RARA AVIS

Pre[edintele OADOFlorentin Scale]chi, con-damnat la 6 ani de\nchisoare pentru traficde influen]`, a solicitatsc` derea din pedeapsa aperioadei petrecute \n de -ten]ie \ntre 1985 [i 1989,când a fost condamnat lamoarte.

Avocatul Daniel Caraman i-a explicat judec`toarei Daniela Toader de la TMBc` cererea vizeaz` o situa]ie „rar \ntâlnit`”.

Tribunalul a respins contesta]ia la executare.- continuare \n pag. 3 -- continuare \n pag. 3 -

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XVFEBRUARIE 2014

S` fie demisstatul român

Priviri cre]e. Suficien]` \mp`unat`. Un ministru rânje[te cu un râs sar-

donic [i-[i a[terne fundul \n limizinascump` care-l a[teapt` cu [ofer [i bo-dyguard.

Cineva d` o declara]ie din care\n]eleg c` a f`cut totul. Altcineva d` odeclara]ie din care \n]eleg c` a f`cuttotul. To]i amploaia]ii \ngrum`ja]i [igra[i, reprezentând institu]ii grase [i cugrumazul financiar umflat, au f`cuttotul.

Institu]iile care colc`ie de generali,generali mul]i [i gra[i, cel mai mare nu -m`r de generali pe care [i-l permite o]ar` gras`, bogat` r`u [i amenin]at` zil-nic de r`zboaie, tac.

Generalii care n-au participat la ni-ciun r`zboi, niciodat`, tac, ocupa]i cualiniamentele de front ale uria[elor loraveri. Un jandarm care a umblat bez-metic, prin z`pad`, sco]ându-[i ochiiprin cr`ci, ore \n [ir, c`utând avionul \nalt jude] [i-n alt` p`dure [i pe alt con-tinent \nghe]at decât continentul \n -ghe]at din Apuseni, e gata s`-[i deademisia. A obosit, pân` la grani]ainfarc tului degeaba, fiindc` generaliilui, opri[ii lui, generalii lui de instruc]ie[i de spionaj [i de ascultat cu microfo-

nul \n gaura cheii [i de trimis dup`]ig`ri i-au dat un ordin de lupt` aiurea.

A \notat prin alte z`pezi [i pe al]i ver-san]i decât cei \n care mureau \ncet [iireversibil ni[te oameni care-l a[teptaupe el, salvatorul vinovat c` are generaliprea gra[i [i prea \mbuiba]i [i preaobosi]i de averi [i de luptat cu platou-rile aduse de servan]i care nu se maiopresc din c`rat rumeneli.

Dom’ general, [ti]i, ierta]i-m` c` v`\ntrerup din mestecat, a murit fata aia,cic` n-apucase s` fie doctori]`, \np`dure, tr`i]i, cic` n-am dat coordona-tele… Nici doctori]` \ntreag`? – mar[afar` cu prostiile, \n r`zboaie mor mul]im`, ce face Jupânu, s-a \ntors, e \nc`mul]umit c` i-am pus linie special` \ngaraj? Mul]umit, tr`i]i, da url` poporu!Care popor, m`, mai du-te-n … m`-ticu poporul t`u cu tot. Executa-rea!

Statul, de luni dup` prânz, pân` lamiezul nop]ii, cic` n-a func]ionat. A[!

A[a pu]in \n pan` de curent? Statulnu mai umbl` logic [i pe picioarele luide o gr`mad` de vreme. S`-[i dea de-misia ministrul Sulea, s` fie demis ge-neralul Fulea sau Pulea…

S` fie demis statul român, domnilor,\n integralitatea sa, pentru imbecilitatedovedit` [i lene criminal` fa]` decet`]enii s`i.

Lucian ALucian AVRAMESCUVRAMESCU

AM PRESS. 22 Ian. 2014

P a g i n a 5 - 6

P a g . 3

SECURITATEAPRIMEAZ~ !n Elve]ia a votat limitarea num` ruluide imigran]i din Uniunea European`accepta]i.

Popula]ia Elve]iei a votat, cu 50,3 la sut`pentru, limitarea migra]iei anuale din cadulUniunii Europene, punându-se astfel cap`tpoliticii de liber` deplasare \n cadrul blocu-lui european, stabilit` \n 2002.

Cet`]enii elve]ieni au decis reintrodu -cerea cotelor imigra]iei, r`sturnând, \n acestfel, politica de liber` deplasare pe teritoriulUniunii Europene instituit` cu doisprezeceani \n urm`. Conform primelor rezultate ale referendumului, popula]ia Elve]ieieste foarte divizat` cu privire la in]iativa „Stop imigr`rii masive”.

„Stop imigr`rii masive” este un program introdus de Partidul PoporuluiElve]ian (SVP), scopul s`u fiind introducerea unui plafon anual al num`ruluide muncitori str`ini care intr` \n ]ar`. Rezultatul va fi o lovitur` pentru com-paniile multina]ionale cu sediul \n Elve]ia, precum Roche, Novartis, UBS [i al]igigan]i industriali care folosesc \n mod frecvent muncitori str`ini.

Prezen]a la referendum a fost de 56,5 la sut`.

A M O S N E W SA M O S N E W S10 Feb. 2014

Necesitatea amnistiei [i gra]ierii

PU{C~RIALAPURT~TORs a u a l t f e l s p u s ,s a u a l t f e l s p u s ,

„ l i b e r t a t e a s u b „ l i b e r t a t e a s u b s e c h e s t r u e l e c t r o n i c ” s e c h e s t r u e l e c t r o n i c ”

D e a c t u a l i t a t eD e a c t u a l i t a t e

Acest num`r con]ine suplimentul literar

CURTEA de AER

Blog notes

MonitorulMonitoruldrepturilordrepturilor

omuluiomului

Este o publica]ie de analiz`

social` [i atitudine civic`, fon-

dat` \n 1999, editat` de Orga-

niza]ia pentru Ap`rarea

Drep turilor Omului din Ro -

mânia (O.A.D.O.) [i se dis-

tribuie gratuit institu]iilor

gu ver na mentale, re pre zen tan -

]ilor or ganiza]iilor inter na -

]ionale de profil, membrilor

Parlamentului, partenerilor

din cadrul societ`]ii civile [i

oficiilor diplomatice acreditate

\n România.

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-O.NU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOCULESCU.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 9, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 9, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

CONDUCEREA CSM S-A |NTÂLNIT CU O DELEGA}IE A AMBASADEI S.U.A.

De data asta la CSM.. .De data asta la CSM.. .Pre[edintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judec`torul Adrian Bordea, [i vicepre[edintele CSM,procuror Gheorghe Muscalu, au avut o \ntâlnire, luni3 februarie, cu delega]ia Ambasadei Statelor Unite aleAmericii la Bucure[ti, condus` de Debra Hevia, con-silier pentru afaceri politice.

Cu aceast` ocazie, au fost prezentate obiectiveleprioritare ale conducerii CSM \n acest an, precum\nt`rirea rolului Consiliului de garant al inde -penden]ei justi]iei, implementarea noilor coduri, in-tegritatea judiciar`, reorganizarea instan]elor [iparchetelor.

A fost eviden]iat` excelenta cooperare judiciar` \ndomeniul aplic`rii legii \ntre România [i SUA,\ndeosebi \mpotriva criminalit`]ii organizate [i a tero -rismului, precum [i contribu]ia parteneriatului strate-gic româno-american la consolidarea statului dedrept \n România.

AMOS NEWSAMOS NEWS

Statul de drept.Instruc]iuni de folosire

Constitu]ia noastr` stabile[te, \n arti-colul 1, c` „România este stat de drept,democratic [i social…”.

Sintagma „stat de drept” a \nceput s`fie folosit` frecvent \n zona politic`, in-tern` [i extern`, \n ultimii ani – ca stan-dard de compara]ie.

Cum a ap`rut acest concept? Destul de simplu. Dac` statul des po -

tic se baza pe voin]a discre]ionar` amonar hului, statul modern se ba zeaz`pe regula de drept, elaborat` de repre -zentan]ii poporului (parlament).

Formula simplificat` a „sta tului dedrept” \n zona anglo – saxon` este „ruleof law” – cerin]` care, la noi, a fost sin-tetizat` \n sintagma „domnia legii”.

|n mod evident, fiecare stat are pro-priul sistem de drept [i, \n consecin]`,teoretic, exist` tot atâtea „state dedrept” câte state sunt.

Sigur, \n cazul structurilor de inte-grare politic` – \n mare m`sur` la

nivelul Uniunii Europene – dar [i \ncadrul altor organiza]ii interna]ionale(generale sau regionale) – ONU, Consil-iul Europei, „statul de drept” devine un„barometru” al func]ion`rii democraticea statelor, prin respectarea principiuluisepara]iei puterilor [i a ierarhiei legilor.

Formula „stat de drept” a reprezentat[i reprezint` \ns` [i a treia genera]ie de

concepte folosite \n monitorizarea]`rilor din Europa de R`s`rit, dup` celede „drepturi ale omului” [i „drepturi aleminorit`]ilor”.

Exist` un concept universal de „statde drept”? Deocamdat`, r`spunsul nupoate fi decât negativ. Exist`, \ntr-adev`r, unele principii universale refer-

itoare la drepturile omului – compo-nente necesare ale reglement`rilor ju-ridice na]ionale, exist` cerin]a uneiierarhii a izvoarelor de drept [i, desigur,a principiului separa]iei puterilor. Dariat`, ar fi putut SUA s` cear` Ucrainei in-terzicerea pedepsei cu moar tea, cacerin]` a statului de drept?

Evident c` nu. Pentru c`, \n StateleUnite, pedeapsa cu moartea seaplic` \nc` \n unele state. |n schimb,Consiliul Europei a putut s` fac`acest lucru [i Ucraina a trebuit s`accepte eliminarea pedepsei cumoartea din legisla]ia sa.

Dincolo de importan]a concep-tului, el este folosit, uneori, [i caform` de presiune asupra altorstate. Este invocat, \n mod repetat,ca o formul` de „mantr`”, con]in-utul s`u nemai fiind, practic, rele-vant.

Invocându-se „statul de drept”se poate ajunge [i la unele abera]ii.

Un exemplu recent l-a consti-tuit felul \n care s-a adresat B`sescuabsolven]ilor de la Institutul

Na]ional al Magistraturii: „Când ve]i con-stata c` prin legi se impune de c`trepolitic di minuarea capacit`]ii justi]iei,reac]io na]i…”.

Observa]i un element de manipulare„legi impuse de politic”. De fapt, legilesunt elaborate [i adoptate de Parlament– ca reprezentant al voin]ei populare,

„politicul” nu este o putere a statului.|n al doilea rând, B`sescu nu este

con[tient de faptul c` justi]ia aplic`legile [i Constitu]ia, a[a cum sunt eleadoptate de Parlament sau prin refer-endum constitu]ional.

|n al treilea rând, B`sescu incit` jude -c`torii [i procurorii la neaplicarea legii,invitându-i „s` reac]ioneze”. „Nu ac-cepta]i s` fie emise, tolerate, legi caresunt \n favoarea infractorilor…”.

Probabil c` el se refer` la noul CodPenal, adoptat prin asumarea r`spun-derii de c`tre guvernul Boc, \n 2009,prin care au fost reduse substan]ialpedepsele pentru furt! Oricum, ob-serv`m, din nou, o incitare la nere-spectarea legii.

Unii au remarcat, mai curând, lacri -mile lui B`sescu prilejuite de gândul c`va ajunge \n instan]`.

Eu cred, \ns`, c` incitarea la nere-spectarea legii este un subiect mult maiserios [i consider c` CSM ar trebui s` seautosesizeze \n leg`tur` cu aceast` atin-gere adus` principiului „statului dedrept”.

Blog Adrian N`staseBlog Adrian N`stase

Publicat 6 februarie

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

D`nile]: 95 la sut` din plângerile laCEDO sunt respinse „de pe scaun”

Judec`torul Cristi D`nile], mem-bru CSM, scrie pe pagina sa de Face-book c` se \n[eal` cei care cred c` dup`deciziile date de instan]ele române[ti sepot adresa CEDO \n vederea atac`riisentin]ei. Acesta este motivul pentrucare, spune D`nile], imensa majoritatea plângerilor depuse de români la CEDOsunt respinse „de pe scaun”, fiind de-clarate inadmisibile [i nefiind judecatedeloc.

„CEDO \n sus, CEDO \n jos…Eu am mai spus [i o repet: CEDOnu rejudec` dosarele din România, ci constat` dac` \n procedurilejudiciare sau post-judiciare din România s-au respectat drepturileomului consfin]ite \n Conven]ia European`: dac` ai avut judec`torimpar]ial, dac` legea era previzibil`, dac` ]i s-a dat avocat când tre-buia, dac` \n penitenciar ai primit regimul de hran` potrivit credin]eitale, dac` ho]`rarea judec`toreasc` a fost executat` etc. Judec`toriiCEDO nu iau dosarul de la noi s` stabileasc` ei dac` legea român`a fost aplicat` bine de judec`torii no[tri sau s` spun` c` judec`toriiromâni \n mod gre[it au constatat vinov`]ia unei persoane. Dac`s-a \nc`lcat Conven]ia, statul pl`te[te o suma de bani petentului”,explic` D`nile].

„Pentru c` mul]i \[i imagineaz` c` CEDO este un fel de „\nc` oinstan]` unde se poate exercita calea de atac” [i nu e deloc a[a,cam 95% din plângeri sunt respinse «de pe scaun», adic` c` inad-misibile… Prin urmare, cei care au probleme ar trebui s` cola-boreze cu organele judiciare din România [i s` le ajute s` afleadev`rul-adev`ra] aici”, \ncheie judec`torul.

S . A N T I M S . A N T I M

n Vocea Patr iotului Na] ionaleVocea Patr iotului Na] ionalea comentat

Unul din drepturi pe care le \ncalc` frecvent Statul Român esteDreptul la un Proces Corect ! Oare a auzit de asta, madam D`nile] ?

Iar faptul c` 95 % sunt respinse „de pe scaun” (ce exprimareacademic`) nu se datoreaz` faptului c` cei ce le fac sunt vinova]i,ci ]ine de abilitatea avocatului s` respecte strict, pa[ii impu[i deCEDO. Odat` trecut` de primul filtru, cererea este ca [i admis` !

Oare, cucoana asta cu must`cioar` [tie c` \n ultimii 10 ani, con-form statisticilor, 800.000 de români au avut sentin]e favorabile laCEDO - fiind primii \n acest infam clasament \n UE ?!? Reformajusti]iei b`siste, promovat` de cei doi comici vesti]i ai Justi]iei,tandemul Macovei-Danile] a reu[it. Din p`cate, pacientul e \n com`de 10 ani

A.M.PRESS 27 Ian. 2014A.M.PRESS 27 Ian. 2014

Pentru publicitate\n revist`sau pe site-ulwww.oado.ro,contactati-neprin e-mail la:

monitor.oado@gmail.ro

www.oado.ro

PACHETUL REFORMEI PENALE

TEORIA FACE HAOS |N PRACTIC~Ceea ce s-a dorit a fi reformarea sistemuCeea ce s-a dorit a fi reformarea sistemu--

lui penitenciar românesc prin adoptarea [ilui penitenciar românesc prin adoptarea [iimplementarea actelor normative subsec implementarea actelor normative subsec --vente noilor coduri s-a dovedit a fi un marevente noilor coduri s-a dovedit a fi un marehaos.haos.

Marea problem` este \ns` \n penitenciare. |n toat` b`t`lia asta pe noul cod, toat` lumea a ignorat

faptul c` nu avem o metodologie de aplicare a noii legi \npenitenciare. Nu exist` o lege subsecvent` care s` dea de-talii. Nu [tim cum se calculeaz` frac]iile de calculare apedepsei. E foarte grav dac` ]ii un om [i o zi \n plus \npu[c`rie. {i multe, multe lucruri sunt problematice. Celpu]in la categoria minori e o mare dilem`.

Dup` primele zile de nou Cod Penal, sute de cereri deli berare, de scoatere de sub mandatul de arest preventiv[i/sau de reducere a pedepselor s-au \nregistrat, sâmb`t`[i duminic`, \n primele ore/zile de la intrarea lui \n vigoare.

Un num`r de 122 de de]inu]i au fost pu[i \n libertatesâmb`t`, 1 februarie, ca urmare a punerii \n aplicare a pre -vederilor legale din noul Cod penal [i noul Cod de proce-dur` penal`, informeaz` Administra]ia Na]ional` aPenitenciarelor (ANP).

De asemenea, pentru 176 de de]inu]i, a fost \nlocuit`pedeapsa \nchisorii cu m`sura educativ` a intern`rii \ntr-un centru de deten]ie, a mai precizat sursa citat`.

Cosmin DOROBAN}U Cosmin DOROBAN}U

ziarulring.ro 4 Feb. 2014

R A R A A V I S(CONTINUARE DIN PAG 1)(CONTINUARE DIN PAG 1)

Cerere inedit` formulat` de pre[edintele Orga-niza]iei pentru Ap`rarea Drepturilor Omului, Flo-rentin Scale]chi, aflat \n penitenciar ca urmare aunei condamn`ri la 6 ani de \nchisoare pentrutrafic de influen]`.

Scale]chi a cerut Tribunalului Bucure[ti s` \i ac-cepte contesta]ia la executare prin deducerea, dinactual` condamnare, a perioadei \n care a stat\nchis \nainte de 1990. |nsu[i ap`r`torul lui Sca -le]chi, avocatul Daniel Caraman, a admis \n in-stan]` c` cererea clientului sau vizeaz` „o situa]ierar \ntâlnit`”.

Solicitarea a fost respins` \n cele din urm` deTMB, iar acum Scale]chi a deschis o ac]iune pentrucontopirea execut`rii pedepselor.

Florentin Scale]chi a contestat la Tribunalul Bu-cure[ti, la data de 2 iulie 2013, executarea pedep-sei dispuse de aceast` instan]` pentru trafic de

influen]`, solicitând ca din cei [ase ani primi]i s`fie deduse perioadele \n care a stat \ncarcerat an-terior, [i anume: 17 martie 1985 – 22 decembrie1989, 1 noiembrie 2006 – 9 august 2007, respec-tiv, din ziua ultimei \ncarcer`ri – 27 februarie 2013,pân` la data pronun]`rii hot`rârii definitive a ICCJ\n dosarul de trafic de influen]`: „Prin contesta]iala executare \nregistrat` pe rolul Tribunalului Bu-cure[ti – Sec]ia I Penal` la data de 2.07.2013, subnr. 23599/3/2013, condamnatul Scale]chi Flo-rentin a solicitat admiterea contesta]iei \mpotrivaexecut`rii pedepsei penale, \nvederând c` duratade la 17.03.1985 – 22.12.1989, 01.11.2006 –09.08.2007 [i durata de la data \ncarcer`rii pân` lazi [i respectiv 27.02.2013 pân` la data pronun]`riihot`rârii \n prezenta cauz`, trebuie deduse dinmandatul de executare a pedepsei \nchisorii emis\n ceea ce prive[te hot`rârea pentru faptele decorup]ie”.

A l e x P U I UA l e x P U I U

Luju.ro 12 Feb. 2014

„Un deces \n fiecare zi”

Institutul de Investigare a Crimelor ComunisInstitutul de Investigare a Crimelor Comunis--mului [i Memoria Exilului Românesc (mului [i Memoria Exilului Românesc ( IICCMERIICCMER))a organizat mar]i, 11 februarie 2014, o cona organizat mar]i, 11 februarie 2014, o con--ferin]` de pres` \n cadrul c`reia a f`cut publicferin]` de pres` \n cadrul c`reia a f`cut publiccel de-al patrulea nume din lista celor 35 decel de-al patrulea nume din lista celor 35 depersoane suspectate pentru comiterea unorpersoane suspectate pentru comiterea unorcrime politice \n timpul regimului comunist.crime politice \n timpul regimului comunist.

Este vorba despre Florian Cormo[, unul dintre cei maicruzi comandan]i comuni[ti, care a recurs la torturi inima -ginabile [i pedepse crunte, f`cându-se astfel responsabil,\n mod direct, de decesul a peste 100 de de]inu]i politici.

Pe numele acestuia, IICCMER va depune o sesizarepenal`. |n cadrul conferin]ei au fost dezv`luite informa]iidetaliate despre regimul extrem de violent aplicat deacesta.

Florian Cormo[ a condus \n urm` cu mai bine dejum`tate de secol lag`rul „Columbia” de la Cernavod`, in-stituind un regim de teroare care i-a speriat pân` [i pe co-muni[ti care, \n urma unei anchete, l-au condamnat lamoarte. Pedeapsa sa a fost transformat` \n munc` silnic`pe via]`, Cormo[ fiind \ns` amnistiat dup` patru ani. La Co-lumbia, au murit \n doar patru luni 115 de]inu]i politici,\ns` Cormo[ nu are nicio remu[care nici m`car acum, scrieGândul.

Anca MAnca M URGOCIURGOCI

DC news.ro 11 Feb. 2014

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

La \nceputul lunii decembrie 2013, s-a pus \ndiscu]ie un proiect de lege privind amnistia [igra]ierea, fapt care a creat controverse \n rândulpoliticienilor, a parlamentarilor [i mai ales a oame-nilor afla]i \n strâns` leg`tur` cu Noul Cod Penal,cod care a intrat \n vigoare la 1 februarie a acestuian, a profesioni[tilor din domeniul juridic.

|n sistemul de peniten]` din România sunt \ncar-cera]i pu]in peste 33000 de de]inu]i; ace[tia suntrepartiza]i \n func]ie de fapta s`vâr[it` sau NU, fiinddoar pur [i simplu condamna]i peste noapte [i\ncarcera]i (\n unele situa]ii - atât de discutate \npres`) ca urmare a unor jocuri mi[ele[ti, a unor dis-pute politice [i r`zbun`ri de cea mai joas` spe]`, \npenitenciare de maxim` siguran]`, cu regim \nchis,semideschis [i deschis.

Printre cele mai populate penitenciare se nu -m`r`, Jilava, cu un efectiv de 2500 de de]inu]i, Peni -tenciarul Rahova, unde \[i isp`[esc pedeapsa circa1600 de persoane, Penitenciarul de maxim` sigu-ran]` Gherla, cu 1100 de de]inu]i, iar \n singura\nchisoare de femei din România, PenitenciarulTârg[or \[i isp`[esc pedeapsa aproximativ 600 defemei.

Se vehiculeaz` de o vreme cum c` \n România,statul cheltuie pentru \ntre]inerea [i reeducarea unde]inut mai mult decât pentru un elev sau student;lucru care, aparent este credibil, dar \n mod evident[i ne\ndoielnic, aceste sume vehiculate ori nu suntadev`rate ori apar doar pe hârtie, cum de altfel se\ntâmpl` \n multe situa]ii.

Analizând situa]ia de]inu]ilor din penitenciareledin România, putem observa condi]iile mizere, lipsade igien` [i tratamentul inuman de care au parteace[ti de]inu]i.

Administra]ia Na]ional` a Penitenciarelor ofer`,prin condi]iile create celor \ncarcera]i, prin tratamen-tul [i dezinteresul administrat acestora un mediupropice pentru per fec]io narea \n domeniul infrac -]ional, favorizând chiar dezumanizarea acestor oa-meni.

Penitenciarele din România au o capacitatesupraaglomerat`, popularea acestora aflându-se lapeste 115%.

Conform Comitetului European pentru prevenirea torturii, un de]inut are dreptul la 4 (patru) metrip`tra]i de spa]iu [i 8 (opt) metri cubi de aer, pecând \n majoritatea \nchisorilor din România [i nunumai, condi]iile de de]inere sunt deplorabile, inu-mane [i execrabile deopotriv`.

Pe acest considerent, România a fost condam -nat` \n mai multe rânduri la CEDO, \n urma plân-gerilor adresate de c`tre de]inu]ii \ncarcera]i \n\nchisorile române[ti.

Astfel intervine necesitatea amnistiei [i a gra]ierii,m`suri care s-ar putea lua chiar \n mod colectiv.

Amnistia este m`sura care \nl`tur` r`spundereapenal` pentru infrac]iuni s`vâr[ite sub toate formeleei de participa]ie penal`, cum ar fi cea de autor,coautor, instigator sau complice.

Conform Art. 120 din Codul Penal \n vigoare,gra]ierea are ca efect \nl`turarea, \n totul sau \nparte a execut`rii pedepsei ori comutarea acesteia\n una mai u[oar`.

Adoptarea legii, \n urma proiec -tu lui de la sfâr[itul anului trecut,este pe cât de necesar` pe atât dedelicat`.

Din punct de vedere al decon-gestion`rii \nchisorilor ar fi absolutde bun augur adoptarea unei astfelde legi, care s` prevad` gra]iereaindividual` sau colectiv` a de]inu]ilor care aus`vâr[it fapte prev`zute de Codul Penal, fapte cupericulozitate social` sc`zut`, cu un cuantum alpedepsei sc`zut de asemenea.

Amnistierea pentru acelea[i cauze este cu totullegitim`, având \n vedere faptul c` s-ar crea astfel oaerisire a instan]elor de judecat`, procesele cu astfelde fapte ar dura mai pu]in [i s-ar putea lua m`suricare s` \nlocuiasc` pedepse pentru fapte infirmes`vâr[ite, \n cazul celor afla]i la prima abatere.

Amnistierea [i gra]ierea la acest moment ar fi oregenerare a sistemului din penitenciare, ar puteaacorda o [ans` mai bun` reeduc`rii [i \n acela[itimp ar putea departaja oarecum infractorii ade -v`ra]i de oamenii de]inu]i pe nedrept, de aceide]inu]i inocen]i, care pentru a-[i asigura existen]aau fost nevoi]i s` recurg` la fapte care i-au \ncrimi-nat.

|n acest sens s-ar putea adopta aceast` lege, cuun termen la limita pedepsei \nchisorii cu suspen -dare, a hot`rârilor date pân` la 3 ani de \nchisoare.

Pe de alt` parte, nu putem \ns` gra]ia sau adoptaamnistierea pentru faptele de corup]ie, care de altfeleste un punct slab al societ`]ii \n care tr`im, fapteprecum luarea de mit`, darea de mit`, primirea defoloase necuvenite, traficul de influen]`, infrac]iunilede fals, omorul, tentativa de omor, evadarea, traficulde persoane, lipsirea de libertate, traficul de droguri,proxenetismul, violul, represiunea nedreapt`, cer -cetarea abuziv`, nerespectarea hot`rârilor judec` -tore[ti, infrac]iuni contra p`cii [i omenirii, infrac]iunicontra statului, infrac]iuni de terorism [i tortur`.

Pentru combaterea acestor fapte este necesar`stricte]ea instan]elor, promptitudinea judecatei, atermenelor de judecat`, administrarea corect` aprobelor, judecarea corect` [i nemijlocit` nicidecumnu este relevant` declara]ia Pre[edintelui, care sus -]inea cu ocazia unei declara]ii faptul c` „Justi]iaromân` are patru chei: conducerea DNA, [efulD.I.I.C.O.T., I.C.C.J. [i pre[edintele”, aceasta fiind \nc`o dovad` clar` a lipsei de autenticitate, indepen-den]` [i libertate a Justi]iei.

Statul de drept este tot mai nedrept, iar justi]ia adevenit o unealt` a celor bine \nr`d`cina]i \npolitic`, iar profesioni[tii din domeniul juridic, care,urm` vreme visau s` schimbe lumea, s` schimbementalitatea, s` fac` dreptate, execut` neputincio[i\mpotriva voin]ei lor, directive lipsite de umanitate,pline de dizgra]ie, de ur` [i sub egida r`zbun`rii.

Un proverb american spune: „mai s` fie bine 100de vinova]i liberi decât un nevinovat \n \nchisoare!”

D a m i a n P A LD a m i a n P A L

La ordinea zilei

Necesitatea amnistiei [i gra]ierii

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4

Recurs la memorie

URMARE DIN NR TRECUTURMARE DIN NR TRECUT

Gardienii lucrau \n ture de 12cu 24 ore. Se f`cea apel \n fie -care diminea]` [i sear`.

La sosirea gardianului \ncelul`, eram obliga]i s` st`m cufa]a la perete, iar cel care era [efde camer` trebuia s` dea rapor-tul, aceea[i formul` repetat` \nmod mecanic [i anume: „Suntnum`rul «x» (odat` intrat \ntrezidurile \nchisorii NU MAI ERAIOM, ci doar un num`r), ra-portez c` nu s-a \ntâmplatnimic”. Abera]ia mergea pân`\ntr-acolo \ncât, [i singur dac`erai \n celul`, trebuia s` spuiformula. A[ternuturile erau celemo[tenite din perioada celui deal doilea R`zboi Mondial !

Ceea ce se numea hrana de -]inu]ilor, era ceva ce nu se pu -tea mânca: diminea]a d`deauun fel de fiertur` de nechezolf`r` zah`r, la cin` de regul` seprimea arpaca[, iar la prânzfelul „\ntâi” era o ciorb` caresem`na foarte bine cu l`turileporcilor [i felul doi era aproapeidentic, o succesiune de legu -me fierte: o zi varz`, o zi fasole[i o zi cartofi, f`r` gr`sime.

Despre carne nici nu putea fivorba. Pe lâng` toate aceste„bucate” mai aveai ra]ia zilnic`de 125 de grame pâine [i câteo bucat` de m`m`lig`.

Mâncarea o primeai prinvize t`, \n castroane de tab`nesp`late [i o mâncai pe pat.

Aveai propriile haine, cu carefusesei arestat [i, dac` cumvabeneficiai de indulgen]a co-mandantului, ]i se permitea s`mai prime[ti ceva efecte per-sonale, eventual s`pun, past`de din]i. De ras se ocupau ei.

Cu o lam` erau b`rbieritecam 100 de persoane! Dac`\ns` colaborai, mai bine zis

dac` erai de acord cu ceea cevroiau s` ob]in` de la tine an-chetatorul mili]ian [i procurorul,lucrurile decurgeau cât de câtmai u[or. Dac` nu, vai de tinece b`t`i \]i luai [i ce chinuri tea[teptau, zile [i nop]i de anche -te interminabile, câte nop]i albe

f`ceai! Oricum, odat` ajuns acolo,

nu mai exista absolut nici o per-spectiv` pentru viitorul t`u [i alfamiliei tale. Deveneai, f`r`echivoc, un paria al societ`]ii.

Comportamentul gardienilorera de obicei robotizat, lipsit deminimul dialog, care era accep-tat \n rare cazuri, depindea destructura [i caracterul fiec`ruia.

De regul` te priveau cur`utate, de parc` le f`cuse[i lor[i familiei lor vreun r`u. S` nucumva s` le fi solicitat vreunserviciu cât de insignifiant, c`pe loc se inflamau [i te admo -nestau.

Exista o izolare exagerat` [inejustificat` fa]` de ceilal]i re]i -nu]i din arest.

Aerisirea pe timpul verii [i\nc`lzirea pe timp de iarn` erauinexistente. Angaja]ii acelor in-stitu]ii, chiar dac` \nainte \]i fu -seser` cuno[tin]e, ba chiaramici, dup` comiterea faptei, teevitau [i, uneori, \n mod gratuit,

tocmai ei aruncau cu l`turi \ntine.

Oricum, aresturile \]i d`deausenza]ia clar` a umilin]eiumane, a degrad`rii, a infernu-lui pentru un om care pân` \nacel moment nu mai avusesede-a face cu a[a ceva. Mul]i au

r`mas [oca]i pentru mult timp[i chiar tara]i pe via]`.

Asisten]a medical` era inex-istent`. La urma urmei, cine maiavea nevoie de un infractor. Erail`sat s` suferi, f`r` s` ]i seaplice vreun tratament.

Toate inspectoratele jude -

]ene din anii ’60 erau construitedup` un proiect sovietic [i g`z -duiau Inspectoratul de Mili]ie [iSecuritatea.

Asta \n condi]iile \n care totce era [i mai vechi de anii ’60erau pur [i simplu improviza]ii\n diverse sedii vechi, f`r` c`l -

dur`, f`r` aerisiri, cu spa]ii mes-chine, umilitoare, de regul`neigienizate, fief al roz`toarelor,gândacilor [i insectelor de toatefelurile.

Oricum, toate aceste loca]ii,fie noi sau vechi, erau conce-pute [i destinate din start s`

chinuie, s` dezumanizeze [i s`r`neasc`.

Rigiditatea, indiferen]a [iagresivitatea ofi]erilor [i su -bofi]erilor, angaja]i ai acestuiodios aparat opresiv, \[i moti-vau atitudinile prin grija pe careo manifestau pentru locul demunc`.

C`tu[ele [i lan]urile, folositecu termen permanent, eraupuse la unison, tocmai pentru aumili fiin]a uman`. Peniten-ciare, \nchisori, pu[c`rii - iat`termeni consacra]i \n locurile dedeten]ie pentru cei care, printr-o decizie definitiv` [i irevoca-bil`, sunt priva]i de libertate.

Din punct de vedere etimo-logic, penitenciar vine de la cu-vântul peniten]`, executareaunei pedepse, termen preluatde la sovietici, p`strat de pu -terea de dup` ’89; substantivul\nchisoare vine de la verbul „a\nchide” - este termenul cel maiuzitat la nivel mondial, poate lafel ca poli]ie; pu[c`rie vine de la„paza cu pu[c`”, poate cel maicorect termen, dar mai pu]inuzitat.

Dac` la aresturi, comuni[tiiau construit cel pu]in un arestnou \n fiecare jude], la nivelul\nchisorilor - aflate tot \n subor-dinea Ministerului de Interne,institu]je militarizat`, \n organi-grama c`reia era inclus` [i Se-curitatea, asta a[a, ca \ncadrareinstitu]ional`, c`ci \n realitate eaera peste tot (\n penitenciareSecuritatea se ocupa de de ]i -nu]ii care erau considera]i per-iculo[i familiei Ceau[escu) - nus-a f`cut aproape nimic saumici cosmetiz`ri \ntr-un sistemcare avea peste 70.000 de de -]inu]i.

Prof. univ. dr. Prof. univ. dr. Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

- v a u r m a -- v a u r m a -

JERTFELE UIT~RII - 10

DRAME UMANE DRAME UMANE |N SPATELE U{ILOR Z~BRELITE|N SPATELE U{ILOR Z~BRELITE

ANALIZA SISTEMULUI PENITENCIAR DIN ROMÂNIA, BAZAT~ PE CELE V~ZUTE {I TR~ITE |N INTERIORUL LUI,

|N DOU~ ORÂNDUIRI SOCIALE {I POLITICE DIFERITE|N DOU~ ORÂNDUIRI SOCIALE {I POLITICE DIFERITE

Institutul de Investigare a CrimelorComunismului [i Memoria ExiluluiRomânesc (IICCMER) a intrat \n posesiaa 125 de \nregistr`ri \n format digital aleemisiunilor realizate de DepartamentulRomânesc al Radio Europa Liber` \n de-cembrie 1989, se arat` \ntr-un comuni-cat de pres` al acestei institu]ii.

Demersul face parte dintr-un proiectderulat \n parteneriat cu Hoover Institu-tion Archives, Stanford University (Cali-fornia, SUA), care presupune digitizareaa 3.350 de \nregistr`ri realizate de De-partamentul Românesc al Radio EuropaLiber` pe parcursul a mai bine de 30 deani. Prima parte a arhivei, con]inând 415materiale din perioada 1956-1991, afost livrat` c`tre IICCMER \n luna mai aanului trecut. \nregistr`rile din arhivaamerican` au fost achizi]ionate din fon-duri publice.

Rezultatele proiectului de digitizarevor fi disponibile pentru cercet`tori [ipublicul interesat la sediile IICCMER [iHoover Institution Archives (California,SUA), iar unele extrase vor fi postate peun website dedicat. De asemenea, ocopie a arhivei digitale a Departamentu-lui Românesc al Radio Europa Liber` vafi depus` la Arhivele Na]ionale aleRomâniei.

„Atâta vreme cât vom avea resurselenecesare, vom continua s` aducemacas` arhiva Europei Libere [i s` ofacem disponibil` pentru publicul dinRomânia. Nu se poate imagina o analiz`

a regimului comunist f`r` inventariereaopozi]iei [i a reac]iilor jurnali[tilor de laacest legendar post de radio. EuropaLiber` [i oamenii ei au facilitat revolu]iadin 1989, iar achizi]ionarea acestor\nregistr`ri, \n anul \n care comemor`m25 de ani de la acele evenimente,reprezint` o reu[it`. Totodat`, apreciemc` interesul pentru aceste \nregistr`rieste foarte mare.” a precizat Andrei Mu-raru, pre[edintele executiv al IICCMER.

Considerat cel mai important fe -nomen mediatic al României de pân` \n1989, Radio Europa Liber` a jucat un roldeterminant \n istoria recent` a ]`rii.

Premisele pentru \nl`turarea totali-tarismului [i orientarea spre democra]iese datoreaz` \n mare m`sur` acestuipost de radio.

Pentru mul]i români, emisiunile de laEuropa Liber` au fost oxigenul care le-apermis s` respire [i s` reziste sub comu-nism. Europa Liber` a salvat vie]i [i a in-fluen]at destine, fiind marea obsesie alui Nicolae Ceau[escu [i a Securit`]ii.

|mpotriva Europei Libere autorit`]ilecomuniste au \ndreptat un \ntreg arse-nal de m`suri, de la bruiajul postului, lainterceptarea coresponden]ei [i atentate\mpotriva angaja]ilor acestuia.

Pe 21 februarie 1981, teroristul in-terna]ional Carlos {acalul [i banda sa aucomis, a[a cum arat` ultimele cercet`ri,la \ndemnul [i cu complicitatea Secu-rit`]ii, un atentat cu bomb` asupra sedi-ului din München al postului de radio.

|n anul 2001, statul româna recunoscut importan]a [imeritele postului de radio, re -prezentan]ii acestuia priminddistinc]ii [i diplome „ca semnal durabilei recuno[tin]e [i apoporului român”.

|n 2008, c\nd emisiuniledes tinate României au \ncetat,Europei Libere i-a fost decer-nat Ordinul Cultural \n grad demare ofi]er pentru contribu]iala promovarea libert`]ii de ex-primare, \n special \n timpulRomâniei comuniste. Emisiu-nile destinate României, ini]ia -te \n 1950, au \ncetat \nau gust 2008.

|ntre 1950 [i 1989, sec]ia român` aRadio Europa Liber` a fost condus` deurm`torii directori: Mihail F`rc`[anu,Camil Ring, Alexandru Gregorian, NoelBernard, Ghi]` Ionescu, Preda Bunescu,Mihail Cism`rescu, Vlad Georgescu,Nicolae Stroescu-St\ni[oar`, NestorRatesh.

Dintre vocile postului de radio EuropaLiber`, de-a lungul existen]ei, \i amintimpe Ghi]` Ionescu, Nöel Bernard, VladGeorgescu, Emil Georgescu, MonicaLovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp,Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu,[erban Orescu, Emil Hurezeanu, NeculaiConstantin Munteanu, Liviu Tofan [.a.

Institutul de Investigare a CrimelorComunismului [i Memoria ExiluluiRomânesc (IICCMER) este un organismguvernamental care studiaz`, documen -teaz` [i sus]ine con[tientizarea public`a istoriei comunismului \n România, prinproiecte de cercetare, educa]ionale, ed-itoriale [i muzeale. Activitatea IICCMERanalizeaz` natura, scopul [i efectele to-talitarismului din România \n perioada1945-1989, dar [i memoria acestuiregim \n exilul românesc [i \n perioada

postcomunist`.Institutul coordoneaz` câteva proiec -

te unice \n ]ar` \n acest domeniu, cumar fi: [antiere arheologice de de-scoperire a victimelor Securit`]ii; MuzeulMemorial Râmnicu S`rat – fost peniten-ciar pentru de]inu]i politici; singura Uni-versitate interna]ional` de Var` dinRomânia pentru studierea istoriei comu-nismului; primul manual de istorie a co-munismului, Fototeca - cea mai marebaz` de date online gratuit` cu fotografiidin timpul comunismului; primul mas-ter academic dedicat studiului istorieicomunismului;arhiva exilului românesc;proiecte mediatice de filme docu-mentare.

IICCMER a devenit \n timp un centruprestigios de cercetare la nivel euro-pean, prin intermediul c`ruia România\[i exploreaz`, con[tientizeaz` [i asum`trecutul comunist, \[i clarific` rolul \n is-toria european` a secolului XX [i pro-moveaz` valorile democra]iei \nsocietatea modern`.

Cotidianul ro Cotidianul ro

8 Ian. 2014

|nregistr`rile emisiunilor difuzate \n decembrie 1989 la Radio Europa Liber`au ajuns la Bucure[ti

PREAMBULCodul Penal Francez clasific` infrac]iu-

nile \n trei mari grupe: a) contra persoanelor fizice (r`pire,

sechestrare, viol, tortur`, omucidere,etc.);

b) contra bunurilor (furt cu violen]`gra v` [i degradare, jaf armat, escrocheriede mare anvergur`, etc.);

c) contra statului (complot, atentat,terorism, crime contra securit`]ii na -]ionale, spionaj, tr`dare, dezertare, falsi-ficare de bancnote, etc.).

|n materie penal`, crimele sunt jude-cate [i sanc]ionate de c`tre o Curte cujura]i (Juriu Popular, cu sediul \n capitalafiec`rui departament), compus` din 9jura]i (3 magistra]i [i 6 persoane alese la\ntâmplare de pe listele electorale) \nprima instan]a [i 12 jura]i (3 magistra]i [i9 persoane alese la \ntâmplare de pe lis-tele electorale) \n apel.

Pedeapsa la care este condamnat in-culpatul se nume[te recluziune criminal`,dac` aceast` este cuprins` \ntre 10 [i 30de ani (pedeapsa maxim` \n executare)sau pe via]` (recluziune criminal` pevia]`) [i deten]ie criminal`, dac` aceast`este mai mic` de 10 ani, cu executare \npenitenciar ([i \n general, superioar` a 5ani de \nchisoare).

Instaurat` \n 1960, pentru \nlocuireamuncii for]ate, ca regul` general`,pedeapsa de deten]ie criminal` se exe-cut` \ntr-un centru de deten]ie, iar cea derecluziune criminal` (inclusiv, pe via]`),\ntr-o \nchisoare de maxim` siguran]` lacare poate fi asociat` [i o perioad` desiguran]` (\nainte de care de]inutul nupoate beneficia de eliberare condi]ionat`sub control judiciar sau de o aplicare apedepsei: semi-libertate, libertate subsupraveghere electronic`, etc.) care, \nprincipiu, dac` nu este men]ionat` \nsentin]`, reprezint` ½ din sanc]iuneapenal`, dar care poate ajunge la 2/3, \ncazul sanc]iunii penale \n executare(maximum 30 de ani) [i pân` la 22 deani, \n cazul \nchisorii pe via]`, chiar [ipân` la 30 de ani, pedeapsa maxim` deexecutare \n penitenciar.

APROFUNDAREA DOSARULUIAPROFUNDAREA DOSARULUI

Ap`rut` \n America de Nord, ca alter-nativ` a \ncarcer`rii (pentru prima dat` \nSUA \n 1983, apoi, \n provinciile canadi-ene: Columbia Britanic`, Sas katchewan,Ontario [i Terra Nova din 1999, iar \n Eu-

ropa, \n Marea Britanie - \n Anglia [i }araGalilor, \nc` din 1989; \n Suedia din1994; \n Olanda din 1995 [i \n Belgia din1998).

|n legisla]ia francez`, supraveghereaelectronic`, introdus` prin Legea din 30decembrie 1996, apare \n dou` etape:sub forma plas`rii sub supraveghereelectronic` fix`, pre v`zut` prin Legea din19 decembrie 1997, ca m`sur` de apli-care a pedepsei de c`tre un judec`tor re-sponsabil cu aplicarea pedepesei uneipersoane care execut` o pedeapsa priva -tiv` de libertate), la domiciliul acestuia(\ntre anumite ore), respectiv, plasareasub supraveghere electronic` mobil`, in-staurat` prin Legea din 12-13 decembrie2005 contra recidivei infrac]iunilor pe-nale, extins` „supravegherii de siguran]`”(controlul fo[tilor condamna]i care [i-auexecutat pedeapsa, afla]i \ns` subsupraveghere socio-judiciar`, careprezint` un risc foarte ridicat de recidiv`,fie datorit` unor grave tulbur`ri de per-sonalitate, fie criminalii sexuali) prinLegea nr. 2008-174 din 25 februarie2008 relativ la „reten]ia de siguran]` [ide declarare a iresponsabilit`]ii penaledin motive de tulbur`ri psihice”, introdusprin art.706-53-13 \n CPP francez.

|n concluzie, \n Fran]a, plasarea subsupraveghere electronic` a unui con-damnat de c`tre o Curte cu Jura]i \ncadrul unui Tribunal de |nalt` Instan]`sau Tribunal Corec]ional, care execut` opedeapsa privativ` de libertate, este al-ternativa \ncarcer`rii acestuia \ntr-o in-stitu]ie penitenciar` - centru de deten]ie(pentru o sanc]iune inferioar` a 10 ani)sau \nchisoare de maxim` siguran]`(pentru o sanc]iune cuprins` \ntre 10 [i30 de ani, sau \nchisoare pe via]`), re-spectiv, \ntr-un centru de arest preventiv(\n cazul deten]iei provizorii - pe pe-rioada instrument`rii dosarului inculpat-ului).

Conform unor documente oficiale \nposesia c`rora ne afl`m, s-ar p`rea c` adata introducerii supravegherii electro -nice \n Dreptul Penal francez, \n SUA, arfi beneficiat de acest tip de „libertate subsechestru” de natur` electronic`, circa72.000 de persoane.

|n Germania, Ministrul Justi]iei al Lan-dului Hesse, Christian Wagner, ar fi pro-pus acest sistem de supraveghere atât[omerilor de lung` durat`, cât [i toxico-manilor.

|n ceea ce pri ve[te Marea Britanie (cuprec`dere Anglia [i}ara Galilor), s-ar fiadoptat sistemul [ipentru supraveg-herea minorilor.

|n deceniul1998-2008, nu maipu]in de 426.000de persoane ar fifost supravegheateelectronic, iar \n2008, cca 22.000de adolescen]i (cuvârste \ntre 15-17ani) ar fi “profitat”de sistemul desupraveghere elec-tronic` (adic`, cucca 42% mai mul]ica \n 2005), \ns`, separe c` dintre ei,peste 12.000, ar fiviolat dispozitivul

electronic [i s-ar fi sustras acestui sistemde suprave ghere prin GPS.

Din documentele Ministerului deJusti]ie (“Observatorul Interna]ional al|nchisorilor”), la care am avut acces,rezult` c` \n Fran]a, pe 1 august 2002,numai 13 jurisdic]ii ar fi experimentatsupravegherea prin GPS de la \nceputulintroducerii ei \n Dreptul Penal: 363 dem`suri ar fi fost pronun]ate, 272 ar fi luatsfâr[it, 91 erau \n curs, 18 au fost anulate(printre care 4 evad`ri), iar num`rul celorcare beneficiau de sistemul GPS desupraveghere, pe 1 februarie 2004, ar fifost numai de 369, dintr-un total de60.905 de condamna]i, pentru o rat`medie de ocupare al mediul carceralfrancez de cca 124,5%, adic` o cre[terede 2,8% \n raport cu luna precedent` [icu cca 7,3% \n raport cu anul precedent,2003, pentru c` pe 1 iunie, 698 dede]inu]i s` beneficieze de geolocalizare

de tip GPS din totalul de 64.451 de per-soane al \ntregii popula]ii penale.

Pe 1 mai 2011, Fran]a dispunea deuna dintre cele mai slabe capacit`]i deabsorb]ie carceral` din Europa, raportatla 100.000 de locuitori (Italia: 71, Belgia:78, Fran]a: 83, Olanda: 83, Germania: 96,Portugalia: 112, Spania: 113, Marea Bti-tanie: 155, Medie European`: 138).

Probabil, motiv pentru care peste80.000 de pedepse pronun]ate de c`tretribunale franceze, nu sunt executateniciodat`, \n majoritatea cazurilor \n careacesteia nu-i este asociat` [i o „perioadade siguran]`” (\nainte de care con-damnatul nu poate fi eliberatcondi]ionat), de]inutul fiind „gra]iat”, caregul` general` ,dup` executarea primeijum`t`]i din pedeaps`!

{i aceasta, \n contextul \n care, crimi-nalitatea francez` este \n expansiune,num`rul de]inu]ilor fiind \n continu`cre[tere el atingând, la 1 iunie 2011, unnou record de 64.971 de persoane \ncar-cerate, reprezentând o cre[tere cu 5,4%\n raport cu acea[i perioada a anului tre-cut (61.856), o cre[tere de 7,3% fa]` de1 ianuarie 2011 (60.544) dup` ce, la 1iulie 2008, acest num`r a atinsese sin-istrul record de 64.250!

Din num`rul total de persoane \ncar-cerate, cca 26,1% (16.960) se afl` \narest preventiv, \nainte de judecat`, ceeace reprezint` un procent [i el \n cre[tere,\n raport cu acea[i perioada a anului tre-cut, când erau \ncarcera]i preventiv15.942.

{i num`rul minorilor \ncarcera]i a\nregistrat o cre[tere important` (cu1,6%): pe 1 iunie erau \ncarcera]i 805(771 \n luna mai), fa]` de acea[i pe-rioada a anului trecut (792). Num`rul lorera de 688 pe 1 ianuarie 2011.

|ntr-un asemenea context,„echiparea”r`uf`c`torilor care comit infrac]iuni grave(\n special, ai delincven]ilor sexuali per-iculo[i, prezentând risc ridicat de recidiv`,dup` executarea pedepselor), cu mi-jloace de supraveghere GPS, ar fi om`sur` de precau]ie.

Dintre multiplele variante tehnologicede monitorizare GPS, cea mai cunoscut`este „br`]ara” electronic`, fixat` peglezn` sau la \ncheietura mâinii. ConformLegii nr. 2005-1549 din 12 decembrie2005, ea se aplic` \n Fran]a, numai \ncazurile de libertate condi]ionat` subcontrol judiciar, supraveghere socio-judi-ciar` [i supraveghere judiciar` (art.131-36-9 [i urm`toarele din CP francez). |n

plus, sistemul de supraveghere elec-tronic` mobil`, nu poate fi aplicat decâtunei persoane majore, condamnat` la opedeapsa privativ` de libertate cu durataegal` sau mai mare de 7 ani [i al c`reidosar medical eviden]iaz` riscul ridicatde recidiv`, dup` executarea pedeapsei\n penitenciar.

Autoritatea competent` pentruplasarea sub supraveghere electronic`poate fi Judec`torul de Instruc]ie, ma -gistrat numit de c`tre Procurorul Repu -blicii, pentru instrumentarea unui dosarpenal sau Judec`torul de Libertate [iDeten]ie - \n cadrul controlului judiciar,\n cazul unei persoane c`ruia i s-a\ntocmit un dosar penal, fie Judec`torulresponsabil cu executarea pedepselor -\n cazul unei persoane condamnate careexecut` o pedeaps` privativ` de libertate.

Teoretic, plasarea sub supraveghereelectronic` face parte din setul de m`suri

pe care directorul Serviciul Penitenciar deInser]iune [i Probatoriu poate propuneJudec`torului responsabil cu executareapedepselor, \n cadrul procedurii de ad-ministrare a pedepselor, conform Legiidin 9 martie 2004, conform c`reia suntsusceptibile urm`toarele categorii depersoane: cele inculpate (c`rora s-a\ntocmit un dosar penal); cele con-damnate la una sau mai multe pedepseprivative de libertate, dar durata c`roraeste maxim 2 ani [i \[i execut` pedeapsa\n afara mediul carceral francez; cele care[i-au executat pedepsele lor, dar facobiectul unei supravegheri socio-judi-ciare, a unei supravegheri de siguran]`sau a unei interdic]ii de sejur (\ncepândcu decretul din 1 august 2007).

Practic \ns`, Dreptul Penal francez,utili zeaz` sistemul de supraveghere elec-tronic`, cu prec`dere \n cazul in frac -]iunilor penale criminale, cândcondamnatul se afl` - fie \n regim desemi-libertate (cu activitate lucrativ` \nexterior) sau \n al liber`rii condi]ionate(sub control judiciar), fie ulterior, cândacesta [i-a execut pedepasa \n peniten-ciar, \ns` prezint` un risc ridicat de re-cidiv`.

|n plus, acest sistem de supravegherepoate fi contestat de c`tre cel \n cauz`,dac` acesta-i poate influen]a negativs`n`tatea sau comportamentul sau so-cial.

|n oricare dintre situa]iile mai sus de-scrise, \nainte ca inculpatul (con-damnatul) s` fie supus regimului desupraveghere electronic`, el trebuie s`dovedeasc` Serviciului Penitenciar de In-sertiune [i Probatoriu, c` dispune dedomiciliu fix sau de g`zduire la o per-soan`, institu]ie stabil` (cel pu]in pe pe-rioada supravegherii electronice); c` areun post de telefonie fix`; un certificatmedical care s` ateste compatibilitateadintre starea de s`n`tate [i br`]ara elec-tronic`, precum [i acordul proprietaruluispa]iului locativ (dac` nu este proprietar)pentru a fi pus sub control GPS.

|n concluzie, practic, br`]ara elec-tronic` emite semnale (de o anumit`frecven]`) c`tre un receptor, plasat lalocul unde persoana se afl` sub „se -chestru electronic”, iar acesta transmiteinforma]iile c`tre CNSE (Centrul Na]ionalde Su praveghere Electronic`), ceea per-mite geolocalizarea permanent` a „su -biectului”.

Aceasta, \n principiu, nupoate p`r`si domiciliul fixat

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5

Big BrotherPU{C~RIAPU{C~RIA„LA PURT~TOR”„LA PURT~TOR”

Libertatea sub sechestru electronic!Libertatea sub sechestru electronic!Coresponden]` din Fran]aCoresponden]` din Fran]a

|n legisla]iea francez` \n vigoare, o infrac]iune, este|n legisla]iea francez` \n vigoare, o infrac]iune, esteconsiderat` de natur` criminal`, conform art.131-1, 2considerat` de natur` criminal`, conform art.131-1, 2din Codul Penal Francez, dac` este sanc]ionat` de c`tredin Codul Penal Francez, dac` este sanc]ionat` de c`treun Juriu Popular (Curte cu Jura]i), cu pedeapsa minim`un Juriu Popular (Curte cu Jura]i), cu pedeapsa minim`de 10 ani de \nchisoare pentru o persoan` fizic` sau cude 10 ani de \nchisoare pentru o persoan` fizic` sau cuo amend` penal`, cel pu]in egal` cu 75.000o amend` penal`, cel pu]in egal` cu 75.000€€ pentru opentru opersoan` juridic`.persoan` juridic`.

Legea permite, \n anumite condi]ii [i anumitor perLegea permite, \n anumite condi]ii [i anumitor per--soane, s` execute pedepsele \n regim liber, dar monisoane, s` execute pedepsele \n regim liber, dar moni--toriza]i electronic.toriza]i electronic.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6

Big Brother

sau locul desemnat de c`tre autorit`]ilejudiciare competen]e mai sus men]ion-ate, locul de munc`, un centru de\nv`]`mânt sau de preg`tire profesional`,participarea la evenimente familiale,tratament me dical, etc.), dup` instalareasistemului de supraveghere electronic`,\n afara intervalelor de timp, stabilite dec`tre acestea.

Violarea regulamentului impus prindispozitivul de supraveghere electronic`implic`, \ncarcerarea sau re\ncarcerareapersoanei \n cauz`, la ordinul auto rit`]ilorjudiciare \n custodia c`reia se afl`aceasta.

De[i Legea n° 97-115, de plasare subsupraveghere electronic` fix` a fost pro-mulgat`, \nc` din 19 decembrie 1997, \nFran]a, num`rul celor care ar fi beneficiatde acest regim de executare a pedepsei,nu ar fi fost decât de 2.013, \n peste 10ani. |n ceea ce prive[te prima supraveg-here electronic` mobil`, ea ar fi fost or-donat` \n 2006, iar peste un an, adic` tot\n 2007, num`rul celor afla]i sub acestsechestru, n-ar fi fost decât 7.

|n ciuda faptul c` o zi de suprave -gherea electronic`, cost` Administra]iaPenitenciar`, numai 8,5€, \n timp ce o zide deten]ie clasic`, cca 130€ (85,5€/zi\n regim de semi-libertate), iar deten]iaprovizorie (arestul preventiv), reprezint`cca 43% din popula]ia penal`, ast`zi(total`, cca 78.252, \ncarcerat` sau nu;80.700, pe 1 iulie 2013; din care 2.744femei cu 2.183, \ncarcerate), cu osuprapopulare al Parcului Carceral de cca118,5%.

|n schimb, pe 1 iunie 2008, num`rultotal al acestora (sub supraveghere elec-tronic` fix` [i mobil`), ar fi crescut, brusc,la 3.924.

|ns`, Legea Penitenciar` din 24noiembrie 2009 extinde posibilitateaplas`rii sub supraveghere electronic` [i ade]inu]ilor condamna]i la mai pu]in dedoi ani de \nchisoare, iar \ncepând cu 1ianuarie 2011 ea a fost extins` [i \n cazulcondamna]ilor c`rora le-au mai r`mascel mult 4 luni de executat \n penitenciar(dintr-o pedeaps` maxim` de 5 ani),având c` urmare c` la 1 iunie 2011,num`rul celor plasa]i sub supraveghereelectronic` creascut rapid la 7.645 depersonae (dintre care, 406 \nainte de ex-ecutarea integral` a pedepsei), fa]` de5.785 \n 2010. Pentru ca \n perioada:martie 2011 - martie 2012, num`rul con-damna]ilor „sechestra]i electronic” s`creasc` cu 27%, adic` de la 6.612 per-soane, la 8.856.

|n momentul redact`rii acestui articol,ar fi \ncarcerate cca 67.050 de persoane(din care 17.057 \n preventiv, 49.993condamnate [i 723 minori), adic` osc`dere cu numai 0,3% \ntr-un an, ceeapune \n eviden]` o utilizare restrâns` amijloacelor de supraveghere prin GPS:cca 10.560 de de]inu]i, din care numai573 afla]i la sfâr[itul execut`rii pe dep -selor \n penitenciar.

|n ceea ce-i prive[te pe de]inu]i, mul]idintre ei consider` br`]ara electronic`, nuca o favoare, ci mai mult c` o pedeapsa,datorit` regimului sever de supravegherepe care aceasta o impune. Majoritateacriminalilor „profesioni[ti” ar preferapedeapsa capital`, \n loc de \nchisoareape via]`, care dup` cum [tim, nu esteniciodat`, decât cu rare excep]ii, cuadev`rat pe via]`!

Legat de acest subiect, pe 29 ianuarie2006, a avut loc un protest semnat dec`tre zece de]inu]i condamna]i la \n -chisoare pe via]` (care executaser` deja,\ntre 6-28 de ani) la celebra \nchisoarede Maxim` Siguran]` Clairvaux. Cei zece:Abdelhamid Hakkar, André Gennera,Bernard Lasselin, Patrick Perrochon,Milivoj Miloslavjevic, Daniel Aerts, FaridTahir, Christian Rivière, Jean-MarieDubois et Tadeusz Tutkaj, dintre care peunii i-am cunoscut personal, solicitau \nscrisoarea lor: „Prefer`m s` murim, decâts` cr`p`m pu]in câte pu]in, cu fiecare zicare trece!”.

Amintim c` \n principiu, cel pu]in teo-retic, conform legii penitenciare din 24noiembrie 2009, pot beneficia desupraveghere electronic` condamna]ii ac`ror pedeaps` (sau cumulul) este de celmult doi ani (un an \n caz de recidiv`)sau dac` durata pedepsei r`mase este in-ferioar` ori egal` cu doi ani (un an \n cazde recidiv`) sau ace[tia urmez` s` bene-ficieze de eliberare condi]ionat`, subcontrol judiciar).

Din 1 ianuarie 2011, pot beneficia [i

acei condamna]i, la sfâr[itul execut`rii,care nu au beneficiat de vreo ameliorarea pedepsei \n timpul isp`[irii ei, dar du-rata c`reia (sau cumulul) nu dep`[e[tecinci ani sau le mai r`mân patru luni deexecutat, respectiv, o pedeapsa mai mic`de [ase luni sau \n cazul \n care r`mâne2/3 din pedeapsa de efectuat, mai pu]indac` exist` o incompatibilitate \ntre per-sonalitatea celui \n cauza [i natura ad-ministr`rii pedepsei, un risc ridicat derecidiv`, respectiv, \n cazul \n care per-soana refuz` sau nu-i permit mijloacelemateriale ale acestuia.

Pot fi supuse acestui regim [i per-soanele condamnate la o pedeapsa priv-ativ` de libertate, care au comp`rut liber\n fa]a instan]ei, deci nu au \nceput \nc`executarea pedepsei [i care nudep`[e[te doi ani (sau un an \n caz derecidiv`).

|n principiu, \n cazul persoanei plasatesub supraverghere electronic`, „controluljudiciar” are loc 24h/24h, aceasta fiindobligat` s` comunice \n direct cu au-torit`]ile competentente \n custodiac`rora se afl` sau indirect, prin inter-mediul Poli]iei, respectiv, al JandarmerieiNa]ionale, \n orice moment (cel pu]inteoretic!), atât \n timpul zilei cât [i \n tim-pul nop]ii!

Anumite locuri interzise (domiciliulvictimei, domiciliul unui complice, etc.)sunt „parametrizate” [i monitorizate prinintermediul br`]`rii electronice, ca de-alt -fel [i timpul afectat activit`]ii lucrative saucel afectat rapausului, petrecerii \n cadrulfamiliei, cu rudele, prietenii, etc.

|n acest caz, spunem c` este vorba deo supraveghere sporit` [i dispozitivul seaplic`, \n general, \n cazurile \n care per-soana a fost condamnat` la o pedeapsaprivativ` de libertate mai mare de 7 ani[i care \n plus, se afl` sub supravegheresocio-juridiciar` sau pentru o infrac]iunecu violen]` voluntar` [i amenin]`ri contrapartenerului de via]` (sau fostuluipartener de via]`): so], concubin, PACS(Pactul Civil de Solidarite \ntre dou` per-soane de acela[i sex sau sex opus) saucontra copiilor acestora, pedepsit` dec`tre Codul Penal Francez cu cel pu]in 5ani de \nchisoare.

Durata ini]ial` a plasamentului subsupraveghere electronic` este de maxi-mum 6 luni, care poate fi prelungit` pân`la doi ani, maximum. |n cazul unei per-soane, aflat` \n libertate sub sub controljudiciar, dispozitivul poate fi mentimutpân` la deschiderea procesului, daracesta nu poate dep`[ii 2 luni.

|n cazuri grave, supravegherea elec-tronic` poate fi \nso]it` [i de un controljudiciar cu obliga]ii [i interdectii!

Atunci când cel supravegheat elec-tronic nu respect` cu stricte]e regimulimpus de c`tre dispozitiv, se poate emiteun mandat de aducere sau de arestare [iordona plasarea lui \n deten]ie provizoriesau modificarea condi]iilor de supraveg-here electronic` pe toat` perioadadizpozitvului judiciar (art.723-11 dinCodul Penal Francez).

|n sfâr[it, orice persoan` cercetat`penal, care este supus` dispozitvului ju-diciar al supravegherii electronice poatesolicita \ncetarea acestuia, fie \n timpulprocedurii de instrumentare a dosarului,fie dup` terminarea acestei faze, dac`acesta este trimis \n fa]a instan]eijudec`tore[ti competente.

COMENTARIUL AUTORULUICOMENTARIUL AUTORULUI

Dac` \n cazul plas`rii sub supravegereelectronic` fix`, persoana \n cauz` dis-pune doar de o liberate sub sechestru,relativ limitat` (de regul`, la re[edin]aacesteia), \n cazul supravegherii electron-ice cu un receptor mobil, libertatea aces-teia cre[te considerabil (deplas`ri la loculde munc`, activit`]i socio-educative, con-tact cu familia, etc.), deci [i este vorba [ide (re)inser]iunea ei socio-profesional`.

Astfel, \n cazul „penitenciarului lapurt`tor”, cel supus libert`]ii subsechestru - fiind propriul s`u st`pân, \nmod incon[tient, are tendin]a de a de-veni mai indulgent cu propria-i persoan`,ceea ce, automat, va conduce la “dera-paje”, la abateri de la normele impuse dec`tre sistemul de supraveghere.

Cu un pre] de cost mult mai mic, pen-tru contribuabili, decât \ncarcerarea, \nmod evident, de[i dispozitivul permite re-ducerea popula]iei carcerale, experien]aarat` c` \n acest caz, cre[te semnificativ,atât rata de sustragere de sub acest dis-pozitiv judiciar cât [i probabilitatea de re-cidiv` a persoanei \n cauz`.

Plasarea sub supraveghere electronic`mobil`, timp de 24h/24h - [apte zile din[apte, permite controlarea persoanei \ncauz` [i stocarea informa]iilor privind de-plas`rile acesteia, fiin un dispozitiv, carecost` totu[i scump societatea.

Din contra, sistemul „semi-activ”(adic`, un dispozitiv simplificat carestocheaz` numai violarea obliga]iilor sauinterdic]iilor), este o m`sur` eficient` de

control [i rentabil` din punct de vedereeconomic.

|n ceea ce prive[te timpul deinterven]ie pentru protejarea victimelor,este suficient, \n cazul viol`rii sistemuluisemi-activ. Astfel, cel pu]in \ntr-o prim`faz`, mediul carceral francez, ar trebuiconsiderat pentru cei condamna]i sau \ncazul preveni]ilor (care sunt \ncarcera]i \nperioada cercet`rii), o excep]ie privindexecutarea pedepselor privative de liber-tate.

|n ce m` prive[te, cu ocazia activit`]ilorcu de]inu]ii (cursuri de preg`tire pentrudiverse examene universitare, pentrupreg`tirea diverselor diplome univer-sitare, consiliere pedagogic`, orientare[colar` [i profesional`), cu prec`dere cucei condamna]i la pedepse lungi de\nchisoare (inclusiv la \nchisoare pevia]`), am efectuat o serie de cercet`ri cuprivire la statutul lor socio-profesional,precum [i cel infrac]ional.

|n principiu, popula]ia carceral` poatefi \mp`r]it` \n dou` mari categorii de in-fractori: „amatorii” (care ajung pe mânaJusti]iei, accidental, datorit` unor \mpre-jur`ri mai mult sau mai pu]in nefericitesau datorit` unor crime pasionale, cu riscsc`zut-neglijabil, de recidiv`) [i „profe-sioni[tii” (clien]ii permanen]i ai Justi]iei,incorigibilii, pentru care comitereainfrac]iunilor este simultan, atât o dis-trac]ie cât [i o activitate cu risc foarte ridi-cat de recidiv`.

|n concluzie, cel pu]in „amatorii” arputea fi suspu[i sistemului de suprave -ghere electronic` fix` sau mobil`. |n ceeace \i prive[te pe „profesioni[ti”, situa]ialor, trebuie studiat` caz cu caz. Am \nt\lnit\ns` [i printre ei, nu rareori, indivizi carese s`turaser` de via]a de r`uf`c`tori, s-auimplicat \n rela]ii sentimentale sau famil-iale, consider` c` au \mb`trânit [i vor s`

o rup` cu trecutul infrac]ional [i, cel pu]inaparent, vor s` se schimbe [i s` fie utilisociet`]ii civile.

Cred c` Justi]ia ar trebui s` le acorde[i lor o [ans` de reinser]iune social`!Pentru c` \ntr-adev`r, dac`, pedeapsa cumoartea elimina brutal [i biologic omulpedepsit, \ncarcerarea, reprezint` un gestde eliminare social` a acestuia.

|n sfâr[it, mediul carceral francez, caorganizare concentra]ional`, func]io -neaz` dup` modelul „lag`rului”, \nm`sura \n care, delincventul ce a violatpactul social [i s-a desolidarizat de comu-nitatea uman`, bazat` pe respectul legii,este \ndep`rtat de societate, pentru a fiprivat de liberate \ntr-un spa]iu limitat,\nconjurat de gratii, deci „institu]ionalizat”[i urmeaz` s` fac` fa]` unui alt sistem delegi, mult mai dure [i severe, specificepopula]iei penale.

Din contra, opus \ncarcer`rii, instau-rarea m`surilor de plasare sub suprave -ghere electronic` fix` sau mobil`, poateac]iona asupra delincventului ca o for]`centripet`, care s`-l men]in` [i s`-l atrag`\n rândul celor care respect` legile con-vie]uirii sociale [i se opun actelorinfrac]ionale, antisociale.

|ntr-un asemenea context, dispozitivulde supraveghere electronic` prezint`dou` aspecte principale, complementare[i disjuncte: pe de-o parte, de ordin car-tografic, pentru c` \n cadrul acestuia, ad-ministrarea pedepsei echivaleaz` cumutarea institu]iei penitenciare la domi-ciliul condamnatului sau chiar pe corpulacestuia, care \ntr-o manier`, \[i \n -credin]eaz` cheile locuin]ei saleautorit`]ii judiciare, iar pe de alt` parte,de ordin psihologic, \n m`sur` \n care,acesta este con[tient de faptul c` esteprivat de libertate, \n adev`ratul \n]eles alcuvântului (acea facultate filosofic` aunui individ care este st`pân pe propriilesale ac]iuni [i de care poat` s` dispun`de voie).

Cu alte cuvinte, el dispune de o liber-tate limitat` 24h/24h, 7zile/7zile, iarnerespectarea acesteia poate avea caefect (re)\ncarcerarea lui.

|n \ncheiere, ne putem pune o \ntre-bare grav`: libertatea sub sechestru elec-tronic poate \nlocui institu]iilepe nitenciare \ntr-un viitor apropiat sau\ndep`rtat?

Nu este imposibil, dar este pu]in pro -babil. Pentru c` exist` [i criminali pe -riculo[i, recidivi[ti, irecuperabili, capabilis` comit` crime chiar [i sub supraveg-here electronic` fix` sau mobil`.

Cu toate c` mediul carceral francez„formeaz`” \n timpul deten]iei [i o clasade de]inu]i institu]ionaliza]i, care dup`pedepse lungi de \nchisoare (peste dou`decenii) \[i pierd toate reperele socio-umane, iar recuperarea [i reinser]ia lor \nsocietatea civil`, practic nu este posibil`!

|n sfâr[it, supravegherea electronic`,pentru m`rirea eficacit`]ii [i rentabilit`]iiei economice, trebuie realizat` prin inter-mediul unui partenariat public (su -praveghere, anchet` de fezabilitate,contact cu persoana condamnat`,bilan]ul autorit`]ii judiciare, etc.) – privat(furnizare al materialului de supraveg-here cu soft [i hard, al men]inerii dispoz-itivului, rol sporit \n gestiunea alarmelor,Serviciul Penitenciar de Inser]ie [i Proba-toriu, centralizare a informa]iei, etc.), carea debutat \n Mediul Carceral Francez \nc`din 1987 [i \n cadrul altor dispozitive ju-diciar-carcerale (activit`]ile lucrative \n in-terior [i exterior, semi-libertate, permisiede ie[ire, etc.).

|n cadrul acestuia trebuie s` avem \ns`\n vedere faptul, c` pe de-o parte, cola -borarea trebuie realizat` \ntr-un sectorconstituind elementul central al

Administra]iei Penitenciare, suprave -gherea, iar pe de alt` parte, c` ea trebuiepus` \n aplicare \n „exterior”, adic` \nafar` mediul carceral francez, f`r` adep`[i \n cadrul colabor`rii anumite lim-ite, pentru respectarea drepturilor funda-mentale ale omului: p`strarea ano- nimatului persoanei \n cauz` de c`tresectorul public (Administra]ia Peniten-ciar`, Justi]ie, etc.) \n fa]a parteneruluiprivat [i interzicerea contactului acesteia,care, \n exclusivitate, este de competen]aautorit`]ilor judiciare.

Prof . Thomas CSINTAProf . Thomas CSINTA

Accidentul din Apuseni, devenit simbolal neputin]ei sau nep`s`rii \ntr-o ]ar` carepare a se confrunta cu grave probleme defunc]ionare, a devenit de câteva zile [isubiect pentru presa interna]ional`.

Una dintre cele mai importante agen]iide pres` din lume, Associated Press, caretransmite informa]ii pe tot globul, seocup` [i ea de subiectul accidentul dinApuseni [i anomalia de a avea un surplusde servicii secrete care toac` banii con-tribuabililor degeaba.

Iat` cum sintetizeaz` aceste relat`ri Ma-rina Constantinoiu, \ntr-un articul din Jur-nalul Na]ional: „Un avion de mici di -mensiuni s-a pr`bu[it \ntr-o zon` izolat`din mun]i, dar acest lucru nu ar fi \n ge -neral suficient pentru a enerva o ]ar`\ntreag` [i pentru a amenin]a un Guvern.

|n România, totu[i, chiar asta se\ntâmpl`. Pân` acum, patru oficiali, inclu-siv ministrul de Interne, au demisionat sauau fost demi[i dup` ce un avion cu medicila bord s-a pr`bu[it, dar ini]ial toate per-soanele de la bord au supravie]uit. Ulte-rior, o student` la Medicin` [i pilotulavionului au murit de hipotermie, printrealtele, a[teptând ore \n [ir \n z`pad` s` fiesalva]i”.

Aceast` descriere succint` apar]ineagen ]iei Associated Press, care scrie de-spre România, ]ara cu [apte servicii se-crete, incapabil` s` localizeze un avionpr`bu[it. {tirea a fost preluat` de cotidi-

anul Washington Post. „România, ]ar` cuo popula]ie de 19 milioane de oameni [if`r` du[mani externi, are [apte agen]ii deinforma]ii, inclusiv principalele agen]ii in-terne [i externe de spionaj”, se arat` \nanaliza AP.

„Românii au reac]ionat cu furie, ape -lând la re]elele de socializare [i la televiz-iuni pentru a acuza incompeten]aGuvernului, dup` ce una dintre victime asunat de [ase ori la num`rul de urgen]`”,scrie sursa citat`.

„Unul din cele [apte servicii a investit 40de milioane de euro \n sistemul deapelare de urgen]` [i, cu toate acestea,cele [ase telefoane ale supravie]uitoruluicare a apelat 112 nu au fost suficientepentru a primi ajutor la timp”, noteaz` AP.

O caricatur` publicat` pe prima pagin`a cotidianului Jurnalul Na]ional miercurieste remarcat` de AP, care explic` faptulc` aceasta sugereaz` c` victimele acciden-tului ar fi putut fi g`site mai rapid dac` labordul avionului s-ar fi aflat cineva urm`ritde servicii. \n caricatur` apar doi agen]i aiserviciilor secrete bine echipa]i, care co-menteaz` c`, dac` la bordul avionului ar fifost un jurnalist, un deputat sau senator,locul pr`bu[irii ar fi fost localizat mai rapid,explic` AP”.

A.M.PRESSA.M.PRESS

27 Ian. 2014

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7

Poli]ia moscovit` va puteaurm`ri cartelele SIMale celor ce merg cu metroul

|n sta]iile de metrou de la Moscova vorfi instala]i senzori prin care vor putea fiurm`ri]i pasagerii prin identificareacartelelor SIM din telefoanele lor mo-bile.Activi[tii pentru drepturile omului

protesteaz` împotriva acestei m`suri,considerând-o un atac la intimitateapersoanei, asta de[i autorit`]ile afirm`c` ar avea doar scopul ajut`rii poli]iei s`identifice telefoanele furate.{eful unit`]ii poli]iei din metroul

moscovit, Andrei Mokhov, a declarat c`senzorii vor deveni parte a sistemului in-teligent de securitate al metroului [i c`

raza de ac]iune a acestora este de cinci metri. Pentru ca sistemuls` func]ioneze, dispozitivele trebuie instalate în fiecare camer`de supraveghere din sta]ii, holuri [i vagoanele de metrou, aad`ugat Mokhov.

Num`rul de telefon al fiec`rui pasager va fi, în mod automat,aflat la trecerea acestuia pe lâng` senzor. |n cazul în care SIM-uleste pe lista de telefoane disp`rute, sistemul va informa automatpoli]ia [i va realiza o hart` a deplas`rii telefonului. Sistemul vafunc]iona indiferent dac` telefonul este pornit sau oprit, unicullucru necesar este prezen]a SIM-ului.

„Dac` telefonul unui pasager este furat, acesta se poateadresa poli]iei, iar ofi]erul de serviciu va introduce num`rul aces-tuia în sistemul care va preciza sta]ia în care SIM-ul a fost detec-tat”, a explicat oficialul rus.

C`l in ANGHELU}~C`l in ANGHELU}~AMOSNEWS.RO

O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:

S I N A I AS I N A I A

www.palace-sinaia.ro

Mondo Cane

Agen]ia Na]ional` de Securitate Na]ional`(NSA) poate accesa calculatoare printr-un sistemde unde radio, informeaz` The New York Times.

Se pare c` NSA a a implantat \n aproape100.000 de calculatoare din \ntreaga lume unprogram care permite supravegherea acestor cal-culatoare, dar [i lansarea de atacuri cibernetice.

Potrivit sursei citate, \n majoritatea cazurilor,programul este implantat \n urma accesului lare]elele informatice.

Cotidianul sus]ine c` „NSA a folosit o tehnolo-gie secret` care \i permite s` intre \n calculatoare[i s` modifice datele, chiar dac` acestea nu suntconectate la Internet".

Tehnologia, pe care Agen]ia american` de Se-curitate Na]ional` o folose[te „cel pu]in din

2008”, func]ioneaz` cu ajutorul undelor radio,care „pot fi transmise din mici circuite electronicesau din carduri USB instalate \n secret \n calcula-toare”.

„|n majoritatea cazurilor, sistemul care emiteundele radio trebuie s` fie instalat fizic de unspion, de fabricant sau de un utilizator”, maiafirm` cotidianul american.

Dezv`luirile au intervenit \naintea discursuluia[teptat al pre[edintelui Barack Obama privindreforma sistemului american de supraveghere acomunica]iilor, dup` mai multe luni de dezbaterideclan[ate de dezv`luirile fostului consultant alNSA, Edward Snowden.

(Dr. NET)(Dr. NET)

NSA de]ine o tehnologie secret` pentru accesarea calculatoarelor neconectate la Internet

ASSOCIATED PRESS:ASSOCIATED PRESS:„ROMÂNIA, }ARA CU 7 SERVICII „ROMÂNIA, }ARA CU 7 SERVICII SECRETE, CARE NU A LOCALIZATSECRETE, CARE NU A LOCALIZATLA TIMP UN AVION PR~BU{IT”LA TIMP UN AVION PR~BU{IT”

Direc]ia pentruProtec]ia Copilului:

Teste de alcoolemiepentru bebelu[iifolosi]i la cer[it

Direc]ia pentru Protec]ia Copilului(DPC) Suceava inten]ioneaz` s` sem-neze un parteneriat cu Spitalul deUrgen]` „Sfântul Ioan cel Nou”Suceava \n vederea efectu`rii unoranalize medicale copiilor folosi]i lacer[it.

Directorul Direc]iei pentru Protec]iaCopilului, Ionu] Dan Adomni]ei, a de-clarat c`, de foarte multe ori, copiiidescoperi]i la cer[it au o stare des`n`tate precar`, iar analizele medi -cale ar permite diagnosticarea afec -

]iunilor de care sufer` [i instituireaunui tratament, scrie rtv.net.

Din cauza suspiciunilor ap`rute \nultimul timp, c` somnul bebelu[ilor]inu]i \n bra]e de cer[etori ar putea fiindus cu alcool, somnifere saudroguri, directorul Adomni]ei are \nvedere [i efectuarea de analize toxi-cologice [i de determinare a al-coolemiei.

Din punct de vedere financiar,setul uzual de analize poate fi efec-tuat de spital deoarece to]i copiii suntasigura]i medical, \n baza legii, \ns`pentru alcoolemie [i testele toxicolo -gice spitalul [i DPC trebuie s`g`seasc` sursa de finan]are.

Adomni]ei este \ns` optimist,deoa rece num`rul copiilor [i mai alesal bebelu[ilor folosi]i la cer[it \njude]ul Suceava nu este foarte mare[i consider` c` aceste analize nu ar fio povar` pentru bugetul spitalului.

A.G. Adamescu, A.M.PA.G. Adamescu, A.M.PRESS RESS

R O M Â N I A CERE SUEDIEI S~ INTERZIC~CER{ETORIA

România cere Suediei s` interzic`prin lege cer[etoria, pentru a-i descu-raja pe rromi s` vin` \n aceast` ]ar`,unde supravie]uiesc doar din mila al-tora.

Apelul c`tre autorit`]ile de la Sto -ckholm a fost lansat de ambasa doa -rea României \n regat, R`du]a

Matache, care a semnat un articolpublicat \ntr-un cotidian suedez.

Ambasadoarea spune c` estefoarte important ca cer[etoria s` nufie \ncurajat` [i c` prim`riile din mar-ile ora[e din Suedia au puterea s` iam`suri pentru a rezolva aceast` pro -blem`.

Situa]ia rromilor din România, careau ajuns \n ultimii ani \n Suedia, esteun subiect din ce \n ce mai dezb`tut,mai ales c` la periferiile ora[elor auap`rut cartiere mizere.

La sfâr[itul lui 2012, serviciile so-ciale suedeze aveau \n aten]ie 370.

DIGI 24.roDIGI 24.ro

Traian B`sescu,AMENDAT de CNCD pentru discriminare

Pre[edintele Traian B`sescu a fostamendat, luni (10 februarie 2014n.n.), de Consiliul Na]ional pentru

Combaterea Discrimin`rii (CNCD),pentru declara]iile f`cute \n noiem-brie 2010, la Ljubljana, privind rromiinomazi, despre care a afirmat c`„mul]i dintre ei, \n mod tradi]ional,tr`iesc din ce fur`”, informeaz` Medi-afax.

Alina Dumitru, A.M.PRESSAlina Dumitru, A.M.PRESS

publicitate

monitor.oado@gmail.com

Caleidoscop

Fost Fost șșef al NSA ef al NSA [[i CIA:i CIA:

Nu exist` intimitate pe internet!

Generalul Michael Hayden, omul carea controlat toate serviciile de informa]iiale Statelor Unite, a vorbit într-un inter-viu acordat la Realitatea TV despresecuri tatea cibernetic` [i colectareainfor ma]iilor.

Fost [ef al agen]iilor CIA și NSA a vor-bit în interviul de la Realitatea TV desprefaptul c` intimitatea pe internet este im-posibil` în secolul XXI.

„În Vest noi suntem obi[nui]i s` netemem de guvern care poate s` ob]in`prea multe informa]ii, îns` în secolul 21nu guvernele [tiu cele mai multe lucruridespre noi. Sunt institu]iile private. Tre-buie s` fim con[]ien]i c` atunci cândfolosim Internetul este ca [i cum, înurm` cu 100 de ani, ai fi b`tut o scri -soare personal`, într-un cui, la Po[t`,pentru ca toat` lumea s` o citeasc`. Sunt

multe straturi ale vie]ii personale. Acestaar fi primul sfat. Nu vorbim numai de-spre guverne, sunt [i institu]ii privatecare pot accesa date personale. Al doilealucru pe care l-a[ sugera este ca oameniis` se implice. Ca fost [ef al NSA nu voicere scuze pentru c` am fost agresivicând am urm`rit ]inte ale serviciilor deinforma]ii str`ine, îns` în democra]ie noitrebuie s` urm`m voin]a oamenilor.Avem nevoie ca ace[tia s` stabileasc`limite dup` care s` ne ghid`m. Deci, aldoilea sfat este ,,Implic`-te, pentru caguvernul s` fac` ceea ce vrei [i nimicmai mult", a spus Michael Hayden.

Cotidianul.roCotidianul.ro

Rapoartele diplomatice aleAmbasadei Federa]iei Ruse laBucure[ti, precum [i alte canalede informare ale Kremlinului,onoreaz` România [i \n ceea ceprive[te domeniul respect`riidrepturilor omului.

Dup` cum bine este cunos-cut, respectarea drepturiloromului este o problem` real` \ntoate statele lumii, un domeniudeosebit de important [i, \nacela[i timp, complex [i dificil \neconomia gestiunii guvernelor.Motiv pentru care este [i unsubiect omniprezent pe agendarela]iilor diplomatice.

|n numele respect`rii drep-turilor omului s-a mi[cat, cubune [i rele, \ntreaga istorie aumanit`]ii, de la „Magna ChartaLibertatum”(1), din 1215 pân` \nprezent.

Marile revolu]ii ale epociimoderne: englez` (1642 -1688), american` (1763-1791),francez` (1789-1799), revo lu -]iile europene din secolul al XIX-lea, Revolu]ia Rus` din 1917,precum [i R`zboiul Rece din adoua jum`tate a secolului al XX-lea, al c`rui final a semnificat\nl`turarea, cel pu]in formal`, aconsecin]elor Revolu]iei Ruse,au avut ca suport doctrinar viz-iunile asupra drepturilor omului.

Avem, deci, suficiente teme -iuri pentru a nu fi indiferen]icine, cum [i de ce este interesatde chestiunea, trebuie s` recu -noa[tem spinoas`, a respect`riidrepturilor omului \n România.

|n contextul mai amplu alunui document al Ministerului

de Externe al Federa]iei Ruse -„Raport cu privire la respectareadrepturilor omului \n statele Uni-unii Europene” pe perioada2011-2013(2), un capitol al aces-tuia prive[te monitorizarea dec`tre Rusia a respect`rii drep-turilor omului \n România, dincare reproducem:

„ONG-urile str`ine [i autoh -tone continu` s` identifice pro -bleme legate de respectareadrepturilor omului \n România.O situa]ie foarte complex` estecea a respect`rii drepturilor co-munit`]ii rrome

Ap`r`torii drepturilor omuluicritic` politica autorit`]ilorromâne \n domeniul \nv`]`mân-tului pentru rromi [i a accesuluiacestora la pia]a muncii, la \ngri-jire medical` adecvat`. Potrivit

datelor exper]ilor europeni,dou` milioane de rromi (75%)nu au un loc stabil de trai [itr`iesc \n s`r`cie. \n rândurileacestui grup etnic, [omajul estede 80%. Au fost fixate cazuri dediscriminare a rromilor [i relo-care for]at` a acestora. (...)

Autorit`]ile române \ncearc`s` rezolve problema educa]ieipentru rromi, inclusiv prin alo-carea de locuri preferen]iale lalicee. Totu[i, potrivit presei [iap`r`torilor drepturilor omului,din cauza corup]iei din sistemulde \nv`]`mânt, aproximativ 15%dintre locurile destinate rromilorsunt ocupate de români. (...)”

Sistemul judiciar autonom [inivelul ridicat al corup]iei \i de-termin` pe cet`]enii Românieis` aib` o \ncredere sc`zut` \n

puterea judec`toreasc`Potrivit estim`rilor socio logilor

europeni, 96% dintre româniconsider` corup]ia cafiind principala prob-lem` \n stat,\nc`lc`rile drepturiloromului fiind asociatenepotrivirii dintrestandardele justi]ieiromâne cu cele eu-ropene.

|n acest context,men]ion`m c` Ro -mânia ocup` locul alpatrulea la capitolulprivind num`rul dereclama]ii trimiseComisiei Europene aDrepturilor Omului.Principalele motive,

pe lâng` cele vizândproprietatea, suntreprezentate de ter-giversarea proce-selor, discriminarea

pe motive sociale [i profesion-ale, condi]ii improprii dedeten]ie. Orga-niza]iile pentru ap`rarea drep-turilor omului sunt preocupatede situa]ia existent` \n sistemulpenitenciar românesc. (...)

Ap`r`torii români [i occiden-tali ai drepturilor omului au de-scoperit \nc`lc`ri grave aledrepturilor copiilor

|n prezent, \n România,40.000 de copii tr`iesc \ns`r`cie, f`r` s` aib` acces la ser-vicii medicale. Munca copiiloreste utilizat` pe scar` larg`, maiales \n zonele rurale.

Potrivit datelor Organiza]ieiInterna]ionale a Muncii, \n Ro -mânia aproximativ 80.000 decopii sunt implica]i \n afaceri ile-gale, printre care se num`r`

traficul de droguri [i prostitu]ia.(...)

Regularitatea manifest`rilorextremiste

Cazuri de retoric` cu caracterantisemit, xenofob, rasist [ina]ionalist apar cu regularitatepe segmentul românesc de In-ternet.”

Ca s` nu spunem c` Moscovanu ne ia \n seam`, trebuie s` ob-serv`m, cel pu]in la nivelul de-clara]iilor, cele mai bune inten]iiexprimate de pre[edintele Vla -dimir Putin, cu prilejul primiriiscrisorilor de acreditare a nouluiambasador al României:

„(...) Ne a[tept`m la o cola -borare mai consistent` [i reci-proc avantajoas` cu România, [isuntem preg`ti]i s` aprofund`mleg`turile politice, economice [iumanitare”.(3)

N o t eN o t e ::

(1) „The Great Charter”, \ntraducere Marea Cart` aLibert`]ilor, este un documentemis \n Anglia \n 1215 \n timpuldomniei regelui Ioan F`r` de}ar`. Prin aceast` Cart` seurm`reau \ngr`direa puterii \nscopul elimin`rii abuzurilor, pre-cum [i garantarea unui num`rde drepturi pentru to]i cet`]enii.

(2) „www.mid.ru”(3) Agen]ia de [tiri: „Ria

'Novosti” din 16.01.2014

Aurel I. RAurel I. ROGOJANOGOJAN

cotidianul.ro 17 Ian. 2014

{i Rusia prive[te, cu lupa, respectareadrepturilor omului \n România

publicitatemonitor.oado@gmail.com

Vinovat pe via]q ?

(...) pe Florentin, pe care l-amgqsit, ca arestat [i „vinovat de ser-viciu” \n \nchisoarea de maximqsiguran]q de la Rahova mai senindecât eram eu ca vizitator \n acelsumbru lqca[, ba chiar pus peglume [i \n mod evident \ncrezqtor\n cauza sa. Fiindcq el este mereuomul unei cauze pe care nu o vaconsidera niciodatq pierdutq, ceeace la un om care a fost de douq oridus \n fa]a plutonului de execu]ie,este normal.

Uneori am impresia cq \ncre -derea [i optimismul squ sunt greude \n]eles [i mq refer nu la situa]ia\n care se aflq momentan, ci la ar-doarea cu care \[i sus]ine ideile luidespre libertate, despre drepturileomului, despre demnitate [i demo -cra]ie [i mai ales despre dreptate [ijusti]ie pe care, pe vremea cândl-am cunoscut prima datq, mq gân-deam cq o mai [i mimeazq, cumpoate mai cred al]ii [i acum, maiales dupq campaniile mediatice dediscreditare \n serie la care a fostsupus.

El \nsq nu este un ideolog de[uetq, ci un om care \[i struc-tureazq opiniile \n articole, cqr]i [imanuale, scriind enorm cu o neo-bosealq [i o plqcere pe care rar le-am \ntâlnit chiar la condeieri deprofesie. Pentru ceea ce spun amca argument chiar raftul de cqr]ipe care a gqsit timp sq le scrie \ntresutele [i sutele de ac]iuni, mani-festqri, simpozioane, dezbateri na -]ionale, organizate ca Pre[edinte alOrganiza]iei pentru ApqrareaDrepturilor Omului, sau vizitele lapenitenciare \ntreprinse \n apq -rarea altora cu riscul, \ntâmplat,cum a [i fost avertizat, de a le\mpqrtq[i soarta, \ntre celebrqrileZilelor Drepturilor Omului, unice\n ]arq, cu defilqri [i fanfare [i cuparticiparea a zeci de personalitq]icare nu [i-au pierdut \ncrederea \nel, de[i nu au to]i personalitatea dea rqmâne aproape [i \n clipele salede restri[te, ori \ntre emisiunile deteleviziune, de la posturi aflate lasute de kilometri, care fac rating fi-indcq omul vorbe[te cu franche]e[i nu ezitq sq spunq lucrurilor penume sau sq-i numeascq pe ceirqspunzqtori, cât ar fi ei de sus-

pu[i sau de vindicativi. (...)Cei ce se aleargq dupq dreptate,

cum spune evanghelistul, vor gqsipoate \n acea ipostazq fericirea, dar\n contingent se vor confrunta maicurând cu mefien]a [i invidia cepot rqbufni de unde nu te a[tep]i,mai ales când sunt persoane pub-lice, pentru care, \n cazul cq s-arcere o etichetq dintr-un singur cu-vânt, acela nu poate fi decât ... in-comod. {i pentru asta riscq sqdevinq „vinova]i” pe via]q. De unde

poate unul din sensurile titlului,incitant, al acestui op.

Astfel de gânduri mi-au stârnittextele [i ideile din aceastq nouqcarte a lui Florentin Scale]chi pecare m-a rugat sq o prefa]ez [i pecare \n mare mqsurq le cuno[teamfiindcq unele dintre ele au fostpublicate \n ziarul meu „Ultimaorq” [i, pe de altq parte, fiindcq eleste consecvent, cum spuneam, re-curent, chiar, dar asta este odovadq cq nu sunt pqreri de cir-cumstan]q, ci unele elaborate [i\ndelung [lefuite \ntrucât areaceastq pasiune a cuvântului, cumspuneam (...)

Pro f . un iv. d r. Pro f . un iv. d r. I on Ion MARINMARIN

SUPLIMENT al publica]ieiSUPLIMENT al publica]iei Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA I

C U R T E A d e A E RSupliment al publica]iei Monitorul Drepturilor Omului - Februarie 2014

|n ziua de 31 octombrie 2013 s-adesfa[urat conferin]a de pres` prilejuit`de lansarea unor c`r]i editate sub egidaOADO, iar aceasta a fost mo derat` dedl prof. univ. ION MARIN.

Dup` prezentarea dorin]ei dlui Flo-rentin Scale]chi de a lansa un referen-dum na]ional pe tema depolitiz`riiJusti]iei, r`spunderea magistra]ilor [ireintroducerea pedepsei capitale \n Ro -mânia, precum [i punerea \n aplicare asentin]ei ceau[iste de a fi executat, s-atrecut la prezentarea c`r]ilor scrise \n\nchisoarea Rahova de Pre [edinteefondator OADO, care, a[a cum o spune\n scrierile lui, este din nou de]inutpolitic.

Au luat cuvântul:l Dl ambasador GELU VOICAN

VOICULESCU care a afirmat c` „...elimpede pentru toat` lumea c` Flo-rentin Scale]chi este victima unuir`zbun`ri politice, iar acest lucru esteevident. Ultima instan]` era de a[teptats`-l achite, \ns`, prin tr-o schimbare ciu-dat` a magistra]ilor, spre surpriza tu-turor, s-a men]inut vechea condamnarepentru un «trafic de influen]`» abstract,f`r` a se preciza \ntre cine [i cine,acuza]ie care nu a fost dovedit` nicipân` azi”. Despre referendumul doritde Scale]chi privind reintroducereapedepsei cu moartea, depolitizareajusti]iei [i r`spunderea magistra]ilor, \ncontextul \n care toat` lumea este ne -mul]umit` de neindependen]a justi]iei,de abuzurile magistra]ilor [i con dam -n`rile unor oameni nevinova]i, con-sider` c` o consultare popular` peaceste dou` teme ar fi de dorit, f`r`propunerea reintrodu cerii pedepsei cumoartea.l Dl Avocat ION COSTEI a punctat

nedrept`]ile [i abuzurile comise de-alungul etapelor procesuale \n cazulScale]chi. Referitor la procesul de com-putare, lipsa de legisla]ie \n do meniu adus la respingerea cererii formulate,Hot`rârea dat` nefiind decât „un fel deabur”, \ntrucât s-a trecut peste sus]ine -rile formulate \n sala de [edin]`, solu]iafiind dat` \n urma propriilor interpret`riale judec`torilor.

|n ceeea ce prive[te adeziunea la re -

ferendumul propus, atrage aten]ia c`nu exist` niciun motiv ca FlorentinScale]chi s` cear` condamnarea lamoarte, deoarece, conform Legii221/2009, \n perioada 1985-1989 a

fost privat ilegal de li bertate.l Publicistul {TEFAN MITROI a ar`tat

c` \l cunoa[te pe Florentin Scale]chi demul]i ani, fiind colaborator al OADO.

Dup` arestarea din noiembrie 2006a Pre[edintelui OADO, a fost abordatde „binevoitori” care i-au recomandats` stea deoparte, „s` se potoleasc`”... Af`cut-o de fric`, dar mai ales speriatpentru viitorul celor doi copii ai s`i. Nu[i-a imaginat c` va tr`i \ntr-o ]ar` undes-a re\ntors frica, \n care arest`rile audevenit spectacol public [i \n care suntaresta]i oameni ce nu merit` acestlucru. Fire rebel`, \[i recunoa[te frica,dar nu este la[, de[i curajul s`u nuegaleaz` curajul lui Florentin Sca le]chi,care este un super-rebel. „Lipsirea ne-dreapt` de libertate a unora nu-i facemai liberi [i mai demni pe al]ii”. Chiardac` Florentin Scale]chi a gre[it penal,nu trebuie condamnat la moarte. Aad`ugat c` a semnat adeziunea pentrureferendum, dar nu crede \n realizareaacestuia, considerându-l mai mult cape un protest.l Dl GHEORGHE DRAGOMIR -

Pre[edintele „Asocia]ia Cultural` Româ-nia \n Lume”- Mul]ume[te organiza]ieic` i-a solicitat sprijinul \n acest momentdificil pentru prietenul Florentin Sca -le]chi. Tr`ie[te clipe emo]ionante,amin tindu-[i c`, nu cu mult timp \nurm` s-au \ntâlnit la lansarea altor c`r]i.Este dezam`git de faptul c`, dac` pe 10decembrie 2012, la festivitatea Zilei In-terna]ionale a Drepturilor Omului auparticipat numero[i reprezentan]i ai in-stitu]iilor statului, societ`]ii civile, dar [ifoarte mul]i prieteni ai lui FlorentinScale]chi, acum, la aceast` conferin]`,num`rul acestora este foarte mic. „Separe c` actuala putere a reu[it s` neaduc` \ntr-un stadiu de team`, izolare[i lips` de solidaritate uman`, ceea ceeste foarte grav” - a concluzionat dom-nia sa.

A c o n s e m n a t F l o r i P O P AA c o n s e m n a t F l o r i P O P A

L a n s q r i d e c a r t eL a n s q r i d e c a r t e

L A P A L A T U L { U } UL A P A L A T U L { U } U De ce CURTEA DE AER?

Pentru cq, \n pu[cqrii a[a se nume[te loculPentru cq, \n pu[cqrii a[a se nume[te locul\n care, celor ce ispq[esc povara pedepselor\n care, celor ce ispq[esc povara pedepselorli se \ngqduie sq se mai dezmor]eascq, fiindli se \ngqduie sq se mai dezmor]eascq, fiindsco[i dintre zidurile peniten]ei pentru a ressco[i dintre zidurile peniten]ei pentru a res--pira pu]in cerul de deasupra. pira pu]in cerul de deasupra.

E un cer fqrq orizont, brodat doar cu s`rmqE un cer fqrq orizont, brodat doar cu s`rmqghimpatq sau cu grilaje de fier, dar este,ghimpatq sau cu grilaje de fier, dar este,totu[i, cer.totu[i, cer.

Curtea de aer \nlesne[te evadarea g`ndu Curtea de aer \nlesne[te evadarea g`ndu --rilor, iar atunci...rilor, iar atunci...

|n 1985 [i-a sacrificatlibertatea personalq dedragul libertq]ii tuturor.

Forma sa de protest – unprotest de dimensiunileunui urlet – a constat \n\ncercarea de a fugi din]arq la cârma vaporului pecare \l conducea.

Pânq la acest moment,care este punctul de \n -ceput al tragismului des-tinului squ, cqlqtorise petoate mqrile [i oceanelelumii \n calitate de coman-dant de vapor. Prin urma -re, ar fi putut sq rq mânqde nenumqrate ori \nstrqinqtate, strigându-[i \nfelul acesta revolta fa]q deopresiunea [i abuzurile re -gimului totalitar din ]arq.Dar glasul squ nu s-ar fifqcut la fel de auzit ca \ncazul fugii din primqvaralui ’85.

Acesta a fost [i rostulevadqrii sale pe apq la bor-dul unui vas de mare to -naj. A fqcut-o nu ca sq furevasul, cum l-au acuzat atunci[i mai târziu diver[i justi]iaride doi bani, ca sq nu spun ne-mernici, ci pentru a da maimultq for]q [i mai multq viz-ibilitate gestului squ. N-a lip-sit mult sq-l coste via]a. A fostdus de douq ori \n fa]a plu-tonului de execu]ie. \ntr-unanume fel, el chiar a murit \nfiecare din aceste ocazii.

Dacq a rqmas pânq la urmqviu e pentru cq a avut [ansararisimq de a \nvia. Decembrie’89 l-a gqsit \n \nchisoarea dinAiud. De acolo a fost dus dearmatq direct pe baricadelerevolu]iei. A intrat \n primaconducere politicq a ]qrii. Arfi putut face o carierq impor-tantq \n acest sens, dar a\mbrq]i[at o altq profesie. Ceade apqrqtor [i slujitor al drep-turilor omului.

A creat, ca suport pentrulup ta sa pentru libertq]ilecelor lal]i, Organiza]ia pentruApqrarea Drepturilor Omului.

Timp de aproape douqdecenii via]a sa s-a identificatcu via]a acestei organiza]ii. \nnoiembrie 2006, când nimeninu se a[tepta, cunoscutul lup-tqtor pentru libertate, Flo-rentin Scale]chi, cqci despre el

este vorba, [i-a pierdut dinnou li bertatea.

}ara, pentru propq [i rea cq -reia fusese pe punctul sq-[idea via]a, l-a aruncat din nou\n \nchisoare, \n urma unuiproces care s-a desfq [urat cuo rapiditate mai mult decâtsuspectq, \n condi]iile \n careprocese similare curg pe du-rata a cel pu]in câtorva ano -timpuri. Ba chiar a câtorvaani. Dar Scale]chi trebuia con-damnat repede. Prin Scale]chitrebuia datq o lec]ie. Cui ? {icine e cel care a sim]it aceastqcinicq nevoie ?(...)

Acum Florentin Scale]chi eun fel de om mort dar, a[acum s-a \ntâmplat \n trecut, elva reu[i din nou sq \nvie.

|ntrebarea este: \[i va asu -ma România ru[inea de aarun ca unul din pu]inii sqieroi la \nchisoare ?

De la cei care au stat \n spa -tele acestei comenzi mâr[avenu avem niciun fel de a[ tep -tare. Dumnezeu sq-i ierte!

Scale]chi, luptqtorul pentruadevqr [i dreptate, n-o va face.Indiferent de pre]ul pe care \lplqte[te [i va trebui sq-l plq -teascq.

(G.V.V.G.V.V.)

PAGINA II SUPLIMENT al publica]ieiSUPLIMENT al publica]iei Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului

Din prefa]a volumului„PRE{EDINTELE”

|l cunosc pe autorul acestui roman dinmartie 1985, când, \ntr-o diminea]q, fiindde]inut politic \n regimul de tristq am-intire al dictatorului Ceau[escu, \n celula\n care \mi executam peniten]a \n fosta\nchisoare Rahova-Bucure[ti, \n celebrulde acum sector „H” (construc]ia aveaforma H, iar denumirea provenea de la li -tera „h” din Codul penal - cu referire lacondamnarea la moarte), a fost adus, unpic speriat [i chiar bulversat, un tânqrcare, sfidând Securitatea [i Partidul Comu-nist, fugise cu un vapor la Istanbul,trqdând „cauza nobilq” a comunismului,alegând libertatea. (...)

Vremea a trecut [iDumnezeu a vrut sq neregqsim \n 23 decem-brie 1989, \n sediulTeleviziunii Române.La cererea re volu ]io -narilor fusese eliberatdin \nchisoarea poli -ticq Aiud, de pe „cele-bra” Zarcq, fiind adusde Armatq la televiz-iune, pentru a trans-mite popula]ieical varul celor 5 anide regim de con-damnat la moarte [irecluziune totalq. Afost cooptat imediat \nconducerea FrontuluiSalvqrii Na]ionale pen-tru cq dqdea bine, le-gitima noua putere,aducându-i un plus decredibilitate [i de sub-stan]q.

A fost ales membru\n Consiliul F.S.N. [inumit vicepre[edinteal Comisiei legislative,juridice [i drepturiloromului. Am colaboratbine [i chiar ne-amcompletat reciproc uneori, eu fiind numitprim-viceprim-ministru \n primul Guvernal României post-revolu]ionar`.

|n scurt timp \nsq Florentin Scale]chiiarq[i a dispqrut, plecând la Geneva, dar\n aprilie 1990 a apqrut la Cabinetul meudin Pia]a Victoriei, când mi-a solicitatacordul Guvernului ca \n România sq ex-iste [i sq func]ioneze legal o organiza]ieneguvernamentalq care sq apere drep-turile fundamentale ale omului. Astqzi aceldocument este unul istoric.

Dupq experien]a tristq de condamnat lamoarte, dus de douq ori \n fa]a plutonuluide execu]ie, dupq suferin]a fqrq margini\nduratq, acest om ar fi meritat respectulna]iunii [i o via]q lini[titq. Dar nu a fostsq fie a[a ! (...)

|n final, a ajuns sq sufere din nou pen-tru cq nu i-au plqcut abuzul, minciuna,perversitatea, lingu[eala, fariseismul [i adezavuat public toate derapajele vizibile dela democra]ie, de la statul de drept [i drep-turile fundamentale ale omului.

De data asta ne[ansa vie]ii lui, cq nu-ipot spune altfel, a fost \ntâlnirea cu fostullui coleg de facultate [i de breaslq, actualulpre[edinte al statului român, Traian Bqs-escu.

S-au \ntâlnit doi comandan]i de navq,douq pietre tari, cu mari orgolii [i mize,douq caractere umane total opuse.

Azi a \nvins cel mai puternic, Pre[edin-tele, care, folosind institu]iile statului a[a-zis democratice, pe care [i le-a subordonat,printr-un scenariu prost regizat, conceput\n laboratoarele Cotrocenilor, S.R.I.-ului [iDNA-ului, sub coordonarea directq a fostu-lui ministru al Justi]iei Monica Macovei, areu[it ceea ce nimeni nu credeam cq ar fiposibil \ntr-un stat membru NATO [i alU.E. [i anume, sq-l arunce dupq gratii, rea-ducându-l \n pozi]ia de de]inut politic, a[zice de]inutul politic de serviciu. (...)

Chiar dacq a fost scrisq dupq gratii,unde a ajuns \n urma comenzii politice alui Bqsescu, chiar dacq are probabil sutede motive sq-l urascq pe acesta, chiar dacqsuferq o nedreptate la o vârstq la care tegânde[ti sq-]i trqie[ti via]a \n lini[te, au-torul gqse[te calea echilibrului [i, a[a cum\l criticq pentru nerealizqrile, ne\m pli -nirile [i ac]iunile lui de poli]ie politicq, \negalq mqsurq \l laudq pentru calitq]ile salede politician [i abilitatea de care a datdovadq ca Pre[edinte \n toatq perioadacelor nouq ani de a transforma orice rela-tivq \nfrângere \n propria lui victorie. (...)

Pe actualul Traian Bqsescu \l gqsim celmai bine prezentat \n capitolul „FostulPre[edinte care [i-a pierdut busola”, undeeste descris cum, \n disperare de cauzq,aruncq tot din barca pe care nu mai este\n stare sq o conducq.

Zvqpqiatul [i neastâmpqratul TraianBqsescu [i-a cam epuizat capitalul de\ncredere electoral [i, dupq imensul rqufqcut acestei na]iuni prin deciziile dene\n]eles [i condamnabile, \ncq \[i maicautq o ie[ire din scenq cu aplauze.

Bolovanul greu care \i atârnq de gât,care \l obsedeazq [i de care nu va puteascqpa niciodatq, sunt de]inu]ii politici ac-tuali, emana]ia directq a epocii lui.

Pentru ace[ti „sacrifica]i ai regimuluiBqsescu” nu existq termen de prescrip]ie,victimele sunt \ncq vii [i pot depune mqr-turie despre abuzurile [i ilegalitq]ile lacare au fost supu[i de JUSTI}IA REFOR-

MATQ a acestuiaRomanul-pamflet

de fa]q are verb [i e binescris, documentat a[zice, care face o anam-nezq a carierei unui ompe care autorul \l eval-ueazq din mai multe per-spective \n timp [ispa ]iu. Ve]i lua cu no[ -tin]q [i de „alte fe]e” alepersonajului, pe care le[tie doar unul care l-acunoscut de-o via]q peTraian Bqsescu, a[a cum\ntâmplqtor \l [tie au-torul.

Este o analizq fq-cutq la rece de cqtre unom de la care numai laechi libru nu te-ai a[ -tepta, echilibru [i echi -distan]q dovedite dinplin \nsq \n aceastq car -te. (...)

Autorul romanului- pamflet este pentrumine o surprizq plqcutq.E omul cqruia nu i-a dis-pqrut curajul niciodatq,motiv pentru care nu acq utat sq cosmetizeze

ade vqrul. Tot ce a avut de exprimat a fqcut \n ter-

meni direc]i, chiar dacq de foarte multe oria deranjat, suportând consecin]elerqutq]ilor viscerale ale unor indivizi fqrqprincipii [i fqrq o minimq moralq civicq.

Sunt sigur cq [i aceastq carte va de-clan[a multe patimi [i va da subiect dedezba tere publicq acelora[i deontologi ne -o bosi]i.

Lui Florentin Scale]chi nu i-au plqcutdictatorii, pe care i-a \nfruntat direct, ati-tudine pentru care a suferit foarte mult.

Bunqoarq, cunoscând caracterul con-

flictual [i rqzbunqtor al lui Traian Bqses -

cu, de[i aflat \n \nchisoare, a abordat

totu[i un subiect care poate fi sensibil [i,

\n acela[i timp, periculos: Pre[edintele,

pe care \l laudq [i \l criticq cu aceea[i mq-

surq. (...)

AmbasadorAmbasador

Gelu Gelu VOICAN VOICULESCUVOICAN VOICULESCU

Fost prim-viceprim-ministruFost prim-viceprim-ministru

C U R T E A d e A E R

DESTINUL TRAGIC AL UNUI MARE IUBITOR DE OAMENI

ADICQ, CEEA CE ERADE DEMONSTRAT...

(…) sentin]a datq \n anul 2011de Instan]a de fond, este o solu]ienouq de fond prin care DeciziaTribunalului Militar TeritorialBucure[ti din 26 martie 1985este din nou men]inutq, conformart. 405 alin.1 [i 2 C.p.p., deci, pecale de consecin]q, eu, FlorentinScale]chi, sunt din nou con-damnat de douq ori la moartepentru complot \n vederea trq dq -rii, subminqrii [i sabotqrii soci-etq]ii comuniste din RepublicaSocialistq România, de[i suntem\n plin capitalism [i \n a[a-zisaRomânie - ]arq membrq O.N.U.,N.A.T.O. [i U.E. Dar, evident, tre-buie sq mq execute, chiar dacqfaptele pentru care am fost con-

damnat sunt dezincriminate\ncq de acum 24 de ani. Enoaptea min]ii!

Numai \n România Mileniu-lui III, Justi]ia lui Traian Bqs-escu, a unor min]i bolnave,mai poate nqscoci asemeneaabera]ii, monstruozitq]i [i ano -malii, pur [i simplu de neimag-inat pentru un om normal.

Acest stat al lui Traian Bq -sescu \l relegitimizeazq pe DIC-TATORUL Nicolae Ceau[escu,cu regimul comunist [i crimelelui cu tot, \n condi]iile \n carela 31 decembie 1989 Româniaa aborgat condamnarea lamoarte, iar \n 18 decembie2006, Traian Bqsescu a “de-clarant” comunismul \n afaralegii (…)

Fragment din lucrareaapqrutq sub egida OADO

„QUOD ERAT DEMONSTRANDUM”

SUPLIMENT al publica]ieiSUPLIMENT al publica]iei Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA III

Un alergqtor dupq dreptate...

Felul de a fi al lui Florentin Sca -le]chi este unul paradoxal, \n apa -ren]q.

|n realitate, dupq ce \l cu no[timai bine \]i dai seama cq felul lui dea fi este dictat de dorin]a de a facebine celorlal]i, indiferent dacq pen-tru aceasta trebuie sq recurgq lamij loace ce unora le par greu deimaginat.

Ca sq explic o astfel de ca rac -terizare este suficient sq mq refer lafelul \n care a \n]eles sq protesteze\mpotriva regimului comunist, ale -gând calea unui protest ne mai \n -tâlnit: ace la de a pleca din ]arq cuvaporul pe care era numit co - mandant, \mpreunq cu tot echipajul[i cu doar doi oameni, unul dintreei actor [i poet, la modul propriu ca[i Scale]chi, de unde [i impresiaunei veritabile construc]ii cine-matografice. (...)

Dar pânq acolo, pânq la a scrie re-laxat [i deta[at despre aceastq teri-bilq \ncercare a vie]ii lui, FlorentinScale]chi a fost condamnat lamoarte [i a ajuns de douq ori \n fa]aplutonului de execu]ie [i numai[ansa istoricq a fqcut sq nu zacqacum \ntr-un mormânt ne[tiut dinspatele \nchisorii Jilava. |n schimb,a ajuns din nou, [i nu pentru primadatq dupq Revo lu]ie, \ntre zidurilepenitenciarelor despre care are oexperien]q atât de tragicq.

Acuza]ia este una care n-a pututsta \n picioare decât dupq ce inf -rac]iunea de mitq, presupusq cafiind sqvâr[itq de el, a fost interpre-tatq ca având drept laturi constitu-tive [i calitatea unui fqptuitor carenu este func]ionar de stat, dar [i\m prejurarea cq banii i-au fost lqsa]icu titlu de sponsorizare pentru Or-ganiza]ia de Apq rare a DrepturilorOmului, al cqrui Pre[edinte fonda-tor este.

Nu am cqderea [i nici da tele sqreanalizez dosarul, [i la fel ca [i Flo-rentin Scale]chi, iau lucrurile a[acum sunt. [tiu \nsq cq el a fost [i arqmas un alergqtor dupq drep tate,cum sunq ce-a de-a opta fericire dinNoul Testament [i unde scrie cqast fel de oameni vor fi ferici]i.

Oricum, Florentin Scale]chi esteun om atipic [i un de ]inut atipiccare, [i acolo \ntre zidurile ce -lulelor, nu pregetq sq facq bine oa-menilor, atât celor de lângq el, cât [icelor la care se gânde[te mereu,scriind cqr]i despre drepturile omu-lui, despre modul ideal \n care credeel cq acestea pot fi apqrate.(...)

Prof.univ.dr. Ion Prof.univ.dr. Ion MARINMARIN

Speran]a cetq]ii

Filozofi, creatori de consti tu]iiideale, ne lasq mâng`ierea nqdejdiicq, cel pu]in odatq, \ntr-un viitorne determinat, o stare de lucrurimai bunq decât cea prezentq sepoate \nfqptui.

Care e forma cea mai bunq de gu-vernare? Ce sistem de legi poate asi -gura via]a cea mai fericitq ?

Pe ce temelii trebuie sq fie clqditstatul pentru a corespun de cât maibine menirii sale, spre a trqi cât mai\ndelung ?

Sunt \ntrebqri care au preocupatpe gânditori, de mii de ani.

|ntr-o cetate \n care se exprimaufoarte des nemul]umiri asu pra for -mei de guvernq mânt, un Platon, unAristotel, aveau menirea sq pre gq -teascq spiritele pentru \n]elegereaunei forme de stat superioare carese poate realiza de oameni hotqrâ]i[i destoinici. (...)

O discu]ie asupra posibilitq]iischim bqrii legilor \n general [i anecesitq]ii acelei schimbqri nu ar fifost cu putin]q fqrq sq se fi rezolvatmai \ntâi pro ble ma ori sq se firqspuns la \ntrebarea dacq insti -tu]iile statului se datoreazq naturiisau voin]ei omene[ti, \n sensul cqsunt create de oameni [i, ca atare,pot fi \nlocuite cu altele mai bune.

Considerând cq idealul omuluiliber [i armonios dezvoltat s-a \n -truchipat \n cultura anticq, uma -ni[tii au redescoperit [i studiat cupasiune monumentele [i valorileunei culturi care [i azi reprezintqculmi ale gândirii umane, desc -hizând astfel drum spiritului critic[i ra]io nalismului modern.

Omul se regqsea pe sine cu limi -tele, dar [i cu nelimitarea sa: „Mun -tele [i omul se asea mqnq, dar cudeosebirea cq prin munte pq mântultinde spre cer, prin om, cerul a co -borât pe pqmânt” (W. Shakespeare).

(...)

Proastele rânduieli [i legile rele \iafecteazq mai \ntâi pe cei mai slabi[i nevolnici, numqrul acestora cres -când odatq cu \mbogq]irea doar aunui numqr restrâns de privilegia]i.

(...)

Pe acest drum firesc al vie]ii,Homer spunea \n Iliada cq trebuiesq fim \nso]i]i de \ndemnul: „A fimereu cel mai bun [i mereu dea-supra altora!”

Conf. univ. dr. Conf. univ. dr. Cornel TRANDAFIRCornel TRANDAFIR

La vremuri atipice,protagoni[ti atipici

Un personaj de-al lui Shake-speare vedea cq „timpul [i-a ie[itdin ]`]`ni”, iar rom`nul [tie din tot-deauna cq dreptatea umblq cu capulspart. Scriitorul Brqtescu-Voine[tispunea cq „dacq te-ai hotqr`t sqspui adevqrul, pregqte[te-te desuferin]q”.

Florentin Scale]chi a fost unt`nqr comandant de navq care, nupentru cq ar fi murit de foame orinu s-ar fi „realizat”, a fqcut gestulspectaculos de a ie[i din Româniaspre libertate cu un vapor, iar dupq1989, \n loc „sq se cumin]eascq, i s-a cam urcat la cap”, cum observa,cu dispre], un procuror.

Tot atipic, ce mai ! Nu [tiu sq maifi fost arestat cineva pentru „delic-tul de libertate”, \nainte [i dupq1989.

Recidivist singular, acest Sca -le]chi, care semneazq constantprof.univ.dr., chiar [i când face li -teraturq, pentru ca sq nu se uite cqnu e un zurbagiu sau infractoroarecare, de drept comun, ci unRobin Hood temeinic [colit \n aledrepturilor omului [i mereu culegea \n m`nq. Dara lui prin lume,dramaticq, pe care o nume[te “Via]aunui condamnat la moarte” în titlulsrialului autobiograpfic, publicat sub egida OADO, nu e una derqzvrqtit oarecare, ci de luptqtormotivat [i lucid, mereu atent [i \ncuno[tin]q de cauzq când e vorba delibertq]i [i fqrqdelegi, de demnitateumanq [i samavolnicii.

Pe vremea lui Ceau[escu s-a \n -cercat anihilarea lui, dar nu prin\mpu[care, ci prin \mpingere lanebunie sau mqcar la abandonareapropriului crez, cqci i s-a simulat dedouq ori execu]ia. Pe vremea noas-trq, a democra]iei, i s-a instrumen-tat compromiterea totalq, ca pre -[edinte de organiza]ie pentru drep-turile omului, dar [i ca simplucetq]ean onorabil.

Mama sa implora “Nu-mi omora]icopilul!”, copilul squ va \ntreba,peste ani, “Unde e[ti, tati?”. Douqreplici adevqrate, care-i rezumqvia]a.

O via]q ca un scenariu de filmsau, mai degrabq, scenariul unuiscenariu de film. Pentru cq doar unfilm bine fqcut, autentic p`nq la ul-timul detaliu de decor [i luminq,poate arqta marelui public, de faptsemenilor lui, adevqratul personaj,cel real, dar ie[it din tipare, care eScale]chi.

Z i a r i s t Z i a r i s t Corne l iu VL ADCorne l iu VL AD

Epilogdespre oamenii cu robq

Am putea confirma ca speciaumanq, mai concret, “oamenii-ju -decqtori”, care se leagq de cuv`ntul„inamovibil” [i se ascund sub robaunde nu au \nzestrqrile pe care artrebui sq le afi[eze ca virtu]i, versusonoare, lege, si demnitate, nu suntdec`t ni[te subiec]i ai unui serial alanilor ’50, ni[te judecqtori care nuau \n]eles cq trebuie sq JUDECE nusq constate natura poli ticq a dosaru-lui \n care, poate, sute de mii de oa-meni sunt uili]i de judecata lor\n doelnicq, de altfel ca [i aluatul dincare sunt plqmqdi]i ace[ti „inamovi-bili” ai sor]ii.

Dacq, m`ine, Dumnezeu i-ar \n -treba de ce au judecat a[a, L-ar daafarq cu jandarmii din Palatul pecare, cu m`ndrie arogantq, \l inti -tuleazq „al Justi]iei'”.

Ace[ti “oamenii-judecqtori”, carese cred ei \n[i[i un fel de Dumnezeupe Pqmânt, ne-au confiscat ultimulargument-simbol al drepturiloromu lui \n Romania, \n persoana luiFlorentin Scale]chi.

Nu le spun ceva legat de ru[ine,pentru cq au interdic]ie la asemeneadoze de educa]ie primarq!

Am sq citez, \nsq, un „clasic \nvia]q”, tare drag domniilor lor: „Nue bine domnu'le chestor, nu e bine!”

De ce nu e bine? Pentru cq, cu sauchiar fqrq voia voastrq, inamovi-bililor, mqmqliga face periodic [isigur EXPLOZIE.

}ara \i datoreazq lui Scale]chimult, dar este peste puterea de\n]elegere a inamovibililor a[a ceva,pentru cq ei reprezintq statul rom`nnu ]ara, iar statul are „la purtqtor”pachete de indivizi cu robq.

PlasticianPlasticianViorel BACIUViorel BACIU

Anul 2013, a fost pentru OADO o perioad`sumbr`, marcat` de \ncarcerarea politic` a pre[e -dintelui fondator al organiza]iei.

Cu toate astea credin]a \n valorile umane, \nsacrificiul pentru ap`rarea drepturilor omului [i

ale libert`]ilor fundamentale, nu [i-a dat ob[tesculsfâr[it cum ar fi crezut mul]i.

{i \n circumstan]ele oferite de recluziunea ne-dreapt` s-au n`scut o serie de c`r]i ce-[i caut`drumul spre oameni, atestând c` spiritul liber [i

speran]a \n dreptate nu pot fi z`brelite. A[a auv`zut lumina tiparului lucr`rile prezentate

A[a s-a n`scut [i seria „Via]a unui condamnat lamoarte” - lansat` la 31 octombrie 2013 - prin volu-mul 1, ea urmând a fi continuat` \n anul acesta.

C U R T E A d e A E Rsemnal editorial

RECURSULLA MEMORIE

Când prof. Florentin Scale]chi m-arugat sq citesc [i sq fac recenzia uneilucrqri pe care a scris-o de curând, \ncondi]ii improprii, dupq gratii, \n ul-tima \ncercare a guvernatorului Bqs-escu de a-l ]ine departe de societate [ide to]i cei mul]i care ar avea nevoiede libertatea lui, pentru a le apqra [ilor cineva drepturile, m-am gândit,vqzând titlul „Jertfele uitqrii”, cq,probabil, am sq mq \ntâlnesccu o carte pamflet la adresacelor care l-au aruncat la\nchisoare pe unul din lup-tqtorii autentici \mpotrivacomunismului, un regimpolitic ilegal, inuman [i cri -minal.

Parcurgând \nsq paginileacestei cqr]i am constatat cq,de fapt, mq aflu \n fa]a uneilucrqri [tiin]ifice despre is-toria poporului român, careparcq trqie[te blestemul de aavea conducqtori [i guver -nqri care uitq inten]ionat deeroii acestui neam, pre-fqcându-se cq ace[tia nusunt o prioritate na]ionalq.

To]i cei care [i-au jerfitvia]a, au suferit umilin]a,teroarea [i exterminarea \n\nchisorile [i lagqrele sis-temului totalitar, niciodatqnu au fost o prioritate \naceastq ]arq.

Lucrarea de fa]q, prezintq,\n capitole diferite, \n modmetodic, fiecare momentparcurs de oameni care aucrezut \n democra]ie, auavut coloanq vertebralq [i ausfâr[it \n temni]q.

|n România, românii i-auchinuit [i pedepsit pe ro -mâni, nu au venit altepopoare, al]i cotropitori sauintru[i. |n România, orbi]ide doctrine, teorii [i propagandefalse, românii [i-au nesocotit propri-ile valori, intelectualitatea, eliminândpânq [i istoria adevqratq a acestuineam, distrugând chiar [i sqmân]aexisten]ei noastre ca popor, care \npropor]ie de 80% suntem cre[tini-ortodoxi, transformându-ne \n ni[te„atei”, fqrq repere morale \n vie]iilenoastre.

Am sim]it cizma nenumqratelorcozi de topor pe grumazul [i pe spiri-tul liber al românilor, care a fost adusla tqcere [i \ngenuncheat prin mqsuripunitive \mpotriva unor semeni de-aino[tri care, atunci când s-au opus cuargumente pertinente tuturor ne-dreptq]ilor, au fost arunca]i \n\nchisorile exterminqrii comuniste.

Pu]ini [tiu cq, personal, am fost \nconflict direct cu sistemul securisto-comunist al dictatorului Ceau[escu,care m-a hqr]uit, urmqrit, arestat [icondamnat \n douq rânduri, cuacuza]ii inventate, pe care mi le-aupus cârcq, tocmai ca sq-[i justificeabuzurile. A[a am luat cuno[tin]q cucelebra „CATANGA”, arestul groazeidin Sediul Cercetqrilor penale al Se-curitq]ii - Direc]iei a VI-a, a colonelu-lui Vasile, dar [i renumita sec]ie „H”din vechea clqdire a \nchisorii Ra-hova, a[a-zisa sec]ie a mor]ilor, acolounde de altfel l-am \ntâlnit \n primq-vara lui 1985, \n celula 12, pe coman-dantul de cursq lungq FlorentinScale]chi pe autorul acestei cqr]i,condamnatul la moarte de atunci,.

Toate aceste locuri de exterminare,de care nu \mi face plqcere sq-miaduc aminte [i cu atât mai mult sqpovestesc despre ele, le gqsi]i bineprezentate \n paginile acestei lucrqri,tocmai pentru a reaminti actualilorguvernan]i cq oamenii cqrora li s-auaplicat asemenea tratamente nu tre-

buie lqsa]i uitqrii. Ei trebuie sq fie oprioritate a statului român, cu ei tre-buie sq ne mândrim, la fel cum o faccelelalte na]iuni a[e lumii.

Eroii unei ]qri sunt dovada sacrifi-ciului suprem prin jerfe \n lupta pen-tru democra]ie [i stat de drept,pentru respectul valorilor umane.

Cartea de fa]q ar putea fi o com-pletare a deja celebrei capodopere„Memorialul durerii” al doamneiLucia Hossu Longin.

Ea putea fi \mpqr]itq \n douq maripqr]i, prima parte care pune la zidtoate guvernqrile de dupq 22 decem-

brie ’89, care s-au \mpqunat cu me -ritele eroilor no[tri, ca apoi sq fiedoar compqtimi]i [i lqsa]i uitqrii.

S-a ajuns pânq la meschinqria tipicromâneascq, prin care o medalie in-stituitq expres pentru de]inu]ii po-litici - „Crucea rezisten]ei anticomu-niste”, sq nu fie datq niciunuia dincei 2.800 de de]inu]i politici \ncq \nvia]q sau mqcar post-mortem, \n timpce ordine [i medalii ale statuluiromân au fost oferite cu generozitate,de ultimii trei pre[edin]i ai României,multora care nu le meritq [i care nuau fqcut decât rqu acestei ]qri [i chiaracte de trqdare.

Cea de-a doua parte, face o pre -zentare [tiin]ificq a ceea ce a fost [i a\nsemnat sistemul \nchisorilor pânq\n 22 decembrie ’89 [i, \n continuare,pânq \n prezent, un sistem \nvechit,gqunos [i plin de multe tare [i fan-tome ale trecutului.

Aceastq parte ar trebui sq devinqmaterial de lucru pentru to]i respon-sabilii actuali ai sistemului judiciar[i, \n special, pentru cei care admin-istreazq cu adevqrat Administra]iaNa]ionalq a Penitenciarelor.

Fac aceastq recomandare cunos -când personal ce a \nsemnat [i cumaratq acest sistem aflat \n custodiaMinisterului Justi]iei.

Recomand tuturor celor care maicitesc \n zilele noastre, aceastq carte[i, \n acela[i timp, [i celor care con-duc aceastq ]arq, [i [i-ar dori sq facqpa[i concre]i pentru restitutio in in-tegrum a celor care au readusdemocra]ia \n ]arq, dupq 50 de ani decomunism [i dictaturq.

AmbasadorAmbasadorGelu Voican VOICULESCUGelu Voican VOICULESCU

PAGINA IV SUPLIMENT al publica]ieiSUPLIMENT al publica]iei Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului

www.oado.ro

Volumele editate sub egida Organiza]iei pentru Ap`rarea DrepVolumele editate sub egida Organiza]iei pentru Ap`rarea Drep--

turilor Omului (OADO) pot fi achizi]ionate de la sediul institu]iei. turilor Omului (OADO) pot fi achizi]ionate de la sediul institu]iei.

Rela]i i la Rela]i i la tel/fax: 021.240.74.82 sau 021.240.74.55.tel/fax: 021.240.74.82 sau 021.240.74.55.

PREFA}QLa 25 de ani de la revolu]ia din

decembrie 1989 [i dupq 55 de anide comunism [i totalitarism,apare aceastq lucrare scrisq cumult profesionalism [i care are \nspate experien]q [i activitate \ndomeniu de tot atâ]ia ani, de unuldintre cei mai cunoscu]i speciali[tiromâni \n depistarea derapajelor[i accidentelor suferite de de mo -cra]ia autohtonq, acesta este prof.univ. dr. Florentin Scale]chi.

El \nsu[i a fost cu câteva decenii\n ur mq, dar [i \n anii de mocra]ieicu iz românesc dintimpurile actuale, vic-tima unor astfel de ac-cidente fapt care \llegitimeazq moral \n„lupta” nu neapqratsângeroasq dintre so-cietatea civilq [i soci-etatea politicq.

Aflat de partea pri -meia, Florentin Scale] -chi se aflq oricât arpqrea de ciudat, [i departea cealaltq. Ceeace \nseamnq cq este departea democra]iei,a[a cum \i stq bineunui veritabil apqrq-tor al drepturilor omu-lui.

Din comandant decursq lungq, \n accep -]iunea marinq a sin-tagmei, Florentin Sca -le]chi a devenit luptq-tor de cursq lungq\mpotriva \ncqlcqriidrepturilor fundamen-tale ale omului. {i caorice „bqtrân” lup demare, \[i noteazq gân-durile [i impresiile\ntr-un jurnal de bord[i \ntr-un jurnal decelulq, pe care le re -gqsim \n cele volumeleserialului „Via]a unuicondamnat la moar -te”.

Un astfel de jurnal este [iaceastq nouq apari]ie editorialscrisq la rândul ei de dupq gratii,\ntr-o celulq \n care zace de un ande zile.

Ocupându-se de drepturile omu-lui, Florentin Scale]chi \i deran-jeazq, fire[te, pe mul]i, fapt ce faceca nu toatq lumea sq-i aplaudeeforturile [i ac]iunile.

El n-are \nsq nevoie de aplauze,de[i nu duce lipsq de a[a ceva.

Are nevoie, \n schimb, de al]ioameni ca el, fiindcq societateacivilq este defectivq de singular. Casq izbuteascq, ea trebuie sq sebizuie pe cât mai mul]i oameni. Penoi to]i, la urma urmelor. Fiindcqnoi suntem societatea civilq, de[i\n douq râduri \n via]a domnieisale, a fost pqrqsit [i de prieteni [ide to]i cei care \ntr-un moment alexisten]elor a primit un sprijin,un ajutor, o vorbq bunq din partealui.

Lucrarea de fa]q ne spune rqspi-cat acest lucru.

Ea este un fel de oglindq \n care,uitându-se, unii avem motive demândrie, al]ii de ru[ine.

Dumneavoastrq din care cate-gorie face]i parte ?

Poate cq mai mult decât orice artrebui avut \n vedere faptul cq,aceastq lucrare, apare \ntr-un mo-ment de importan]q majorq pen-tru na]iunea românq, dacq negândim la faptul cq \n scurt timp,vor avea loc cele mai importantealegeri \n România acelea dePre[edinte al Statului, dupq douqmandate de câte cinci ani ale celuiactual. Practic e vorba de cel maiputernic om \n stat, de alegereacqruia desigur cq societatea civilqeste [i trebuie sq fie direct core-spunzqtoare, cu atât mai mult cu

cât este beneficiarq direct a rezul-tatului acestui scrutin electoral.

Nu i-a fost [i nu \i este indife -rent un asemenea moment istoric,poate de cotiturq pentru acestpopor [i desigur cine le va con-duce destinele pentru urmqtoriicicnci sau patru ani dacq va fiadoptatq prin referendum nouaConstitu]ie [i prevede revenireamandatului de Pre[edinte la patruani, cu atât mai mult cu cât de 25de ani de la dezrobire, se pare cqsocietatea civilq, \ncq nu [i-a gqsitcu adevqrat locul [i rolul \ntr-o]arq membrq a UE, ba chiar \nge-nuncheatq, compromisq [i anihi-latq.

Poate mai mult decât oricândideea lansatq \n aceastq carte deautorul ei, de a propune [i a alegeun Pre[edinte, independent pro -venit din rândul societq]ii civile arputea \nfqptui [i satisface o do -rin]q mai veche a multora dintrelocuitorii acestei mari cetq]i -România.

{tefan MITROI{tefan MITROI

Jurnalist, scriitor, poetJurnalist, scriitor, poet

C U R T E A d e A E Rsemnal editorial