da ocuparea tinerilor si oferta educationala.doc

13
Ocuparea tinerilor Nivelul educaţional mediu al forţei de muncă a avut o tendinţă de creştere. Multe calificări actuale ale lucrătorilor nu corespund şi nu vor corespunde cerinţelor noilor locuri de muncă. Ocuparea în industria românească (şi nu numai) a fost într-o continuă scădere. Deteriorarea situaţiei economice în general a determinat plecarea foştilor muncitori disponibilizaţi către sat, către agricultura de subzistenţă, sau spre alte ţări şi continente. Avem un Program de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic plecând de la consideraţia că formarea profesională pentru ocuparea forţei de muncă este esenţială şi cere investiţii mai mari în formarea profesională a tinerilor. Nivelul de studii precar, lipsa de capital şi şcoli bune, sunt în dezavantajul copiilor şi tinerilor săraci, care îngroaşă rândul (auto)marginalizaţilor. Tinerii şi piaţa muncii Cercetarea a fost realizată pe zona Bucureşti şi Ilfov şi a vizat tineri ce au terminat şcoala în ultimii doi ani şi care practică / au practicat o meserie sau se află în căutarea unui loc de muncă.

Upload: geanina-florentina

Post on 16-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Ocuparea tinerilor Nivelul educaional mediu al forei de munc a avut o tendin de cretere. Multe calificri actuale ale lucrtorilor nu corespund i nu vor corespunde cerinelor noilor locuri de munc. Ocuparea n industria romneasc (i nu numai) a fost ntr-o continu scdere. Deteriorarea situaiei economice n general a determinat plecarea fotilor muncitori disponibilizai ctre sat, ctre agricultura de subzisten, sau spre alte ri i continente.

Avem un Program de modernizare a nvmntului profesional i tehnic plecnd de la consideraia c formarea profesional pentru ocuparea forei de munc este esenial i cere investiii mai mari n formarea profesional a tinerilor. Nivelul de studii precar, lipsa de capital i coli bune, sunt n dezavantajul copiilor i tinerilor sraci, care ngroa rndul (auto)marginalizailor.

Tinerii i piaa muncii

Cercetarea a fost realizat pe zona Bucureti i Ilfov i a vizat tineri ce au terminat coala n ultimii doi ani i care practic / au practicat o meserie sau se afl n cutarea unui loc de munc.

Instrumentul de cercetare utilizat a fost un chestionar cu urmtoarele dimensiuni:

traiectoria individual a tinerilor;

strategia adoptat pentru obinerea unui loc de munc;

modul n care tinerii percep c au fost pregtii prin formele de nvmnt pe care le-au absolvit;

existena/inexistena proiectelor de via ale tinerilor;

opinii privind coninutul i rolul orientrii profesionale.

Traiectoria individual

Traiectoria individual a unui tnr reprezint etapele pe care acesta le parcurge de la accesarea unui loc de munc pn la situaia n care se afl la momentul analizei. Ea are trei segmente:

- iniial (momentul cnd tnrul acceseaz un loc de munc);

- intermediar (ce face tnrul pe piaa muncii);

- final (starea n care se afl tnrul la data analizei).

Cnd tnrul intr pe piaa muncii?

sunt tineri ce-i iau soarta n mini, se angajeaz nc din perioada colii;

tineri ce se angajeaz imediat dup ce termin o form de nvmnt;

tineri ce se angajeaz dup o perioad de la terminarea colii (1 lun - 12 luni);

tineri ce ncearc s se angajeze dar nu reuesc, nu au avut i nu au loc de munc.

Pe piaa muncii tinerii pot avea:

un comportament static (a avut/are un singur loc de munc);

un comportament dinamic (mobil pe piaa muncii, a avut 2-3 locuri de munc);

un comportament de eec de integrare pe piaa muncii (nu a avut nici un loc de munc dei a ncercat).

La momentul analizei tinerii:

au un comportament ocupaional static (au aceeai ocupaie cu care au intrat pe piaa muncii);

un comportament ocupaional mobil (au alte ocupaii sau alt statut);

au statut de omeri.

Exist o diversitate de situaii n care se gsesc tinerii i de probleme cu care acetia se confrunt.

Ar fi necesar ca fiecare caz supus orientrii profesionale s fie analizat i ndrumat n funcie de ntreaga lui traiectorie. Orientarea profesional trebuie s fie un proces continuu. Ea trebuie construit diferit pentru fiecare tip n parte cu menionarea posibilelor riscuri i pregtirea pentru evitarea lor (calificare, calificri, dobndirea de competene suplimentare).

Calificarea, specializarea dobndit n coal rmne semnificativ pentru traseul profesional al tinerilor, dar muli tineri ajung s lucreze n domenii diferite de cele n care s-au specializat/calificat n coal. Unii au ocupaii ce nu au nici o legtur cu pregtirea lor. Din pcate, numeroi sunt tinerii care nu-i cunosc competenele.

Sunt numeroi cei care consider c formarea profesional este deficitar sau parial adecvat cerinelor pieei muncii. Cu toate acestea, foarte puini doresc dobndirea unor competene suplimentare care s-i ajute s fac fa cerinelor pieei muncii.

Strategii adoptate pentru ocuparea unui loc de munc

au apelat/apeleaz la relaii, cunotine;

servicii specializate

oferte de pres, anunurile din pres

contacteaz direct firmele interesate de angajri.

Sunt tineri care adopt strategia simpl: urmresc anunurile din pres, depun dosarul la omaj, gsesc un loc de munc.

Sunt tineri care i-au deschis propria afacere n urma eecurilor de obinere a unui loc de munc.

Unii au avut un comportament activ (contacteaz firme, demareaz o afacere etc.), alii adopt un comportament pasiv.

Rolul centrelor de informare privind cariera devine important prin modelarea comportamental a tinerilor pentru adoptarea unor strategii variate i active de cutare, de aflare a unui loc de munc.

Orientarea profesional trebuie s pun accent pe valorizarea capitalului social: recomandarea devine o prghie important.

Muli tineri nu au clar stabilit un proiect de via, sau au proiecte de via vag conturate. Prin orientarea profesional tinerii trebuie nvai s-i construiasc un proiect de via n funcie de competene i de cerinele pieei forei de munc.

Prezentm cteva date din Mitulescu Sorin, Constantin Antoaneta, Anghelescu Gina,

Merlu Ctlin, Determinarea structurii cererii de for de munc n prezent i n

perspectiv pentru regiunea Bucureti Ilfov, Raport de cercetare, 2003.

Pentru identificarea structurii ofertei informale de locuri de munc a fost analizat coninutul anunurilor de angajare aprute n rubricile de mic i mare publicitate din cotidianul ,,Romnia Liber n perioada 04 aprilie 2002 27 martie 2003.

Volumul eantionului, n ceea ce privete mica publicitate, cuprinde 2077 de anunuri. Deoarece n cadrul unui anun au aprut mai multe ocupaii, acestea sunt desfurate n 3254 de oferte de locuri de munc. Au fost luate n considerare 169 ocupaii. Locurile de munc au fost mprite n patru categorii. Pentru fiecare categorie, frecvena apariiei locurilor de munc vacante la mica publicitate este urmtoarea:

fr calificare 246 apariii

cer calificare medie 1648 apariii

cer calificare superioar 583 apariii

ocupaii noi 777 apariii

n continuare sunt prezentate ocupaiile a cror frecven de apariie n anunurile publicitare este mai mare sau egal cu 30 (cereri 2002 2003)

Ocupaiile fr calificare:

personal curenie 60 de apariii

osptar 38

personal buctrie 36

Ocupaiile care cer calificare medie:

confecioner (textile, piele) 214 apariii

vnztoare 173

osptar, barman 113

buctar, brutar, pizzar 109

ofer 99

muncitor n construcii (zidar, zugrav etc) 87

coafez, frizeri 64

electrician, electronist, electromecanic 61

tmplar 55

gestionar 55

manichiurist, pedichiurist 50

casier 45

instalator 39

mecanic (auto) 37

sudor 32

tipograf 30

Ocupaii care cer calificare superioar:

secretar 121 apariii

contabil 76

inginer construcii 40

medic 39

economist 35

Ocupaii noi:

reprezentant vnzri 259 apariii

agent paz 168

agent imobiliar 78

agent publicitate 39

Cerine asociate ocupaiilor:

- trsturi psihice 266

- cunotine PC 154

- studii superioare 136

- studii, cunotine de specialitate 132

- permis auto 116

- cunotine programe specifice 64

- studii medii 45

- capacitatea negocierii 5

Abiliti de pia:

- experien 653

- cunoaterea reelei zonale 8

- abiliti de vnzare 2

- nelegerea pieei i a tendinelor 2

Cerine speciale:

- englez 198

- franceza 23

- germana 22

- italiana 14

Sex:

- femeie 71

- brbat 21

Vrsta:

25-35 ani 99

35-45 ani 53

pn n 25 ani 16

peste 45 ani 14

Disponibilitatea:

deplasrilor 18

program prelungit 19

Exemple:

Pentru personal buctrie (36 apariii)

1. femeie (15)

2. experien (5)

3. 25-35 ani (2)

4. englez (2)

Gestionar (55 apariii)

1 experien (28)

3 studii, cunotine de specialitate (7)

4 cunotine PC (6)

5 studii superioare (4)

5 permis auto (4)

5 englez (4)

Secretar (121 apariii)

1 englez (59)

1 cunotine PC (59)

3 experien (31)

4 trsturi nnscute (25)

5 studii superioare (17)

6. varsta 25-35 ani (9)

6 studii, cunotine de specialitate (9)

8 germana (7)

8 italiana (7)

10 franceza (6)

11 permis auto (4)

12.varsta 35-45 ani (3)

12 program prelungit (3)

14 pn n 25 ani (2)

Contabil (76 apariii)

1 experien (33)

2 cunotine PC (16)

3 studii superioare (14)

4 studii, cunotine de specialitate (9)

5 engleza (3)

Inginer construcii (40 apariii)

1 Experien (17)

2 Englez (10)

3 Cunotine PC (9)

4 Studii, cunotine de specialitate (7)

Reprezentant vnzri (259 apariii)

1 Experien (97)

2 Trsturi nnscute (50)

3 Permis auto (48)

4 Studii superioare (36)

5 Studii, cunotine de specialitate (28)

6 Englez (23)

7. 25-35 ani (18)

8 Cunotine PC (15)

9 Deplasri (11)

10 cunoterea reelei zonale (5)

11 program prelungit (5)

La toate poate fi sesizat rolul important pe care l joac experiena ( cu puine exceptii ) ca un criteriu pe piaa fortei de munc n Romnia.

Cerinele asociate ocupaiilor au aprut cu urmtoarea frecven:

Trsturi psihice 326

Abiliti tehnice (total = 1181 apariii) din care :

- studii superioare 337

- studii, cunotine de specialitate 310

- cunotine PC 223

- permis auto 202

- cunotine programe specifice 68

- studii medii 37

Abiliti manageriale (total = 153 apariii) din care :

- negociere 65

- conducere 44

- capacitatea de a da soluii 29

Abiliti de pia (total = 584 apariii), din care:

- Experien 481

- nelegerea pieei i a tendinelor 28

- Cunoaterea reelei zonale 27

- Experien firm multinaional 25

- Abiliti de vnzare 23

Cerin special limb strin (total = 377 apariii), din care:

- englez 301

- francez 38

- german 38

Cerin special gen (total = 9 apariii), din care:

- femeie 9

Cerin special vrsta (total = 50 apariii), din care :

25-35 ani 41

35-45 ani 8

pn n 25 ani 1

Cerin special deplasri 72 apariii

Cerin special program prelungit 48 apariii

Alte caliti personale cerute de angajatori

Dorina de a nva

Receptivitate la nou

Spirit de echip

Comunicare, sociabilitate

Coeren n exprimare, concizie n rspunsuri, sistematizare

Spontaneitate

Competen

Corectitudine, punctualitate

Implicarea n activitatea societii

Supunere, ascultare fa de efi

Politee fa de clieni

Sinceritate

Spirit de iniiativ

Spirit realist, picioarele pe pmnt

Modestie

Dorin de a-i construi o carier n cadrul firmei.