Dacia logan

nouaDaciaa fost comparata cu un VW Golf second-hand, comentariile au fost mairetinute, testul elanului a fost in masura sa creeze scandal. Aici au aparut urmatoareledetalii cel putin ciudate. Nimeni nu a inteles de ce nu a existat un film al testului, mai alesca a razbatut informatia potrivit careia rasturnarea a reusit abia la a doua incercare.Apoi, in imaginile realizate de ADAC, Dacia are o janta de tabla, roata cu janta de aliajfiind inlocuita, probabil, cu roata de rezerva. Si era vorba exact de roata pe care sesprijinea masina in momentul rasturnarii. In plus, pozitia rotilor fata era nefireasca inraport cu traiectoria pe care ar fi fost de presupus ca se deplasa masina, ceea ce sugereazaca s-a franat exact in momentul virajului, tocmai pentru a se amplifica efectul derasturnare. In mod normal, rasturnarea in timpul unui slalom nu se face prin venireaautomobilului peste cap, asa cum se vedea in imaginile nemtilor, ci prin inertia partii dinspate care pleaca in lateral, centrul de greutate depaseste perimetrul rotilor, iar vehicululse rostogoleste lateral, spre exteriorul virajului, sprijinindu-se pe ambele roti de pe acea parteAsa cum era de asteptat, anuntul clubului de automobile german ADAC privindrasturnarea unui model Dacia Logan in timpul testului elanului a aprins atat orgoliileoficialilor Renault si Dacia, cat si pe ale specialistilor romani, inclusiv ziaristii de profil.Dacia a avut de rspuns unor poze (nu a existat niciodat nimic filmat) publicatede ADAC, care artau o Dacia Logan nclinndu-se periculos ntr-un test al elanului i, nfinal, maina rsturnat. Imaginile - statice, evident!!! - erau nsoite de explicaii care precizau viteza mainii (65km/h) fr s se deranjeze s o dovedeasc n vreun fel.Rspunsul companiei romneti, printre altele, a fost reluarea testului - live - pe Antena 1.Un pariu extrem de curajos, dar la situaii extreme cel mai bine se preteaz soluiileextreme"Cazul ADAC" a fost un exemplu tipic de situaie de criz, cu toate ingredientelespecifice. Mediatizarea a fost rapid i ampl n ntreaga pres romneasc iinternaional. n plus, momentul declanrii crizei a fost cum nu se poate mai nepotrivit:n ultimul week-end din luna iulie, chiar naintea perioadei anuale de concedii la Dacia.Modul n care Direcia Comunicare Dacia a reacionat n aceast situaie poate ficonsiderat exemplar, n sensul n care am urmat absolut toi paii care se impun ntr-unasemenea context.Primul pas a fost informarea rapid a tuturor instanelor de decizie la nivelul companieiDacia i a Grupului Renault. Imediat dup aceasta, a urmat stabilirea de urgen a unuimesaj unic de rspuns la toate solicitrile previzibile ale presei. Mesajul n sine, chiar dac nu coninea nc elemente concrete care s infirme pe loc rezultatele anunate dectre ADAC, arta c Dacia i Renault sunt nu doar la curent cu situaia creat, ci c audeclanat deja toate demersurile necesare pentru a obine n cel mai scurt timp informaiidetaliate cu privire la cele prezentate n comunicatul ADAC.Un alt element important n strategia de comunicare l-a constituit decizia de a rspunde pe loc tuturor eventualelor solicitri ale presei de a reconstitui testul ADAC. Iar acestesolicitri nu au ntrziat s apar: nc din prima zi de declanare a crizei, trei suporturimedia i-au manifestat intenia de a reface testul, utiliznd maini existente n parcul de pres Dacia.n cursul celei de-a doua zile dup declanarea crizei au fost primite, prin filiera

intern a Grupului Renault, informaii complete despre modul n care se desfurasetestul ADAC iar acestea demonstrau clar c procedura de testare nu fusese corect.Concret, poligonul de testare fusese amenajat fr respectarea distanelor standard ntre jaloane, acestea fiind mai scurte dect trebuia, iar maina testat era echipat cu pneuriuzate, pe trei roi, i cu roata de rezerv montat n locul celei de-a patra roi.Toate aceste informaii au fost incluse n coninutul unui comunicat de pres unic, difuzatatt de Dacia ct i de grupul Renault. n aceeai zi, comunicatul de pres ADAC, care seaflase la originea izbucnirii crizei, a fost retras de pe site-ul Automobil Clubului German,el disprnd inclusiv din rubrica "Arhiv".n cea de a treia zi au avut loc cele trei teste solicitate de ProTV, Antena 1 i Auto, Motor i Sport. "Reconstituirile" s-au derulat n acelai loc pe platoul din faa Complexuluiexpoziional din Piaa Presei Libere. Ultima reconstituire a fost realizat de ziaritii postului Antena 1 i a fost transmis n direct, n ediia de sear a jurnalului de tiri"Observator". Primul test in Romania - BBC Top Gear BBC Top Gear Romania a fost una dintre cele doua publicatii de specialitate care audecis sa refaca testul nemtilor (pentru ca testul original al elanului se desfasoara in cutotul alte conditii). Pilotul de teste al revistei, campionul national de raliuri ClaudiuDavid, a fost cel desemnat sa stea la volanul Loganului. Traseul pe care s-a deplasatmasina a fost identic celui din Germania, iar modelul a avut inclusiv roata din stanga fatainlocuita cu una cu janta de tabla. Sesiunea a cuprins trei incercari, la viteze diferite: 72km/h, 87 km/h si 84 km/h. In nici una dintre incercari Loganul nu s-a rasturnat, chiar daca la viteze de 90-100 km/h s-a inregistrat derapajul rotilor din spate.Nu am nici un dubiu ca masina este controlabila la 65 km/h si ca rezultatul anuntat deADAC nu are nici o valabilitate. Mai mult, sustin ca nu se va rasturna nici la 100 km/h,chiar daca va iesi de pe traiectorie, a declarat Cristian Iovitu, Editor-in-Chief BBC TopGear Romania. Al doilea test - ProMotor Revista ProMotor a refacut, la randul ei, testul celor de la ADAC. De data aceasta, lavolan au stat, pe rand, Horatiu Ionescu Cristea, pilot de raliuri, si Edwin Keleti, redactor-sef al revistei si pilot. Masina a fost, de asemenea, una de serie, la fel cu aceea folosita denemti, 1,6 MPI, cu ABS si jante de aliaj. Incercarile s-au realizat la 65 km/h, vitezaanuntata de nemti, apoi la 70, 80, 90 si 100 km/h, de fiecare data fiind folosit un radar al politiei pentru veridicitate. In nici una dintre trecerile printre jaloane Loganul nu s-arasturnat si nici nu a dat semne ca ar putea sa o faca. Acelasi usor derapaj a fost semnalatla circa 90 km/h.Am folosit o masina obisnuita, cu aceeasi motorizare si cu aceleasi dimensiuni alerotilor ca si cele folosite de germani, a precizat Keleti. La toate vitezele testate, masinas-a comportat perfect. La 90 si la 100 km/h a derapat, asa cum era normal, dar a ramas petraseu si a fost perfect controlabila, a adaugat redactorul-sef al ProMotor.In ambele teste efectuate saptamana trecuta concluziile comentatorilor pietei auto au fostunanime: ADAC a mintit, iar motivul este teama pietei germane de modelul Dacia

Al treilea test, in Franta - acelasi rezultat Simultan cu testele desfasurate in Romania, revista franceza Lauto-journal arealizat acelasi test cu Dacia Logan. Nici de aceasta data automobilul nu a dat semne case rastoarna, singura problema inregistrata fiind o pana produsa la cauciucul buclucas de pe dreapta fata, care a sarit de pe janta. Ulterior, odata cu schimbarea rotii cu una ce avea janta de tabla, testul a decurs normal, singurul incident semnalat fiind derapajul masinii laviteze mari. Reprezentantii Dacia iau in calcul in acest moment retragerea jantelor dealiaj.Toate cele trei teste au demonstrat c n condiiile normale de test modelul Logannu se rstoarn nici chiar la viteze mai mari dect cea care fusese anunat de ADAC.Efectul acestor demonstraii a fost vizibil nc din ziua urmtoare, reaciile preseiromneti devenind, dintr-o dat, favorabile Dacia. La aceasta a contribuit i retragereacomunicatului ADAC de pe web site, fapt care a aruncat o umbr suplimentar dendoial asupra corectitudinii informaiilor cuprinse n acesta.Toat aceast istorie are un epilog interesant: La dou luni dup comunicatul de pres care generase toat criza, ADAC a emis un nou comunicat, n septembrie 2005, ncare recunotea faptul c testul la care fusese supus modelul Logan nu se derulase ncondiii normale i c nu putea fi considerat relevant pentru comportamentul rutier almainii. Mai mult, n 2006, acelai ADAC a organizat prima competiie pe circuit dinGermania cu maini Dacia Logan. Acestea ruleaz cu peste 150 km/h n condiii dificilede concurs. i nu se rstoarn.Constantin Stroe: Este un joc de piataConstantin Stroe, vicepresedinte al companiei Dacia Automobile, considera ceea ce aufacut nemtii un joc de piata. Potrivit lui Stroe, acestia incearca, prin testele facute publice,sa forteze constructorul roman sa suplimenteze dotarile modelului Logan, indeosebi inmaterie de siguranta, si astfel pretul sa depaseasca 10.000 de euro. Referitor la testulelanului, reprezentantii Dacia sustin ca noul model a fost supus aceleiasi probe - fara sainregistreze probleme - atat de cei care l-au proiectat, producatorulRenault, cat si despecialisti din Suedia, cei care au inventat testul respectiv, de fata fiind si 120 de jurnalisti.La lansare, Dacia Renault a beneficiat de o sustinuta campanie de promovare inFranta, urmata de un numar de 10.000 de comenzi. Insa nu peste tot vinzarile au mers lafel de bine. In Germania, dupa controversatul test al elanului, realizat de ADAC, in caremasina s-a rasturnat, comenzile pentru Logan au scazut. Astfel, desi in planurile initialetinta de vinzari era 3.000 de modele, pina la sfirsitul lui octombrie se vindusera doar 1.500 de masini. "Avind in vedere publicitatea negativa de care a beneficiat Dacia inGermania, numarul de masini vindute este normal", a declarat Constantin Stroe, "insa aminitiat o campanie publicitara pentru a remedia problema"Intr-un top al mrcilor de import de pe piaa francez, Dacia ptrunde n primiizece. Avnd n fa constructori ca VW, Ford, VW, Toyota, Opel sau Fiat, aceast poziieeste maximul la care pot spera cei de la Dacia. Meritoriu pentru cei de la Mioveni este cau crescut n cele 11 luni cu 60%, fa de aceeai perioad a anului trecut, i c sunt adoua marca aflat sub tutela Renault ca vnzri, reuind s depeasc Nissan n Frana. Niponii au comercializat cu 300 de uniti mai puin dect romnii.De asemenea, n luna noiembrie, Dacia a vndut n Frana aproape la fel de multemodele Logan ct nemii de la Audi. Alte mrci care privesc spre succesul comercialDacia, de pe o treapta inferioara, sunt Suzuki (27.647 uniti) i Hyundai (23.389 uniti).Dei nu se poate vorbi de o rivalitate la nivel continental ntre Skoda i Dacia,statisticile aratcfrancezii prefer automobilele romneti in detrimentul celor ceheti.Diferena dintre vnzrile Loganului i cele cumulate a tuturor modelelor din MladaBoleslav este de peste 12.000 de uniti.Secretul Loganului const n pre,fiind cel mai ieftin model compact disponibil nFrana, i eticheta de automobil Renault ieftin. nrudirea cu productorul ce se intituleaz crateur d'automobiles este una ct se poate de favorbil n ochii clienilor francezi.Renault vinde cel mai bine n Frana, comercializnd in 11 luni peste 400.000 deautomobile. Relaia Renault-Dacia este convenabil i n sens invers. Constructorulfrancez deine cea mai mare cot pe piaa romneasc dintre productorii strini. nFrana procentul celor care aleg motorina este de aproape dou treimi.De urmrit va fi evoluia Dacia pe pieele internaionale, atunci cnd va fi introdusun al doilea model n gama, varianta romneasc a lui Sandero. Acest model va crete producia constructorului de la Mioveni la 400.000 de uniti pe an i, cu siguran vacimenta poziia Dacia att pe piaa francez ct i pe altele europene.