www.dacoromanica.ro

(464A tt44011400V4444444r. otte yhutx'tfv4 OA

G. IONESCU NICA

DACIA SAMSCRITA

ORIGINA PREISTORICAA

BUCURETILORTOPONIMIA DACA. - TARA MANASTIRILOR.

CETATEA DAMBOVITA.

9 4;...BUCUREVPI-

//1

P

1www.dacoromanica.ro

G. I ONESCU-NICA

DACIA SAMSCRITA

ORIGINA PREISTORICAA

BUCURESTILOR

-BUCURES TI-1945

,

--C1421-01.-

www.dacoromanica.ro

D-lui MIHAIL VULPESCUProf. la Conservatorul regal de marled din Bueuresti

V'arn Prom's o-conferinfi asupra originei orcfuluiBucure$ti. Dacii aveau cultul lateral cuvantului dat.Ea sant dac. Vet prezint $i dedic, ca semn de mullet"dragoste prieteneascei, -conferinfa promises. Este nu-mai lumina $i adevcir, care cere luminarea timpuluipreistoric al Bacurestilor. Azi, cu ajutorul limbeiDacilor, se poate face aceas!a luminare, daces Ro-manta, scuturat de idei preconcepute, vote sa tietine a fost, ce este $i ce poate si trebue sa fie. Deo canzdatei qi.cs visit actul de na$tere cartea deidentitate cu care se poate prezenta la masa verdea incheerei viitoarei pact mondiale cu care ifipoate justifica i sustine unele dreptuii nafionale,istorice $i preistorice. Salmoksi a spus ca Dumne-zeu este lumina ; $i lumina adevar ; adcvdrul edreptate; $i dreptatea Dumnezeu". Daces viitoareapace mondialci se va baza pe lumina, adevar idreptate, atanci Durnnezeu este cu Romani, urma$iai Dacilor. Noi, scorrnonitorii trecutului, facem voialui Darnnezeu, adicci lamina $i adevdr. Dreptateareirndee sa o facet' cei care vor fine seama de luminai adevar, adicci de Darnnezeu.

G. IONESCU-NICE

fi

fi

www.dacoromanica.ro

APEL. Studiile acute pentru descoperirea lim-bei Dacilor, si asupra originei si vietei poporului dacsi poporului roman, rezumate Intr'un ciclu de 7 con-ferinte, se cer, de interesul stiintei si neamului ro-manesc, a fi date publicittttei.

Autorul for nu dispune de mijloace. Cine voetes sprijine aceasta publicare, este rugat a ne Inca-nostiinta, pe adresa : Profesor Mihail Vulpescu, Spla-iul Unirei 78 Bucuresti, Telefon 4.04.39.

www.dacoromanica.ro

I1. In luna Mai 1945 se Implinesc 50 ani de and

Niculae Gr. Filipescu, primarul oraoului Bucureoti, aInsarcinat pe profesorul G. IonescuGion sa scrieIstoria Bucureetilor ".

Aceasta istorie a fost scrisa in patru ani gi cinciluni. Ea este o opera de multa valoare fj tiinti fi cal oiliterara. Arata tot ce se putea arata, pe baza de do-vezi istorice, In anii 1895-1899. Alta istorie mai buns,mai puss la curent cu progresele otiintei, in ultimii50 ani nu s'a scris.

Istoria Bucureotilor scrisa de G. Ionescu-Gion friskeste incomplete, pentru ca nu arata origina Bucureo-tilor. Despre aceasta origina ne da numai legendaCiobanului Bucur 4i a Bisericutei Bucur, de pe main!Dambovitei, considerata ca act de nastere al ora-oului Bucureoti.

Cine a fost ciobanul Bucur eau acel Bucur de la careioi trage numele oraoul Bucurefti, nu stabileote.

Nu stabileste nici origina yi intelesul numelui.Bucur', pe care 41 crede de origina slava.

.Istoria Bucureetilor", ca data istorica, incept cmnavalirea Tatarilor In Bucureoti, in anul 1241, of apa-rarea Bucureotilor de Basaran Ban.

Cine a fost acest Basaran Ban i ce cauta el laBucureoti, nu ne precizeaza. Arata parerea lui Hag-deu, care crede ca a fost un Basarab Ban.

Anterior anului 1241 domneote Intunericul.In acest intuneric sta ascunsa origina Bucureotilor.

Fara risipirea Intunericului nu se poate vedea aceastaorigina. www.dacoromanica.ro

6Intre aceastA origin& gi istoria Bucuregtilor, poatea& fie ai o epocA oreistoricci" a Bucuregtilcr, case sa.-prezinte aspecte care ea intereseze nu numai viataorasului Bucuresti, ci gi viata neamului romanesc.

Posibilitatea risipirei intunericului preistoric azi exista.Ea ne vine, In prim rand, de la descoperirea limbet

poporului dac-carpatic, considerate pierdutA panA inluna Februarie 1944, rand ea a fost espusa intr'unciclu de 7 conferinte publice, la Ateneul Antim Ivi.reanu, din Bucuregti, de descoperitorul ei, sub titlul

si limba Dacilor i Romani for'.2. Oragele, ca gi oameni, au o stare civila, care

incepe cu actul de nagtere.Acest act de nagtere poarta numiri, care, pentru

orage gi tars, se zic ,toponimice.Numirile se confunda cu insl.gi actul de nagtere.De aceea cine se ocupa de origina unui orag trebue,

in prim rand, sa aiba in vedere numirea oragului.Numire poate fi mai mutt cleat un nume. Poate

fi chiar o istorie. Mitologia legate de numirileunor orage, cetati, tari, ne dovedegte aceasta impor-tanta deosebitA ce poate avea o numire toponimica.

Ca sl stabilim origina oragului Bucuregti trebue skine ocupam intai de numirea lui.

Legenda spune ca intemeetorul Bucuregtilor s'a au.mit Bucur.

Bucur poate fi numirea onomastics, gi poate aratagi o profesie oarecare.

.Bucur" in limba daca, inseamnA ,cioban trecatoe,,cAlator' spre locul de ernatic, cu turma lui de oi.

,,Bucure, in limba daca, inseamna locul de odihnAel de tntalnire al ciobanilor care, coborand din munti,trec la ernatic, cu turmele, hand drumul DunArei, pecare, in timpurile Dacilor, o treceau totdeauna, indreptandu-se spre Marea cu clime dulce.

In aceasta Buena". oprirea hind rate o data de

_origina

www.dacoromanica.ro

7durata mai lungs, .Bucuri- 15i faceau colibe provi-zorii, de stuf sau trestie, si stane.

Aci se Intelegeau asupra alegerei locului de ernaticei se intovarasau pentru drum, pans la Intoarcere.

Bucurile erau stabilite mai des pe langa riurile $ilacurile cu apes curgatoare, bogate In peste, raci, scoici,trestie ei papura.

Lacurile asigurau ciobanilor o hrana buns $i tot ce secerea pentru stabilirea ei Intretinerea unei sane. Cucat erau mai mari ei mai bogate, cu atat stanele ase-zate pe malurile for erau mai numeroase, mai alescand Bucura, campia pasunata din jurul lor, era in-destulatoare pentru turmele de oi. Cea mai bogata Inlacuri $i cea mai populates Bucura pe timpul Dacilor,In campia Munteniei, era cea dintre raurile Dambo-vita, Colentina ei Ialomita din Nordul jud. Ilfov. Co-linele sau damburile acoperite de paduri cu luminisurisau Inconjurate de campii bune ca pasune, serveau,In lipsa de munte, de garadeva", adica de locuri derugAcine. Pentru a ne convinge de acest fapt estedestul "a privi harta Munteniei sau a judetului Ilfov,anterioara canalizarei raului Dambovita, care taieBucurestiul, adica anterioara secarei baltilor rauluiDambovita. Aceasta harta ne arata manastirile nu.meroase din Bucure$ti ei din jurul Bucurestilor, Inapropierea lacurilor care asigurau hrana calugArilor.

Toate aceste lacuri, ca ei colinele sau damburilepe care se asezau stanele ei manastirile, purtau ateo numire. Fiind vorba de timpurile ciobanilor daci,aceste numiri erau toate dace. Multe din ele s'aupastrat pane azi, fie In forma for originara, fie subo forma evoluata.

Putem da peste ele dace be cautam.Aceasta cautare este usoara pentru tine cunoaste

limba data ei legile ei evolutive ei poate deslega to-Donimia carnatinA Ri ha ',anima nary PC1+0 d nrot 0;

.

_

_

,

4

www.dacoromanica.ro

$Pentru cii este vorba de oragul Bucuregti gi de Bu-earn Darnbovitei, gi pentru e# Bucuregtiul de alts data,eel anterior canalizirei raului Dambovita, nu aveanici aspectul, nici tntinderea celui de azi, ne vontcups. de Bucuregtiul de alts data, gi de cea maiveche toponimie a lui.

Bucuregtiul modern a Inceput sit stearga orice urina vechiului Bucuregti, mai ales ca toponomie. PodulMogogoaia a devenit Calea Victoriei. Mahalaleledevenit cartiere sau sectoare cu numiri noui. Uliteleas devenit strade gi bulevarde.

Bucuregtiul de azi rupe orice legatura cu trecutullui tndepArtat, pe care 11 arunca In besna uitarei pen-tru a satisface, temporar, vanitati, care, pentru viatasocials a Bucuregtiului, nu ese din comun gi nu In-seamna ceva care sa merite sacrificarea amintirei tre-cutului lui Indepartat.

Bucuregtiul vechi, esceptind bisericile gi numirilecitorva mahalale, a disparut. In locul unui crag pi-toresc, patriarhal, avem un crag cosmopolit, tnchinatvitelului de aur, speculei pe care tio striga fiecarebloc ce iti iese to cale. Bisericile, care alts data pre-dominau oragul, azi dispar tntre blocurile cu 10 12etaje, cu ele disparand gi caracterul cregtinesc al Bu-.curegtiului, privit de departe, de dincolo de bariere.Dispar curti; dispar gradini; dispar plantatii. In lo-cul for apar pereti gi iar pereti, flea caracter gi farasuflet, care nu au nici o legatura cu trecutul roma-nese sau dac al Bucuregtilor, gi In special cu viataspirituals gi religioasa, specific romaneasca sau deer/.

Ruperea cu acest trecut trebue sa ne ingrijeasca,caci ea poate fi fatala nu numai oragului, ca expre-siune de viata romaneasca, dar gi neamului romanesc.

Reluarea legaturei cu trecutul, prin scoaterea luila lumina, ar putea sa aiba urmari bune, urmari tn.

npnfria gullet ai asnlratirmi qnriale

as

www.dacoromanica.ro

, )ipuod 5 PAp e 1,1

a

Piaui

9 7

Fiej. j

n1

9/ao, P A e 5,7c. '4v

e d

tt0

% 2i of ((tb, / a ... '^;eq.)

,, .

-... , -. ' E' i e 6: . ........ :

: ,6.

0 a

viaNt

i

0;

.

.

: a .

www.dacoromanica.ro

10

fapt, am putea fi mai tari in lupta pentru pastrareaindividualitatii gi existentei neamului romanesc gi atot ce accentuiaza aceasta individualitate gi indepen-denta, ca individ gi colectivitate etnica.

3. Am spus ca actul de nagtere al Bucuregtilor41 poate forma toponimia oragului gi a Imprejurimilorlui.

Sa cercetAm aceasta toponimie. SA privim planu-rile oragului Bucuregti, incepand cu cel mai vechi planexistent, care are data 1776, caruia ia urmat un plancu data 1842, altul cu data 1846, altul cu data 1871gi In fine, cel mai nou, cu data 1943.

Dupe aceasta sa cercetam campia sau bucura" careincadreaza. oragul Bucuregti gi legAturile acestei nbu-cure" sau campii cu restul tariff.

Prima numire toponimica peste care dam este chiarnumirea Bacure#P.

Sa ne ocupam de aceasta numire. SA.i stabilimgina gi Intelesul originar gi evoluat, daca acest in-teles a evoluat.

Pentru a stabili origina numirei Bacareti" estenevoe s5. vorbim putin despre origina daca a Roma-nilor gi despre origina indiana a Dacilor carpatici,gi sa presupunem ca cunoagtem limba daca originaragi evolutia ei.

Pentru aceasta am sa va rog sa faceti cu mine unvoiaj de placere pang In India nordica, In regiuneamuntilor Himalaia gi a fluviilor Gauge gi Indus.

Aci, incepAnd dela gura Gangelui, vom da pesteprovincia Daka, provincie mare, avand capitalA orasulDaka, poate cel mai vechi orag al ei, ai carei locu-itori se numeau Daki, ca gi locuitorii provinciei.

Din Daka sa lua'm spre apus, pe valea Gangelui.Pe aceasta vale dam peste orasul Patna, capitala pro-vinciei Bihara.

La nord gi apus de Bihara gi Patna se Intinde ma-rea provincie Uda, adica a raurilor care se varsa

ori-

trt,www.dacoromanica.ro

11

Gauge, is vorand din muntii Himalaia. Aci putem facecunogtinta cu Udi sau Uzi, adica locuitorii provincieiUda sau Uza si dam peste oragele : Delhi, Rampur giSirnla. Mergem mai departe, spre apus. Intram in pro.vincia Indiana Penciab, adica a celor cinci ape saurauri care formeaza fluviul Indus. Numirea Penciab,de azi, este o forma evoluata a numirei originarePancaoas", care este numire compus5 din pance ,cinci si apas" ape sau rauri. Prin evolutie, timp de7-8.000 ani, aceasta numire originard a devenit :Pancapa, pancap, pancab, pancav, pancau, pancou, pancu,pacu, bacu, bocu, bucu, insemnand cioban din provinciacelor cinci ape, adica pancab, pancav, pancau, pacciu,bacou.

Dupe cum vedeti, prin evolutia cuvantului Pan-capas, gasiram Bacon".

Din forma Baca' , substantiv, cu sufixul adjectivalna, s'a format adjectivul substantivat, bucuna, ciobandin Pencib; care, prin evolutia fonetica si de inteles, adevenit, schimband pe n In r, rotacism bucura,din care a exit si Bucur, cioban, nume propriu, giBucura, campia Bucurului, campie in care se previaBucur, spre asi odihni turma cand coboara de lamunte la Mare, pentru ernatic.

Aflam deci origina numirei Bucur si a numirei Bu-cura, ba gi ceva mai mutt, gi origina Bacaului, careeste cam departe de Bucuregti, dar este tot in CaraDacilor Bucureni sau ciobani.

Mai daduram si peste cate-va numiri onomastice,foarte obignuite la noi, Romani, ca Pancu, Bacu, Bocu,Bucu.

SA mergem mai departe, ca s dam si peste Bucu-re$ti".

In limba daca a sta", a te opri, a te aseza, se zice.sta'. forma verbala infinitiv. Prin evolutie, in-finitivul substantivat, sta", a ajuns sa insemne sat,comuna, tArg, orao, oprindwae la acest Inteles, adica

.

.

.

www.dacoromanica.ro

12

ele oras. Pus, ca sufix, la coada unui substantiv, carBucura", da Bucuraste adica oraful Bucurei.

Prin evolutie, Bucurasta a devenit: Bucureste,Bucu-resti, Bucure$ti, adica orasul din Bucura, orasul Bucurei

Aceasta numire prin adjectivare cu sufixul dacuan",a dat Bucurastana", adica locuitor din orasul Bucu.resti, Bucurestean. Prin evolutie: Bucurastana, Bucu-restana, Bucurestan, Bucure$tean.

Am dat peste ce cautam, adica peste originanumirei Bucure$ti", gi peste tntelesul acestei ntreiri.

Am umplut primul gol lasat de G. IonescuGion Inlegatura cu numirea orasul nostru, Bucuresti.

Bucurastana se poate confunda cu Bucurastanastinele Bucurei.

Ce ne spune, din punct de vedere istoric sau pre-istoric, aceasta numire ? Ne spune ca la origina Bu-curestilor sta Bucura DAmbovitei in care erau staneleBucurilor, asezate Intre raul Dambovita si lacurileraului Colentina.

Aceasta inseamna, in parte, confirmarea legendeioriginei orasului Bucuresti, cu o mica rectificare, $ianume ca numirea vine de la campia sau bucura.Dambovitei, nu de la ciobanul Bucur, care $i.a luatsi el numirea de la Bucura", In care se oprea cacioban calator, pentru ca avem In limba romana,evoluata direct din limba daca originara, si numireatoponimica Bucureni*, care inseamna locuitori dincampia zisa Bucura, nu din orasul Bucuraste sauBucuresti'. Bucureni sunt sau mai vechi de cat Bu-curesti, sau locuitori din Imprejurimile Bucurestilor,din Bucura acestui oras. Mai logic, ar Insemna lo-cuitori ai Bucurei, anteriori formarei orasului Bucu.resti.

4. Cand $i cum a ajuns Bucura Dambovitei ste,adica orag? Inainte de a deveni sta, nu a trecut prinfazele formarei unui eras ? De sigur ci da. Sa au.

.

www.dacoromanica.ro

13

tam aceste faze in toponimia interns a Bucuregtilor-In aceasta toponimie interns gasim o numire, care,

pentru cine tie limba daca, atrage imediat aten-tiunea. Aceasta numire toponimica este a unei maha-lale : Tirchilefti.

Ea inseamna Tdrgul orasului tarot ", $i arata catdrgul hirer a precedat formarea oragului Bucuregtisau oragului tarei.

Presupun ca Dvs. ati audiat cele 7 conferinte alemele, in care am aratat cum s'a nascut, format gievoluat limba Dacilor gi in special numirile toponi-mice ale Romaniei marl, care sunt Coate dace.

Presupun ca gtiti ca Targovifte", numire data catip de toponimie slava, este cea mai pura numiredaca, compusa din patru cuvinte radicale sau rada-cinale, gi anume taran, go, ovi, sta, insemnand : ce-reale, boi, oi, gi orag. Puse impreuna dau: taran-go.ovi.sta, adica oragul cerealelor, boilor gi oilor, oragcu targ, ca gi Tirchilegti. Prin evolutie, Tarangovistaa devenit Tar-go-vi.sta, tango-vi.ste, ter.

Cred ea ati auzit la taranul roman gi formaTdrgoiste, pe care ,slavigti" o traduc prin targuloastei", s'o potrivi, nu s'o potrivi.

Fara sta" In coada, Taragovista a ramas sau a fosttaragov, targov, Jargon. targu, targu, insemnand piatacerealelor gi boilor, targ, care putea sa fie gi periodicgi statornic, dand nagtere micilor orasele numite azide not fdrguri".

Stim scum ce ineeamna tare 5i targovifte". Sarevenim la Tirchilegti* Sa refacem forma originaraa acestei numiri, inlocuind vocalele gi consunele evo-luate cu forma for initials. Facand aga Tirchilegti de-vine: tar-ga-la-sta, -tar- gale -ste. Tar este forma scurtaa lui taran, cereale. Ga", este forma originara a luigay, goy, gou, go, bou. ,,La" inseamna Cara, forma evo-luata din alaia, ala, la, Sta" stim ce este gi ce in-seamna, ca sufix. Deci forma originara a numirei

tor-gc.vi- ;le,go-i-ste.

www.dacoromanica.ro

ItTirehile#i este Taran.ga.la-fta, tar-Lfa-!e.ste, 11r-ghe-le-sti, ttr-ghi-!e-sti,

Vocala a, cu care se vocaliza la origina on -ce ra-dacha consonants, a evoluat precum urmeaza, in for-marea cuvintelor : a, e, i; a, o, u. Aga se esplica evo-lutia: tar-2a-la, ter-ghe-le, tir-ghi-le, tir-chi-le, care cusufixul sta, ste, sti, a dat pe Intai targulWei 5i apoi oragul tarei, sau oragul targ de cereale,boi gi oi.

Tragand concluzii istorice din aceasta numire to-ponimica, zicem ca stanele bucurei, sau exact ungrup de stane din bucura Dambovitei, a devenit oagezare stabila, un targ gi apoi un crag, cu numelede Tar gala, Targala-sta Tirghilesti, Tirchilecii.

Acest Tirchileqti, din punct de vedere economic,comercial, a putut fi origina orasului Bucuregti, andel s'a desvoltat gi prin intindere s'a unit cu alte age -zari sau sate ale Bucurei Dambovita, agacum se petrec lucrurile gi azi, and se alipesc con-tinuu oragului Bucuregti comune vecine, de a ajunsBucuregtiu pang in rAul Colentina $i lacurile lui.

5. Albia raului Dambovita, ca gi a raului Colen.tina, era inundabila. Pentru a nu da apele peste stA-nele lor, ciobani din Bucura 15i agezau stanele pe co-linele, damburile sau dealurile care limitau albia rau-lui Dambovita, din spre rasarit, dealuri care re tim-pul Dacilor, erau alese, in lipsa de munti, ca locuripentru facerea rugaciunilor obgtegti. Se 'tie ca Dacinu aveau biserici gi ca 15i faceau rugaciunile pe var.furi de munte sau de dealuri, gi a dela acest fapt,preistoric pentru Bucuresti, s'a luat obiceiul, in tim-pul Cregtinismului lui Isus Cristos, ca bisericile sase faca pe o colina, deal sau munte. Maitoate manastirile gi bisericile vechi ale tarei gi aleBucuregtilor sunt acute pe dealuri gi In munti.

Fiecare colina, deal sau (iamb pe care ciobanii tgiagezau stanele, grupandu se dupes localitatea din care

ciobanesti

4nalkime,

Tirchilesti,

www.dacoromanica.ro

15

veneau, din munti sau din Ardeal, purta o numire.Aceasta numire era de obicei a satulti, vai sau mun.telui din care veneau ciobani $i se stabileav, fe mporarsau definitiv, In bucura.

Putem stabili cu toponimia interns a Bucurestiloracest fapt.

In toponimia interns a Bucurestilor se gasesc ma-halale vechi cu numiri dace, de pe timpul pastoriei,care ne dovedesc gi locul de origini al ciobanilora$ezati cu stanele pe anume coline sau locuri, $i pro-fesia unora dintre ei. Aceste numiri vechi, bucure$-tene, sunt : Delea veche, Olteni, Gorgani, Fagadau, Jar-caleti, Dichiu.

Mahala" este cuvant dac. Inseamna multime adu-natei la un Numirea Delea este forma evoluata anumirei Dalaia, Dalai, Delai, Dela, Delea, insemnandtara Dailor sau Daia, numire data In special regiuneiraurilor Tarnave $i Olt, din Ardeal, Dai Lintinzan-du.se dealungul Carpatilor Nina. in Banat, $i In Ol-tenia, care se numiau Impreuna, Maha-daia, Maha.dia,

adica Daia mare sau Dacia mare. NumireaDelea arata pe ciobani de pe Olt $i Tarnave.

Mahalaua Olteni, era a ciobanilor Olteni, din Ardeal, din muntii Bara-Olt.

Mahalaua Gorgani, este a ciobanilor din fora mun-Mors zisa Garga, Gorga, Gurga Gurgu, Gurghiu, Gurgiu,Giurgiu. Numirea Gorgani este adjectivul gorgana sub-stantivat, insemnand om din gorga sau din munte.Gorgan, la plural Gorgani. Dupa gradul de evolutie,Gorgani sunt mai vechi, mai de mult veniti la Bucu-re$ti de cat Gurgui sau Giurgiui, deveniti Giurgiuveniand s'au stabilit pe Rama.dana, pe Dunarea roma-neasca sau a Ramilor.

Deci Gorgani, la origins, au fost ciobani din muntiiGurghiului, din Carpatii orientali, In hotar cu Mol-dova. Ei au venit pe valea Oltului $i a Prahovei fm-

/oc".

Mdza-dia,

www.dacoromanica.ro

16

preuna cu ciobani Olteni din muntii Bara olt, adicamuntii Oltului ciobanesc.

Jarcaleti i mahalaua lor, poarta o numire foarteveche, daca, tnsemnA.nd cei din muntele focului`, laorigina. Mai apoi, prin evolutia Intelesului, pazitoriifocului sacru $i pAzitori de noapte ai orasului sautArgului, sau Davei, cum se numiau comunele, targu-rile $i orasele dace. Jar-cala, in limba daca inseamna."jarur sau focul muntelui". Jar-cara-na, jar- Galata,jar - Galati, jarcaleti, jarcaleti, prin evolutie, pAzitoriifocului sacru, luminelor in timpul noptei, pAzitori denoapte. Ce era focul muntelui sau muntele focului,vom vedea cu alts ocazie.

Mai avem o numire de mahala in Bucuresti, careprezinta un deosebit interes: Fagadau. Aceastamire, tradusa In romaneste, inseamnA dame, orasul,mahalaua Dacului sau Dacilor, $i, In acelagi timp,biserica Dacilor, prin biserica inteleganduse dealulsau muntele sacru pe care faceau Dacii rugaciunile.

In apropiere de mahalaua FAgadau, se gAse$te ,Bi-serica Dichiu", adica ,Biserica Dacului".

Amandoua aceste numiri ne vorbesc de o epocaanterioara nagterei lui Tsus Cristos $i a aparitiuneiCrestinismului.

Sa dam origina filologicA a acestor numiri.Fa-ga-da-u, este forma evoluatA, fonetic, a numirei

dace: Da-ga-da-va, Fa-ga-da-va, Fa-ga-da-v, Fa-ga-da-u,insemnand Da-ga, Da-ca, adica Dac, $i Dava", ora$ulstabilit in jurul unui Dava sau Deva, numit deal,destinat rugaciunei religioase. ,Deva", este forma re-dusa a numirei Garadeve, munte sacru, munte tem-

.plu, munte biserica, altar.Orasul ,Deva ", din Ardeal, vechi crag dac, la ori-

gina era ,Gara-deva", muntele cerec, sacru, templu,Daci, pur spirituali, neavand temple sau biserici zidite.

Dichiu" este forma evoluata fonetic a numirei

nu.

www.dacoromanica.ro

17

,Dakia", care a dat pe Dakiu, Dekiu, Dikiu, adica omul-sau Dacul din Dacia.

Din Dakiu s'a format si Zakiu. Zakiu este numireofloraasticA romaneasca. Prin evolutie foneticA:

6. In Bucuregti, In afara de numirile mahalalelor,mai avem gi alte numiri dace. Avem numire a strazilor,numire Pod'. In limba daca; Pada, Pad, Pod, in-seaukna drum, trecere. Avem Podul Mogwaia, PodulTargovi$tei, Podul Hereistriiu, Podul Targului, PodulPantelimon, etc.

Mogo$oaia, Torgoui0e, Herastrau, large, sunt numiridace, de care ne vom ocupa cand vom cerceta topo-nimia imprejurimilor Bucuregtilor, ele aratand ageza-xea ciobanilor olteni, mocani, barsani, munteni InBucura Dambovitei gi pe drumurile care legau Ar-dealul cu Bucuregti; Bucuregti cu DunArea, gi Duna-rea cu Marea.

Din toponimia proprie Bucuregtilor, adusa de cio-bani daci gi dai din Ardeal gi muntii Carpati, putemtrage concluziuni sigure asupra originei Bucuregtilor,care vor fi 1ntArite gi inmultite cand vom cercetatoponimia Imprejurimilor Bucuregtilor gi a drumurilorpe care Dai gi Daci coborau din munti, la camp giDunare.

Aceste concluzii ne spun ca Bucuregti lei au ori-gina in stanele Dacilor agezati In Bucura Dambovi-tei; c5, aceste stane s'au stabilit In aceasta Bucuracu mult inainte de nagterea lui Cristos, anterior anu-lui 4000 a. Cr. Ca inainte de Cristos ele sau uneledin ele au devenit mahalale, targuri gi dave, adica.'agezari de mase populare dace, sate sau comune; elgrin contopire succesiva aceste agezAri au'dat nagtere-aaragului Bucuregti, inainte de anul 1241 d. Cr. cand.documentele istorice, cercetate de G. Ionescu.Gion,pomenesc prima oars de Bucuregti; ca acest Inainte.de 1241" inseamna cu mult Inainte de Isus Cristos,4upe indicatia pe care ne-o di forma evolutiva a

Zakiu.

_

www.dacoromanica.ro

18

numirilor dace: Drier], Tirchilesti, Fag& fats, carene aratA o vechime de peste 3500 ani inainte de Cris-tos, data la care Pelasci, adica Paluki, Balcki, Valaki.Valahi, Vlahi, zigi gi Daki, Dasi gi Aramani, Azumini,Armini, Armdni gi Cinciari, Tinfari gi .Sind gi Pindi giMagadani, Makedoni, gi Dana li, gi Dradari, gasitide istorici apuseni in Tesalia, Grecia gi insulile MAreiEgee. Ei sunt gAsiti in aceste locuri gi de Ionieni, pela 1600 tnainte de Cristos, gi de Dorieni, pe la anul1200 inainte de Cristos, formand o populatiune deasain Dasalia sau Tesalia, adica tara Dasilor sau Dacilor,in Tracia, adica In tara Tara.dacilor, Tradacilor, Traci lor,evolutiv,Insemnand Daci agricultori, gi In Rumelia,Cara Rumani lor sau Dacilor ramani, romani, rumari,veniti aci din Dacia danubiana, zigi gi ram!, romi, rums.

Presenta Tracilor In Peninsula balcanica o con-firma gi prezenta lor in Bucura Dambovitei, unde tigasim In Dealul Cofrocenilor, care inseamna DealulTracilor.

,,Cofroceni", este numire evoluata din Carafraca.na,Csrfrocana, Cs-froca-n, Co.fro-cean, Co.froceni, muntele sau Dealul Tracilor.

Gasirea cuvntului alma, alai, ala, la, ca sufix sauIn corpul numirilor toponimice, confirms o vechimeanterioara anului 3500 a. Cr.

Din Tara.daka-na, Tra.daca.na, Tra-ca-ra, Tra.ca-n,adjectiv substantivat, insemnand Trac sau din taraTracilor sau Tracia, nea ramas in limba rcmAneascAnumirile Trocan gi Trocar.

lnchei cu toponimia daces din interiorul vechiuluiBucuregti, spre a trece la cea exterioara, din regiunealacurilor din jurul Bucurestilor, care au atras pe cio-bani munteni In regiunea lor, prim bogatia hraneipentru ei gi pentru turmele lor.

7. Sa schimbam planul Bucurestilor din 1842 gi,sA lulm pe cel mai nou, din 1943, adica s facemsAriturA de 100 ani, de la data planului cercetat pint

Co.fro.c.zn,

www.dacoromanica.ro

19

scum. Privind noul plan al Bucure$tilor, vedem ca indelimitarea lui infra $i lacurile Beineasa, Her&strou,Floreasca, Tei pi Fundeni, $i comune urbane nerese-dinte de judet : Bcineasa, Herfistreiu, Colentina $i Pan-telimon.

Dincolo de lacurile facute de raul Colentina, spreNord-est, sunt lacurile Tancebesti, Snagov $irufani, numiri dace evoluate, la origins fiin : Udancapa,Danagava $i Cardarasana, In traducere romans Apaadeincei, Balta rdului si Cdldarea rdului. Evolutia acestornumiri dace este: Udanc-apa, utancapa, tancaba, la cares'a adaogat sufixul sta, spre a da tancabasta, toned.besfe, Tcincabefti. Danaga-ava, Zanagava, Zanagov, Zna.gov. Car-dara-isa-na, Cal-dara-sana, Cal-dciro-san, Cal -daru ,rani.

SA ne ocup5m de numirile toponimice care ne pot-ajuta la stabilirea origenei $i vechimei ora$ului Bu-curesti.

SA Incepem cu raul Colentina. SA-1 repunem In sta-Tea lui originara prin revocalizarea radicals : Caton-tana. Sa readucem la origins consunele : Carandana.SA traducem cuv5.ntul, care se vede ca este dac: baltamunteneasca sau a muntenilor, adica a ciobanilormunteni.

In limba daca on -ce apa curgatoare cu suprafatamare, Intins5, lac sau fluviu, se zice dana`.

Deci nnmirea originarA, dacA, este : Caran-dana.Caran, adjectiv, munteneascci. Dana lac. Evolutia eia fost : Calandana, Calantana, Colentena, Colentina.Aceasta evolutie nu se abate de loc dela legea evo-lutie fonetice a vechei limbi dace,pe care am expus-oin timpul celor 7 conferinte pe care le-am tinut pen.tru a arAta cum s'a nAscut, format si evoluat limbadaca pans a ajuns limba romAneasca de azi.

Lacul Beineasa, se vedc imediat ca este numire ro-mana-daca. Ban-isa, In limba dacA. friseamnA refill Ba-n alai' . Se vede ca pe malurile lui a locuit vre-un ban,

Ccildd.-

www.dacoromanica.ro

20

sau ca lacul a foot stapling de vreun ban. Vomavea ocazie si vorbim de acest lac si de ban.

Lacul Hercistrdu. Sa vedem daca rAspunde positiv latncercarea revocalizArei dupe legea limbei dace. Harastrau. Sufixul au' este forma evoluatA a lui apa,.aba, ava, av, au, du", Hu.

Sa readucem la originA consunele Carastana-apa.Traducere rani stana munteneasca eau a ciobanilormunteni.Evolutie : Cara.stana -apa, Cara.stara.pa, Hara-straba, Harastrav, Harastrau, Herestreu, Hera strati. Do-vedeste o asezare de ciobani munteni.

Tei, Floreasca, Fundeni, numiri dace care nu neajuta la stabilirea originei si vechimei Bucurestilor..Gasim dincolo de delimitare Pasdrea. Trebue sa-i damatentiune inainte de a termina cu alegerea toponimieicuprins5. in delimitarea Bucurestilor de azi.

Paseireas, farce determinarea felului de pasare, pen-fru orice roman Inseamna ori.ce sburatoare.

Presupunem ca este o numire de origins daca si opunem la incercare. Revocalizam dupe felul intrebuin-tat mai sus : Pasara.

Pasara este cuvant dac, evoluat din Pancapas, cinciape, aceasta numire fiind a provinciei indiene Penciab,la origins: Pancapas. SA vedem evolutia care ne ducela Pasara, care trebue sa aiba forma Pacara.

Pancapas, pancapa, pancab, pancav, pancav, pancou,panel', pact!, bacu, bocu, bucu. Pancapas, pancapa, pan-cap, panca, paca, baca, bocu, bucu.

adjectivam forma evoluata Pace si Bacu", cusufixul adjectivant eine sau ,na". Avem : paca-na sibacuna. Peste bacuna, bacura, bucura, am dat gi stimce Inseamna. Ne oprim la pacana, care inseamna cio-ban din Penciab sau din Pancapas. Ii cercetam evo-lutia fonetica : pacana, pacara, pasara, pasarea, ciobandin Penciab. Pacara, pecara, pecora, cu Inteles eveluat : turma de oi. Pacara.na, pacora-na, pacurana, pa.curara, pacurar, pdcurar, cu tnteles de pastor sau cioban-

:

Sa

seas

:

www.dacoromanica.ro

91

Pasana, pasona, pasuna, pcquncl, Opined, cu tnteles dep &tune pentru oi.

Pase.tar, pas.far, pasfor, pdsfor, conducator de turra&de oi.

Paca, paced, pecea, peci, pici, forma evoluata. insean-nand cioban din Penciab sau din Ardeal. Peel, Picl,sunt numiri toponimice in Ungaria gi Serbia.

Peci.ga, peci.ca, tara sau pamintul Pecilor sau Pen-ciabilor din Ardeal zigi Bacuni sau Bdcui.

Ne oprim aci, de ei evolutia numirei Pancapas estenesfareita. Pasara este deci cioban, nu pasare.

Forma acestei numiri, din punct de vedere evolu-tiv, arata o vechime mai mare de cat bucura", gi ea.se urea pfina In mileniu 4-5 a. Cr. Deci ciobani din.Pasara sau Pasdrea, care au ajuns gi in bucura Dana-bovitei, confirms o mare vechime agezarei Dacilorciobani in valea raului Dambovita ei in valea rauluiColentine, apropiate.

Nu departe de Pasdrea, In delimitarea planului,actual al Bucuregtilor, gasim Pantelimon".

Pentru cel obignuit cu limba daca, de la primavedere etie ca aceasta numire este daca. Verificarease poate face imediat, prin revocalizafea radicals, originara Pantaramana. Am dat peste un nume compus.de veche forma daca.

11 descompunem in silabe, limba daca la origins fiindmonosilabica. Pan.ta-ra-ma-na. Cautam sa vedem dacaluate izolat aceste silabe an un inteles de sinelstatator,Pan inseamna Ban, conducator, protector al unei co-lectivaitati omenesti. Este forma originara, deci ceamai veche, socotita cuvant radical. Ta, luat singur, nuare inteles. Luat cu ra, da pe tara, care Inseamna tars,campie fertila, vale lata, arabila. Ma, prin situatia pecare o are in cuvantul compus, trebue luat impreunicu na, care nu este sufix adjectival ci parte integral&din cuvantul mana, care inseamna adapost, locuinta.

Si resorim cuvantul aga cum trebue : Pan-tara

:

. www.dacoromanica.ro

22

manes. Sa.1 traducem: adapostul sau locuinta, sau re-ledinfa Banului Icirei.

Prin urmare Daci ciobani din camp aveau un ban,care avea o regedinta pe apa Colentinei, care vazurAmca se mai numea si Banisa sau Baneasa, adica raulBanului, care era si lacul Banului.

Nu care cumva acest Pan, devenit Bar, era stra-mosul Banului cere a aparat la 1241 d. Cr. Bucure$tiicontra Tatarilor, numit Basaran Ban?

Daca Daci aveau un Pan sau Ban la Pantelimon,In mileniu 4.5 a. Cr. care avea o regedinta, care eraregedinta tarei sau campului, nu aveau ei gi o orga-nizatie politica si administrativA, deci nu aveau ei sio civilizatie a lor, care le impune aceasta organizatie?Acest Panielimana nu devine ast.fel o confirmare aspuselor istoricilor care arata ca Dacii aveau o vechecivilizatiune, care, sta la origina civilizatiunei aline

EKistenta numirei toponimice aineasa", raul Banu-confirms intelesul dat numirei Pantelimon, rase.

dint:a banului tarei, Spun si accentuez acest lucrupentru ca Pantaramana., cuvant compus, mai poatefi $i alt lel descompus, $i anume; pantaramana, sainsemne punfea-ran2ana, trecerea ciobanilor rami, spreBucure$ti, $i de aci spre Giurgiu, larga care se ga-seate Ramadana sau Rama-dana, adica fluviu sau Du-narea ramana sau romans, pests care ciobani careveneau de la Bucuresti treceau la Rus.Ciuc, adica la,,Moara Ciacului" sau ,,Moara ciobanului din muntiiCiucului. rus. In limba daca tnsemnand .moara".

Panic, pafa, pal" In limba daca Inseamna punte,trecere peste o apa, un munte, un deal, etc. Car.patatnseamna munte cu trecere sau trecere peste munte.Oceana panfa, la Elini Okeanos pofamos, In limba dad,faseamna punted mdrilor sau oceanelor", ,,frecerea de lamarea Neagrd la marea Adriatic,' si de la marea Adria-lied la matte: pe valea Dunirei, pe valea.7Lului Sava $i pe valea fluviului Po sau Pad, care,

?

tui,

si

Ligartee,www.dacoromanica.ro

23

chiar dupe nume, este Pad, pod sau po, adia drum,,trecere de la marea AdriaticA la marea Liguria.

Panta-ramana sau Panfelimon poate fi deci trecereasau puntea peste rau Colenfina, de gi importanta tre-cerei acestui rau nu este aga de mare in cat sa meriteo atentiune deosebitA. In ori.ce caz, daca i s'a dataceasta atentiune, atunci aci trebue sa fi fost un punctde seams pentru Daci stabiliti la Panfaramana sau Pan.,telimon.

Am dat peste numirea ramana". Sa ne oprim putinla ea. Este nevoie de cote -va informatiuni, care nevor folosi in cele ce urmeaza.

Am &cut un mic voiaj In India. Am vazut provin-ciile nordice ale Indiei gi oragele for purtand toatenumiri pe care le gasim azi In Ardeal. Am gasit Daka%care corespunde lui Dakias carpatia. Am gasitBihiraa, evoluat Bihar", care corespunde Biharei giBihorului din Ardeal. Am gasit Patna, avoluat Patna,care corespunde Pufnei din Romania, Moldova giArdeal. Am gasit Dalaia si Data, care corespundeaceloragi numiri din Ardeal gi Muntenia. Am gasitLida, Liza, ZIP, Uzi, care corespund Uzului din muntiiMoldovei gi dintre Bucuregti gi Giurgiu. Amgasit Cinca.apa gi Cinca, care corespunde Cincului,.mare gi mic, din Ardeal. Am gasit Sind gi Sinf, carecorespunde tuturor Sintilor, Sinilor, gi Sinfeyfilor giSineifilor gi Sinaei din Romania.

Am gdsit deci, de la primpl pas facuf in India, originaDacilor carpafici.

Cum erau numiti acegti Daci indieni, to India gi lavecinii for Chinezi gi Mongoli.

Acegti Daci, In special cei din cele trei marl pro-vincii de sub muntii Himalaia, de pe voile fluviilor-Gange gi Indu, erau numiti Da.ga, Doled, Dal, Rama,Romani. Pali, Palasci, Paloki, Daci sauFii cerului gi pamintului, Dal sau Fii Cerului; Ramasau oameni plicuti gi sinato0, Raman,' sau oameni.

.

.

.

ilzunu/ui

.

.

,

Ba /ok!, adia:

, A Awww.dacoromanica.ro

24

sanatosi, cu rumeneala In obraz, simplu: Rumen!, Pali,oameni frumosi; Palasci, oameni cu ochi frumosi ;Bcrlaki, forma evoluata din Palacki, oameni cu ochi fru.raosi.

Cele trei mari provincii, Daka, Lida i Penciab sauData, pentru ca erau locuite de acelasi popor de Pali,oameni frumosi, care vorbeau aceeasi.limba&sea", la un loc, se numeau Tribalia, iar locuitoriiacestei triple provincii se numeau: Tribali, Pelasci,Pali, Bali, Rami, Ramani, cand erau considerati In to-talitatea lor, nu pe provincii luate izolat. Dupe pro-vincii erau numiti: Dad, Llzi, Dai, Cirki sau Clnci,

Sinti, Bihari.Aceste numiri au fost aduse toate In Dacia carpa.

tica gi se pastreaza In mare parte si azi, fapt pe careII puteti controla fara ajutorul meu.

Date aceste explicatii, revenim la cercetarea topo-nimiei care ne intereseaza azi.

Pentru a nu va obosi prea mult, am sa mai citeznumai cate-va numiri toponimice, care intereseazaorigina si vechimea Bucurestilor.

S. SA ne ridicam pe Prahova, In sus. Aci gasimcomuna Balaca, numire daca. Stim ce Inseamna si ve-chimea ei, anterioara lui Isus Cristos.

GAsim Gargulata, varf de munte. Este numire co-borata din muntii Gurgulul sau Gurghiului, devenitprin evolutie fonetica Giurgiu.lui, numire de oras laDunare, la locul de trecere pesta Dunare a Cioba-nilor care coborau din muntii Gurghiului, gi Ghergului.Urcam pe valea Oltului si a Muresului, la rasaritulcarora se afla muntii Ciuc-ului. La apus de muntiiHargbila, muntele Getului, se gAseste comuna Racal,in limba daca rac, race, racea, ras, rasa, rosa, rasa, rut',insemnand moard. In compunere de numiri toponimicea dat: Comuna Rasa Ialomita, Racova, Rasova, Racea,

Rasgrad, Rusciuc, Rust de vede, etc. InsemnAnd

Cici,

.

.

,Rena,

.Pallea.

www.dacoromanica.ro

apa sau alai morei, ora$ul morei, moaraMori le de pe Vedea, etc.

Intre muntii Gurghiului 4i Gherghiului se gasettecemuna Remefea, $i nu departe de Remetea, spre alms,iocalitatea Roman.

Remetea este forma mult evoluata din Ramadaia,Zara Daiului rumen sau sinatos, voinic, etc. EvolutiaRamadaia, Ramada, Remeda, Remedea, Remetea.

Romuli, este forma evoluata din Ramalia, Cara Ra-milor. Evolutia: Ramalia, Ramali, Roman, Romuli.mutt, locuitori din Ramalia. Acest Round emigrat telItalia, pe ram! Rumon, azi Tibru, s'a numit Romuku-s,dupe cum Ram, Rem, s'a numit Rem-us, iar raman, to.man s'a numit roman-us, gi femeea daca, zeificata pen.tru virtutile ei, s'a numit la Roma, Rumina sau Rumia,

In conferintele ce am tinut am stabilit cum si de-eine s'a tntemeiat Roma, aratand locul de plecare ailDacilor carpatici care s'au stabilit pe raul Rumon, tnLaths. In Sabinia, In munti Abruzi, etc.

Printre acesti Daci, Intemeetori ai Romei, au fossmulti Ram:Pala-dani eau Ladani, Lafani, Lafini dinbucura Dambovitei, din Delea veche, din Tirchilesti,din Jarcaleti, din Pasara, din Pantaramana, carevorbeau limba zisa nalica sau balica-baca, adica baca,loci, bocea, vocea valah5, zisa gi latina boca sau vocea.Romani, care erau Romani dela Pantaraniara $i R a-madana, vorbeau limba latina, aveau cultures latinacivilizatie Latina, danubiama, care era paladand, pala-

data, adica a Palilor din valea Daneisau Dandrei, asezati pe muntele Palatin, forma eva-luates din Pala=dana, Pala.fana, Pala.tena, Palaqina

Latinisti nu se intreba de ce Romani erau romanidar vorbeau lafinesfe? De ce erau Romani-Latini ? Ra-mani sau Rtmi-Latini $i nu numai Romani sau Latini 7De uncle venea aceasta limba latina? Istorici si filo-

-

-26

Ciucului,

t

Ro-

.

Wind,

Pala -fin.

fatal,

ei

www.dacoromanica.ro

26

%eau latinegte cu 300 ani inainte de zidirea Ro-mei.

9. Bucureyfi, tnainte de intemeerea cetA tei Roma,era o incrucilare de drumuri, in care se legau Carp(' fiicu Balcani, numiri muntii Hima, ai zapezei, gi Crimeiasau Cramu/ cu Italia, Valea raului Sava servea de bu-levard Dacilor $i Getulilor sau Getilor, care erau totuna, care mergeau in Africa, Libia gi Egipt, unde ajun-sesera gi se stabilisers din mileniu V a. Gr.

Toata lumea cArturarA, care a vizitat apusul, a aflatca limba latina este de origina sanscrita. Toti lati-nisti au spus gi spun ca.' limba romans este limb& la-tina. Dar nici un latinist nu a pus !rare limba latinaei limba romAnA limba sanscrita, ca sa vacIA dacadoul cantitati egale cu a treia sunt egale intre ele,sau daca gi limba romans este sanscrita". Daca ar fifacut aga ar fi gasit de mult limba daca, pe care audeclarato perduta ca sl null mai bats capul cu stu-dierea limbei sanscrite, care, ca gi latina gi elina,limbi clasice, se trage din limba daca indiana vechesau originara, zisA. haca ", devenita prin evo-lutia fonetica a acestei numiri, ,vocea valaba", zisa giVocea Carpafilor". Baca', evoluatA este: boca, boceavocee. Din bocci' s'a pAstrat in limba romans ,,bocet",ibocifura", hocealci".

10. La nord de Bucuregti sA gAse$te iMogo,soaia.,$i in Bucuregti Podu./ Mogosoaia", drumul Mogogoaia.AceastA numire toponimica ne spune ei ea ceva inlegAturA cu tntemeetorii Bucuregtilor gi origina lor.

,,Mogoloaie este forma evoluata a numirei ,Magi ",plural .Magas`. Compus cu sufixul ,,ia", tars, dadea.magasia", tara bA5tinagilor, care era din Ardeal, depe valea Oltului. Magasia a dat gi forma magasa, dincare a egit magasaia, mogosaia mogosoia, mogosoaia. Din-Magana", prin evolutie, a egit: Magana, Macana, Mo

14,,..an_ prin zirmnvacans_ nand ',ink; n...1.. I:lit-.

palica

rwww.dacoromanica.ro

27

spre Oltenita sau Giurgiu, dupe ce o odibnea in bu-aura DAmbovitei si Colentinei.

Pentru a tutelage. rostul acestor numiri train si,cunosti mitologia daces gi romans, care spun ca Dum-nezeu a facut pe Dac sau Roman din lutul Oltuluia,lutul eel mai curat, care nu naste Neat ; dintr'o tin&foarte find, care di lume cresting`, ,Oameni fares depAcat, si femee ei barbat, lutul acesta fiind numitsi 'Pa", plmant sant, iar- oameni esiti din el hindtana', adica Hone, oameni sfinti, morali,cinstiti, drepti, buni, milosi, credinciogi lui Dumnezeudin cer.

Din iana". a exit numele Cosinzene., gi dina exit Dire sau .11sr". Dacul zis .Datu., a dat pe

.,Pere Frumps", care este tipul Romanului moral, re-ligios, monoganam, pe care 1.a creiat legenda sau bas-mul remanesc, reprezentand legenda sau basmul dac.llirti" din Iliria balcanica sunt Dai sau Daci carpa-

tici, printre care au stat multa. vreme Ionienii si Dor,cenii. care au trecut prin Dacia la anul 2000 a. Cr.ei s'au oprit to Balcani. de unde au coborAt spre Te_salia si Grecia, primi la 1600 a Cr. secunzii la 1200a Cr. Ei au influen tat limba Ilinilor sau Ilirilor, elanddialectul ilir de azi.

Ionienii gi Dcritnii, cari au stat dela anul 2000 a.Cr. printre Ilini, au dus cu ei, ca amintire, pe langanumirea for gi pe cea de //in' sau Dint, care arAtade unde veneau ei cand au intrat in Grecia.

11- Am vazut ea In Bucuresti erau ,,Podul Mo.gosoaia, podul Tdrgovi$te, podul flerasirau, podul Targuide afar podul Panfelimon, etc. Toate aceste podurilegau Bucurestiul cu regiunea munteana, si ne aratAdrumurile mari pe care coborau ciobani spre Bucu-resti si Dunare, spre a merge in regiunea cu climesdulce a Marei, pentru ernatic. Pe podul Pantelimonse coborau ciobani din judetul RamniculScrat, de pemuntii gi vAile raurilor Ramana sau Ramna i Ramanica.

si llini",

Bina

iwww.dacoromanica.ro

28

-san Ramnica, pi din judetul Buzau, In limba daca Gu.dapa, Gudap, Guzap, Guzau ; de pe alea Buzaului,zisa. ,,Pantalaia", fora frecdfoares", pe care intraraul Buzau in Muntenia. De la, Pantalaia", ne a ra.-aims numirea muntelui Penteleu", evoluat din Pan-falapa, Panfalap, Panteleu, Penfeleu.

Punand in legutura numirea ciobanilor ramani sauramni din Ramnicul sarat cu numirea Ramadan, deldnga Giurgia, s'ar putea stabili ca Ramadana" erapunctul de trecere peste Dunare al ciobanilor dinRdmnic si Buzau, si ca acest punct si-a luat numireade la acesti ciobani, Ramanica, Ramnica, sau Ramniceni",cum leam zice azi, dupe cum Giurgiu luat numireade la ciobani din muntii Gurgului sau Giurgiului giRusciucul de la ciobani din muntii Ciuctilui.

12. Trecand la sud de Bucuresti, avem podurilesau drumurile de esire din bucura Dambovitei, a cio-banilor, adica drumurile Giurgiului si Oltenitei.

Oltenita ne aminteste pe ciobanii din muntii Baraolf.Linea Oltenita este Chirnogii sau Chirnocii, adica pa-mantul negru (Chirnogii) sau ochi negri (Chirnoci).Visavis de Oltenita si Chirnoci, peste Dunare, segasegte Turfucaia, forma evoluata din numirea dacaDardacaia, care inseamna Valea Daciei". Evolutiaacestei numiri este: Dardacaia, Tartdcaia, Tortocaia,Turfucaia. Din Rusciuc ciobani se indreptau spreBalcani, pe care unii ti treceau, intrand In Rumelia,Tracia, Tesalia gi Macedonia, pe drumul TurnovaStataZagora, gi Rusciuc.Rasgrad-TurgovisfeStara Zagora, A.ceste numiri sunt toate dace: Balcani, muntii Balacilorsau Valahilor: Rasgrad, orasul Morilor. Stara Zagora,stanele muntilor Dailor. Litera Z este derivata dinD. La origina Zagora a fost Dagora.

Turnovo aminteste raurile Tarnavete din Ardeal.Turgovisfe aminteste Tdrgovi;tea din Muntenia. Formaevoluata arata ca locuitorii acestor localitati suntveniti din Dacia. Tatnava din Ardeal a devenit, cu

-

[27

si-a

www.dacoromanica.ro

2tintpul, Tornava, Turnava, Turnovo aceasta forma

ca Turnova din Bulgaria este oral de criginidaca.carpatica mult mai nou de cat epoca In cares'au agezat- Deci pe apele Tarnava

TatgOViSte, asemenea este mai nou de cat Targo-visit. Ace lagi lucru se petrece cu toata toponimiaBaca din Bulgaria, tara muntilor Palilor, pe care evo-lutia o arata mai noua de cat pe cea din Dacia.Aceasta inseamna ca Daci din Balcani sunt venitidin Carpati.

Acesti ciobani daci care se coboara pans la mare,la Burgaz, Varna, Bosfor, Dardanele, gi trec gi in Asia,sunt gasiti de istoricii Apusului pe la anii 3500 a. Cr.sub numele de Pelasci, In toata peninsula Balcanica,Grecia si in Asia mica, la Troia. Aceasta gasire a forde istorici apuseni, In aceste locuri, azi este confir-inata de limba daca care ne da posibilitatea sa des-cifram toponimia acestor tinuturi, toponimie care nes.rata ca Troianii gi cei din prima Troie, ei cei dinTroia de la anii 2000 a. Cr. erau Traiani sau Troianidin Muntenia danubiana, zigi gi //tent din Ilia, tarapamantului Sfant, pamantului mama. al Dacilorcarpatici, de pe la Ilya mare ri micd.

13. Varna inseamna Valea adAnca. Nice varna sau-Cavarna inseamna Valea mica, fats de Varna. Burgaz,inseamna oraTal marin al Boarilor sau cirezarilor.

Bosfor inseamna trecatoarea Boilor, Traian inseamna.Dai agricultor. Troian este forma evoluata a lui Traian.Asupra acestei numiri insist putin. Am aratat ca Tri.balii, Pelasci sau Rami erau locuitorii celor trei marlprovincii indiene Daka, Lida gi Data sau Penciab. Amaratat ca, dupe aceste provincii, Dacii din Dacia car-patina. erau Daci, Dai $1 Uzi. Acegtia erau gi pastori.ei agricultori. Agricultorii se numeau Tara.Daci, Tara.Drat $i 7ara-uzi. Prin evolutie Turadaci au devenitTradaci, Traci, iar Tara-Dai au devenit: Tra.dai, Trai.Prin adjectivarea substantivata, Trai au devenit Tra.

ara-tied

:

:

www.dacoromanica.ro

30

Traiani, prin veolutie, Troiani. Traci au devenitTracani, Trocani, Trocari,

Cand zici Valul Troian sau Trojan", nu zici Valulimparatului Traian", ci valul Mocha agriculform. Va-lul Troian reprezinta soluticnarea unui conflict intrePelasci-rami pdsfori gi Pelasci rami agricultori.

Acest val a fost tras de regale soare" ziszeificat de Egipteni, dupe legends gi oarecari docu-mente istorice, ca sa desparta zona pAsunabila dezona agricola, muncita de Troiani gi Traci sau Tro.cane. Pastorii nu mai aveau voie sa treaca cu oile Jardincolo de acest val, de la tragerea lui. Dace privimharta Daciei, vedem ca valul Troian imparte gi cam-pia dunareana gi campia Tisei, dintre Carpatii apu-seni gi Tisa, in cloud zone, dupe natura for agricolasau pIstoreasca gi dupe cerinta nevoilor timpului,p.istoresti sau agricole. Valurile Troiane nu sunt va-luri de aparare militara, cum s'a crezut. Niculae Den.susianu, In Dacia preistoricd, se ecupa de Valul Trojansi da explicatiuni de o mare importanta istoricA, pecare le confirms. pe zi ce trece, descoperirile istorice,azi intarite de descoperirile filologice, adica delimba Dacilor.

Valul Traian trece pe la nord de Bucuresti, MaudBucuresti In zona agricolA, troianica, in Paladania,Palafinia, In campia Dunarei Palilor sau Palatinilor,sau in Ramadania, campul Dunarei Ramanilor, zisa siRamania. Aceasta zona era considerate de vechi Elinigi Egipteni, ca pacadisul ceresc, in care voiau se: leintre sufletul, dupe moartea for trupeasca. Muntii dela nordul acestui paradis erau muntii ceresti Dava.gara, Dava.gara.Jsa, Vagara.isa, Fa.garasa, Fdgdras, Incare locuiau sau locuisera toti zei Elinilor gi Egip.tenilor, acestia din urma, Egipteni, ridicandu-le, sprea manifesta zeificarea acestor zei, care reprezentauDacia gi poporul dac, monumentul zis: Shred Gizebcare zeifica pe primul rege sau faraon Ram, care a

than,

Osiris",

www.dacoromanica.ro

31

adus graul pentru prima oars, in Egipt, ei a invatat peEgipteni sa-1 cultive. Sfinxul Gizeh inseamna ,,SfantalGeto.dac", numire pelasca.

14. Regiunea dintre Rusciuc, Varna, Balcic, Tur-tucaia, era numita In vechimea venirei slavilor In Eu-ropa, Balaga sau Balagea, adica tara sau pamantul Ba-lilor. Regiunea dintre TurtucaiaBalcic $i pana la gu-rile Dunarei, era Daia.praga, pragul Daei sau Daciei.Prin evolutie, s'a format: Daia.praga, Da.praga, Da.bragea Do.brogea. Ea a mai fost numita ei Mar-ga, tara

$i Marga-na, Mar.gea.na, Mar.gi.nea, tara demargine.

Mircea cel batran, dupe numele ce purta, era pre-destinat sa stapaneasca Dobrogea. Mircea` este nu-mire resultata din evolutia cuvantulul Marga Evolutia:Marga, Marcea, Mercea, Mircea. 0 alts forma: Marga,Marca,Marcu. Marea Neagra purta urmatoarele numiri:de la gurile Dunarei la capul Caliacra se numeaPonfica. De la Capul Caliacra la Ekrene, se numeaBalcica, marea Balacului. De la insula $erpilor sprenord, se numea Basarica, marea bisericei sau manastirei,sau manastirilor, sau a Besilor, nisi Basari, $i Ba-sarani.

Marea Neagra, spre Balcic, s'a mai numit $i Balica,marea Balului, adica a Balacului.

Toata toponimia din dreapta Dunarei, a peninsuleibalcanice, este predominate de numirea Pal, Bal,Palac, Balac, Valah, Balc, Bale, Blac, Vlac, Vlah".

15. Dupa ce am facut acest voiaj toponimic, saprivim harta Daciei, peninsulei balcanice, Asiei mici$i Italiei sa vedem care este positia Bucureetilorfats de tinutul descris de traditia romaneasca popu.lara, care zice :

De la Crim pana Ia. Rim.Din Carpati In muntii Himc: :

marei,

.

.

gi

- 744'a Ax fwww.dacoromanica.ro

32

Drumurile stau Ware,Rami gAsegti peori-ce cArareCu magari ducAnd samareSi la munte gi la mare.

Ce inseamna asta? Inseamna till Bucuregtiul era tarAspintia tuturor drumurilor care legau Crimc is cuItalia, gi Carpatii cu Balcanii gi cu marea, care tnconjurl peninsula BalcanicA, gi Dacia cu Troia.

Vazuram ca toponimia dacA confirms traditia re,mitneasca gi o completeazA, precizand locul de inert.lecare a drumurilor, toate ciobanegti, dupa traditiegi toponimie, pe care 11 arata a fi in Bucura dintre

Colentina gi raul Dambovita, care bucurA, azi,este toata intrata. In delimitarea Bucuregtilor. DevirAspantia tuturor drumurilor acestea era Bucurestinf,

Din tot ce am aratat se poate trage, pentru origioagi trecutul Bucuregtilor, concluzii minunate, pe cartenu Indraznesc sa le formulez, ca sA nu sperii pe ceacare ma ascultA, caci vreau sa le mai spun cevatr'o viitoare conferinta asupra raului Ddmbovifa, a-supra cetatei gi Mcindsfirilor de pe malurile ei, gi des-pre Basaran Ban, ca sa completez aceastA conferinta.gi ca sA prepar terenul pentru preisforia Bucurelidol,care s'ar putea confunda cu preisforia pope., roinder,care trebue scrisa. Istoria Bucuregtilor, scrisa de G.lonescu Gion, trebue completata. Daca Domnul Pri-mar al Municipiului Bucuregti va voi sa repete ges-tul facut de Niculae Gr. Filipescu, de pe urma ca".ruia Bucuregtiul tgi are scrisa istoria, atunci dupa unG. lonescu Gion, un G. Ionescu-Nica va putea aerie,Preistoria Bucuregtilor".

VA multumesc pentru rabdarea gi buna vointAcare m'ati ascultat.

-

rant

-

cm

tn.

www.dacoromanica.ro

G. IONESCU-NICA

DACIA SAM SCRITADin preistoria BucurestilorTara Manastirilor

S.Getatea Dambovita

16. Cu ajutorul Umbel geto-dace indiene, orliginare4an putut stabiti ca itoponirnia Europei orientalle lsi cen-,trale, earpatice, 'este Beta -daqa indiana sL ca, topionlAniabalcanied si a Europei apusene este geto-daca, carpati4,dunareand, avand o ivechime isle 0-7.000 ,ani.

Cu ajutorul toponimiei geto-dace arpato-diunareania amputut restabili limba [originals igeto-claca indiana si tar-&tied si constata ca limba vorbita de Geto-dacidunareni este limba vorbita 'de Wand roman carpatic de

evoluata, dontinuu si timp de 7000 ani.Stabilind latest fapit lam Cajuns sai constat ca timba rdatd-

neasea earpatica este pea (mlai veche Tirob,d' Indo-europeandvorbita in ,Europa i jCa IPopprul roman .carp,ato-duredrei*este cel mai vechi poplar arian, Ipellasc-ram sau romandin Europa, Ieaganuli Iplopoarelor indO-europene cenfi faltel,batranice si apusene, fiind Dada carpato-dundreand,in 'special, Ardeallull, Mania si PAnntenia.

Atudiind si stabilind origina toponimiei Europeiii,cu ajutorul ci Jestabillind limba originals ,geto-dacadiana, am constat Ica ;eel mai comPlet si *call Optional'at limbei geto-dace ,este laceasta toponim$2,, care mergeparallel cu ioriOmastica 'geto-daca, rornand i indO-e14-rninmsnian:",. -=

II

carpatidi,,

azi, Tonna,

,

/1/11.oldaypay

'azi

-In-

www.dacoromanica.ro

2Mentinerea top onimiei onomasticei continua, in Eu-ropa carplatia balcanicd, certittliind Continuitatearului roman in toata 'zona muntilor Corp.* si a Du.,narei, Octalit peninSula Ardealul,Moldova si Oltenia !Mild Metroppla, in limba dacatrapalia" ,tutulor tinuturilor extna.priplatice locuite de, Cetco-Dac; ,azi Ronifmi sau qvalahi.

InsfearnIng fara-novnit a Pallor". PrintevolutieMatrapalia" a devenit: ,MetropUlia,Si 'MetroploiaT.

17. Nu cunt multi oni de 'dad, istoric(1, pe baza dedocumente istoricei, au !stabilit pa: Dad i Gall stint unull$i acelasi Ipoploir.

Eu am laflat beast &apt )ceva Mai de mult, din anul1912, and am descoperit limba Dacillor carplatici, tot-unc cu limba Geto-Dacillor indieni, ajunsa, prin ,evolutie,halm rorrianeasca Ide azi.

Dand peste Daci din India gangica, am Gdutat s aflloorigina numirei ),,Dakter nurnirei i,Gata", pe careunii filologi apuseni, cunoscatori ai limbilor sanscritei,idiome ;geto-dace, 1:11 scot din Gamer,

stabilit ca iaceste Cuvinte stint numiri Oompuse,ca au compunerea for intra peek* cuvinte radicaleradacinale , dand o numire cu doua aspecte, dulpe

asezarea acestor )cuvinte 'nuitnirea compusk: Da-ga taiGa-da, eVoluat Gala 1.$i 'Daka

In intelesul for I,originar, leste: Da, lumina iii vistacereasca ; Ga, pik'mlant (generator, Prtil; producttor,trupator de viata, Olin aid i vegetal&

Prin evolutie fonetica, Si ide intelles, sub influenta mi-tologiei, devenita in Mare parte reit*, Daga, Daka,

Gata, au ajuns sa insemne, cu aplicare, lia mutnascut din haul Indullui si Gangelui, cell idintai opaAullpc fpamant, t,,Fiai cerulai lei al peinzianialai7 sau MApida.lantalui Cetulapt,

Prin evolutie, IDdea 0 Gala, au !ajuns Geti,iderar,r% "tn e,,..1., f; - - n_

1

si10 pupa-

pi ,in 'haltanied, 0/Inntenia,0,Mfir

MilropDlia

-

10..lap,oi a

$i

6A-

raI

Gada

$iDaci

met r.

9Maira-Pal-ia',

um

riti

_

- _ .

Ftrr

www.dacoromanica.ro

3Filologia getO-daca contirnit deci iconstatarea40r, care !spun k:15- .Geti i Dad Mint until 1 ecebt0'.-4Poppr.

Limba Getordada! ne4iialt arat4 cfa Gapmai. era si Cada lsi Cala, prin iervIolittge, Ceta, Ceti diedca Geti se Mai Oumeau

Toponimia caripotia geto-daca ine !confirms acegsta exisktenta a numirei ;,Cte../PY, paci avern uln Ardal multi*Cetea mare ivecinatateia Oucurestilor comunaChitila, formA! evolluata kiln Cata-laia, Cato! -10,

,tare. Chetilar sau ,Cetilor. Cato -le, pain lel/10410a adevenit: Ch:ele'lAt Chita:*

Laia, %z, Lice, ia, iruvinte 'dace, inseam/lg, mai ales casufix, Cara, asezare, loc de addpost, etc. .

18. Am ramas dater lespAcarea i !stabiNrea origineinumirilor Basaranq Dintbovilia",, din numirite istoricccitate de G. Ionescu,Gion fin Istoria [Bucurestillor: BasaranBan si Celatea

Imi plAtesc datoria, incepand numirea ,,,Deurtboviee,care inseamnA DantbuldiN! sau

Dar DinvV ce inseamna? Dupe aspect se cede caeste numire dacha evoluata",..)

aducem la forma originala cu ajutorul legeievolutiei fonetice dace, cunascutA- i pre-cedente.

vedem fie-care silaba, euvant radical!, inseamnaeste lumina si viata cereasa", Ma este un stll0

.al adjectivArei cornp,arative, mai mare, mai laminas, vaimalt, etc. Wand .cate p data i ntelesul supplatimulif4.,,Apa" este apa curgatoare, sv(ar rag".

totalizam tintelesurile: spre ajunge la iintetliesulnumirei compuse: isVorul cellei mai mari lumini si al viedceresti.-- Prin evolutie: Isvanull luminei vietei supremeceresti. Tim p de 7000 lani, evolutia aceasta a ajuns sgdea Intelesprile de Lumina si viata suprema pereast(34',

a. sail' ireregit:

i Ceti. A

iii Imical, 1st.

Ifon,ii0.1,,

fit

Dtembovagei.'cu

,Raul Colltrei".

.Iltri

I

sa,,Daq

fa

-

si

Jci _Shit Fliarei u n

Id

ea nromP

istdricic

36.-1op

$a

www.dacoromanica.ro

4plicare la 06, 06 lumina si inteleapta,om cu Mora la diving, Cereaskl4; on cu 'cele Mai ,nObilesentimente psi Intelepciune; om obill si ,in :Wept divtin;om Tara meat.

,Cu cele mai ievoluate intelesuri ,,Damba" inseamna ideciWOW raced", idand este vorba de Omul care crede

Duimhezieu, $i asvfor! de &mirk Pate11,ep!citine sale Waft+eereasar. In acest sens, nunlirea

ern data $i 'Mari lor preoti geto -daci, inionoteisti-gpiritualli,$i altarelor, mlanastirilor, bise#cilpr Ipie care rep(nerzentau si serveau west Mari ,preoti. Marfurile !,de multisi de dealuri pe are erau geto-dace, ,nandcestia nu aveau biserici 're,prezentau o ApartreligioaSa superioara, ca grad rarhic, se numeau

adica ,.,isvor de lumina is]: .viata cereascai.sup,rema, inteleapte", poltnita de la Clara Vara Ocat".,care era . un ,episcop sau un Mitrop(olit, adica un repre-zentant religios ,)/1/14traplaliel'i', tarei Marne a Pallor,prin evolutie ..,;Metriov1,9ilid",Mitrit:09/ie".

:MatrapNlie, isvorull de lumina si intelepciunea vietei ceresti, nand' a devenit altar zidit, in care icificla.Marele Preot all tarei s',a numit Mitriopciele, iarMarele Preot s'a numit iMit./10094/17.

Topidnimia getoi-dacta a .11oManiel ne ,arat dond Dambaunri la Brasov si !alba la inucurg,iti. [Pe cea din iBra4ovne-o aminteste mluntele Tampa, !pie care Ungurii eatolieiau asezat statuia regelui pager Atpact ca a sublinie=alungarea Mitropoliei crestine ortodoxe roMane de pie iawcest !mute, fapt :care a lost ;SaVarsit( (nu la voia intarnplareici in cunostiinta de 'cautd, la cea tepcica.

Pe cea din Bucuresti, 'care s'a Dealulazi Patriarhiei, ne-o /area: raul

EXimboiAita, care curge pie sub ploiala acestui Ideal slantsau DAmba, rail. care 0:-!a pant numirea acest

f,)Danba Rue/west/OM. a host deci si !mAnastire isau altargeto -dac si resedinta capplui al Dacilor kiln Pat,

1

kfu "Viata

Jo*$i

,,Damba"

Re

ialltarele a-zYdite, si

1$i Da-Mitba, Damba",

all' 1

1,,Daniba

Palitor,

1_

numlit 11/160--pholiek, Dealul roimf.5ne,

(hi

tilt in

dal

cilia

reltitiois

diking;

www.dacoromanica.ro

5:Me/rot, Vila', sau numat Mai lop94ia, Mitroporlay si IMitrb-polie cresting -ortcidox4romlania.

In rintetes evoluat Damba devenita.a insemnat: IDetruluDilsccu aatrut emicitui meat,

isvIond Auminei ;si ingelepiCiunei !viqei supreme sdul,Serdeisfitea .sau ,biserica Onnilui-Vdra *cat, isliond

$i infeleplaanei {vVetei lsujpWeme sau scruple".1,,T4'mpta." este numire evoluatal din ,t),ambItz".

19, Istoria !prOpagandei catolice ante:ritoara. si ,poste-Tioard anului 1000 d. 'Cr. ne ;arata. lea Papii della Romaau fault aceasta proplaganda, 'pentru ;conVertirea plopoa-,relor barbare la 'crestinismul Ica-toile, si pony eala catolicism a poPoarelor Icrestine-tortOdoxe, balstinaslegeto-dace-romlane-balace din bazinut Dunarei si din ;re,giunea muntilor Carpati, si ca :pentru ,,aceasta propagandas'au servit de ipoPortil ungur, pie rare pant staple depeire !grin asimilarea bi- de Valahi sauzisi Bacuni sau Bcu1i, protejandu-1 si sustinandu-1 pickliticeste In tupta cu iploploarele ariene crestine prtodoxe,pe care Ungurii le-au persecutat $i !Ca repirezentantipropagandei ipapale, si ca Ireprezentanti pollitici tai ;riol-porului ungur, care, 'dupe cum arata istoricut Iungur Vamp-.bery, la anull 1000 dupe ,,Cristos, nu Mai era par mongol,el hind gain peire sau topire an masa pioputilatkunejbastinase, Ungurii, de la ineeput, fiind Urea putini eafulmar fats de aceasta populatie bastinase.

Fara protectia ipapala ozi nu .car. exista In Europa nisipopor ungur, nisi stat ungurese, si ,istoria nu argistrat cele' mai Ineumtane Istiferinte ,impose Romani Tar dinUngaria si TransilVania de propaganda :catollica pentruconvertirea Crestinilof. ortodoxi la 'Catolicism, !Si d2 operade maghiarizare a popoarelor he-unglue fawn de ron-ducerea politia a Ungariei. 'Cea mai trista si dureroasa.paging din istoria popprului roman, idezastroasia, este q-Ja-gina persecutiunilor palpate contra Romauitor, care nu AOacceptat convertirea la Cato licisrri, .cu 4:nlesnirea acestorpiers:P(1114u* ragina riersecutiunile plotitice ungare, care audal nasfere la mike Vevolusiun. ,angerolask.. ,

!

!Matra& ;,Mi-droplatie4,

feretiv

minei

i

.valahi-romantt

de

I

fi iinre4

'si,

!

..-

114.-

IP,lra

www.dacoromanica.ro

6Aceasta propaganda de convertire cu ajutorull,Un.gurillor, a toilerat psi tincuralat ,tot felul tde Mann istoricecontra lor, pentru fintarirea Ungucilbr, devenititori turburatori ai pacei 'enro!pene, azi printre provoca-torii razboiului treondial-imperialiSt, jueand ipe toate

cu speranta A eastiga ce nu li se cuvinenu li s'a cuvenit niciodatk.;

Din corespondenta Papei Grigorie IX cu regele ungurBela IV, rezultk ca la anal ;1234 d. Cristos existatropolie ortodoxa romlana 'Bucuresti, peste care au dratTatarii la 1241 d. Cr. pe care a recunoscut-o ca ..N15-tropolie a VoivIodetului Muntenieii, la 1359, 1Patriarliulde la Constantinopol, care lavea interes sk Se opuna pro-pagandei catolice in Europa centrals si ,peninsulacanica.

Daca tinem seam de c,continuitatea monoteismuluiligios spiritual at Geto-DaCiilio:r7Romini", care, de mindexista pe feta Ipaniantului eu fost numai monoteisfa-sP2 7.rituali, Patriarhia romans de azi, Mitropolia remand or-todoxk de eri, (este !cea mai tvechje (din Europa, caci s;altartirrdin Damba" sau Dealull Patriarhiei", are existentsde 4-5000 ani inainte de Cristos, Wept ce se va ipute.adocumenta cand vom face nu numai filollogie, ca azi, ciistorie.

20. Importanta religioasa .si politico a Bucurestilor inanal 1241 d. Cr. o vkzurara. Era suficienta numai a-ceasta importanta spirituals ca sa .atraga asupra Bucu.reSAlor nkvala Tatarilor?.

Tatarii erau un poopr de prada. Bi cautau bogatii ma-teriale.

Existau aceste bogatii in Bucuresti .si Cetatea Bucu-restilor, zisa Cetatea DitmAatiiteiY ? Existau. Existaritefor ne-o dovedeste toponimia Bu.curestillOr, care era .ssiTargalasia, adica targ agrico1 al tarei ceimputii$1 muntelui, all ,ciobanilor agricultorifor,, in car' e Ve-neau $i anume .nagagtori de produce easn(idesi metalice.

religioasa,

. ;la-blourite, de isr.t

si

bal-

re-

o

Tirckileqti,si

ustriale;

p MI-to

laC-

,

51

www.dacoromanica.ro

7Ga printre vechile mahaliale, timpul Dacifor,mahalale purtand numiri ea: Sarandara, Vales saralcilorsau negustorilor de sare, numiti SArinclari". ,Zialu,ra" 10Zara va", rreair ala tele negustorilor de ,obiecte facing dincur si de .schimbatork de 'sloti Isar bani de aur,Ziatari si Zara, /.

Valara, Olara, fabricanti si negustori de loale,reprezentand cea mai veche industtie geto-daca, numitaceramics, si, de la aceasta ceramics, Pasta ca sim-bolizare a civilizatiunei ,pastorale Ipur spirituale,zatia ceramic;?. Acesti Olara ;ne-au dt makalgua Miritar.Mai erau si negustori lie produse 'indUstriiale casnice,veniti de pc la Brasov, ;care lie -au lasat numireaBrapripzi", insemnrind negustori de produse industrialebrasovene.

Aceasta toponimie ,economics ne arata ,ca la 1241 d. Cr.Buourestiul era un oras plin ,de bogatii, care puteau ispitiun popor barbar de prada, Care ;esplica abatereatarilor asupra Bucurestilbr si h Cetatei sco-find in eviden# pe aparatorul Bucurestilor, Basaran ban,de care, am promis Skma pcup.

Cine vrea sal observe, !constata ca fie-care mahalaBucurestilor biserica !spa, imahalaua laird ,ape atain jurul .actestei biserici, care in Cele :maii vgchi timpuridace se numea iumire care cu timput s'a intinsasupra ,mahalallei, satului sau comunei, care s'au numitDada " pusa dese on in Coada. tnumirei speciale a qo-mtnei: Petro -Dava, etc.

Cuvantul latinese davus insemna locuitor 'al orasdikd'UM puirg, Tata 'Lump laws `soTZ'llaa pinata to `3saapasmsiderati in antichltate ca popor de Jei, de camera absolut

dreptti, ospitafieri, milosi cu 0,-proapele Tor.

Am spas de este necesar .despre rnportanta xeligioaAsi economica a 'Bucurestilbr si Cetatei DamboVita

in care era adapostita Mitropaliia geto-daca-romina 318anul 1241 d. Cr.

de ,!pe

numiti

-

lilt

111,-

a

isi avea

Dave,

Suci-dam, Sigh, -lava;,

politic fa

'

siDambovita,

mofali- spirituali, ginstiti,

www.dacoromanica.ro

8Cum si Cu ce 'era construita aceasta cetate, asezath inmarginea marilor Wild., are porneau din munti pi aner-geau piked la Dunare, gnu ne intereseaza, azi. Precizareaaceasta ramane pe seam istoric lor, carora not liOdescitidtemportile ;cetatei, ca 's'o 'cerceteze in lung si lat, Tara a seinfluenta de Ce spun Streirri imam si tara, care nu ;spun,totdeauna adevIarttl.

21. SA imam la Basaran ban.Cine era acest Basaran !ban? Ce reprezenta el? De

ce conducea el apararea BucureOillor si a Cetatei Dam-bovita Contra Tratarilor, 1241 d. Cr.? De unde venea el?

Sa dam intai o esplicatiune nurnirei ;ltd. Aceasta nu-mire ne da ocazia sa spicuim ceva din Dictionarul topo-

onomastic !gets -dac roman, la care lucrez in Cea,-surile libere,

Numirea ,,basaran" se aratia: de la prima privire, pentrudine cunoaste limba !dada, a fi numire dace, adjectivtata.In limba data avem cuvantuI ,;bas=s ", care nsearnrc.a. si

originar din provincia Penciab, din India, side munte, care isi are cuibul pe earful stancilor mun-tilor inalti. Ca basa" insemnat ntai ,,vultur" i appVali de munte", sau Intai varf de munte, de stance isiapoi ,vultur", pentru ce urmarim 110i nu are importer*.

,S15. ne amain Ide basa" !pastor sau cioban. Sa-i starbilim origins, pitied a ipastorii Dacia erau origlinara.2din India.

In India, dealungul fluviului lndu, in regiuneatoasa, a raurilor care, unindu-se, dau nastere llaviululiIndu, exists azi provincia -Penciab, numita la data emirgrarei Geto-Dacilor din India, Pancapas, adica -tpro;vanda

cinci rauri. Dupe cum se vede, aceasta numire estecuyant campus: panca .$i apices, cinci

;Sa luam acest cuvrant .,.,Pancapas" aratarn ievplutiatime de 7000 ani, ,adica dela 011)ecarea Geto-DacilorIndia in Europa, unde ,s'au stabilit an Carpati bazinullDunarei.

tde

5 la

nimic

Astor, wilful

a

mun-

peteri rate.

dr

$i

siwww.dacoromanica.ro

9Pancapas, la iprimut -pas evolutiv a devenit Pancapa.Pancapa a devenit: .tplancova *nosy, primal:.

_przncu, pacu, bacu, .becu', Aura. Prin .evolutia vocatei ae, pancaipla a Idevenit: penciaba, pienciab, penciam rot

clan, panda, plena, peci, tplici. Panciaba, eanciabc. pandas(panda, bandit, baciu, baci, bed.

Prin evolutia vloCtallei o, a consunei c ink Fi.ce,s, t, cuvantul ,pancapa a devenit: Oanclavla, pionc,ov,

_puma, pasa, pas, bas, Plandov4,, penci]ova, 'rondo,,penciu, 'pada, peciu, peci, &this, bed, basait bag,.

. hes,Toate aceste forme. evoluate ells cuvantului pancapas",

care nu sunt toate, psi pastreaza intelesul originar de lo-cuitor din Pancapas", azi Penciab, evioluat. in acel decioban din Penciab, .proVincie care s'a ;mai numit si Da-

Daia, adica lara vietei si iuminei ceresti, 1oet4toriiei devenind Dai, !cunt s'au mai numit Daci, cam,.dupe aceste dona numiri, erau cerului" Fiicerului si

,

Cea mai mare parte din aceste forme evaluate ale nu-mirei ,pancapa'' au ;devenit numiri toponimice si jo.nomas-tice, si se trisect toate rm vechea Dade carinato-iCtunai-reared, $i in toata peninsula balcanica locuita Ide Get0-Daci coborati din Carpati '10 de pe valea Dunarei. Ellsau rams prana ,,azi uitandu-se bail iina si intelesutIds adevarat, sunt socotite Viand romanesti, clang stave,sand unguresti.

Aceste numiri, grin adjectivare lcu suFfixul ''dac Aana"si, 'pa", au dat Inastere la o Imultime de numiri adject*tale-,resubstantivate, toponimice si 'onornas4ice.

aceasta adjectivare ,resubstantiva$4: luam In or-dinea vechimei, adica a ,gradului de evolutie, Hof 'numiretin cele citate, paca, si s'o suplunem adjectivarei si sub-

stantivarilor: pace -na, paca-na, pacu -na,, tPlacania, Along,bacuna, pasana, pasona, plas,una, basfanvi, basiortia, basuna.Intelesut for evfoluat, nu Ise depratteazAl, midtt de cell

:gindr:

,p2ncaba,

in

i

a in Inc

.bis.

bis'.

D4,

prumantutui". : i

,

I$i,

exernIptlilm

ori-

. -

Si

pica,

taia,

si Fii

SIteam r,a

si

www.dacoromanica.ro

10

iSS le supunem rotacismtillui; adica evoluarei literelr: pacara, ;p Cora, ;pleura, inigeara, pecora, pecura,

cara, ibacora, bacura, bocura, bocor,sara, pasora, pl2suro, pasera, basar(a, .besifira, bursar, bevy,besa.

Toate aceste forme ievolUate Substantivattie din ever-lutic for adjectivala, au Post cu timpul readjectivateresubstantivate, =est timp , insemnand 'mii de ani", triosute sau zeci de ani, printr'o continua evolutie, andevenit ,cuvinte rOmlanesti, mai ales cand au intratformarea cuvintelor Conti:muse.

list -fel basara, rn compunere cu ;adjectival nig;a devenit basarana, iar in compunere cu sufixul apa, abet;rau, a devenit basarapa, lb'asarapi basatii&7, &aslant,semnand cioban muntean:

Basana, basara, basarana, btfiskzraba,,.rinO poate formede cuvinte nascute din 1basav insemniand !vultur", u.sa alba un tinkles de vulturesc" cuib vulturesc", deipe varfurile nnintillor i stancilor, dupe cum vom vedeaCand vom ,vorbi de ,ttitanastirile zih'astritort, pustnicilor,dica in jurul varfurilor care serveau de altare pentru

numite cara sau Vara dam, deva.Aceste basara, In compunere sufixul ca, ,apa, eau,

la origins, au dat numirea basarica, beserica, beserica,grin indulcirea literei r in 1, au dat baselica, basilica*forma Imprumutata de Elini trecerea for !grin Dada,2000 ani inainte de Cristos, treCand Dunarea Balm*uncle au stat intre iDaci iUnir, ilaNcfadcoboriti(din Cara sfAnliaodin tara Oltului ardelean, In Baleen, inainte de veniresGrecilor

Intre cuvantul cara gara s'a !stabillit cand-va o deo-sebire, adica- cara a lamas cu !intelesull de varf de static*,de munte, iar ,gaga luat antelesul ;de munte, in iota-,litatea lui, unitara Prim facieasta distinetie i ,apoi PAOalaturarea acestor kioua numiri nascut numirea coma-pusa cara-gara, varf de linunte, din care A edit cu tintednumirea data pustnicilor, care llocuiaulpe vOrturile 14.e. mak-

.

it-an

&cornea, scar.

tit

Iisufixull

fi

rugaciuni,

sit

la cuin

elini.

Pry

tu

$i

a

-s'a

si

www.dacoromanica.ro

11

te, care au fost numiti hearagara, caiagara, calogara, cd-lugara, calked!".

Din paca", pacanaP, substantiv i adjectiv substan-tivat, campus cu suii.xul ea, gea, care inseamna paintant,tinut, lard', a exit tpaea-narga :$1 Viace07nagea sau peed-ne-gea, adica tars Ipastorilor 'de camp, pentru ca sufixulga, gea, se ,a4410 Iniai intik regiunilor de camp, terentuf-irilor care sunt bune $i pentru agriculture, nu numai pd-$unatului.

Din aceasta numire evoluata, care ne ,arata pe ciobaniDai sau Penciabi, deci pe Daci sadea, a esit nurnirea idjdPecenegi, locuitorii Daciei carpatice si dunarene, Careii gasim in toata Dacia de camp, peste care au datUnguri si in oimOile Nistrului si Prutuluti, sitin campiile Tisei si Dunarei aplusene, in Bacunianonia.

iAcesti Pecenegi nu au fost ba,rbari de rasa niongolicdveniti in Dacia, cum arata istoricii unguri, car facmult politica de _cat Stiinta, istorici care ii numesc f41Beseni, si-i inrudesc Cu Uzi, facandu-i pe toti de originsmongolica sau finida. Beseni, tare sunt besi sau basissau basa, sau Rasa, 'sau /Arica, sau pfongfi, soul planciagq,sunt rude cu Uzi, frati buni, dar Uzi si Beseni stintDaci vecini, din proviinciile vecine, indiene, Uda i Datasau Pancaba, azi Peciab.Noi intelegem necesitatea pentru Unguri de a-sigeasi

rude in Europa danubiana si carpatica. Aceasta necei-sitate satisfacuta ea6Simp !s'a 1.31ututf,lalsifica adevarull, azieste zadarnia. Pecenegi, Besi, Uzi, toti, ca si Caned,dupe cum torn vedea, original au Dai sau CinIAsat Penciabi veniti 'dope Indullui in C.,arpiativalea Dunarei,

Ungurii :dand si in MalJaloyla Yl n Bacunia, adica, inmane Dunarei si Tisei,. tisa Egegia, tarp 04:404,peste Pecenegi, Besi si (Uzi, inseamna ca au dat in licroftlocul peste aeto-Daci-rumdni-balaci sau valahi, pestetars locuita de o ppIpulatie compacta de la Nipru puns

i

5i Pa-

0, mai

la fost!Va4ile

ipe

jai

Nipruluia

I,

Pi

kewww.dacoromanica.ro

12

dincolo de Danubiu s u Dunarea ap4seana, find la Bed,cum s'a numit si a ai numeste sit azi de Unguri,

Panca . in limba d ca a imbracat si forma de Cenka,Cinca, Cincea, Cinci, si de Kenca,.Kencea, Kenci.

Din Cenka sau Cenca, cu sufixul gpai rag, a esit Cen-capa, cinci ape, numirea koirovinciei Penciab. Prin evolutie:cencapa, cencaba, cencava, cencao, cenccu, cenctiu,c2ngau, locuitor cioban din Cencapa sau Penciab.

Din Cengau, singular, a !esit Cengli 'sau Ceangtii,-Gzto-daci-romani maghiarizati cu ajutorul bisericei catolice, a-

Remand cart si-au uitat limba sirabuna, ,ei, ca range,Antanand romani curati, cu constiinta. acestei remind,dupe cum am avut pcazia sa ma conving de mai multe

Dar ne period cu 1digresiunea" ad, si revonim itsBasaran ban, cu care mlai avem de vorbit, de si putimspune ca am stabilit ca el era conducatorul ciobanilormunteni igeto-daci-rumani-valahi in .apararca bisericei simOsiei stramasesti, cotropita trecator de TatEri.

22: Varfurile de munte pie care Dacii I. ii stabilleau sta-nele, servind de adapost si turmelor, lor, erau numiteadiAposturi stabile, in limba ;gad:dna 02nastanc,", sauIniaizastara". Aceste varfuri de munte servind $i ca altare,adica ,,cara sau tiara &toe, munti ceresti sau sfinti, nu-mirea de manastara a !evoluatt spre Ice cEre it areazi numirea nail& fire", adica de adapost cu caracter re-ligioy continuu de un numar oare-care de calugari.

Alaturi de rnVtna-stara" in limba daca flat si nu-mirea adica partletor,49 adapost ", fiind morbade muntele, care servca, in !general!, de ,adapost ciobanilorsi turmelor tor. Prin evolutie s'a format numirea mana-ta, manta, monk', muter', asa cum zicem nol,in general, muntitor.

Pentru ca manastirile, si special altarele Danger,erau pe varfuri de stand sau munti stancosi, asemeneacuiburilor vulturilor, aceste .manastiri, numite si manas-lara skita", manastiri geto -dace, Geto-dad,

.Viena.

ori.

.i

.

Intellesul

s'a

inan-ta,A

in

5citii, ,fiind

lu

dieu

baud

www.dacoromanica.ro

13

au fost comparate cu aceste cuiburi vulturesti,numit banana ", sau :Vmsarat" ,,Skita.

Aceasta comparatie a fast mull intasnita de esemAnareacuvintelor basa" cioban si basa", vultur. Asa ca ba--sara" a ajuns ca insemne, ciobline;sti gets -;dace", iar basarana sau basarani sa fie ciobleini-mgrasti-resti geto4laci-rumiini-valahi, i aparatorii acestor basare,devenite, prin alaturarea sufixul'ui spa, aba, de basara,basarane sau baSarabe.

,Basarabi, Basarani erau deci aparatorii manastirilor dintot sirul muntillor Carpati, din Europa centrals, danu-biank, locuiti numai de (getodaci inainte de naviatirilebarbarilor, fapt pie care ni-la confirms toponimia acestormunti, .toata geto-data. Asa se esplicA faptut cagasesc pe Basarabi si in Oltenia, si in. Muntenia si 'TriMoldova.

,, Basaraba" a devenit numirea onomastics a famil4tordomnitoare din Wile rontanesti, Domnitori fiind dhotide manastiri si aparetori pi religiei manasilirtior, dupecum ii grata. 'tututor 'bisericilor si manastirilorromanesti. Basaraba a insemnat cand-va si ban, voivddsau Domnitor, adica conducator omnipotent, religios, linprim rand, aceasta omnipotenta fiindu-i data prin dele-gatiune de Mamie Preot, Daksa, all Geto.-dacilor;

Am ajuns sa stabilim tiled ce ne interesa, adica rotulsi origina lui Basaran ban, si sa mai constatam ca Bacuni)Bacui, CeangAi, Besi, Pecenegii, Ica si Panoni, Barani,Peci sau Pici, Becikeregi, ete. erau toti geto-daci-runani-valahi, populatiune bastina$e;compacta in tot basinul Du-narei si in toata peninsula batcardad, si ca taraDacilor, tara Basarabitor, zisa Dacia samscriki, Rnseaminatara manastirilor" sau a luminei si inklepciunei viefersupreme cersti sau spirituale".

23. Mitologia veche egipteana, elinatologia romans si romans, confirmia tot ce spun eu, sause confirms prin ice spun eu, ca (cititor al cella mai: Vechl.

.

s'atv

a.mndstiri

istoricit_

si

:

tmi-

i!si

imitotogia si

. .

Getoe.

www.dacoromanica.ro

14

Pentru prea mtirirea $i prea sfintirea poporului Geto-

15

Foarte, finkCare da lume cresting.

OaMeni lard de paCaltferrite si barbat.

Acestor oameni far:a ,pia'eat Dumnezeu dat-siune mare, pe care !all indeplinit-o pe vremea crandr eierau zeificati, dar pe care au uitat-o, si nu are dine IA

Mai aduca aminte.Eu indrasnesc sa 1e -o ladut aminte, $i sa lie Indrepit

lariviege.,cAtre Dealul PcitridthZei, Dealul 0/maul -Ad,i is'vondui de !lumina si intelepciane

Iata Doaminelor si Demnillor constatarile la care amajuns cu ajutorul Umbel Dacilor si legendicOr romane,adica la stabillirea originei,, trecutului $1 miAlinel noastre,

vapor roman, pe parnant.Cine are urechi de auzit sa auda.Eu va ,multumesc Ipentru rabdareaciu, care m'ati ,a4culitat

i va zic: Dumnezeu isa va lumineze si; sIa va indrePt(ei:,p)edrumul cel bun, de la care ne-am lndiepartat foarte multsi cam de mult.

Am incheiat conferinta pe tare am :promls-o Domnuluiprofesor Vullpescu, care este un bun roman sl cre-stir i vede rostul ppporullui roman si al vjetel, rnajalt -fell de cat 11 vede marea majoritate a Romanilor deazi, care, din cauza Ica se pita,' mereu peste gard,vecini, au uitat nine 'stint sa, ce rod au pe pamant.

.f.

$1le-a

lle.=.0

siaptrentd,idivinii.

a

Mihail

la

o m-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro