de satisfacere a nevoilorgenerațiilor actuale, dar și vi-i t o a r e .

În România, acest concept dePIB verde nu este implementat,deși se încearcă o utilizareeficientă a tuturor resurselor pe

care țara le deține, astfel încâtacestea să nu fie epuizate în to-talitate și să fie utilizate în modr a ț i o n a l .

Considerăm că imple-mentarea acestui indicator ar finecesară pentru măsurareagradului de epuizare alresurselor, și totodată ar deter-mina o valoare reală a dezvoltăriieconomice din România.

b i b l i o g r a F i e

1. Dinga, E., Studii de Economie– contribuții de analiză logică,epistemologică și metodologică,Editura Economică, 20092. Doltu Claudiu, Economie Mi-croeconomie și Macroeconomie,Biblioteca digitală ASE(www.ase.ro), Capitolul 14;3. Heun, Matthew Kuperus, Car-bajales-Dale, Michael, Haney,Becky Roselius, Beyond GDP:National Accounting in the Age ofResource Depletion, Springer,2 0 1 54.http://databank.worldbank.org/data/views/reports/tableview.aspx;5. http://eponline.com/art i-cles/2015/04/13/china-renews-green-gdp- in i t ia t ive.aspx;6.http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tsdnr520;7.http://nazone.ro/2013/01/pib.html ;8. http://store.ectap.ro/arti-c o l e / 8 2 2 _ r o . p d f ;9. http://www.cirano.qc.ca/ici-rano/publ ic /pdf /GDPMon-t r e a l 2 . p d f ;10.http://www.chinadaily.com.cn/chin a / 2 0 1 5 - 0 4 / 0 1 / c o n -t e n t _ 1 9 9 6 5 7 1 4 . h t m ;11. http://www.grbj.com/arti-cles/81780-professors-make-c a s e - f o r - g r e e n - g d p ;12.http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf;13. http://www.stiglitz-sen-fi-toussi.fr/documents/rapport_angla i s . p d f ;14. http://www.sciencedi-rect.com/science/article/pii/S1878 0 2 9 6 1 0 0 0 2 3 1 8 ;15. http://www.revistadesta-tistica.ro/Articole/2010/A2ro_6_20 1 0 . p d f ;16. Trică Carmen Lenuța,Papuc Marilena, Economieteoretică şi aplicată, Volumul XX,2 0 1 3 .

1Doltu Claudiu, Economie Mi-croeconomie și Macroeconomie,Biblioteca digitală ASE(www.ase.ro), Capitolul 14,p a g . 1

2Dinga, E., Studii de Economie –contribuții de analiză logică,epistemologică și metodologică,Editura Economică (2009)

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula, ULBS Turnul din pisa

apusul unui mare economist român VINERI 12 IUNIE 20158

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

urmare din pagina 1

Luând cuvântul cu ocaziaacelei lansări, I.L. a impre-sionat auditoriul princonținutul discursului. Auparticipat la acea lansare,între alții: prof. univ. dr.Mircea Bulgaru (A.S.E.),prof. univ. dr. ing. AndreiCălin Mihăileanu (ICEMEN-ERG), ș.a.Pe atunci cercetătorul I.L.lucra la Institutul Central deCercetări Economice (ICCE)din București, care avea cadirector general pe prof.univ. dr. Ioan V. Totu, carepreda și un curs deeconomie politică la Univer-sitatea ”C.I. Parhon” dinBucurești și care va fi și min-istru de externe al României.După 1989, ICCE va fi inte-grat Academiei Române, re-spectiv sectorului decercetări economice al aces-teia, unde și astăzi mai suntîntâlniți cercetători de la fos-tul ICCE.Motivele pentru care autorula scris acest articol despreI.L. sunt următoarele:- opera științifică acercetătorului I.L. a fostaxată pe relația dintreeconomie și tehnică (in-ginerie). I.L. era cunoscătora 10 limbi străine, având ast-fel posibilitatea să se in-formeze, în documentareasa tehnico-științifică, de lasursă;- I.L. avea preocupăriștiințifice comune cu ale au-torului acestui articol;- esența operei științifice alui I.L. a intrat însă încontradicție înainte de 1989cu politica partidului și re-spectiv a securității române,finalul fiind eliminarea aces-tuia din cercetareaeconomică. La fel, autorulacestui articol a fost eliminatdin învățământul universitarpentru că se făcea vinovatde preocuparea de acunoaște cât mai multe de-spre învățământul universi-tar american: organizare și

conținut. Decizia eliminăriicercetătorului economist I.L.din cercetarea economică afost finalizată de prof. univ.dr. Ioan V. Totu, directorulgeneral al ICCE, sprijinit dinpăcate de colegi aicercetătorului, ”inculpatul”fiind singur și neajutorat, cegrele timpuri! ”Colegii”urmăreau, prin criticile dureadresate ”inculpatului” să-șiconsolideze poziția și să-șipregătească terenul pentruo eventuală promovare.Eliminat din ICCE,cercetătorul I.L a avut însănorocul să fie angajat ime-diat de prof. univ. dr. ing. I.Crișan, directorul general alInstitutului Central deCercetări și Proiectări înConstrucția de Mașini (IC-CPCM), care-l cunoșteabine și care știa deci pe cineangajează. Pentru că a venitvorba de I. Crișan, acestacolaborase la proiectarea șiconstrucția avionului româ-nesc de vânătoare IAR-80, oreușită a tehnicii și inginerieiromânești. Am avut posibili-tatea să-i mulțumesc lui I.Crișan, pe plan național șiinternațional, pentru gestullui vis à vis de I.L., cel careera în admirația mea, la pos-tul de radio Europa Liberă,emisiune pe care a ascultat-o și I. Crișan și căruia i-afăcut o mare plăcereaprecierea mea de ”raraavis”, pe acele vremuri,adresată lui și concomitentprof. univ. dr. ing. AndreiCălin Mihăileanu, directorulgeneral al Institutului Centralde Cercetări și ModernizăriEnergetice (ICEMENERG).

Publicațiile cercetătoruluieconomist I.L. ne dau oimagine asupra esenței op-erei științifice a acestui sa-vant, între anii 1967-1976,publicațiile acestuia fiind:- Generarea și transferulcunoștiințelor în capitalism,în ”Probleme economice”,9/1967;- Progresul tehnic și uti-lizarea resurselor naturale,în vol. Implicații social-eco-nomice ale progresului

tehnic în capitalismul con-temporan, Ed. Politică,București, 1968;- Progresul tehnic și dez-voltarea economică, Ed.Academiei Române,București, 1969 (Bibliotecaoeconomica);-Mecanismul transformărilorrevoluționare ale forțelor deproducție, în vol. Mutații con-temporane în știință șitehnică și implicațiile lor, Ed.Politică, București, 1973;- Inconsistența viziunilorpesimiste, în ”Rev.Economică”, 18/1974;- Dinamica istorică și viitorulresurselor naturale, în ”Rev.Economică”, 9-10/1975;- Ultima carte pe care ascris-o I.L. a fost FenomenulTehnic, carte publicată laEd. Științifică șienciclopedică, București,1976, care i-a adus multeneplăceri autorului. Înaceastă carte, autorul și-apropus să pătrundă cât maiprofund subtilul mecanism alcreșterii economice, să enu-mere factorii avuți în vedereși să ofere sugestii privindcercetarea în continuare aprocesului de creștereeconomică.În 1981 autorul acestui arti-col a participat cu comuni-carea ”Efficiency Criterionas reflected in nuclear ener-getics, research and devel-opment”, la the 16th

International Congress ofthe History of Science, 26Septembrie - 3 octombrie,1981, Bucharest, Romania.Pentru că la acel congres or-ganizat de AcademiaRomână, participanții prove-neau din numeroase țări alelumii și unii dintre aceștia nucunoșteau bine decât limbațărilor de origine, dificilasarcină a traducerii a revenitlui I.L., care s-a descurcatstrălucit.Preocupări privind relația

dintre știința economică șitehnică (inginerie) au existatși în cadrul Academiei deStudii Economice (A.S.E.) -catedra de economiepolitică, unde se ocupa deaceastă problematică prof.univ. dr. M. Mehedințu, curezultate însă ceva maislabe.Viața a făcut ca în 1989 I.L.și autorul acestui articol săîmpartă un minuscul spațiusituat deasupra cantineistudenților de la A.S.E.,unde amândoi erau izolați,erau ”molipsitori”! Aici ambii,trebuie recunoscut, au fostprotejați tacit, dar nu fărărisc, de către domnulMeroiu, un absolvent alfacultății de teologie, desprecare am vorbit și i-ammulțumit deasemeni la pos-tul de radio ”Europa Liberă”,apreciind atitudinea acestuiom.

Consider că cercetătorul I.L.se califica pentru o poziție laAcademia Română înainteamultor altora. Și ar mai ficeva de adăugat. Cred cutărie că Academia Română,având în vedere omagiulcare i se cuvenea lui I.L. de”ad perpetuam rei memo-riam” (a-i cunoaște opera, aînțelege spirtul acesteia, a oface cunoscută și, mai ales,a-i dezvolta teoriile), ar tre-bui să recunoască greșealafăcută, este adevărat înaintede 1989, vis à vis de acestmare economist care a fostI.L.

În privința atitudinii unor”colegi” față de autorul aces-tui articol, apreciez căaceasta a fost tot așa deexecrabilă ca și în cazul luiI.L.

Autorul acestui articolapreciază că este un bunexemplu faptul că, datorităunor cărți și preocupări dincercetare și învățământ, uniiputeau avea zile negre, înviața lor, înainte de 1989.În încheiere, aș dori să mai

menționez faptul că după1989, când acesta mai trăia,l-am vizitat acasă pe I.L.,care și-a exprimat durereacă a avut mulți prieteni care,odată ce au părăsit Româ-nia, nu au mai găsit decuviință sau puțin timp, să-imai dea un semn de viață,cu unele excepţii.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Prof. univ. dr. Gheorghepreda

edificiul în care se află astăzi institutul naţional de cercetări economice

bucureŞTi