dănuţ claudiu farcău teză de doctorat

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Dr. med. vet. Dănuţ Claudiu Farcău

TEZĂ DE DOCTORAT

STUDIUL EPIDEMIOLOGIC AL BOLILOR LA BOVINE PE

RAZA CIRCUMSCRIPŢIEI SANITAR VETERINARE DE

ASISTENŢĂ TĂŞNAD

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. Univ. Dr. dr. h. c. IOAN ALECSANDRU BABA

Cluj-Napoca

2012

31

CUPRINS

PARTEA I-a .................................................................................................................................... 3

CERCETĂRI BIBLIOGRAFICE ................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1 .......................................................................................................................... 4

1.1. NECESITATEA CERCETĂRII........................................................................................... 4

1.2. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA ................ 4

1.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII ............................................................................................ 5

1.4 METODELE CERCETĂRII ................................................................................................. 5

CAPITOLUL 2 ................................................................................................................................ 6

ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE ŞI COMBATERE A BOLILOR CUPRINSE ÎN

PROGRAMUL STRATEGIC NAŢIONAL ................................................................................... 6

2.1 TUBERCULOZA .................................................................................................................. 6

2.2. PARATUBERCULOZA, BOALA LUI JOHNE ................................................................. 6

2.3 ANTRAXUL ......................................................................................................................... 7

2.4 BRUCELOZA ....................................................................................................................... 7

2.5 TURBAREA .......................................................................................................................... 7

2.6 LEUCOZELE BOVINELOR ................................................................................................ 7

PARTEA A-II-A ............................................................................................................................ 8

CERCETĂRI PROPRII ............................................................................................................... 8

CAPITOLUL 3 .............................................................................................................................. 9

3.1. SCOP .................................................................................................................................... 9

3.2 AREALUL CERCETĂRII ................................................................................................. 10

3.3. URMĂRIREA BOLILOR DIAGNOSTICATE PRIN PLANUL STRATEGIC LA

BOVINE ÎN PERIOADA 2008 – 2010 ..................................................................................... 17

CAPITOLUL 4 ............................................................................................................................ 19

4.1 DOCUMENTAREA PREALABILĂ ASUPRA TEMEI STUDIATE ............................... 19

4.2. CREAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU ............................................................... 20

4.3. CAZURI CLINICE............................................................................................................. 22

4.3.1 Boli medicale în perioada 2008-2010 ......................................................................... 22

4.3.2. Boli obstetricale în perioada 2008-2010 ................................................................... 23

4.3.3. Boli parazitare în perioada 2008 - 2010 ................................................................... 24

4.3.4 Boli chirurgicale în perioada 2008 - 2010 ................................................................. 25

Dănuţ Claudiu Farcău Teză de doctorat

2

CAPITOLUL 5 ............................................................................................................................ 26

5.1. CREAREA BAZEI DE DATE ........................................................................................... 26

5.1.1. Crearea bazei de date la gopodăriile populaţiei ...................................................... 28

5.1.2. Crearea bazei de date pentru ferme ........................................................................ 30

5.1.3. Discuţia rezultatelor .................................................................................................. 32

CAPITOLUL 6 ............................................................................................................................ 38

6.1 ANALIZA INFORMAŢIILOR ........................................................................................... 38

6.1.1 Analiza informaţiilor în gospodăriile populaţiei ...................................................... 38

6.1.3 Analiza informaţiilor centralizat pe cele două tipuri de exploataţii ...................... 45

6.2 CONCLUZII GENERALE .................................................................................................. 52

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................... 57

ABSTRACT ................................................................................................................................. 64


3

PARTEA I-a

CERCETĂRI BIBLIOGRAFICE


4

CAPITOLUL 1

1.1. NECESITATEA CERCETĂRII

Schimbările politico-social-economice survenite în ultimii 20 de ani în România se

reflectă şi în viaţa de zi cu zi a locuitorilor din oraşul Tăşnad şi satele arondate.

Proprietatea de stat şi cooperatistă s-a desfiinţat şi i-a luat locul proprietatea privată.

Terenurile agricole, fâneţele, păşunile, pădurile au fost retrocedate foştilor proprietari sau

au intrat în posesia comună a localităţii. Creşterea animalelor a revenit în totalitate

gospodăriilor particulare.

Ca urmare a schimbărilor sociale din localitate, tradiţia creşterii bovinelor s-a

estompat. Vechile gospodării particulare cu tradiţii în creşterea bovinelor s-au redus prin

îmbătrânirea s-au dispariţia proprietarilor iar locuitorii mai tineri nu sunt, prin tradiție

agricultori sau crescători de animale. În aceste condiţii investiţiile destinate creşterii

bovinelor s-au minimalizat. Deficientele mediului ambient în care trăiesc bovinele, a

modului de întreţinere a lor au repercusiuni asupra sănătăţii animalelor, acestea

constituind originea majorităţii cazurilor de îmbolnăvire.

Lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu al incidenţei şi manifestării bolilor pe

raza localităţii Tăşnad, în speranța ca se vor obţine concluzii care să ofere un sprijin în

activitatea de prevenire a afecţiunilor la bovine.

1.2. IMPORTANŢA ECONOMICĂ A CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA

- Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională la noi în ţarăi;

- Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura

furajelor pe care le consumă, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei

activităţi durabile şi de perspectivă;

- Există posibilitatea realizării de export de carne de bovine care să aducă venituri mari

producătorilor.

- Sursă pentru schimburile comerciale;


5

- Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.(93,96).

1.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Creşterea greutăţii de sacrificare va determina randament ridicat de carne în

carcasă.

Integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele şi

standardele UE.(97)

Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în direcţia măririi şi

îmbunătăţirii producţiei de carne.

Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea reprezentării

intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai produselor finite.

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă la export.

Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de producţie al

animalului.(94,95)

Stimularea creşterii efectivelor de bovine în zonă.

1.4 METODELE CERCETĂRII

Pornind de la urmărirea principalelor boli supuse supravegherii prin PLANUL

STRATEGIC,(98) buletinele de analiză si cazuistica curentă, vom urmări dinamica

principalelor boli, comparativ:

o în funcţie de sistemul de creştere;

o modul de hrănire;

o sistemul de muls;

o adăpost;

o tipul de păşunat .

1)Stabilirea unui protocol terapeutic pentru fiecare modalitate de creştere a bovinelor,

contribuind la sporirea eficienţei economice în parte pentru fiecare tip de exploataţie.

2 ) Produsele din aceste ferme, mai mari sau mai mici, care ajung la populaţie sub

diferite forme şi prin căi diverse trebuie să corespundă cât mai repede normelor impuse


6

de Uniunea Europeana – inventarierea măsurilor care trebuie luate de fiecare tip de

exploataţie.

3) Îndrumarea fermierilor - indiferent de tipul de exploataţie – să fie conştienţi că au

obligaţia morală că de la animale nu pot aştepta numai beneficii ci trebuie să le asigure

condiţiile optime de hrană şi adăpost – acele norme de bunăstare a animalelor, impuse de

U.E.- monitorizare progreselor făcute de toate tipurile de ferme în vederea asigurării

bunăstării animalelor.(34)

CAPITOLUL 2

ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE ŞI COMBATERE A BOLILOR

CUPRINSE ÎN PROGRAMUL STRATEGIC NAŢIONAL

2.1 TUBERCULOZA

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă întâlnită la om şi la numeroase specii

de mamifere şi de păsări domestice şi sălbatice, produsă de germeni din genul

Mycobacterium, caracterizată prin evoluţie obişnuit cronică, cu o simptomatologie

polimorfă şi în general nespecifică, iar morfopatologic prin leziuni specifice, proliferative

sau exsudative de tip predominant granulomatos, în diferite organe şi ţesuturi. (4,5 )

.

2.2. PARATUBERCULOZA, BOALA LUI JOHNE

Este o boală infecto-contagioasă, sporadico-enzootică, cu evoluţie cronică,

specifică rumegătoarelor, caracterizată clinic prin diaree persistentă şi caşexie, iar

morfopatologic prin enterită hiperplastică difuză (81).


7

2.3 ANTRAXUL

Este o boală infecţioasă sporadico-enzootică, de tip evolutiv acut, care afectează

mai multe specii de animale domestice şi sălbatice şi mai ales ierbivorele, transmisibilă la

om, caracterizată clinic prin febră, tulburări circulatorii, digestive şi urinare grave urmate

de moarte, iar morfopatologic prin leziuni de septicemie hemoragică, asociată cu aspectul

asfixic al sângelui necoagulabil, edeme serohemoragice, splenomegalie cu ramolisment

(11).

.

2.4 BRUCELOZA

Boala infecto-contagioasă, cu evoluţie ezootică, obişnuit cronică, comună omului

şi numeroaselor animale domestice şi sălbatice, tradusă clinic printr-un tablou poliform

având ca manifestare principală avortul, iar morfopatologic, prin inflamaţii cu caracter

exudativ, necrootic şi proliferativ, în diferite ţesuturi şi organe, îndeosebi în cele din sfera

genitală (67,68).

2.5 TURBAREA

Turbarea este o boală infecţioasă virotică, sporadico-enzootică, întâlnită la toate

speciile de animale homeoterme, transmisibilă la om, caracterizată prin evoluţie acută cu

manifestări nervoase exprimate prin hiperexcibilitate şi agresivitate, urmate de paralizii şi

moarte. (66).

2.6 LEUCOZELE BOVINELOR

Sunt boli infecţioase neoplazice, cu caracter sporadic sau enzootic, cu evoluţie

insidioasă, ce afectează bovinele de vârste diferite, caracterizate prin modificări ale

tabloului sanguin şi prin proferări limfomonocitare, cu apariţia de neoplasme în ţesăturile

limfatice şi mai ales în limfonoduri, dar şi alte ţesături, care duc la moarte (10).


8

PARTEA A-II-A

CERCETĂRI PROPRII


9

CAPITOLUL 3

3.1. SCOP

Pornind de la analiza principalelor boli supuse supravegherii prin ,,Programul

actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale” în

perioada 01.01.2008 – 01.01.2011 şi studiind buletinele de analiză emise de Laboratorul

Sanitar Veterinar şi Pentru Siguranţa Alimentelor(98) şi cazuistica curentă (100)vom

urmări, comparativ, dinamica principalelor boli în funcţie de:

- sistemul de creştere;

- modul de hrănire;

- adăpost;

- tipul de păşunat;

- sistemul de muls;

Este necesar stabilirea unui protocol terapeutic pentru fiecare modalitate de

creştere a bovinelor, contribuind astfel la sporirea eficienţei economice, în parte,

pentru fiecare tip de exploataţie.(34,40)

Fermierii trebuie îndrumaţi, indiferent de tipul de exploataţie, să fie conştienţi că

de la aceste animale nu pot aştepta numai beneficii, ci trebuie să le asigure

condiţiile optime de hrană şi adăpost, acele norme de bunăstare ale animalelor,

impuse de U.E.9(97)

Monitorizarea progreselor făcute de toate tipurile de ferme în vederea asigurării

bunăstării animalelor.

Produsele din aceste ferme, mai mari sau mai mici, care ajung la populaţie sub

diferite forme şi căi, trebuie să corespundă cât mai repede normelor impuse de

Uniunea Europeană – inventarierea măsurilor care trebuie luate de fiecare tip de

exploataţie. (91,92)


10

3.2 AREALUL CERCETĂRII

Fig. 3.1. Judeţul Satu Mare Fig. 3.2. Oraşul Tăşnad

Fig. 3.3. Localizarea CSVSA Tăşnad Fig. 3.4. Localizarea CSVSA Tăşnad

Numărul de locuitori ai oraşului Tăşnad, în urma recensământului din anul 2002,

este de 9669.

Distribuţia locuitorilor, în oraş şi cele 5 sate aparţinătoare, este

următoarea:


11

Tabelul 3.1.

Localităţile arondate CSVA Tăşnad

Suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii este de 9660 ha.

Climatul este temperat, cu o temperatură medie anuală de 9 - 10 °C. Luna cea mai

rece este ianuarie, iar luna cu temperaturile cele mai ridicate este iulie.

Umezeala relativă a aerului prezintă valori medii anuale cuprinse între 78% şi

80%.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii se menţin între 550 - 650 mm.

Viteza medie anuală a vântului este de 2,6 - 3,5 m/s.

Altitudinea faţă de nivelul mării este cuprins între 134 m (satul Valea Morii) şi

220 m (colina pe care este amplasat oraşul Tăşnad ).

În această arie geografică îşi desfăşoară activitatea CSVSA TĂŞNAD cu un număr

de 4 angajaţi: 3 medici veterinari şi un asistent veterinar. Aceştia asigură asistenţa

sanitar-veterinară pentru toată circumscripţia, respectiv oraşul Tăşnad şi cele 6 sate

aparţinătoare: Sărăuad, Cig, Blaja, Tăşnadul Nou, Valea Morii şi Raţiu.

Oraşul Tăşnad

Tăşnad Town

Nr. Locuitori

Number of Inhabitants

Tăşnad 7612

Satele

aparţinătoare

Blaja 241

Cig 509

Raţiu 39

Sărăuad 1052

Valea Morii 216


12

Fig. 3.5. Schiţa hărţii CSVSA Tăşnad cuprinzând localităţile arondate

Efectivul de bovine din CSVSA Tăşnad se împarte în 2 categorii: cele din

gospodăriile populaţiei şi cele din fermele particulare.

Repartizarea efectivelor de bovine pe localităţi în anii studiaţi este următoarea:

Tabelul 3.2.

Efectivele de bovine de pe raza C.S.V.A. Tăşnad în perioada 2008 - 2010

Anul Număr bovine

2008 1104

2009 988

2010 915

0

500

1000

1500

2008 209 2010

BOVINE

BOVINE

Fig. 3.6. Descreşterea efectivelor de bovine în perioada 2008 - 2010


13

Se poate observa o continuă descreştere a efectivelor de bovine în perioada studiată.

Astfel, numărul de bovine era de 1104 în anul 2008, de 988 în 2009 ( în scădere cu 8,2%

comparativ cu anul 2008), ca în 2010 să fie de 915 capete bovine ( în scădere cu 9,2%

faţă de anul 2009). În perioada celor trei ani de referinţă, efectivul de bovine a scăzut cu

18%.

Repartizarea efectivelor de bovine în gospodăriile populaţiei, pe localităţi, în anii

studiaţi, în perioada 2008 – 2010, este următoarea:

Tabelul 3.3.

Efectivele de bovine pe localităţi, la gospodăriile populaţiei, în perioada 2008 - 2010

Localitatea 2008 2009 2010

Tăşnad 297 197 162

Sărăuad 220 180 160

Cig 185 165 155

Blaja 82 62 62

Tăşnadul Nou 38 28 28

Valea Morii 20 20 20

Raţiu 20 17 17

TOTAL 862 669 604


14

Fig. 3.7. Distribuţia efectivelor de bovine pe localităţi şi anii studiaţi

Constatăm o continuă descreştere a efectivelor de bovine în perioada studiată, indiferent

de anul de referinţă. Astfel, dacă numărul de bovine în oraşul Tăşnad era în anul 2008 de 297

de capete, în anul 2010 a scăzut la 162 de capete ( reprezentând 45% din efectivul iniţial). În

localitatea Sărăuad din efectivul de 220 de capete în anul 2008, în anul 2010 a ajuns la 160 de

bovine ( în scădere cu 28%). În localitatea Cig, dacă în anul 2008 erau 185 de bovine, în anul

2010 s-a ajuns la un efectiv de 155 bovine ( în scădere cu 17 %). Localitatea Blaja avea în

anul 2008 un număr de 82 de bovine, pentru ca în anul 2010 să aibă un număr de 62 bovine

( cu 25% mai puţin). În localitatea Valea Morii efectivul a rămas acelaşi, iar în localitatea

Raţiu efectivul a scăzut cu trei capete.(110)

Tabelul 3.4.

Efectivele de bovine la cele trei ferme în anii studiaţi 2008, 2009, 2010

2008 2009 2010

SC AGRIND 100 131 140

CHIŞ 82 103 109

LENGHEL 60 85 98

TOTAL 242 319 347


15

Fig. 3.8. Efectivele de bovine la cele trei ferme în anii studiaţi 2008, 2009, 2010

Aşa cum considerăm că este normal, numărul efectivelor de bovine în cele trei ferme

a crescut cu 31% în perioada anilor 2008 - 2010. Constatăm, de asemenea, că fermierii

încep să se organizeze, să fie mai atenţi în alegerea bovinelor la achiziţie, precum şi în

alegerea materialului genetic la însămânţările artificiale.

Tabelul 3.5.

Repartizarea efectivelor de bovine pe tipuri de exploataţii

Anul

Year

Total

Total

G.P.

Households

Ferme

Farms

2008 1104 862 242

2009 988 669 319

2010 951 604 347


16

Fig. 3.9. Efectivele de bovine pe tipuri de exploataţii

În oraşul Tăşnad bovinele din GP cresc în sistem extensiv, proprietarii având câte

1, 2 până la 6 bovine din rasele Holstein, Bălţata românească, Bruna de Maramureş şi

metişi. Mulsul, în majoritatea cazurilor, se face manual, iar la cei care au mai mult de 2

bovine, mulsul se face cu aparat de muls. Primăvara, animalele ies la păşunat şi toamna

intră în stabulaţie. Peste vară tineretul bovin stă în tabăra de vară “la pustă”.

În ferma societăţii AGRIND efectivul de bovine este alcătuit din vaci, juninci şi viţei.

Sistemul de creştere este cel în stabulaţie, dar în care animalele au şi posibilitatea de a

ieşi şi în padoc, în momentul în care sunt gata mulse.

În anul 2010 această fermă a produs 420.000 litri lapte livrat, cu o producţie medie pe

cap de vacă mulsa de 22-23,5 litri lapte/zi.

La intrare în localitatea Cig, pe partea stângă, se află ferma LENGHEL cu păşunat

sistematic.

Producţia medie pe lactaţie a fost de 5.200 litri lapte , cu o medie de 14,1 litri lapte.

Ferma CHIŞ, cu păşunat dozat de 3-4 ani, are păşune cultivată.

De un an de zile Ferma CHIŞ beneficiază si de păstorit electric.

Productia de lapte a fost de 19,4 litri pe vaca mulsă/zi.


17

3.3. URMĂRIREA BOLILOR DIAGNOSTICATE PRIN PLANUL STRATEGIC

LA BOVINE ÎN PERIOADA 2008 – 2010

În planul strategic sunt cuprinse următoarele boli ale bovinelor:

PARATUBERCULOZA – examen serologic – sunt incluse 40 de probe din întreg

efectivul, o dată pe an.

BRUCELOZA – tot efectivul de bovine cu vârsta de peste 12 luni – o dată pe an

LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ – toate bovinele cu vârsta de peste 24 luni,

examen serologic o dată pe an.

RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – examen serologic, supraveghere

prin ELISA la taurii autorizaţi, de 2 ori pe an.

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ - de la fiecare cadavru se

recoltează trunchiul cerebral şi se trimite la laboratorul D.S.V. Satu Mare.

TUBERCULOZA – se efectuează o dată pe an, în luna aprilie prin testul unic, la

tot efectivul de peste 6 săptămâni. La bovinele reagente, la 45 de zile, se efectuează

T.C.S., prelevându-se, în acelaşi timp, probe de fecale pentru a se constata eventuala

infestaţie parazitară.

ANTRAXUL – se efectuează vaccinarea, o dată pe an, la tot efectivul de peste 2

luni.

TRICHOMONOZA BOVINĂ – se recoltează probe numai de la taurii autorizaţi,

de 2 ori pe an, primăvara şi toamna.

MAMITE / MASTITE – cu produse revelatoare ( R MASTITEST), la început şi la

jumătatea perioadei de lactaţie, toate probele pozitive se trimit la laboratorul D.S.V.

PROBE DE APĂ + MAL – se recoltează de pe păşuni, din fântâni, canale şi alte

locuri de adăpare, de 4 ori pe an, pentru examen fizico-chimic, microbiologic şi

parazitologic.

Probele se trimit cu notă de însoţire şi proces verbal de recoltare, întocmindu-se

un tabel pentru probele mai numeroase (99).

În urma studierii şi centralizării buletinelor de analiză din perioada 2008 până

în 2010 de către Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor rezultă

următorul tabel:


18

Tabelul 3.6.

.

Centralizator buletine de analiză din perioada 2008 până în 2010

Boli

Trimise

Pozitive

%

PARATUBERCULOZA 2323

TUBERCULOZA 23

TRICHOMONOZA 6

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ

BOVINĂ

12

BRUCELOZA 2338

RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ 1 1 100

LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ 2323 1 0,04

MAMITE 44

ANTRAX

PROBE SANITAŢIE 10

ORGANE 3 SETURI

FASCIOLOZA 6 4 66,6

TOTAL PROBE 4750 6 0,12

Din tabel rezultă, în general, un număr scăzut de probe pozitive, 6 din 4750, ceea

ce reprezintă 0,13% din total.

Se poate observa că, dintre bolile parazitare respective, fascioloza este prezentă.

Aici trebuie să luăm în considerare şi specificul aşezării geografice al oraşului Tăşnad,

precum şi al satelor arondate care au multe văi, canale şi ape stătătoare, favorizând

dezvoltarea acestora.


19

CAPITOLUL 4

4.1 DOCUMENTAREA PREALABILĂ ASUPRA TEMEI STUDIATE

Documentarea prealabilă a avut ca scop identificarea şi studierea surselor de

informare cu caracter general şi, ulterior, a surselor de informare cu caracter specific,

pentru determinarea temei studiate.

Pentru fundamentarea opiniilor proprii a fost necesară organizarea unor cercetări

statistice coerente, încrucişate şi interdisciplinare, prin intermediul cărora s-au obţinut

informaţii care au putut fi, apoi, prelucrate şi interpretate.

Printre cele mai semnificative surse de informaţii cu caracter statistic, pot fi menţionate:

Bazele de date, analizele şi cazurile concrete de pe raza de acţiune a CSVA

Tăşnad;(99,100)

Bazele de date, buletinele statistice, studiile şi rapoartele trimestriale ale

Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare;

Bazele de date ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Rapoarte şi baze de date ale Food and Agriculture Organization;

Rapoarte şi baze de date ale United Nations World Food Programme;

Rapoarte şi baze de date ale Asociaţiei de Standardizare din România;

Rapoarte ale Codex Alimentarius Commission;

Rapoarte şi baze de date ale International Organization for Standardization;

Eurobarometrul Comisiei Europene;

Date statistice ale Primăriei oraşului Tăşnad;(102)

Date statistice ale Consiliului Judeţean Satu Mare;

Date statistice ale Instituţiei Prefecturii judeţului Satu Mare.


20

4.2. CREAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU

Pentru consemnarea şi înregistrarea datelor a fost creată o ,, FIŞĂ DE

OBSERVAŢIE A CAZULUI”

Fişă de observaţie

Fişă de observaţie a cazului

Proprietar

Număr animale bolnave

Anamneza

Sex

Vârstă

Rasă

Data îmbolnăvirii/morţii

Date clinice

Date morfopatologice

Diagnostic prezumtiv

Probe recoltate şi trimise la laborator

Tratament şi măsuri instituite

Rezultate ale tratamentului

Diagnostic de laborator

Tratament în funcţie de rezultatul de laborator

Rezultatele tratamentului şi măsurile dispuse

Fişa de observaţie, de la caz la caz, a fost completată şi cu alte date, în funcţie de

diagnosticul prezumtiv, de situaţia epidemiologică a efectivului sau alte elemente.Pe

parcursul anilor de studiu din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a intervenit la

un număr de 2313 animale ( 76 %), pentru care au fost întocmite tot atâtea fişe de

observaţie.


21

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

NR.BOVINE SUPRAVEGHEATE NR CAZURI IMBOLNAVIRI

Fig. 4.1. Efectivul total supravegheat de bovine şi numărul de animale la care s-a

intervenit

Din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a intervenit la un număr de 2313

animale, ceea ce reprezintă un procent de 76% din efectivul supravegheat.(100)

La gospodăriile populaţiei s-a intervenit la un număr de 1325 cazuri de

îmbolnăviri la bovine, reprezentând 57% din intervenţii, iar în ferme s-a intervenit la un

număr de 988 cazuri de îmbolnăviri la bovine, ceea ce reprezintă 43 % din intervenţii.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

NR CAZURI LA G.P. NR. CAZURI IN FERME

Fig. 4.2. Repartizarea cazurilor studiate pe tipuri de exploataţii


22

4.3. CAZURI CLINICE

4.3.1 Boli medicale în perioada 2008-2010

2008 2009 2010

GP FERME GP FERME GP FERME

ACIDOZA METABOLICĂ 28 28 60 60 8

8

DIAREEA NEONATALĂ 22 45 11 47 8 12

INDIGESTIA BIOCHIMICĂ

SIMPLĂ

9 5 41 7 2 4

TIMPANISM CU DOM DE GAZE

DORSAL

5 8 7 6 4 4

INDIGESTIA SPUMOASĂ 8 3 5 3 2 2

INDIGESTIA( PAREZIA,

ÎMPÂSTAREA, USCĂCIUNEA)

FOIOSULUI

6 0 2 1 1 0

CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 22 5 17 7 9 6

BRONŞITE 9 15 10 12 16 10

EDEM PULMONAR 1 0 2 1 2 3

TOTAL 198 203 103

În perioada anilor de studiu 2008 – 2009 – 2010 bolile medicale înregistrate arată o

descreştere a numărului de cazuri. La diareea neonatală şi corpii stăini în reţea se observă

cea mai semnificativă descreştere, în timp ce la bronşite se constată o uşoară creştere pe

parcursul anilor monitorizaţi. Bolile medicale au fost 198 cazuri – 16,8% în 2008; 203

cazuri - 14,8% în 2009; 103 cazuri - 14,8% în 2010.


23

4.3.2. Boli obstetricale în perioada 2008-2010

2008 2009 2010


PARAPLEGIA POSTPARTUM 18 25 10 18 5 10

OPERAŢIA CEZARIANĂ 5 4 5 6 6 5

CĂLDURILE LINIŞTITE 22 30 30 32 25 35

INACTIVITATEA OVARIANĂ 15 0 4 0 4 2

CICLUL ESTRAL PRELUNGIT 5 4 7 6 3 8

LACTAŢIA LA JUNINCILE

JUVENILE

2 4 3 6 2 4

PAPILOMATOZA MAMARĂ

EXTERNĂ

5 28 7 38 2 24

TOTAL 336 322 260

Se constată o descreştere a numărului de boli de reproducţie pe întreaga perioadă

studiată. Activitatea de însămânţare artificială a fost preluată de medicii veterinari, care

se implică în educarea gospodarilor în a alege materialul seminal, animale de calitate, în a

respecta anumite reguli de igienă şi alimentaţie, iar rezultatele încep să apară. Astfel au

fost înregistrate un număr total de 918 cazuri, din care 336 cazuri reprezentând 36,6% în

2008; 322 cazuri reprezentând 35% în 2009; 260 cazuri reprezentând 28,4 % în 2010.


24

4.3.3. Boli parazitare în perioada 2008 - 2010

2008 2009 2010


FASCIOLOZA 50 70 30 60 24 40

PARAMFISTOMOZA 54 72 32 70 15 50

MALOFAGOZA 25 24 28 23 13 20

IXODIDE 60 4 59 4 70 8

TOTAL 359 306 140

Datorită activităţii de prevenire şi combatere, organizate corect toamna şi

primăvara, cazurile de fascioloză, paramfistomoză s-au menţinut constante, ba chiar au

scăzut.Infestaţiile cu ixodide sunt destul de ridicate şi chiar au fost inregistrate creşteri.

Au fost înregistrate un număr de 805 cazuri din care 359 în anul 2008, reprezentând 44,5

%; în anul 2009, 306 cazuri reprezentând 38 % iar în anul 2010, 162 cazuri ceea ce

reprezintă 17,5 % din cazuri.


25

4.3.4 Boli chirurgicale în perioada 2008 - 2010

2008 2009 2010


RĂNI 40 10 35 12 25 15

HEMATOAME 3 3 4 30 3 7

ABCESE 3 2 2 3 3 3

FLEGMOANE 1 0 1 0 2 2

ULCER LINGUAL 5 0 7 0 2 12

SMULGEREA SAU AVULSIA

CORNULUI

2 13 3 15 5 0

ŞCHIOPĂTURI 27 7 20 5 18 12

ULCER PODAL 2 2 2 5 10 5

TOTAL 132 151 129

În categoria bolilor chirurgicale cele mai frecvent întâlnite sunt rănile. Abcesele,

hematoamele şi flegmoanele se înregistrează într-un număr mic de cazuri. În anul 2008

au fost înregistrate 132, cazuri, reprezentând 31,8 %; în anul 2009 au fost înregistrate 151

cazuri, reprezentând 36,6 %, iar în anul 2010 au fost înregistrate 129 cazuri, reprezentând

31,6 %, dintr-un număr total de 412 cazuri.


26

CAPITOLUL 5

5.1. CREAREA BAZEI DE DATE

Materialul de studiu este reprezentat de un efectiv total de 3043 bovine, ( 1104 /

2008, 988/ 2009, 951/ 2010) din care s-a intervenit la un număr de 2313 cazuri de

îmbolnăviri (76%). Proprietarii de animale au fost angrenaţi în acest studiu înţelegând

beneficiile concluziilor şi recomandărilor pe care vom fi capabili să le formulăm în urma

acestor cercetări.

În urma studierii şi centralizării buletinelor de analiză, trimise atât de la G.P. cât şi din

ferme, în perioada 2008 - 2010, a fost întocmit un tabel care cuprinde toate datele.

Tabelul 5.1.

Centralizator buletine de analiză din perioada 2008 - 2010

Boli

Trimise

Pozitive

PARATUBERCULOZA 2323

TUBERCULOZA 23

TRICHOMONOZA 6

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINA 12

BRUCELOZA 2338

RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINA 1 1

LEUCOZA ENZOTICĂ BOVINA 2323 1

MAMITE 44

ANTRAX

PROBE SANITAŢIE 10

ORGANE 3 SETURI

FASCIOLOZA 6 4


27

Fig. 5.1. Buletine de analiză trimise la L.S.V.S.A.


28

5.1.1. Crearea bazei de date la gopodăriile populaţiei

Tabelul 5.2.

Cazurile de îmbolnăviri în gospodăriile populaţiei în anii 2008, 2009 şi 2010

BOALA

2008

2009

2010

Total/ an de

studiu

A) BOLI MEDICALE

ACIDOZA METABOLICĂ LATENTĂ ALIMENTARĂ 2 1 2 5

DIAREEA NEONATALĂ 22 11 8 41

INDIGESTIA BIOCHIMICĂ SIMPLĂ 9 4 2 15

TIMPANISM CU DOM DE GAZE DORSAL 5 7 4 16

INDIGESTIA SPUMOASĂ 8 5 2 15

INDIGESTIA( PAREZIA, ÎMPÂSTAREA, USCĂCIUNEA)

FOIOSULUI

6 2 1 9

CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 22 17 9 48

BRONŞITE 9 10 16 35

EDEM PULMONAR 1 2 2 5

BRONHOPNEUMONII PRIN ASPIRAŢIE (AB INGESTIS) 3 3 4 10

CISTITE 2 3 3 8

TOTAL BOLI MEDICALE 89 65 53 207

B) BOLI OBSTETRICALE

PARAPLEGIA POSTPARTUM 25 18 10 53

OPERAŢIA CEZARIANĂ 5 5 6 16

- DE NATURĂ OVARIANĂ

CĂLDURILE LINIŞTITE 22 30 25 77

INACTIVITATEA OVARIANĂ 15 4 4 23

CICLUL ESTRAL PRELUNGIT 5 7 3 15

HIPOTROFIA OVARIANĂ DE SENILITATE 9 6 8 23

TOTAL BOLI OBSTETRICALE 81 70 56 207

BOALA 2008 2009 2010 Total/ an de s

HEMORAGIA ESTRALĂ 1 0 0 1

HEMORAGIA POSTESTRALĂ 2 3 1 6

ENDOMRTITE


29

BOALA

2008

2009

2010

Total/ an de

studiu

PROLAPS UTERIN 3 5 7 15

TOTAL 6 8 8 22

- DE NATURĂ CERVICALĂ

CERVICITE 13 10 7 30

TOTAL 13 10 7 30

AFECŢIUNI ALE GLANDEI MAMARE

MAMITELE 48 40 30 118

LACTAŢIA LA JUNINCILE JUVENILE 2 3 2 7

PAPILOMATOZA MAMARĂ EXTERNĂ 13 10 5 28

TOTAL 63 53 37 153

163 141 108 412

ECZEMA FEŢEI INTERNE A COAPSELOR SI LATURILE

UGERULUI

28 38 24 90

TOTAL BOLI DE REPRODUCŢIE 191 179 132 502

C) BOLI PARAZITARE

FASCIOLOZA 50 30 24 104

PARAMFISTOMOZA 54 32 15 101

HIPODERMOZA 4 3 2 9

MALOFAGOZA 25 28 13 66

INFESTAŢIA CU IXODIDE 30 35 50 115

TOTAL BOLI PARAZITARE 163 128 104 395

D) BOLI CHIRURGICALE

HEMATOAME 3 4 3 10

RĂNI 40 35 25 100

ABCESE 3 2 3 8

FLEGMOANE 1 1 2 4

ULCER LINGUAL 5 7 2 14

SMULGEREA SAU AVULSIA CORNULUI 2 3 5 10

TROMBO FLEBITA VENEI JUGULARE 3 2 5 10

ŞCHIOPĂTURI 27 20 18 65

ULCER PODAL 2 3 5 10

TOTAL BOLI CHIRURGICALE 86 77 68 231

TOTAL CAZURI 529 449 357 1335

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/30/Fasciola_hepatica.JPG/180px-Fasciola_hepatica.JPG&imgrefurl=http://www.wycieczki-podroze.info/Fascioloza.html&usg=__32sjyyBFY0KqUCB9_9f-C4sfKCU=&h=135&w=180&sz=6&hl=ro&start=2&um=1&tbnid=bluk_g8cdQaxvM:&tbnh=76&tbnw=101&prev=/images%3Fq%3Dfascioloza%26um%3D1%26hl%3Dro%26rlz%3D1T4ADBF_enRO296RO297%26sa%3DN


30

Se constată un număr destul de mare de îmbolnăviri la gospodăriile populaţiei, şi

anume 1335, reprezentând 43% din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu. În anul

2008 s-au constatat 529 cazuri reprezentând 39% din cazurile monitorizate în cei trei ani

de studiu în gospodăriile populaţiei, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai

mare de îmbolnăviri la bovine. În anul 2009 s-au constatat 449 cazuri reprezentând 33%

din cazurile monitorizate în gospodăriile populaţiei, iar în anul 2010 s-au constatat 357

cazuri reprezentând 28 % din cazurile monitorizate în gospodăriile populaţiei.

5.1.2. Crearea bazei de date pentru ferme

Tabelul 5.3.

Cazurile de îmbolnăviri în ferme pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010

BOALA

2008

2009

2010

Total/ an de

studiu

A) BOLI MEDICALE

ACIDOZA METABOLICĂ 28 60 8 96

DIAREEA NEONATALĂ 45 47 12 104

INDIGESTIA BIOCHIMICĂ SIMPLĂ 5 1 5 11

TIMPANISM CU DOM DE GAZE DORSAL 8 6 4 18

INDIGESTIA SPUMOASĂ 3 3 2 8

INDIGESTIA( PAREZIA, ÎMPÂSTAREA,

USCĂCIUNEA) FOIOSULUI

0 1 0 1

CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 5 7 6 18

BRONŞITE 15 12 10 37

EDEM PULMONAR 0 1 3 4

TOTAL BOLI MEDICALE 109 138 50 297

B) BOLI OBSTETRICALE 2008 2009 2010 Total

PARAPLEGIA POSTPARTUM 18 10 5

OPERAŢIA CEZARIANĂ 4 6 5

- DE NATURĂ OVARIANĂ


31

BOALA

2008

2009

2010

Total/ an de

studiu

CĂLDURILE LINIŞTITE 30 32 35

INACTIVITATEA OVARIANĂ 0 0 2

CICLUL ESTRAL PRELUNGIT 4 6 8

TOTAL BOLI OBSTETRICALE 56 54 55

BOALA

2008

2009

2010

Total/ an de

studiu

DE NATURĂ UTERINĂ

ENDOMORTITE LOSIOMETITE 10 15 20

ENDOMORTITE CRONICE OCULTE 2 1 2

PROLAPS UTERIN 5 7 4

TOTAL 17 23 26

- DE NATURĂ CERVICALĂ

CERVICITE 10 5 3

AFECŢIUNI ALE GLANDEI MAMARE 45 40 32

LACTAŢIA LA JUNINCILE JUVENILE 4 6 4

PAPILOMATOZA MAMARĂ EXTERNĂ 5 7 2

ECZEMA FEŢEI INTERNE A COAPSELOR SI

LATURILE UGERULUI

8 8 6

TOTAL BOLI OBSTETRICALE 145 143 128 416

C ) BOLI PARAZITARE

FASCIOLOZA 70 60 40 170

PARAMFISTOMOZA 72 70 50 192

MALOFAGOZA 24 20 18 62

INFESTAŢIA CU IXODIDE 30 28 28 86

TOTAL BOLI PARAZITARE 196 178 136 510

D ) BOLI CHIRURGICALE

HEMATOAME 3 30 7 40

RĂNI 10 12 15 37

ABCESE 2 3 3 8

FLEGMOANE 0 0 2 2

ULCER LINGUAL 0 0 12 12

SMULGEREA SAU AVULSIA CORNULUI 13 15 0 28

FRACTURA COARNELOR 9 7 0 16


32

BOALA

2008

2009

2010

Total/ an de

studiu

TROMBOFLEBITA VENEI JUGULARE 0 0 5 5

ŞCHIOPĂTURI 7 5 12 24

ULCER PODAL 2 2 5 9

TOTAL BOLI CHIRURGICALE 46 74 61 181

TOTAL CAZURI 496 533 375 1404

Se constată şi în ferme un număr destul de mare de îmbolnăviri, 1404,

reprezentând 57 % din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu, respectiv 2313

cazuri. În anul 2008 s-au constatat 496 cazuri – 35% din cazurile monitorizate în cei trei

ani de studiu. În anul 2009 s-au constatat 533 cazuri – 37 % din cazurile monitorizate în

cei trei ani de studiu în ferme, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai mare de

îmbolnăviri la bovine, iar în anul 2010 s-au constatat 375 cazuri – 28 % din cazurile

monitorizate în cei trei ani de studiu în ferme.

5.1.3. Discuţia rezultatelor

Tabelul 5.4.

Cazurile de îmbolnăviri la bovine în ferme şi gospodăriile populaţiei în anii 2008, 2009,

2010

BOALA GP FERME GP FERME GP FERME

ACIDOZA METABOLICĂ 28 28 60 60 8 8

DIAREEA NEONATALĂ 22 45 11 47 8 12

INDIGESTIA BIOCHIMICĂ

SIMPLĂ

9 5 41 7 2 4


33


TIMPANISM CU DOM DE

GAZE DORSAL

5 8 7 6 4 4

INDIGESTIA SPUMOASĂ 8 3 5 3 2 2

INDIGESTIA( PAREZIA,

ÎMPÂSTAREA,

USCĂCIUNEA) FOIOSULUI

6 0 2 1 1 0

CORPI STRĂINI ÎN REŢEA 22 5 17 7 9 6

BRONŞITE 9 15 10 12 16 10

EDEM PULMONAR 1 0 2 1 2 3

PARAPLEGIA POSTPARTUM 18 25 10 18 5 10

CĂLDURILE LINIŞTITE 22 30 30 32 25 35

INACTIVITATEA OVARIANĂ 15 0 4 0 4 2

CICLUL ESTRAL

PRELUNGIT

5 4 7 6 3 8

LACTAŢIA LA JUNINCILE

JUVENILE

2 4 3 6 2 4

PAPILOMATOZA MAMARĂ 5 28 7 38 2 24

PARAMFISTOMOZA 54 72 32 70 15 50

MALOFAGOZA 25 24 28 23 13 20

HEMATOAME 3 3 4 30 3 7

RĂNI 40 10 35 12 25 15

ABCESE 3 2 2 3 3 3

FLEGMOANE 1 0 1 0 2 2

ULCER LINGUAL 5 0 7 0 2 12


34


SMULGEREA SAU AVULSIA

CORNULUI

2 13 3 15 5 0

ŞCHIOPĂTURI 27 7 20 5 18 12

ULCER PODAL 2 2 2 5 10 5

TOTAL 876 829 604

În gospodăriile populaţiei se constată un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi

anume 1335, reprezentând 43 % din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu. În anul

2008 s-au constatat 529 cazuri reprezentând 39% din cazurile monitorizate în cei trei ani

de studiu la gospodăriile populaţiei, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai

mare de îmbolnăviri la bovine. În anul 2009 s-au constatat 449 cazuri reprezentând 33%

din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu în gospodăriile populaţiei, iar în anul

2010 s-au constatat 357 cazuri reprezentând 28 % din cazurile monitorizate în cei trei ani

de studiu în gospodăriile populaţiei.

Şi în ferme s-a înregistrat un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi anume 1404,

reprezentând 57 % din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu, respectiv 2313

cazuri. În anul 2008 s-au constatat 496 cazuri – 35% din cazurile monitorizate în cei trei

ani de studiu . În anul 2009 s-au constatat 533 cazuri – 37 % din cazurile monitorizate în

cei trei ani de studiu în ferme, fiind anul în care s-a înregistrat numărul cel mai mare de

îmbolnăviri la bovine, iar în anul 2010 s-au constatat 375 cazuri – 28 % din cazurile

monitorizate în cei trei ani de studiu în ferme.

Raportul de îmbolnăviri pe numărul total de animale la care s-a intervenit este de

53 % la gospodăriile populaţiei şi 47 % în ferme. Diferenţa este mică, raportată la

efectivele de animale din cele două tipuri de exploataţii.


35

Tabelul 5.5.

Efectivele de bovine studiate şi numărul de cazuri în care s-a intervenit în perioada anilor

2008 - 2010

Anul Nr. bovine

Cazuri studiate

2008 1104 876

2009 988 829

2010 951 608

Total 3043 2313

Pe parcursul anilor de studiu, din efectivul total supravegheat de 3043 de bovine

s-a intervenit la un număr de 2313 animale (76%), pentru care au fost întocmite tot atâtea

fişe de observaţie.

Tabelul 5.6.

Evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de exploataţii pe parcursul anilor

2008, 2009 şi 2010 exprimate în procente

Anul G.P.

Ferme

Nr. total bovine

Nr. bovine

%

Nr. bovine

%

2008 1104 862 78,1 242 21,9

2009 988 669 67,7 319 32,3

2010 951 604 63,5 347 36,5


36

Fig. 5.2. Evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de exploataţii pe

parcursul anilor 2008 – 2009 - 2010 exprimate în procente

Figura 5.2. prezintă evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de

exploataţii pe parcursul anilor 2008 – 2009 - 2010, exprimate şi în procente, de unde

observăm cu uşurinţă procentul de animale la care s-a aplicat diferite tratamente, numărul

acestora şi procentul pe care acestea îl reprezintă din întreg efectivul de animale,

respectiv 76%.


37

Tabelul 5.7.

Incidenţa bolilor pe grupe de boli, în gospodăriile populaţiei şi ferme în perioada anilor

2008 - 2010

Boala

2008

G.P./F

2009

G.P./F.

2010

G.P/F.

BOLI MEDICALE 89 109 65 138 53 50

BOLI DE REPRODUCŢIE 191 145 179 143 132 128

BOLI PARAZITARE 163 196 128 178 104 136

BOLI CHIRURGICALE 86 46 77 74 68 61

Constatăm că la gospodăriile populaţiei numărul cel mai mare de îmbolnăviri au

fost cele de natura bolilor reproductive, cu un număr total de 502 cazuri în trei ani.

Numărul cel mai mare de cazuri înregistrat a fost de 191 în anul 2008.

În ferme cele mai multe cazuri au fost de natură parazitară cu un număr de 510 cazuri, cu

un vârf al cazurilor de 196 în anul 2008.


38

CAPITOLUL 6

6.1 ANALIZA INFORMAŢIILOR

6.1.1 Analiza informaţiilor în gospodăriile populaţiei

Pe parcursul anilor 2008 – 2010, la gospodăriile populaţiei, a fost supravegheat un

efectiv total de 2135 bovine şi s-a intervenit la un număr de 1335 cazuri de îmbolnăviri

(ceea ce reprezintă 63%).(40,41)

Fig. 6.1. Boli medicale înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada anilor de

studiu 2008 – 2010

Bolile medicale înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada anilor de studiu

2008 – 2010 arată o descreştere a numărului de cazuri. La diareea neonatală şi corpii

străini în reţea se observă cea mai semnificativă descreştere, în timp ce la bronşite se

constată o uşoară creştere pe parcursul anilor monitorizaţi.


39

Fig. 6.2. Boli de reproducţie înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada

anilor de studiu 2008 – 2009 – 2010

Se constată o descreştere a numărului de boli de reproducţie pe întreaga perioadă

studiată. Activitatea de însămânţare artificială a fost preluată de medicii veterinari, care

se implică în educarea gospodarilor în a alege materialul seminal, animale de calitate, în a

respecta anumite reguli de igienă şi alimentaţie, iar rezultatele încep să se arate.

Fig. 6.3. Boli parazitare înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada anilor

de studiu 2008 – 2009 – 2010

Datorită activităţii de prevenire şi combatere, organizate corect toamna şi

primăvara, cazurile de fascioloză, paramfistomoză s-au menţinut constante, ba chiar au

scăzut cu 2%. Infestaţiile cu ixodide au crescut în anii 2008, 2009 ca să se dubleze în

anul 2010, factorul determinant fiind schimbarea temperaturilor ( uscate şi calde).


40

Fig. 6.4. Boli chirurgicale înregistrate la gospodăriile populaţiei în perioada

anilor de studiu 2008 – 2009 – 2010

În categoria bolilor chirurgicale cele mai frecvent întâlnite sunt rănile şi

hematoamele, deşi sunt în descreştere. Hematoamele şi flegmoanele se înregistrează într-

un număr mic de cazuri.

Tabelul 6.1.

Incidenţa pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008 - 2009 - 2010 în gospodăriile

populaţiei

Boala

2008 2009 2010 Total

BOLI MEDICALE 89 65 53 207

BOLI DE REPRODUCŢIE 191 179 132 502

BOLI PARAZITARE 163 128 104 395

BOLI CHIRURGICALE 86 77 68 231

TOTAL CAZURI 529 449 357 1335


41

Fig. 6.5. Repartizarea pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008 – 2010 în

gospodăriile populaţiei

În cei trei ani de studiu la gospodăriile populaţiei au fost tratate un număr de 1335

bovine din care: 207 capete cu boli medicale, 502 capete cu boli de reproducţie, 395

capete cu boli parazitare şi 231 capete cu boli chirurgicale.

Tabelul 6.5.

Incidenţa pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008 – 2009 - 2010 în ferme

Boala 2008 2009 2010 Total

BOLI MEDICALE 109 138 50 297

BOLI DE REPRODUCŢIE 145 143 128 416

BOLI PARAZITARE 196 178 136 510

BOLI CHIRURGICALE 46 74 61 181

TOTAL CAZURI 496 533 375 1404


42

Fig. 6.9. Repartizarea pe categorii de boli pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010 la ferme

În ferme, pe parcursul anilor 2008 – 2009 – 2010, a fost supravegheat un efectiv

de 908 bovine şi s-a intervenit la un număr de 988 cazuri de îmbolnăviri din care cele de

natură parazitară în număr de 510, boli medicale în număr de 297, boli de reproducţie în

număr de 185 şi boli de natură chirurgicală în număr de 181.

Fig. 6.10. Boli medicale înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 – 2010

Cele mai multe cazuri de boli medicale au fost înregistrate în acidoza metabolică,

cu un vârf în 2009 de 60 de cazuri, la diareea neonatală cu 45 de cazuri în 2008 şi 47 de

cazuri în 2009.


43

Fig. 6.11. Boli de reproducţie înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 –

2010

Bolile de reproducţie înregistrate, în ferme, în perioada anilor de studiu 2008 –

2010 evidenţiază un număr mai mare de cazuri de afecţiuni ale glandei mamare, şi

anume, 117, şi călduri liniştite, cu un număr de 97 de cazuri.

Fig. 6.12. Boli parazitare înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 – 2010

Bolile parazitare înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu 2008 – 2010 subliniază

că acest tip de boli este în continuă scădere ( dar prezintă cele mai multe cazuri şi anume,

510 ), exceptând infestaţiile cu ixodide care se menţin constante din cauza schimbărilor

climatice din ultimii ani.


44

Fig. 6.13. Boli chirurgicale înregistrate în ferme în perioada anilor de studiu

2008 – 2010

Un vârf al cazurilor de hematoame a fost înregistrat în anul 2009, un număr

constant de răni, abcese prezente. Boli, cum ar fi flegmoanele, tromboflebitele, au crescut

în anul 2010, an cu probleme de natură umană în două din fermele studiate ( schimbări

dese a îngrijitorilor). Se constată reducerea la 0 a cazurilor de fractură sau smulgerea

coarnelor, ca urmare a ecornării viţeilor şi a întregului efectiv de bovine.


45

6.1.3 Analiza informaţiilor centralizat pe cele două tipuri de exploataţii

Tabelul 6.9.

Tabel centralizator cu îmbolnăvirile la bovine în gospodăriile populaţiei cumulat cu

bovinele din ferme în anii 2008, 2009 şi 2010

Anul Nr. bovine Nr. cazuri %

2008 1104 876 79,35%

2009 988 829 83,91%

2010 951 604 63,51%

Fig. 6.17. Grafic comparativ cu numărul de îmbolnăviri/ nr. de bovine în

gospodăriile populaţiei şi ferme în anii 2008, 2009 şi 2010

Pe parcursul anilor de studiu din efectivul total supravegheat de 3043 bovine s-a

intervenit la un număr de 2313 animale (76%).


46

Tabelul 6.10.

Evoluţia efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de exploataţii pe parcursul anilor

2008 – 2009 - 2010, exprimate în procente

Anul

G.P.

FERME

Nr. total

bovine

Nr. bovine % Nr. bovine %

2008 1104 862 78,1 242 21,9

2009 988 669 67,7 319 32,3

2010 951 604 63,5 347 36,5

Fig. 6.18. Evoluţia nr. de bovine pe tipuri de exploataţii pe parcursul anilor 2008,

2009 şi 2010

Studiind, numeric, evoluţia numărului de bovine pe tipuri de exploataţii pe

parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010 constatăm o descreştere a efectivelor de bovine la

gospodăriile populaţiei datorită îmbătrânirii acesteia şi o creştere a efectivelor de bovine

în ferme, aşa cum considerăm că ar trebui să fie. Efectivul total de bovine în cei trei ani

monitorizaţi s-a redus cu 18%.


47

Fig. 6.19. Evoluţia, în procente, a efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de

exploataţii pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010

Urmărind evoluţia, în procente, a efectivelor de bovine şi repartizarea pe tipuri de

exploataţii pe parcursul anilor 2008, 2009 şi 2010, constatăm că evoluţia efectivelor de

bovine din ferme pe parcursul anilor studiaţi a fost următoarea: s-a înregistrat un procent

de 21,95% în anul 2008; un procent de 32,3% în anul 2009 şi un procent de 36,5% în

anul 2010. Procentele sunt descrescătoare la gospodăriile populaţiei, respectiv un procent

de 78,1% în anul 2008; un alt procent de 67,7% în anul 2009 şi un altul de 63,5% în anul

2010.



În gospodăriile populaţiei se găsesc cele mai multe bovine, chiar dacă sunt în

descreştere, respectiv cu un procent de 78,1% în 2008; 67,7% în 2009 şi 63,5% în 2010.


48

Încep să se dezvolte exploataţiile de tip fermă şi anume: 21,9% în 2008; 32,3% în 2009 şi

36,5% în 2010.

Tabelul 6.11.

Incidenţa bolilor pe grupe de boli în perioada anilor studiaţi 2008, 2009 şi 2010

Boala

2008

2009

2010

TOTAL

GP FERME GP FERME GP FERME GP FERME

BOLI MEDICALE 89 109 65 138 53 50 207 297

BOLI OBSTRETICALE 191 145 179 143 132 128 502 416

BOLI PARAZITARE 163 196 128 178 104 136 395 510

BOLI CHIRURGICALE 86 46 77 74 68 61 231 185

TOTAL CAZURI 529 496 449 533 357 375 1335 1404

Fig. 6.21. Grafic comparativ al bolilor pe grupe de boli şi tipuri de exploataţii


intervenit la un număr de 2313 animale (76%), pentru care au fost întocmite tot atâtea

fişe de observaţie. Ponderea mare o reprezintă bolile parazitare, urmate de bolile de


49

reproducţie, atât la gospodăriile populaţiei cât şi în ferme, chiar dacă se constată un uşor

regres, iar la bolile medicale şi chirurgicale se observă un regres destul de semnificativ.

Tabelul 6.12.

Efectivele de bovine în anii studiaţi

Anul Număr bovine

2008 1104

2009 988

2010 951

TOTAL 3043

Fig. 6.22. Evoluţia efectivelor de bovine în anii studiaţi

Se poate observa o continuă descreştere a efectivelor de bovine în perioada

studiată. Astfel, numărul de bovine era de 1104 în anul 2008, de 988 în anul 2009 ( în

scădere cu 8,2%, comparativ cu 2008), ca în 2010 să fie de 915 capete bovine ( în scădere

cu 9,2% faţă de 2009). În perioada celor trei ani de referinţă, efectivul de bovine a scăzut

cu 18%.


50

Astfel, dacă numărul de bovine în oraşul Tăşnad era în anul 2008 de 297 capete, în anul

2010 a scăzut la 162 capete ( 45% din efectivul iniţial). În localitatea Sărăuad efectivul de

220 bovine, în anul 2008, a ajuns în 2010 la 160 bovine ( în scădere cu 28%). În

localitatea Cig, dacă în 2008 efectivul era de 185 de bovine, în anul 2010 s-a ajuns la un

efectiv de 155 bovine ( în scădere cu 17 %). Localitatea Blaja avea în anul 2008 un

număr de 82 de bovine, iar în anul 2010 avea un număr de doar 62 de bovine ( cu 25%

mai puţin). În localitatea Valea Morii efectivul a rămas acelaşi, iar în localitatea Raţiu

efectivul a scăzut cu trei capete.

Fig. 6.23. Evoluţia efectivelor de bovine pe tipuri de exploataţii




51

Fig. 6.25. Incidenţa bolilor pe grupe în perioada anilor 2008 - 2010


intervenit la un număr de 2313 animale (76%), pentru care au fost întocmite tot atâtea

fişe de observaţie.

Tabelul 6.13.

Efectivul supravegheat pe ani şi tipuri de exploataţii

Anul

G.P. Ferme

Nr. total

bovine

Nr. bovine % Nr. bovine %

2008 1104 862 78,1 242 21,9

2009 988 669 67,7 319 32,3

2010 951 604 63,5 347 36,5

În gospodăriile populaţiei se constată un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi

anume, 1335 - reprezentând 43% din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu.

Şi în ferme s-a înregistrat un număr destul de mare de îmbolnăviri, şi anume, 1404

reprezentând 57% din cazurile monitorizate în cei trei ani de studiu. Raportul de

îmbolnăviri pe numărul total de animale la care s-a intervenit este de 53% la gospodăriile

populaţiei şi de 47% în ferme.


52

6.2 CONCLUZII GENERALE

În urma studiului efectuat pe parcursul perioadei 2008-2009 privind incidenţa bolilor la

bovinele din CSVSA Tăşnad, jud. Satu Mare am sintetizat următoarele concluzii:

1. În perioada studiată numărul de bovine din gospodăriile populaţiei a scăzut

cu18%; în anul 2008 efectivul a fost de 862 bovine, în anul 2009 efectivul a fost

de 669 bovine, iar în anul 2010 a ajuns la 604 bovine.

2. Numărul de bovine a crescut în cele tei ferme, în perioada investigată cu 31%; 242

bovine în anul 2008, 319 bovine în anul 2009 şi 347 bovine în anul 2010.

3. Ferma ,,Agrind” a reuşit să acceseze fonduri europene cu ajutorul cărora a

construit adăposturi moderne, cu sală de muls şi instalaţii moderne, tanc de răcire

a laptelui şi îndeplineşte toate condiţiile de creştere şi exploatare a bovinelor.

Fermele ,,Chiş” şi ,,Lenghel” au făcut aceste dotări prin eforturi proprii.

4. În conformitate cu planul strategic supravegherea sănătăţii animalelor s-a efectuat

pentru următoarele boli: paratuberculoză, bruceloză, leucoză enzotică, rinotraheita

infecţioasă, encefalopatie sponciformă, tuberculoză, antrax, tricomonoza, mamite

şi fascioloză.

5. În perioada cercetată au fost recoltate 4750 de probe expediate laboratorului

judeţean de diagnostic. Din totalul de probe doar 6 au fost găsite pozitive,

incluzând: rinotraheita infecţioasă, leucoza enzotică bovină şi fascioloza.

6. În scopul urmăririi cazurilor de îmbolnăvire a bovinelor am întocmit o ,,Fişă de

observaţie”. Din totalul de 3043 bovine, cât reprezintă efectivul CSVSA Tăşnad,

am acordat asistenţă la un număr de 2313 bovine, reprezentând 70,3% din care:

- în gospodăriile populaţiei s-a intervenit la un număr de 1325 bovine, adică

57%.

- în ferme au fost tratate 988 bovine, adică 43%.

7. Incidenţa bolilor medicale, în perioada 2008-2010, a însumat 504 cazuri, defalcat:

-în 2008 au fost înregistrate 198 cazuri, reprezentând 16,8%; în 2009 au fost

tratate 203 bovine bolnave, reprezentând 14,8%; în 2010 au existat 103 cazuri

reprezentând 14,%. Menţionăm că diareea neonatală şi corpii străini în prestomace


53

au cunoscut o evidentă descreştere; cazurile de bronşite au înregistrat o uşoară

creştere.

8. Bolile obstetricale au avut o incidenţă relativ ridicată, cu unele variaţii în funcţie

de sistemul de creştere:

- paraplegia postpartum a avut o incidenţă mai ridicată în ferme ( 53 de vaci);

comparativ cu gospodăriile populaţiei ( 33 de vaci);

- inactivitatea ovariană a fost aproape absentă în ferme ( 2 cazuri), comparativ cu

gospodăriile populaţiei în care incidenţa a fost de 10 ori mai mare( 23 cazuri);

- papilomatoza mamară a avut o incidenţă crescută în ferme ( 90cazuri), comparativ

cu gospodăriile populaţiei ( 14 cazuri).

9.Bolile parazitare diagnosticate pe parcursul anilor luaţi în studiu au fost: fasciloza,

paramfistomoza, malofagoza şi infestaţiile cu ixodide. Am constatat că fascioloza şi

paramfistomoza au fost prezente în toţi anii de studiu investigaţi:

- fascioloza a fost diagnosticată la 170 de vaci din ferme şi 104 cazuri din

gospodăriile populaţiei;

- paramfistomoza a fost diagnosticată la 192 de vaci crescute în ferme şi la 101 vaci

din gospodăriile populaţiei;

- malofagoza a fost diagnosticată la 67 de vaci crescute în ferme şi la 66 vaci din

gospodăriile populaţiei;

- infestaţia cu ixodide a fost prezentă constant pe parcursul celor trei ani luaţi în

studiu, atât in ferme cât şi în gospodăriile populaţiei: în anul 2008 au fost

înregistrate 359 de cazuri; în anul 2009 au fost diagnosticate 306 cazuri, iar în

2010 au fost constatate 240 de vaci parazitate.

10. Bolile chirurgicale au avut o incidenţă relativ constantă:

- răni consecutive traumatismelor, în sistem gospodăresc au fost diagnosticate 100

de cazuri, iar în ferme doar 37 de cazuri;

- şchiopăturile cu diferite etiologii, inclusiv ulcerul podal, în gospodăriile populaţiei

au fost diagnosticate 79 de cazuri, iar în ferme 36 de cazuri;

- smulgerea sau avulsia cornului, în primii doi ani au fost diagnosticate 28 de cazuri,

în timp ce în ultimul an nu s-a diagnosticat nici un caz. Acest fapt se datoarează

practicării sistematice a ecornării;


54

- abcese şi flegmoane, au fost diagnosticate în proporţie redusă în ambele sisteme de

creştere.

11. Evaluând numărul animalelor care au necesitat asistenţă sanitar veterinară în

perioada 2008-2010 am constatat:

- în gospodăriile populaţiei s-au înregistrat 529 de cazuri, respectiv 39% în anul

2008; 449 cazuri, respectiv 33% în anul 2009 şi 357 cazuri, adică 28%, în anul

2010;

- în fermele de creştere şi exploatarea bovinelor am înregistrat următoarea situaţie:

în anul 2008 am înregistrat 496 de îmbolnăviri, reprezentând 35%; în anul 2009

am înregistrat 533 de îmbolnăviri, respectiv 37%, iar în anul 2010au fost 375 de

îmbolnăviri, respectiv 28% din efectivele existente.

Am constatat că pe parcursul celor trei ani luaţi în studiu , curba îmbolnăvirilor a fost în

descreştere, raportat la efectivul de bovine existent.

12. Raportul îmbolnăvirilor pe număr total de bovine a fost de 53 % în gospodăriile

populaţiei şi 47% în ferme.

Studiul nostru permite unele observaţii şi recomandări:

a) intensificarea conlucrării cu proprietarii de animale pentru conştientizarea de către

aceştia a importanţei aplicării măsurilor zooigienice în creşterea bovinelor şi a

asigurării unei alimentaţii complete şi adecvate pentru animale;

b) conlucrarea cu societatea civilă în vederea organizării corecte a păşunatului;

c) impunerea măsurilor de îmbunătăţire a păşunatului prin:

1. asigurarea curăţeniei suprafeţelor de păşunat;

2. asanarea păşunilor în vederea eliminării condiţiilor biologice favorabile

dezvoltării gazdelor intermediare pentru paraziţi;

3. îmbunătăţirea calităţii păşunilor prin aplicarea de îngrăşăminte şi semănarea

lor cu graminacee;

4. crearea de locuri de adăpat cu respectarea normelor sanitare – veterinare:

d) aplicarea corelată a deparazitării la întregul efectiv de bovine;

e) selectarea substanţelor antiparazitare şi aplicarea corelată a deparazitării la întregul

efectiv de bovine;


55

f) controlul substanţelor folosite la deparazitări şi supravegherea acestor acţiuni;

g) selectarea atentă a materialului genetic folosit în reproducere;

h) încurajarea înfiinţării de asociaţii ale crescătorilor de bovine. Prin asigurarea unei

munci corelate, gospodăriile particulare pot întreprinde acţiuni generale de

prevenire a îmbolnăvirilor la animale. Exploatarea suprafeţelor ce asigură baza

furajeră a animalelor, asigurarea salubrităţii păşunilor şi organizarea în condiţii

bune a păşunatului, impun investiţii majore care sunt posibile doar prin voinţa

tuturor crescătorilor de animale. Prin aceste societăţi ar fi posibilă calificarea

profesională a crescătorilor de animale şi eforturile lor şi ale medicului veterinar,

în munca de prevenire şi tratare a diferitelor boli, ar duce la rezultate tot mai bune.

Studierea incidenţei bolilor la bovine pe raza C.S.V.S.A. Tăşnad a dus la unele concluzii

care recomandă continuarea cercetărilor pe această temă şi utilizarea tuturor datelor în

vederea accentuării măsurilor de profilaxie sanitară-veterinară, care impun:

- pentru crescători:

Creşterea calităţii păşunilor, asanarea zonelor infestate, desfiinţarea mediilor de

dezvoltare a gazdelor intermediare, pentru paraziţi, în vederea întreruperii ciclului

biologic al paraziţilor. Salubrizarea adăposturilor, crearea condiţiilor igienico-sanitare

potrivite creşterii bovinelor, asigurarea bazei furajere de calitate şi alcătuirea de raţii

alimentare bogate în vitamine şi microelemente.

Acţiunile de îmbunătăţire ale calităţii păşunilor sunt:

corelarea suprafeţei păşunilor cu numărul de bovine;

creşterea calităţii păşunilor prin aplicarea îngrăşămintelor adecvate;

semănarea păşunilor cu graminacee;

crearea de locuri pentru adăparea animalelor în volum adecvat şi în condiţii

igienice bune.

- pentru medicul veterinar

controlul medicamentelor şi substanţelor antiparazitare;

aplicarea corectă a deparazitărilor;

aplicarea metodelor de îmbunătăţire a fondului genetic al animalelor;


56

urmărirea folosirii câinilor de pază în număr util şi controlul sănătăţii şi

deparazitarea acestora;

controlul achiziţiilor de bovine din alte localităţi prin evidenţa actelor şi

examenul clinic al animalelor;

încurajarea înfiinţării de asociaţii pentru crescătorii de bovine şi

participarea la activitatea acestora. Existenţa asociaţiilor va putea

influenţa activitatea de profilaxie sanitară-veterinară prin organizarea

coerentă a acţiunilor generale şi în masă – organizarea păşunatului, a

deparazitărilor - şi ar putea susţine pregătirea profesională a

crescătorilor de bovine.


57

BIBLIOGRAFIE

1. Adameşteanu I., Constanţa Adameşteanu, H. Bârză, V. Paraipan, T. Blidariu,

Diagnostic morfoclinic veterinar pe specii şi sindroame, E. Ceres, Bucureşti, 1980.

2. Adameşteanu I., E. Poool, Patologia medicală a animalelor domestice, Vol I-II, Ed.

Agro-Silvică, Bucureşti, 1967.

3. Adameşteanu I., Patologia medicala a animalelor domestice, vol I şi II, Ed. Agro-

Silvică, Bucureşti,1955,1956.

4. Baba Al. I., Cătoi C., Morfopatologie generală, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca,

2003.

5. Baba Al.I, Tehnica necropsiei animalelor domestice, Ed. Ceres, Bucureşti, 1977.

6. Baba Al.I,, Diagnostic necropsic veterinar, Ed. Ceres, Bucureşti, 1996.

7. Baba Al.I., J. L. Riond, M. Gaboreanu, C Cătoi, Cercetări histopatologice asupra

aparatului urinar la vacile cu hematurie enzootică, Rev. Rom. Med. Vet. Vol. 9, 2,

163-172, 1999.

8. Baba Al.I., Oncologie comparată , Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002.

9. Barabasi S. S., (sub redacţia), I. Iacobiciu, V. Ştefănoiu, Zoie Coroian, Epidemiologia

echinococozei-hidatidozei, Ed. Asociaţia „Echino-News România”, Sf. Gheorghe,

2006.

10. Barna I., G. Pârvu, C. Iuga, Leucoze şi boli de imunosupresie SIDA/AIDS-LIKE la

animale, Ed. Ceres, Bucureşti, 2006.

11. Băieşi I., L. Bran, Boli infecţioase ale animalelor domestice, Ed. Didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1971.

12. Bârţoiu A., Seiciu Fl., Ginecologie şi andrologie veterinară, Editura Fundaţiei

„România de Mâine”, Bucureşti, 2002.

13. Bârză H., May I., Ghergariu S., Hagiu N. - Patologie şi clinică medicală veterinară,

Ed. Did. Şi Pedag., Bucureşti 1981.


58

14. Bârză H., Prezentare sinopticăa „sindromului vacii culcate”, Rev. Rom. Med. Vet.

1/1994.

15. Bârză, H., V. Fromunda, A.Popovici,i. Murgu, M. Râpeanu, Bolile rumegătoarelor

supuse îngraşării în sistem intensiv, Ed. Ceres, Bucureşti, 1973.

16. Bercea I., Leptospirozele animalelor domestice, Ed. Agrosilvică, Bucureşti, 1969.

17. Boitor,I.(1979), Endocrinologia reproducţiei la animalele de fermă, Ed.,CERES,

Bucureşti.

18. Boitor,I.(1994), Puerperiumul normal şi patologic la animalele de fermă, Ed.Dacia,

Cluj-Napoca.

19. Bradley R., Encefalopatiile spongiforme la animale în Marea Britanie. Bull. Soc. Vet.

Pract. De France, T 78, m. 6, 339 (Bul. Inf. Ştiinţ. LCSVD Bucureşti), 1994.

20. Burtan I., Patologie chirurgicală generală veterinară. Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi,

2004.

21. Burtan I.,Chirurgie regională veterinară. Ed.Ion Ionescu de la Brad Iaşi, 2000.

22. Cătoi C., Diagnostic necropsic veterinar, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca, 2003.

23. Cernescu H., Ginecologie veterinară, Ediţia II, Ed. EM CECMA partner, Timişoara,

2004.

24. Ciurea V., Anatomie patologică şi prosectură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1971.

25. Coman, I., Viroze respiratorii, digestive, şi genitale la taurine, Soci. Med. Vet. din

România, Bucureşti, 1978.

26. Coman, M., Anatomie patologică specială, Ed.Art Press & Cosmopolitan Art,

Timişoara, 2006.

27. Cosoroabă I., Entomologie veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1992.

28. Cosoroabă I., Parazitologie veterinară, Ed. Mirton, Timişoara, 2000.

29. Coţofan Otilia, Morfopatologie general. Curs lito. Universitatea Agronomică, Iaşi,

1992.

30. Coţofan V., Predoi G., Anatomia topografică a animalelor domestice, Ed. ALL,

Bucureşti, 2003.


59

31. Cozma V., O. Negrea, C. Gherman, Diagnosticul bolilor parazitare la animale, Ed.

Genesis, Cluj-Napoca, 1998.

32. Crivineanu Maria, Farmacologie veterinară. Ed. Fundis, Bucureşti, 2005.

33. Daneş, M., D. Daneş, Febra aftoasă, Ed. Medicală Veterinară, Bucureşti, 1997.

34. Decun M., Protecţia şi bunăstarea animalelor domestice. Aspecte legale privind

protecţia animalelor, Rev. Rom. de Med. Vet. 1/2003 (13) 67-74.

35. Drugociu D., Reproducţie, însămânţări artificiale şi ginecologie veterinară, Casa de

Editură Venus, Iaşi, 2001.

36. Dumitru C., Tratat de fiziopatologie generală, Editura Printech, Bucuresti, 2005.

37. Farcău D. C., A.D. Farcău, 2011, Epidemiological Study of Diseases on Cattle in

CSVA Tăşnad Activity Area, Bulletin of University of Agricultural Sciences and

Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Veterinary Medicine, Vol. 1, Nr. 68, 2011.

38. Ghergariu S., Baba Al. I., Probleme de diagnostic şi terapie în intoxicaţia acută cu

plumb la bovine, Rev. Zoo. şi Med.Vet. 2,10,15-17, 1989.

39. Ghergariu S., Bazele patologiei medicale a animalelor (vol. I, II), Ed. All, Bucureşti,

1995.

40. Ghergariu S., Patologia nutriţională şi metabolică a animalelor, Ed. medicală

veterinară, Bucuresti, 1995.

41. Groza I. Ş., Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară –Compendiu- Ed.

Academiei Române, 2006.

42. Hagiu N., Patologie medicală veterinară, Curs lito, Iaşi, 1993.

43. Iacob Olimpia, Diagnosticul bolilor parazitare la animale. Ed. „I.I de la Brad”, Iaşi,

2002.

44. Manolecu N., Miclauş I ,Oncologie veterinara , Ed. Ceres , vol. I – II, 1993.

45. Manolescu N.(coordonator), Manuela Militaru, Compendiu de Anatomie patologică

clinica veterinara ,Cap. 2, Anatomia patologică a proceselor distrofice, Editura

Fundaţiei România de Mâine , Bucureşti, 2000.

46. Mateş N., Chirurgie generală, propedeutică şi tehnică chirurgicală veterinară, Ed.

Medica Veterinară, Bucureşti, 1997.


60

47. Mateş N., Chirurgie operatoare veterinară, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2002.

48. Militaru Manuela, Anatomie patologică generală veterinară. Ed. Elisavaros,

Bucureşti, 2006.

49. Militaru Manuela, Ciubotaru Emilia, Dinescu Georgeta, Soare T., 2008, Noţiuni

practice de histopatologie veterinară, Editura Elisavaros, Bucureşti, 2008.

50. Militaru Manuela, Emilia Ciobotaru, Georgeta Dinescu, Soare T., Anatomia

patologică a aparatului digestiv la animalele domestice. Ed. All – Bucureşti, 2004.

51. Militaru Manuela, Emilia Ciobotaru, Georgeta Dinescu, Soare T., Ghid practic de

anatomie patologică a sistemelor şi aparatelor la animalele domestice. Editura

Elisavaros – Bucureşti, 2007.

52. Militaru Manuela, Emilia Ciobotaru, Georgeta Dinescu, Soare T., Procesele

patologice fundamentale în anatomia patologică veterinară. Editura Cartea

Universitară, Bucureşti, 2005.

53. Miron L., Parazitologie veterinară. Ed. Pim, Iaşi, 2002.

54. Mitrea I.L., Boli parazitare la animale, Ed. Ceres, Bucureşti, 2002.

55. Mogoş, Gh., Şitcai N., Toxicologie clinică, Edit. Med. Vet. Bucureşti, 1998.

56. Niculescu Al., Dida I., Parazitologie Veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1976.

57. Nierberle K., Corhs P., Patologie der Haustiere. Teil I-II. Gustav Fischer Verlag, Iena,

1991.

58. Nitzulescu V., Gherman I., Parazitoze digestive în patologie, Ed.MedicalA, Bucureşti,

1968.

59. Olteanu,G., Fascioloza, Ed. Ceres, Bucureşti,1973

60. Oprean O.Z., Morfopatologie generală veterinară. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi,

2005.

61. Oprean O.Z., Morfopatologie generală veterinară. Editura ,,Ion Ionescu de la Brad”

Iaşi, 1998.

62. Oprean O.Z., Morfopatologie specială veterinară. I. Ed. “Evcont-Consulting”,

Suceava, 2002.

63. Papuc,I., Semiologie şi imagistică medicală veterinara, Ed. Accent,2004


61

64. Paul I., Etiomorfopatologie veterinară, vol. I: Viroze, Bacterioze. Ed. ALL,

Bucuresti, 1996.

65. Paul I., Morfopatologie veterinară, Ed. Ceres, Bucuresti, 1996.

66. Perianu T. – Boli infecţioase ale animalelor, viroze. Vol.II, Ed. Fundaţiei Chemarea,

Iaşi, 1997.

67. Perianu T., Boli infecţioase ale animalelor, bacterioze. Vol.I, Ed. Fundaţiei

Chemarea, Iaşi, 1996.

68. Popovici V., Ludmina Stamatin, Boli infecţioase ale animalelor domestice, , Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.

69. Popovici V., Morfopatologie generală, Curs lito, FMV Bucureşti, 1994.

70. Râpeanu M. , Toxicologie sanitar veterinară, Ed. Ceres, Bucureşti, 1983.

71. Râpeanu M. D., Intoxicaţii la animale, Ed. Ceres, Bucureşti, 1970.

72. Roşca P., Reproducţia animalelor domestic - fiziologie şi patologie, Ed. Tehnopress,

Iaşi, 2004.

73. Runceanu L., Cotea C., Reproducţie, Obstetrică şi ginecologie veterinară”. Ed.”Ion

Ionescu de la Brad”. Iaşi, 2001.

74. Scripcaru Gh., Terbancea M., Patologie medico-legală, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1978.

75. Seiciu F., Drugociu Gh., Boitor I., Reproducţia normală şi patologică la animalele

domestice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987.

76. Şuteu I, Cozma V., Parazitologie clinică veterinară. Vol. 1 şi 2, Ed. Risoprint, Cluj-

Napoca 2004.

77. Şuteu I., Cosma V., Boli parazitare la animalele domestice, Ed. Ceres, Bucureşti,

1998.

78. Şuteu I., Cosma V., Boli parazitare la animalele domestice, Ed. Ceres, Bucureşti,

1998.

79. Şuteu I., Dulceanu N., Parazitozele cutanate la animale. Ed. Risoprint Cluj-Napoca

2001.

80. Şuteu,I., Zooparaziţii şi gazdele parazitare,Ed. Genesis-Tipo, cluj-Napoca,1998


62

81. Vasiu C., Boli infecţioase la animale- Bacterioze. Ed. Mega Cluj-Napoca, 2004.

82. Vasiu C.,Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia napocae, Cluj-Napoca,2003

83. Velea C.,G.Mărgineanu, Tratat de creştere a bovinelor, vol I, Ed.Risoprint, Cluj

Napoca, 2012

84. Voicescu S. şi col., Reproducţie normală şi însămânţările artificiale la mamiferele

domestice, Vol.I Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1998.

85. Georgescu,Gh., Velea, C., Alexoiu, A. (20010, Monografia rasei Balţată românească,

Ed. Tritonic, Bucureşti.

86. Groza,i., Muntean, M.(2002), Elemente de fiziologia reproducţiei l animale, Ed.

Academicpress, Cluj-Napoca

87. Liciu,Gh., (2000), Reproducţia dirijată la taurine, Ed. CERES, Bucureşti.

88. Miclea, V.,(2003), Însămânţarea artificială la animalele de fermă, Ed. Agronaut, Cluj-

Napoca

89. Muntean,M., Groza,I.,(1998), ameliorarea animalelor domestice, E.D.P., Bucureşti.

90. Roşca,O.,(1993), Biotehnica reproducţiei la bovine prin însămânţări artificiale, Ed.

CERES, Bucureşti

91. Stanciu, G.,(1999), Tehnologia creşterii bovinelor, Ed. Brumar, Timişoara

92. Velea, C.,(1983), tehnologia creşterii bovinelor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

93. *** 2011, www.fermierul.ro 17/06/2011

94. ***, 2011, www.eurlex.europa.eu, accesat 12/07/2008

95. ***, 2011, www.indaco.ro accesat 15/05/2009

96. ***, 2011, www.maap.ro accesat 22/10/2009

97. ***, 2012, www.europarl.europa.eu accesat 12/03/2010

98. ***, www.ansvsa.ro/ accesat 2008,2009,2010

99. ***, 2007, 2008, 2009, 2010, Registre cu buletine de analiza şi note de însoţire

C.S.V.A. Tăşnad

100. ***, 2007, 2008, 2009, 2010, Registru de consultaţii şi tratamente C.S.V.A

Tăşnad

http://www.fermierul.ro/

http://www.eurlex.europa.eu/

http://www.indaco.ro/

http://www.maap.ro/

http://www.europarl.europa.eu/

http://www.ansvsa.ro/


63

101. ***, 2009, Hărţi România, http://www.celendo.ro/HartiJudete, accesat

02/03/2011,

102. ***, 2009, Primăria Oraşului Tăşnad, www.primariatasnad.ro, accesat

11/12/2009

103. ***Registru cu animale moarte C.S.V.A Tăşnad, 2008, 2009, 2010

104. ***Registru cu animale reagente la T.B.C., C.S.V.A Tăşnad, 2008, 2009, 2010

105. ***Registru de evidenţa medicamentelor C.S.V.A Tăşnad, 2008, 2009, 2010

106. ***Registru de examen clinic al bovinelor cu tulburări nervoase (E.S.T.),

2008, 2009, 2010

107. ***Registru de tuberculinare,2008, 2009, 2010

108. ***Registru epizotiilor C.S.V.A Tăşnad 2008, 2009, 2010,

109. .*** www.nodismed.ro/directia-sanitar satu-mare accesat 2008,2009,2010

110. ***www.identificare.ro

http://www.nodismed.ro/directia-sanitar

dănuţ claudiu farcău teză de doctorat

Documents