Datoria Publica

1. Sediul materiei: OUG 64/2007 privind datoria publică, actualizată.

2. Noţiune:

- totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale.

- in extenso: datoria publică reprezintă totalul obligaţiilor juridice băneşti care revin statului, la un moment dat, în virtutea împrumuturilor făcute până în acel moment de la orice alt subiect de drept.

Datoria Publică Clasificare

3. Clasificarea datoriei publice: 3.1. În funcţie de sursă: - Datoria publică internă: reprezintă totalitatea obligaţiilor statului,

provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piaţa internă, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului. Este o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului de rambursare a împrumuturilor contractate în lei, de plată a dobânzilor şi a altor costuri aferente.

Creditul public intern se poate angaja pentru acoperirea deficitului bugetar prevăzut în Legea bugetară anuală, a cheltuielilor publice de interes naţional privind obiective de investiţii care nu pot fi finanţate din resurse bugetare curente, pentru refinanţarea datoriei publice interne.

- Datoria publică externă: reprezintă totalul obligaţiilor statului, provenind din împrumuturi de pe piaţa externă, contractate direct sau garantate de stat şi este, de asemenea, o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului de a rambursa împrumuturile contractate de pe piaţa externă, împreună cu plata dobânzii şi a altor costuri aferente.

Datoria Publică Clasificare

3.2. În funcţie de beneficiar: - datoria publică guvernamentală (centrală): totalitatea obligaţiilor statului la un

moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Finanţelor;

- datoria publică locală: totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile administraţiei publice locale.

3.3. În funcţie de termen: - pe termen scurt: creează datoria publică flotantă, adică acea datorie care se

contractează pentru acoperirea unor deficite bugetare, a unor cheltuieli neprevăzute ori pentru alte trebuinţe de acest fel; trebuie rambursată, în principiu, în acelaşi an sau exerciţiu bugetar, putând fi amânată cel mult de la un exerciţiu bugetar la altul;

- pe termen mediu: - pe termen lung: generează datoria publică consolidată, care reprezintă rezultanta

împrumuturilor de stat contractate pe termene mai mari, pentru trebuinţe băneşti sau cheltuieli publice care, în timp, se menţin mai mulţi ani.

Datoria Publică Contractarea datoriei publice. Scopuri.

Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi în contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin Ministerul Finanţelor, în următoarele scopuri:

a) finanţarea deficitului bugetului de stat, finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurarilor sociale de stat, finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurarilor sociale de stat din exerciţiul curent;

b) refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale;

c) menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finanţelor;

d) finanţarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare: infrastructură, dezvoltare, cercetare etc.;

e) sustinerea balanţei de plăţi;

f) ordonatorii principali de credite pot angaja obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale pentru achiziţii în sistem leasing, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale, acceptă angajarea datoriei publice guvernamentale de către ordonatorii principali de credite.

Datoria Publică. Rambursarea datoriei publice

1. Este o obligaţie a statului, necondiţionată şi irevocabilă de plată a capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor rambursabile angajate sau garantate, cheltuielile privind serviciile prestate de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară şi alte cheltuieli legate de angajarea finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului.

Vor fi plătite din bugetul de stat şi/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz. 2. Sursele de plată pentru serviciul datoriei publice sunt: a) disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului; b) finanţările rambursabile angajate în numele statului pentru refinanţarea datoriei publice

guvernamentale; c) cheltuielile prevăzute cu aceasta destinaţie în bugetul de stat; d) sumele incasate de Ministerul Finanţelor de la subîmprumutaţi; e) sumele prevazute în bugetele persoanelor juridice care au contractat finanţări rambursabile

cu garanţia statului; f) fondul de risc constituit la Ministerul Finanţelor pentru situaţiile în care

garantaţii/subîmprumutaţii nu îşi onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul Finanţelor;

g) alte surse. BNR, în baza convenţiilor încheiate cu Ministerul Finanţelor, poate acţiona ca agent al statului

în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractate în alta monedă decât cea naţională, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa internă.

Instituţii financiare internaţionale

Principii de bază pentru funcţionarea eficientă a instituţiilor

1. promovarea libertăţii comerţului internaţional şi a tranzacţiilor de capital;

2. asigurarea asistenţei de specialitate în fiecare ţară în vederea menţinerii stabilităţii economice şi monetare interne şi externe;

3. elaborarea politicilor economice luând în considerare interesele tuturor ţărilor membre ale acestor instituţii.

Instituţii financiare internaţionale Fondul Monetar Internaţional

• Fondul Monetar Internaţional (F.M.I)

• A luat nastere in 1944 prin Conferinţa de la Bretton Woods, S.U.A, România fiind membru fondator iar activitatea efectiva a început-o în 1947.

• Are sediul al Washington si are peste 200 de tari membre.

• Moneda FMI este DST+ul, un cos valutar alcatuit printr-un algoritm matematic din monedele tuturor tarilor membre.

• Statele membre îi plătesc F.M.I. în funcţie de puterea economică o sumă totală în aur, devize şi monedă naţională, contribuţia fiind direct proporţională cu numărul de voturi în Boardul Fondului şi cu sumele de care pot beneficia.

• F.M.I. este condus în mod oficial de Consiliul Guvernatorilor.

• Deciziile politice curente sunt luate de către Consiliul Executiv,

• Cele cinci ţări cu cea mai mare cotă de participare – S.U.A., Marea Britanie, Germania, Franţa şi Japonia.

• Scopurile F.M.I.

• (1) – De a promova cooperarea monetară internaţională

• (2) – De a facilita extinderea şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional

• (3) – De a promova stabilitatea schimbului

• (4) – De a asigura asistenţă în stabilirea unui sistem multilateral de plăţi pentru tranzacţiile curente dintre membri şi în eliminarea restricţiilor în schimbul internaţional care stânjenesc dezvoltarea comerţului internaţional

• (5) – De a da încredere membrilor, prin disponibilizarea temporară a resurselor generale ale Fondului

• (6) – De a micşora durata şi intensitatea dezechilibrului din balanţele de plăţi internaţionale.

Instituţii financiare internaţionale Fondul Monetar Internaţional

• Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord Stand-by.

• Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in douasprezece situaţii ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului.

• Acordul stand-by aprobat din iulie 2004 si cel din martie 2011 au fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri.

• In 2009FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, in valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar international care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene, 1 miliard EUR prin programele Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii internationale.

Instituţii financiare internaţionale Banca Mondială

• A luat fiinta odata cu FMI şi este exată pe finanţarea şi reconstrucţia economiilor afectate de al doilea război mondial. • Scopul principal : promovarea progresului economic şi social in ţările în curs de dezvoltare, prin creşterea productivităţii economice. • De aemenea, acorda credite şi împrumuturi şi oferă consultanţă tehnică şi economică în sectorul public şi privat din ţările în curs de

dezvoltare. • Capitalul Băncii este format din subscripţiile statelor sale membre. 80% din capitalul subscris poate fi cerut în orice moment de Banca

Mondială pentru a face faţă la rambursarea de împrumuturi sau garanţii. • Banca Mondială trebuie să se asigure de rentabilitatea proiectului finanţat şi de capacitatea celui care împrumută de a rambursa

împrumutul acordat. • Banca Mondială are o structură de intermediar financiar însărcinat cu acordarea de împrumuturi obţinut pe piaţa de capital si se

angajeaza în ajutorarea pe termen lung a proiectelor de investiţie. • Drepturile ţărilor membre:

– contractarea de împrumuturi pentru investiţii si finanţarea pe bază de program – participarea la licitaţiile internaţionale organizate de Banca Mondială, pentru adjudecarea lucrărilor finaţate de aceasta. – obţinerea de asistenţă tehnică pentru anumite lucrări de specialitate – termene maxime de până la 20 ani.

• Obligaţiile statelor membre: – aderarea prealabila la F.M.I; – participarea la capitolul pe acţiuni al băncii; – furnizarea de informaţii şi date privind situaţia economică şi financiară a ţării, în vederea fundamentării politicii de împrumuturi

a băncii, faţă de ţara respectivă. • România a aderat la Banca Mondială la 15 decembrie 1972, iar până acum a obţinut împrumuturi pentru realizarea unor investiţii

importante în agricultură, industrie, energie, transporturi pentru proietce cum ar fi: – proiectul de cadastru 37 milioane dolari. – proiectul de reabilitare a şcolilor: 130 milioane dolari. – reforma şi privatizarea în telecomunicaţii.

Instituţii financiare internaţionale Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

• (BERD) a fost înfiinţată în 1991, după căderea comunismului în Europa. • Este deţinută de 61 de ţări. • Scopul: - consolidarea economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 29 de ţări din Europa şi Asia Centrală. - de a asista statele din Europa Centrală şi Asia Centrală în dezvoltarea economiei de piaţă. - va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice. • Ţări mai importante de operare ale BERD sunt: Bulgaria, Croaţia, Estonia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania,

Moldova, Polonia, România, Federaţia Rusă, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria. • Capital: BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 2 mld.

euro, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federaţia Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii - 600 mil. euro, etc.

• Este cel mai mare investitor în regiune şi mobilizează investiţii străine indirecte, pe lângă propriile finanţări. • Ca răspuns la criza financiară globală, BERD a investit până la 8 miliarde de euro în 2009, o sumă cu 52% mai mare

faţă de anul 2008. Relaţia România – BERD • România este membră a BERD din 1991. • BERD a investit în Româniapână în octombrie 2011, peste 4,692 miliarde euro (270 de proiecte semnate cu

România începând cu 1991). 74% din totalul investiţiilor au fost angajate în sectorul privat. Pe lângă propria sa investiţie, BERD a ajutat la mobilizarea altor 7,9 miliarde euro, reprezentând co-investiţii.

• În 2009, BERD a sprijinit pachetul financiar de 19,95 milioane euro acordat de către FMI/EU. În cadrul acestui pachet, BERD a acceptat să mărească pana la 1 miliard de euro volumul investiţiilor proprii în România pentru 2009 si 2010.

• Strategia propusă pentru Romania se axează pe următoarele direcţii prioritare: sectorul privat, sectorul energetic, infrastructură.

Instituţii financiare internaţionale Banca Europeană de Investiţii

• A fost creată prin Tratatului de la Roma, din 1958, drept instituţia bancară ce are ca obiectiv acordarea de credite pe termen lung pentru statele Uniunii Europene.

• Acţionarii sunt cele 27 de state membre ale UE. • Scopul BEI este de a contribui la integrarea, dezvoltarea echilibrată şi coeziunea

economică şi socială a statelor membre UE. • În afara finanţării de proiecte în statele membre, principalele priorităţi de creditare

ale Băncii includ finanţarea de investiţii în viitoare state membre UE şi în state partenere ale UE.

• Capitalul subscris al BEI este de 232.4 mld. euro. • Aportul României la capitalul BEI este de 1.21 mld. euro, reprezentând 0.52% din

total. • La data de 30 iunie 2009 soldul împrumuturilor acordate de BEI Ministerului

Finanţelor Publice şi operatorilor economici cu garanţia statului este de 2.001,0 mil. EURO, împrumuturile fiind destinate finanţării unor proiecte din domeniul comunicaţiilor, transporturilor, sănătăţii, educaţiei şi serviciilor publice.