DANIELA CIOCHINA DREPT CIVIL -PERSOANELE -Manual de studiu individual 12DANIELA CIOCHINA DREPT CIVIL PERSOANELE -Manual de studiu individual 3Copyright 2012, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei editii apartin Editurii Pro Universitaria Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fara acordul scris al Editurii Pro Universitaria Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei 4CUPRINS PLAN............................................................................ ........................................................8 INTRODUCERE..................................................................... .............................................. 12 Unitatea de invatare 1.......................................................... ................................................ 15 Persoana fizica-subiect al raportului juridic civil............................. ..................................... 15 1.1 Introducere ................................................................ .............................................. 15 1.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare............................ ......................... 16 1.3 Continutul unitatii de invatare ............................................ .................................... 16 1.3.1 Capacitatea civila a persoanei fizice .................................... ............................. 16 1.3.2 Capacitatea de folosinta a persoanei fizice............................... ........................ 18 1.3.3 Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice............................... ........................ 20 1.4 Indrumator pentru verificare ............................................... ................................... 23 Unitatea de invatare 2.......................................................... ................................................ 24 Declararea judecatoreasca a mortii ............................................. ......................................... 24 2.1 Introducere ................................................................ .............................................. 24 2.2 Obiectivele si competentele prezentei unitati de invatare .................. ................... 25 2.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................25 2.3.1 Cazul general si cazuri speciale.......................................... .................................252.3.2 Data prezumata a mortii .................................................. .................................... 27 2.3.3 Anularea hotararii de declarare a mortii.................................. ............................. 30 2.4 Indrumar pentru autoverificare.............................................. ..................................... 32 Unitatea de invatare 3.......................................................... ................................................ 33 Respectul datorat persoanei fizice si drepturile ei inerente ................... ................................ 33 3.1 Introducere ................................................................ ................................................ 33 3.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare............................ .............................. 33 3.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................33 3.3.1 Reglementare dispozitii comune............................................ .............................. 34 3.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate........................... ............................... 34 3.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane................. ....................36 3.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau .......................... ........................ 38 3.4 Indrumator pentru autoverificare............................................ .................................... 39 Unitatea de invatare 4.......................................................... ................................................ 39 Identificarea persoanei fizice ................................................. .............................................. 39 4.1 Introducere ................................................................ ................................................ 39 4.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare............................ .............................. 404.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................40 4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice .......................... ............................ 40 4.3.2 Numele persoanei fizice .................................................. .................................... 41 4.3.3 Domiciliul si resedinta .................................................. ...................................... 45 3.3.4 Actele de stare civila ................................................... ........................................ 47 4.4 Indrumator pentru verificarea cunostintelor................................. ............................... 58 Unitatea de invatare 5.......................................................... ................................................ 58 Tutela minorului................................................................ ..................................................58 5.1 Introducere ................................................................ ................................................ 59 5.2 Obiectivele si competentele prezentei unitati de invatare................... ......................... 60 5.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................60 5.3.1 Instituirea tutelei ...................................................... ........................................... 60 5.3.2 Tutorele ................................................................. ............................................. 61 5.3.3 Exercitarea tutelei ...................................................... ......................................... 65 55.3.4 Controlul exercitarii tutelei............................................. ..................................... 67 5.3.5 Incetarea tutelei......................................................... .......................................... 68 5.4 Indrumator pentru autoverificare............................................ .................................... 69 Unitatea de invatare 6.......................................................... ................................................ 70 Ocrotirea interzisului judecatoresc............................................. .......................................... 70 6.1 Introducere ................................................................ ................................................ 70 6.2 Obiectivele si competentele prezentei unitati de invatare................... ......................... 71 6.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................71 6.3.1 Conditii.................................................................. .............................................71 6.3.2 Desemnarea tutorelui si a curatorului special............................. .......................... 72 6.3.3 Actele incheiate de interzisul judecatoresc .............................. ............................ 73 6.3.4 Ridicarea interdictiei judecatoresti ..................................... ................................. 76 6.4 Indrumator pentru autoverificare............................................ .................................... 77 Unitatea de invatare 7.......................................................... ................................................ 77 Curatela........................................................................ ....................................................... 77 7.1 Introducere ................................................................ ................................................ 78 7.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare............................ .............................. 787.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................79 7.3.1 Cazuri de instituire a curatelei ......................................... .................................... 79 7.3.2 Continutul curatelei...................................................... ....................................... 80 7.3.3 Incetarea curatelei ...................................................... ......................................... 81 7.4 Indrumar pentru autoverificare.............................................. ..................................... 81 Unitatea de invatare 8.......................................................... ................................................ 81 Persoana juridica-subiect al raportului juridic civil .......................... .................................... 81 8.1 Introducere ................................................................ ................................................ 82 8.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare............................ .............................. 82 8.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................82 8.3.1 Constituirea persoanei juridice .......................................... .................................. 82 8.3.2 Categorii de persoane juridice ........................................... .................................. 86 8.3.3 Personalitatea juridica .................................................. ....................................... 88 8.4 Indrumator pentru autoevaluare ............................................. .................................... 89 Unitatea de invatare 9.......................................................... ................................................ 89 Infiintarea persoanei juridice ................................................. .............................................. 89 9.1 Introducere ................................................................ ................................................ 909.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare............................ .............................. 90 9.3 Continutul unitatii de invatare............................................. .......................................90 9.3.1 Moduri de infiintare ..................................................... ....................................... 90 9.3.2 Nulitatea persoanei juridice.............................................. ...................................92 9.3.3 Inregistrarea persoanei juridice.......................................... .................................. 94 9.4 Indrumator pentru autoverificare............................................ .................................... 96 Unitatea de invatare 10 ........................................................ ............................................ 96 Capacitatea civila a persoanei juridice ........................................ ..................................... 96 10.1 Introducere ............................................................... ............................................... 96 10.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare........................... ............................. 98 10.3 Continutul unitatii de invatare............................................ ......................................98 10.3.1 Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ........................... .......................... 98 10.3.2 Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice ........................... ........................ 102 10.3.3 Functionarea persoanei juridice.......................................... .............................104 10.4 Indrumator pentru autoverificare........................................... ................................. 107 Unitatea de invatare 11......................................................... .............................................108 6Identificarea persoanei juridice................................................ ..........................................108 11.1 Introducere ............................................................... ............................................. 108 11.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare........................... ........................... 109 11.3 Continutul unitatii de invatare............................................ ....................................109 11.3.1 Denumirea persoaneijuridice.............................................. ............................109 11.3.2 Sediul persoanei juridice ............................................... .................................. 111 11.3.3 Alte atribute de identificare ........................................... .................................. 113 11.3.4 Mentiuni obligatorii .................................................... .................................... 113 11.4 Indrumator pentru autoevaluare............................................. ................................. 113 Unitate de invatare 12.......................................................... .............................................. 114 Reorganizarea persoanei juridice ............................................... ........................................ 114 12.1 Introducere ............................................................... ............................................. 114 12.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare........................... ........................... 115 12.3 Continutul unitatii de invatare............................................ ....................................115 12.3.1 Notiune ................................................................. .......................................... 115 12.3.2 Fuziunea persoanei juridice.............................................. ...............................11612.3.3 Divizarea persoanei juridice ............................................ ................................ 118 12.3.4 Incetarea unor contracte ................................................ .................................. 119 12.4 Indrumator pentru verificare .............................................. .................................... 119 Unitatea de invatare 13......................................................... .............................................120 Transformarea persoanei juridice................................................ ....................................... 120 13.1 Introducere ............................................................... ............................................. 120 13.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare........................... ........................... 120 13.3 Continutul unitatii de invatare............................................ ....................................121 13.3.1 Notiune ................................................................. .......................................... 121 13.3.2 Transmiterea drepturilor si obligatiilor ................................ ............................ 122 13.3.3 Opozitii................................................................. ..........................................123 13.4 Indrumator pentru autoevaluare............................................. ................................. 124 Unitatea de invatare 14......................................................... .............................................125 Incetarea persoanei juridice ................................................... ............................................ 125 14.1 Introducere ............................................................... ............................................. 125 14.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare........................... ........................... 126 14.3 Continutul unitatii de invatare............................................ ....................................12614.3.1 Dizolvarea persoanei juridice ........................................... ............................... 126 14.3.2 Lichidarea persoanei juridice............................................ ............................... 129 14.3.3 Dispozitii speciale...................................................... .....................................130 14.4 Indrumator pentru autoevaluare............................................. ................................. 130 7PLAN INTRODUCERE Unitatea de invatare 1 Persoana fizica-subiect al raportului juridic civil Introducere Obiectivele si competentele unitatii de invatare Continutul unitatii de invatare 1.3.1 Capacitatea civila a persoanei fizice 1.3.2 Capacitatea de folosinta a persoanei fizice 1.3.3 Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice 1.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 2 Declararea judecatoreasca a mortii 2.1 Introducere 2.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 2.3 Continutul unitatii de invatare 2.3.1 Cazul general si cazuri speciale 2.3.2 Data prezumata a mortii 2.3.3 Anularea hotatrarii de declarare a mortii 2.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 3 Respectul datorat persoanei fizice si drepturile ei inerente 3.1 Introducere 3.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 3.3 Continutul unitatii de invatare 3.3.1 Reglementare dispozitii comune 3.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate 3.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane 3.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau 3.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 4 Identificarea persoanei fizice 4.1. Introducere 4.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 4.3 Continutul unitatii de invatare 4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice 4.3.2 Numele persoanei fizice 84.3.3 Domiciliul si resedinta 3.3.4 Actele de stare civila 4.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 5 Tutela minorului 5.1 Introducere 5.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 5.3. Continutul unitatii de invatare 5.3.1 Instituirea tutelei 5.3.2 Tutorele 5.3.3 Exercitarea tutelei 5.3.4 Controlul exercitarii tutelei 5.3.5 Incetarea tutelei 5.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 6 Ocrotirea interzisului judecatoresc 6.1 Introducere 6.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 6.3 Continutul unitatii de invatare 6.3.1 Conditii 6.3.2 Desemnarea tutorelui si a curatorului special 6.3.3 Actele incheiate de interzisul judecatoresc 6.3.4 Ridicarea interdictiei judecatoresti 6.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 7 Curatela 7.1 Introducere 7.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 7.3 Continutul unitatii de invatare 7.3.1 Cazuri de instituire a curatelei 7.3.2 Continutul curatelei 7.3.3 Incetarea curatelei 7.4 Indrumator pentru autoverificare Unitatea de invatare 8 Persoana juridica-subiect al raportului juridic civil 8.1 Introducere 8.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 8.3 Continutul unitatii de invatare 8.3.1 Constituirea persoanei juridice 98.3.2 Categorii de persoane juridice 8.3.3 Personalitatea juridica 8.4 Indrumator pentru autoevaluare Unitatea de invatare 9 Infiintarea persoanei juridice 9.1 Introducere 9.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 9.3 Continutul unitatii de invatare 9.3.1 Moduri de infiintare 9.3.2 Nulitatea persoanei juridice 9.3.3 Inregistrarea persoanei juridice 9.4 Indrumator pentru autoevaluare Unitatea de invatare 10 Capacitatea civila a persoanei juridice 10.1 Introducere 10.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 10.3 Continutul unitatii de invatare 10.3.1 Capacitatea de folosinta a persoanei juridice 10.3.2 Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice 10.3.3 Functionarea persoanei juridice 10.4 Indrumator pentru autoevaluare Unitatea de invatare 11 Identificarea persoanei juridice 11.1 Introducere 11.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 11.3 Continutul unitatii de invatare 11.3.1 Denumirea persoanei juridice 11.3.2 Sediul persoanei juridice 11.3.3 Alte atribute de identificare 11.3.4 Mentiuni obligatorii 11.4 Indrumator pentru autoevaluare Unitate de invatare 12 Reorganizarea persoanei juridice 12.1 Introducere 12.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 12.3 Continutul unitatii de invatare 12.3.1 Notiune 12.3.2 Fuziunea persoanei juridice 12.3.3 Divizarea persoanei juridice 1012.3.4 Incetarea unor contracte 12.4 Indrumator pentru autoevaluare Unitatea de invatare 13 Transformarea persoanei juridice 13.1 Introducere 13.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 13.3 Continutul unitatii de invatare 13.3.1 Notiune 13.3.2 Transmiterea drepturilor si obligatiilor 13.3.3 Opozitii 13.4 Indrumator pentru autoevaluare Unitatea de invatare 14 Incetarea persoanei juridice 14.1 Introducere 14.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 14.3 Continutul unitatii de invatare 14.3.1 Dizolvarea persoanei juridice 14.3.2 Lichidarea persoanei juridice 14.3.3 Dispozitii speciale 14.4 Indrumator pentru autoevaluare 11INTRODUCERE Prezentul curs vine in ajutorul studentilor pentru ca viitorii juristi sa poata insusi notiunile fundamentale privind subiectele raportului juridic (persoana fizica si persoana juridica). Dreptul civil este o ramura a dreptului privat care reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale (personale) incheiate intre persoanele fizice si/sau persoanele juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica. Exista doua categorii de subiecte de drept civil: persoana fizica si persoana juridica. Persoana fizica este privita ca titular de drepturi si obligatii civile in raporturile juridice, pe cand persoana juridica (denumita si persoana morala ) este un subiect colectiv de drept. Vom descoperi pe durata acestui curs ce conditii trebuie indeplinite de cele doua categorii pentru a fi subiecte ale raportului juridic. OBIECTIVELE CURSULUI Vom aborda impreuna o serie de aspecte referitoare la particularitatile acestor subiecte de drept, respectiv categoriile de persoane fizice, capacitatea civila, elementele de identificare ale persoanei fizice, drepturile si ocrotirea persoanei fizice, capacitatea persoanelor juridice, reorganizarea si incetarea persoanelor juridice. Competente conferite Prezentul curs ne va oferi posibilitatea sa dobndim urmatoarele competente generale si specifice: Cunoasterea si utilizarea corecta a notiunilor specifice disciplinei -, perceperea unor relatii si conexiuni specifice acestei ramuri de drept; -utilizarea corecta a termenilor de specialitate din domeniul juridic; -definirea / nominalizarea de concepte; 12-capacitatea de adaptare la noi situatii legislative 2. Explicarea si interpretarea continuturilor teoretice -argumentarea unor spete; -capactitatea de analiza si sinteza n rezolvarea spetelor. 3. Aplicarea la situatii concrete a informatiilor dobandite -capacitatea de a transpune n practica cunostiintele dobndite n cadrul cursului; -capacitatea de a concepe proiecte si de a le derula -capacitatea de a solutiona litigii 4. Promovarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul juridic prin implementarea unui mediu bazat pe valori si relatii democratice, precum si dobandirea capacitatii de a avea un comportament rational Resurse si mijloace de lucru Pentru a ne atinge telurile identificate anterior, vom utiliza manualul scris, precum si orice alt material care ne va intregi cunostintele teoretice, studii de caz, sinteze, teste de autoevaluare, etc. Ne dorim un curs interactiv si participativ din partea studentilor pentru a obtine rezultate cat mai optime. Structura cursului Cursul din semestrul al doilea de drept civil este dedicate studiului persoanelor fizice si juridice si cuprinde 14 unitati de nvatare: Unitatea Unitatea Unitatea inerente Unitatea Unitatea Unitatea Unitatea Unitatea Unitatea Unitatea 13 de nvatare 1. Persoana fizica-subiect al ra de nvatare 2. Declararea judecatoreasca a de nvatare 3. Respectul datorat persoan de de de de de de de nvatare nvatare nvatare nvatare nvatare nvatare nvatare 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 Identificarea persoanei fizice Tutela minorului Ocrotirea interzisului judeca Curatela Persoana juridica-subiect al Infiintarea persoanei juridice Capacitatea civila a persoanUnitatea Unitatea Unitatea Unitateade de de denvatare nvatare nvatare nvatare11 12 13 14Identificarea persoanei juridice Reorganizarea persoanei juridice Transformarea persoanei juridice Incetarea persoanei juridiceBibliografie obligatorie: Daniela Ciochina, Drept civil. Introducere in dreptul civil. Persoanele, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2012 Metoda de evaluare: Examenul se va desfasura sub forma de proba scrisa, pe baza de grile si subiecte n extenso, tinndu-se cont si de participarea studentilor la activitatile din timpul semestrului. 14Unitatea de invatare 1 Persoana fizica-subiect al raportului juridic civil Introducere Obiectivele si competentele unitatii de invatare Continutul unitatii de invatare 1.3.1 Capacitatea civila a persoanei fizice 1.3.2 Capacitatea de folosinta a persoanei fizice 1.3.3 Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice 1.4 Indrumator pentru autoverificare 1.1 Introducere Nu toate relatiile dntre oameni pot fi incadrate ca raporturi juridice, unele sunt simple raporturi de prietenie, de colegialitate etc. Raporturile juridice sunt acele raporturi sociale reglementate de normele juridice. Raportul juridic civil este un raport social, adica un raport ntre oameni, iar nu un raport ntre un individ si un lucru. De aceea, n pofida aparentei, orice drept presupune un raport ntre indivizi, el neputnd exista n afara raporturilor sociale. De exemplu, atunci cnd spunem ca studentul A este proprietarul autoturismului negru pe care l conduce, nu ne intereseaza dect pe plan secundar faptul ca el l poseda sau l domina materialmente. Nu spunem nici ca prin aceasta exista o relatie ntre el si alte persoane determinate. Dar, exprimam ideea unei relatii ntre student si toti ceilalti, pentru ca fata de celelalte persoane el este proprietar; iar toti ceilalti sunt exclusi de la exercitarea dreptului de proprietate asupra autoturismului, ba chiar mai mult, sunt obligati sa respecte acest drept. Tot astfel dreptul la onoare, la demnitate, la integritate fizica etc., nu sunt drepturi asupra propriei persoane, ci drepturi n relatie cu alte persoane. Raportul juridic se caracterizeaza in mod essential prin pozitia de egalitate juridica a subiectilor, de egalitatea unei parti in raport de cealalta parte, n sensul ca niciuna din parti nu poate impune celeilalte parti o 15anumita conduita, ci numai mpreuna, prin acordul lor comun, partile pot stabili, modifica sau stinge raportul juridic civil dintre ele. Intr-un raport juridic, partile beneficiaza de libertate juridica, in sensul ca subiectii raportului au posibilitatea de a modela raportul juridic dintre ele. In aceasta parte introductiva, definim persoanele (fizice sau juridice) ca fiind titulare de drepturi si obligatii ce compun continutul raportului juridic. Astfel, atat persoanele fizice cat si persoanele juridice au drepturi subiective si obligatii corelative acestor drepturi in virtutea raportului juridic dintre ele. 1.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare -abordarea termenilor in viziunea actualului cod civil -vom putea defini termeni precum persoana fizica, capacitate civila, capacitatea de exercitiu si capacitate de folosinta -determinarea raportului dintre capacitatea civila si partile componente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu -analiza continutului si naturii juridice ale capacitatii de folosinta si ale capacitatii de exercitiu -determinarea rolului capacitatii civile in formarea raporturilor juridice -cunoasterea notiunilor de capacitate de exercitiu anticipata si capacitate de exercitiu restransa 1.3 Continutul unitatii de invatare 1.3.1 Capacitatea civila a persoanei fizice Legiuitorul roman a dedicat reglementarii persoanelor Cartea I din Codul Civil, iar persoanei fizice Titlul II din Codul civil, denumit Persoana fizica . Persoana fizica reprezinta subiectul individual de drept, adica omul, privit ca titular de drepturi si obligatii civile. Gasim reglementari relative la persoana fizica in Codul civil, OG 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe 16cale administrativa a numelor persoanelor fizice , OG 69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate, etc. Capacitatea civila cuprinde doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu, componente ce vor fi tratate in continuare. Capacitatea civila nu are un caracter unitar, con.inutul sau nu este identic pentru toate persoanele. Diferen.ele dintre persoane n ceea ce prive.te capacitatea civila se exprima att la nivelul capacita.ii de folosin.a ct .i la nivelul capacita.ii de exerci.iu, prin ngradiri prevazute de lege. Putem da urmatoarele exemple de ngradiri n ce prive.te capacitatea de folosin.a a persoanei fizice: incapacita.ile speciale prevazute n materie de mo.teniri, incapacita.i speciale de a cumpara .ide a vinde. Exemple de limitari n ce prive.te capacitatea de folosin.a a persoanei juridice: drepturile .i obliga.iile care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apar.ine dect persoanei fizice, asumarea de drepturi .i obliga.ii n cadrul desfa.urarii unor activita.i care trebuie autorizate de organele competente, persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, obiectul de activitate al societa.ilor comerciale nu poate viza orice activita.i. Limitarile capacita.ii civile nu se pot face nici macar de catre legiuitor n mod discre.ionar. n acest sens, nu au nicio influen.a asupra capacita.ii civile rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, vrsta, sexul sau orientarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similara, cum ar fi nivelul de inteligen.a sau greutatea corporala. Inten.ia legiuitorului este de a limita limitarile capacita.ii, nsa aceste limitari pot fi prevazute n reglementari care au caracter de lege speciala fa.a de 17Codul civil. De altfel chiar Cod civil con.ine limitari n ce prive.te capacitatea civila, .i anume restrngerea capacita.ii de exerci.iu n func.ie de vrsta. .ine limitari n ce prive.te capacitatea civila, .i anume restrngerea capacita.ii de exerci.iu n func.ie de vrsta. Legatura dintre calitatea de subiect de drept civil .i capacitatea juridica civila este att de puternica nct nimeni nu poate renunta, n tot sau n parte, la capacitatea de folosinta sau la capacitatea de exercitiu, pentru ca nimeni nu poate renun.a la calitatea sa de subiect de drept civil. Calitatea de subiect de drept civil nu este o facultate, ea nu permite nicio op.iune, ci o pozi.ie n societate care nu permite abdicarea. Capacitatea civila este reglementata de lege ca avnd un caracter obligatoriu, n sensul ca persoanele fizice .i juridice primesc capacitatea civila nu ca o obliga.ie, care poate fi executata de bunavoie sau nu, ci capacitatea civila le este data de lege n mod nemijlocit .i imediat ce sunt ndeplinite condi.iile prevazute de lege pentru recunoa.terea capacita.ii civile .i deci a persoanei fizice sau juridice ca subiect de drept. 1.3.2 Capacitatea de folosinta a persoanei fizice Vom aborda in continuare prima componenta a capacitatii civile, respectiv capacitatea de folosinta a persoanei fizice. Capacitatea de folosinta este legata de existenta fiintei umane si constituie o calitate a oricarei persoane de a fi subiect de drept, titular de drepturi si obligatii civile. Putem defini capacitatea de folosinta ca fiind aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi si obligatii civile,o conditie necesara pentru a fi participant la diferite raporturi juridice. Capacitatea de folosinta este definita ca fiind aptitudinea, generala si abstracta, a omului, de a avea drepturi si obligatii si ncepe de la nasterea persoanei si nceteaza odata cu moartea acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, nsa numai daca el se naste viu. Capacitatea de folosinta reprezinta posibilitatea generala si abstracta a persoanei fizice de a fi titularul drepturilor si obligatiilor civile, fiind recunoscuta n 18egala masura pentru toate persoanele fara nici o discriminare. Recunoasterea capacitatii de folosinta n mod egal pentru toate persoanele se bazeaza pe principiul general care se aplica n ntregul sistem de drept, precum si n dreptul civil, acesta fiind principiul egalitatii n fata legii. Fundamentul juridic al acestui principiu este consfintit in art. 16 din Constitutie, ceea ce a constituit temei pentru art 28 si art 29 din Codul civil. Recunoasterea capacitatii de folosinta n egala masura nu duce la concluzia ca persoana fizica nu poate fi ngradita n capacitatea sa de folosinta. Din contra, capacitatea de folosinta poate fi ngradita, dar numai n cazurile si n conditiile stabilite de lege Ca moment de inceput al capacitatii de folosinta, mentionam ca este firesc sa fie acordata de la nasterea persoanei fizice, ca un atribut inerent fiintei umane. Pe cale de consecinta, aparitia capacitatii de folosinta nu depinde de varsta persoanei fizice, starea sanatatii, de posibilitatea realizarii drepturilor si obligatiilor. Aceasta regula generala este cuprinsa in art 35 din Codul civil Capacitatea de folosinta ncepe la nasterea persoanei si nceteaza odata cu moartea acesteia. este cuprinsa in art 35 din Codul civil Capacitatea de folosinta ncepe la nasterea persoanei si nceteaza odata cu moartea acesteia. Aceasta regula generala de dobandire a capacitatii de folosinta o data cu nasterea comporta o exceptie continuta in art 36 din Codul civil conform careia drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, cu conditia ca se naste viu . Prevederea legala prezinta importanta deosebita in materia mostenirilor, in sensul ca i se recunoaste copilului dreptul la mostenire din momentul conceptiei, dar sub conditia ca acesta sa se nasca viu. Putem afirma ca in acest caz copilul dobndeste anticipat capacitatea de folosinta, care dupa continutul sau este redusa, fiindca nu dobndeste ntreaga capacitate de folosinta, ci numai dreptul de a mosteni din momentul conceperii sale, daca acesta se naste viu. Legea impune anumite conditii care trebuie indeplinite cumulativ pentru dobndirea unei asemenea capacitati de folosinta de la conceptiune. Astfel: -se alica doar la dobndirea de drepturi, deoarece copilul conceput dar nenascut nu poate avea si obligatii. 19Asadar, capacitatea de folosinta anticipata consta numai n aptitudinea de a avea drepturi si -copilul trebuie sa fie conceput n timpul vietii defunctului, dar sa se nasca viu dupa decesul acestuia. Pentru a fi considerat ca copilul s-a nascut viu este suficient ca el sa fi respirat macar odata, fapt ce poate fi dovedit prin mijloace stiintifice medicale, existenta aerului n plamni. Indiferent ct timp a trecut dupa nastere (un minut, o ora etc.) copilului i se ntocmesc doua acte de stare civila: actul de nastere si actul de deces. Daca copilul se naste mort, se considera ca nu a fost niciodata subiect de drept civil, iar capacitatea de folosinta anticipata a acestuia dispare. 1.3.3 Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice Definim capacitatea de exercitiu a persoanei fizice ca fiind aptitudinea omului de a-si exercita drepturile civile si de a-si ndeplini obligatiile civile, prin ncheierea de acte juridice civile. Diferit de capacitatea de folosinta, aceasta posibilitate a persoanei de a dobndi si de a exercita drepturi civile prin propriile fapte, de a-si asuma in nume propriu obligatii civile si de a le executa, nu apare odata cu nasterea persoanei fizice, ci la o anumita perioada de timp dupa nastere ei, pentru ca prin actiunile proprii sa constientizeze importanta si consecintele faptelor sale. Aceastea sunt considerentele pentru care legiuitorul stabileste ca persoana fizica dobndeste capacitatea de exercitiu deplina la vrsta majoratului, adica la vrsta de 18 ani, cand are vointa constienta, suficienta si discernamntul necesar participarii la viata juridica. Persoanei fizice cu capacitate de exercitiu deplina ii este recunoscuta aptitudinea de a ncheia orice fel de acte juridice civile (de conservare, de administrare si de dispozitie), cu exceptia celor interzise de lege. Posibilitatea de a ncheia singur orice act juridic civil neinterzis de lege implica si posibilitatea de a mputernici pe altul sa ncheie, n numele si pe seama sa, asemenea acte juridice (cu exceptia celor referitoare la drepturi si obligatii care tin strict de persoana). Capacitatea de exercitiu deplina nseamna si aptitudinea de a ncheia acte juridice civile n numele si 20pe seama altei persoane, n calitate de reprezentant legal (parinte, tutore, curator) sau reprezentant conventional (mandatar). Regula generala de dobandire a capacitatii de exercitiu la varsta de 18 ani, Codul civil prezinta doua exceptii. Prima exceptie vizeaza situatia minorului casatorit, care, ca rezultat al casatoriei, dobandeste capacitate deplina de exercitiu. Exceptia este cuprinsa in art 39 din Codul civil, conform caruia: Minorul dobndeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu. Ratiunea acestei exceptii rezida in principiul egalitatii sotilor in casatorie. Anularea casatoriei inainte de implinirea majoratului mentine capacitatea de exercitiu a minorului, daca minorul a fost de buna-credinta. Dispozitia se regaseste in alin 2 din art 39, respectiv: n cazul n care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credinta la ncheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu. A doua exceptie de la regula generala de dobandire a capacitatii de exercitiu la varsta de 18 ani este intalnita in art 40 din Codul civil si se refera la atribuirea capacitatii depline de exercitiu minorului care a implinit varsta de 16 ani. Conditiile pentru atribuirea capacitatii depline de exercitiu minorului de 16 ani sunt referitoare la posibilitatea acestuia de a se intretine singur: minorul sa dispuna de un venit propriu, sa fie angajat cu un contract de munca, sau, cu acordul parintilor, adoptatorilor sau curatorului, sa practice activitate de ntreprinzator. Ratiunea acestui proces de emancipare a minorului consta n eliberarea acestuia de a primi acordul parintilor, adoptatorilor sau curatorului pentru ncheierea actelor juridice. Minorul emancipat dobndeste si exercita pe deplin toate drepturile pe care le are persoana cu capacitate de exercitiu deplina si si asuma personal obligatii civile si le executa, inclusiv raspunde personal pentru obligatiile aparute ca rezultat al cauzarii prejudiciului de catre el. Actuala legislatie (art 41 si art 42 din Codul civil) cuprinde elemente de noutate referitoare la capaciatea de exercitiu restransa a minorului in varsta 21de 14 ani, minorii de 14 ani putand sa incheie orice acte juridice cu caracter curent (vnzarea-cumpararea bunurilor de mica valoare, sa mprumute, sa doneze etc.), cu acordul reprezentantilor legali (parintilor, adoptatorilor sau a curatorului). Art 42 din Codul civil prevede ca pentru incheierea acestor acte juridice este necesara incuviintarea parintilor, tutorelui sau a instantaei de tutela: Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restrnsa se ncheie de catre acesta, cu ncuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar n cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. ncuviintarea sau autorizarea poate fi data, cel mai trziu, n momentul ncheierii actului. In art 42 din Codul civil sunt cuprinse actele juridice pe care le poate incheia minorul, cu ncuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, daca este cazul : -sa dispuna de salariu, de bursa sau de alte venituri rezultate din ndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa -sa exercite singur dreptul de autor asupra unei lucrari stiintifice, de arta sau literare, asupra unei inventii sau ca rezultat al activitatii intelectuale. -sa incheie actele juridice enumerate in alin (3) al art 41, respectiv acte juridice curente de administrare, de conservare care nu il prejudiciaza si acte de dispozitie de mica valoare care se executa la data incheierii lor. Actele premise minorului in varsta de 14 ani se caracterizeaza prin faptul ca sunt indreptate spre satisfacerea necesitatilor zilnice ale minorului, actul savarsit necesita o cheltuiala minima sin u sunt prejudiciate interesele sale. Categoria persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu este cuprinsa in art 43 din Codul civil. Din aceasta grupa fac parte minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si interzisul judecatoresc. Din continutul acestor doua texte de lege, concluzionam ca pentru minorii cu varsta de pana in 14 ani si interzisul judecatoresc, actele juridice sunt incheiate de parinti, tutori sau adoptatori. Reprezentantii legali ai acestor categorii de persoane lipsite de capacitate de exercitiu sunt restransi in 22dreptul de a dispune de bunurile acestor persoane. Persoana desemnata ca tutore pentru interzisul judecatoresc este imputernicit cu prerogativele instituite de lege pentru a-i apara drepturile si interesele. Cu toate acestea, regasim in alin (3) al art 43 prevederea conform careia persoana lipsita de capacitate de exercitiu poate ncheia singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul ncheierii lor. Pentru actele incheiate de catre persoana lipsita de capacitatea de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restransa, Codul civil prevede ca aceste acte sunt anulabile, chiar fara a se proba producerea unui prejudiciu. Art 44 alin (1) din Codul civil spune ca: Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrnsa, altele dect cele prevazute la art. 41 alin. (3) si la art. 43 alin. (3), precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cnd aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui prejudiciu . Actele anulabile pot fi confirmate de catre minor la implinirea varstei de 18 ani, prin dobandirea capacitatii depline de exercitiu. 1.4 Indrumator pentru verificare Pentru facilitarea insusirii cunostintelor din prezenta unitate de invatare, va propun sa rezolvam urmatoarele aplicatii: Intrebari 1. Cum definim persoana fizica? 2. Definiti notiunea de capacitatea de folosinta a persoanei fizice. 3. Cand se dobandeste capacitatea de folosinta a persoanei fizice? 4. Cand ia sfarsit capacitatea de folosinta a persoanei fizice? 5. In ce conditii copilul conceput dobandeste capacitatea de folosinta? 236. Ce reprezinta capacitatea de exercitiu in cazul persoanlor fizice? 7. Cand se dobandeste capacitatea de exercitiu? 8. Minorul detine capacitate de exercitiu? 9. Ce acte pot fi incheiate de catre minor si in ce conditii ? 10. Ce sanctiune intervine pentru actele incheiate de persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu? Unitatea de invatare 2 Declararea judecatoreasca a mortii 2.1 Introducere 2.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 2.3 Continutul unitatii de invatare 2.3.1 Cazul general si cazuri speciale 2.3.2 Data prezumata a mortii 2.3.3 Anularea hotararii de declarare a mortii 2.4 Indrumator pentru autoverificare 2.1 Introducere Am descoperit din capitolul anterior ca, pentru persoana fizica, capacitatea de folosinta se castiga o data cu nasterea si inceteaza in momentul decesului persoanei fizice. Declararea mortii unei persoane fizice duce in mod irevocabil la pierderea capacitatii de folosinta a persoanei, producand efecte in materia raporturilor de familie si a drepturilor succesorale. Putem folosi expresia declararea judecatoreasca a mortii justificata de nevoia, social-juridica, a clarificarii situatiei persoanei disparute, despre care nu se mai stie daca este sau nu n viata, despre care este interesata societatea nsasi, dar sunt interesate si persoanele cu care cel disparut se afla n raporturi de familie, precum si n raporturi civile (creditorii, mostenitorii). Iesirea din starea de incertitudine ce planeaza asupra disparutului presupune declansarea mecanismului juridic al declararii judecatoresti a mortii persoanei fizice. 24Procedura de declarare judecatoreasca a mortii este in prezent3 reglementata in Codul civil (art 49-57) si in Legea nr 119/19964 privind actele de stare civila, in situatia in care existenta unei persoane a devenit nesigura. 2.2 Obiectivele si competentele prezentei unitati de invatare -definirea unor termeni precum persoana disparuta, declararea mortii, situatii speciale de disparitie a persoanelor, etc -stabilirea procedurii de declarare a mortii unei persoane si prezumtiile acestei institutii -vom descoperi ce se intampla cu actele incheiate dupa anularea hotararii de declarare a mortii 2.3 Continutul unitatii de invatare 2.3.1 Cazul general si cazuri speciale Scopul principal al declararii judecatoresti a mortii persoanei fizice consta n apararea drepturilor si lucrurilor acesteia, deoarece lipsa ndelungata si necunoasterea locului aflarii ei creeaza pericol pentru acestea. Totodata survin consecinte negative pentru creditorii persoanei disparute, precum si pentru acele persoane care se afla la ntretinerea ei. Codul civil reglementeaza conditiile, consecintele si anularea declararii judecatoresti a mortii in art 49-57, cu privire la cazul general si cazurile speciale de declarare a mortii unei persoane. Cazul general este stipulat in art 49 din Codul civil, conform caruia: (1) n cazul n care o persoana este disparuta si exista indicii ca a ncetat din viata, aceasta poate fi declarata moarta prin hotarre judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca era n viata. (2) Daca data primirii ultimelor informatii sau indicii despre cel disparut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prevazut n alin. (1) se socoteste de la sfrsitul 25lunii n care s-au primit ultimele informatii sau indicii, iar n cazul n care nu se poate stabili nici luna, de la sfrsitul anului calendaristic. Asadar, pentru declararea judecatoreasca a mortii, legea cere indeplinirea unei conditii esentiale, respectiv, ca de la data ultimilor informatii sau indicii din care rezulta ca persoana era n viata sa fi trecut cel putin 2 ani. Expirarea termenului de cel putin 2 ani din ziua primirii ultimilor stiri este o conditie, n lipsa careia persoana fizica nu poate fi declarata moarta pe baza hotararii judecatoresti. Daca se cunoaste ziua primirii ultimilor stiri, atunci termenul de doi ani de zile ncepe sa curga din acea zi. Daca este imposibil de a se determina ziua primirii ultimelor informatii despre disparut, termenul pentru declararea disparitiei va ncepe sa curga din prima zi a lunii urmatoare celei n care au fost primite ultimele informatii despre disparut, iar n cazul imposibilitatii de a determina aceasta luna, de la sfarsitul anului calendaristic. Art 50 din Codul civil prevede cazurile speciale de declarare a mortii persoanei fizice. Potrivit textului invocat: (1) Cel disparut n mprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa de cale ferata ori aeriana, naufragiul, n cursul unor fapte de razboi sau ntr-o alta mprejurare asemanatoare, ce ndreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, daca au trecut cel putin 6 luni de la data mprejurarii n care a avut loc disparitia. (2) Daca ziua n care a intervenit mprejurarea cnd a avut loc disparitia nu poate fi stabilita, sunt aplicabile, n mod corespunzator, dispozitiile art. 49 alin. (2). (3) Atunci cnd este sigur ca decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gasit sau identificat, moartea poate fi declarata prin hotarre judecatoreasca, fara a se astepta mplinirea vreunui termen de la disparitie. Din continutul art. 50 citat rezulta ca trebuie ndeplinite, cumulativ, doua conditii pentru a se putea declara moartea persoanei disparute, si anume: 1) persoana sa fie disparuta ntr-o mprejurare exceptionala care ndreptateste a se presupune decesul, precum: fapte de razboi, accidente de cale ferata, naufragiu si altele asemanatoare (accident aviatic, 26cutremur, inundatie, revolutie) 2) de la data mprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin sase luni. mprejurarea exceptionala si data ei, fiind chestiuni de fapt, pot fi probate cu orice mijloc de proba. 2.3.2 Data prezumata a mortii Textul legal care reglementeaza declararea judecatoreasca a mortii persoanei, este art. 52 din Codul civil ce prevede: (1) Cel declarat mort este socotit ca a ncetat din viata la data pe care hotarrea ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Daca hotarrea nu arata si ora mortii, se socoteste ca cel declarat mort a ncetat din viata n ultima ora a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii. (2) n lipsa unor indicii ndestulatoare, se va stabili ca cel declarat mort a ncetat din viata n ultima ora a celei din urma zile a termenului prevazut de art. 49 sau 50, dupa caz. (3) Instanta judecatoreasca poate rectifica data mortii stabilita potrivit dispozitiilor alin. (1) si (2), daca se dovedeste ca nu era posibil ca persoana declarata moarta sa fi decedat la acea data. n acest caz, data mortii este cea stabilita prin hotarrea de rectificare. Din enuntarea, de mai sus, a dispozitiilor legale referitoare la data mortii persoanei fizice rezulta ca legiuitorul a avut n vedere, ipoteza disparutului, a carui moarte nu poate fi constatata direct, fiind necesara declararea judecatoreasca a mortii; este ipoteza mortii declarate pe cale judecatoreasca. Este important de retinut ca, data ncetarii capacitatii de folosinta a persoanei fizice este aceeasi, si anume data mortii. Aceasta data este nscrisa n actul de stare civila care este actul de deces, pe baza si n conformitate cu care se elibereaza certificatul de deces. n aceste acte de stare civila, o rubrica speciala este destinata tocmai datei mortii: an, luna, zi. Pentru completarea rubricii decesului in actul de stare civila, n ipoteza mortii declarate judecatoreste, se va folosi hotarrea judecatoreasca declarativa de moarte, ramasa definitiva si irevocabila, n sensul ca data 27mortii, din aceasta hotarre, este trecuta n rubrica corespunzatoare din actul de stare civila. Conditia de fond necesara pentru declararea disparitiei este ca de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era n viata sa fi trecut cel putin doi ani. Ea rezulta, cu claritate, din redactarea art. 49 alin (1) din Codul civil: n cazul n care o persoana este disparuta si exista indicii ca a ncetat din viata, aceasta poate fi declarata moarta prin hotarre judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca era n viata. n ntelegerea acestei conditii este necesar de subliniat ca, nu orice lipsa de la domiciliul persoanei, prin ea nsasi, justifica, automat, trecerea la declararea judecatoreasca a disparitiei, ci e necesar sa fie vorba de o lipsa calificata de la domiciliu sub dublu aspect: pe de o parte, ea trebuie sa aiba o durata minima de doi ani si, pe de alta parte, aceasta lipsa sa determine incertitudine asupra existentei n viata a persoanei. Data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era n viata. Art. 49 alin. (2) prevede ca termenul de doi ani se calculeaza de la data ultimilor stiri din care rezulta ca era n viata. Ca o concluzie, termenul de doi ani se calculeaza, dupa caz, de la: 1) data stabilita prin probe ca fiind ziua ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era n viata; 2) ultima zi a lunii ori 3) ultima zi a anului calendaristic n care se plaseaza stirile din care rezulta ca persoana era n viata. Data mortii (an, luna, zi) este un element pe care hotarrea declarativa de moarte trebuie sa-l cuprinda, adica este obligatoriu. De retinut ca data mortii, asa cum trebuie stabilita n hotarrea declarativa de moarte, nu trebuie confundata cu nici una din datele urmatoare: 1) data ultimilor stiri; 2) data mprejurarii care se ndreptateste a se presupune decesul; 3) data pronuntarii hotarrii declarative a mortii; Rectificarea datei mortii este reglementata de art.52 alin. final astfel: Instanta judecatoreasca poate rectifica data mortii stabilita potrivit dispozitiilor alin. (1) si (2), daca se dovedeste ca nu era posibil ca 28persoana declarata moarta sa fi decedat la acea data. n acest caz, data mortii este cea stabilita prin hotarrea de rectificare. Tinnd seama ca suntem pe terenul mortii prezumate, e greu de spus ca o data sau alta a mortii este adevarata. n realitate, rectificarea datei mortii va interveni atunci cnd se dovedeste ca acea data este inexacta, existnd mai multe motive pentru a crede ca este mai apropiata de adevar o alta data. Dupa rectificarea datei mortii, toate efectele care se leaga de hotarrea declarativa de moarte se vor raporta la noua data a mortii. Efectele hotarrii judecatoresti de declarare a mortii sunt urmatoarele: -persoana fizica va fi considerata moarta de la data ramnerii definitive si irevocabile a hotarrii judecatoresti; -data mortii -cu efect retroactiv -va fi data stabilita de instanta, n conformitate cu regulile mai sus enuntate. Efectele acestei hotarri judecatoresti sunt n principiu similare cu cele ale mortii fizic constatate, insa exista o serie de particularitati: 1) desi succesiunea se deschide teoretic la data mortii stabilite de instanta, termenul de optiune succesorala curge si implicit dreptul de optiune succesorala se poate exercita de la data ramnerii definitive si irevocabile a sentintei. 2) copiii nascuti de sotia disparutului n perioada disparitiei (cnd sotul mamei era prezumat a fi si n viata si tata al copilului rezultat din casatorie) poate pierde statutul de copil din casatorie daca data mortii (si implicit data ncetarii) casatoriei se situeaza n afara timpului legal al conceptiei copilului. Sub aspect procedural, dupa ramnerea definitiva si irevocabila, hotarrea judecatoreasca se comunica serviciului de stare civila pentru a fi nscrisa n registrul de stare civila. Intocmirea actului de deces se face la cererea persoanei interesate sau din oficiu. Certificatul de deces se va elibera conform art. 42 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila. Din textele legale mentionate rezulta ca eliberarea certificatului de deces nu este facultativa ci obligatorie, prin urmare functionarul public nu are 29abilitarea legala sa sugereze partii interesate sa prezinte notarului doar hotarrea judecatoreasca declarativa de moarte cu motivarea ca ar fi suficienta deoarece dovada mortii (chiar daca moartea este un fapt juridic) se face cu acte de stare civila cu a caror ntocmire este nsarcinat ofiterul starii civile competent. 2.3.3 Anularea hotararii de declarare a mortii Hotarrea declarativa de moarte produce aceleasi efecte juridice, in principiu, ca si moartea fizic constatata: ncetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice. Cu referire la acest efect, art. 52 alin. 1 din Codul civil prevede ca: Cel declarat mort este socotit ca a ncetat din viata la data pe care hotarrea ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Este de observat ca desi constitutiva, hotarrea declarativa de moarte produce efect retroactiv (ex tunc), iar nu numai pentru viitor (ex nunc), n sensul ca persoana disparuta este socotita ca a murit pe data stabilita n hotarre ca fiind a mortii, care, prin ipoteza, este anterioara datei pronuntarii hotarrii si ramnerii ei definitive si irevocabile, iar nu de la data ramnerii definitive a hotarrii de moarte. Hotarrea declarativa de moarte produce efectul sau de a constata de la ce data a ncetat capacitatea de folosinta a persoanei fizice, nu numai in dreptul civil, ci si n alte ramuri de drept. n dreptul civil, nsa, de data mortii sunt legate efecte importante precum deschiderea succesiunii, stingerea drepturilor viagere. De retinut ca desi succesiunea se deschide pe data mortii, astfel cum a fost stabilita n hotarrea judecatoreasca, prescriptia dreptului de optiune succesorala (de sase luni) ncepe sa curga doar de la data ramnerii definitive si irevocabile a hotarrii. Reglementnd anularea hotararii judecatoresti de declarare a mortii, art. 54 din Codul civil dispune: (1) Daca cel declarat mort este n viata, se poate cere, oricnd, anularea hotarrii prin care s-a declarat moartea. (2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotarrii declarative de moarte, napoierea 30bunurilor sale n natura, iar daca aceasta nu este cu putinta, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le napoieze dect daca, sub rezerva dispozitiilor n materie de carte funciara, se va face dovada ca la data dobndirii stia ori trebuia sa stie ca persoana declarata moarta este n viata. Cauza anularii hotarrii declarative de moarte este, asa cum rezulta din art. 54 alin. 1, una singura: persoana declarata moarta este n viata. n doctrina s-a precizat, ntemeiat, ca tot anularea hotarrii declarative de moarte va interveni si n ipoteza n care, dupa data hotarrii declarative de moarte, se constata ca exista o nregistrare a mortii persoanei, pe baza mortii fizic constatate. Solutia se impune pentru identitate de ratiune. Procedura anularii presupune intentarea unei actiuni n anulare, care poate fi formulata de orice persoana interesata si, cum e firesc, n primul rnd de cel declarat mort; prezenta sa n viata este mai puternica dect prezumtia stabilita prin hotarrea declarativa de moarte. Efectul esential, nepatrimonial, este acela ca ncetarea capacitatii de folosinta este nlaturata. Aspectul patrimonial, cel mai important, este cel prevazut de alin. 2 al art. 54: Cel care a fost declarat mort poate cere, dupa anularea hotarrii declarative de moarte, napoierea bunurilor sale n natura, iar daca aceasta nu este cu putinta, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobnditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le napoieze dect daca, sub rezerva dispozitiilor n materie de carte funciara, se va face dovada ca la data dobndirii stia ori trebuia sa stie ca persoana declarata moarta este n viata. Pentru materia succesiunilor, in cazul anularii hotarrii judecatoresti declarative de moarte daca persoana declarata moarta este n viata, firesc ar fi ca aceasta hotarre sa fie comunicata din oficiu att camerei notarilor publici de la ultimul domiciliu al fostului defunct ct si registrului national de evidenta a optiunilor succesorale pentru a se face mentiuni corespunzatoare la nregistrarile efectuate, n caz contrar notarii putnd fi pusi n situatia de a dezbate 31procedura succesorala a unei persoane aflate n viata, daca succesibilii acesteia sunt de rea-credinta. Daca anularea hotarrii judecatoresti declarative de moarte ar interveni posterior dezbaterii procedurii succesorle notariale, singura solutie care ar restabili patrimonial raporturile dintre parti este aceea a anularii de catre instanta judecatoreasca a certificatului de mostenitor. Aceeasi solutie, a anularii hotarrii judecatoresti declarative de moarte, se impune si n cazul n care s-ar constata ulterior ca exista o nregistrare a mortii fizic constatate. Si n acest caz, anularea certificatului de mostenitor s-ar putea cere daca data decesului fizic ar fi avut consecinte asupra capacitatii succesibililor, a vocatiei acestora de a mosteni, asupra componentei masei succesorale. 2.4 Indrumar pentru autoverificare Intrebari pentru asimilarea cunostintelor: 1. Ce rol prezinta declararea judecatoreasca a mortii unei persoane? 2. Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii in cazul general prevazut de Codul civil? 3. Care sunt cazurile speciale de declarare a mortii persoanei? 4. Ce conditii sunt necesare pentru declararea mortii persoanei in cazuri speciale? 5. Cum se stabileste data decesului in procedura de declarare a mortii? 6. Care sunt efectele declararii judecatoresti a mortii? 7. In ce conditii se anuleaza hotararea judecatoresti de declarare a mortii? 8. Cine poate cere anularea hotararii judecatoresti de declarare a mortii? 9. Ce efecte produce anularea hotararii judecatoresti de declarare a mortii? 10. Ce efecte produce declararea judecatoreasca a mortii asupra capacitatii juridice a persoanei fizice? 32Unitatea de invatare 3 Respectul datorat persoanei fizice si drepturile ei inerente 3.1 Introducere 3.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 3.3 Continutul unitatii de invatare 3.3.1 Reglementare dispozitii comune 3.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate 3.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane 3.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau 3.4 Indrumator pentru autoverificare 3.1 Introducere Institutie nou introdusa prin Capitolul II Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente din Titlul II Persoana fizica , a Cartii I Despre persoane din Codul Civil (articolele 58-81) include n mod expres reglementari cu privire la viata privata si demnitatea persoanei. Ca parte a respectului datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente, Codul Civil reglementeaza aspectele ce tin de respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane, incluznd n sectiunea dedicata acestei teme, dreptul la libera exprimare, la viata privata, la demnitate si la propria imagine. 3.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare In cadrul acestei unitati de invatare -vom analiza drepturile personalitatii (dreptul la viata, sanatate, integritate fizica, demnitate, etc), dreptul de identificare, dreptul de a dispune de sine insusi. -vom descoperi ce contin fiecare dintre aceste drepturi 3.3 Continutul unitatii de invatare 333.3.1 Reglementare dispozitii comune Prin reglementarea acestor drepturi cuprinsa in art 58-60 din Codul civil, impusa si de legislatia Uniunii Europene, s-a creat cadrul legal care garanteaza si ocroteste dreptul fiecarei persoane fizice de a-si stabili propriile limite n ceea ce priveste viata sa privata si propria imagine. Potrivit art 58 din Codul civil, Drepturi ale personalitatii, Orice persoana are dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege. Unele dintre aceste drepturi si au originea n Conventia Europeana privind drepturile si libertatile fundamentale, altele n Constitutie. Caracteristicile drepturilor personalitatii sunt urmatoarele: -sunt inerente calitatii de persoana umana: apartin oricarui individ prin nsusi faptul ca este om si ocrotesc n special caracteristicile fizice si morale ale fiintei umane, individualitatea sau personalitatea acesteia. -nu sunt drepturi patrimoniale: aceasta nseamna ca viata, demnitatea, onoarea, imaginea, viata privata nu pot fi evaluate n bani; -sunt netransmisibile: apartin doar titularului lor, astfel cum este prevazut expres in alin (2) al art 58. Art 59 din Codul civil prevede dreptul persoanei fizice la nume, la domiciliu, la resedinta, precum si la o stare civila, dobndite n conditiile legii. Iar in art 60 din Codul civil este prevazut dreptul de a dispune de sine nsusi in sensul ca : Persoana fizica are dreptul sa dispuna de sine nsasi, daca nu ncalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri. 3.3.2 Dreptul la viata, la sanatate si la integritate Conform art 61 din Codul civil, Viata, sanatatea si integritatea fizica si psihica a oricarei persoane sunt garantate si ocrotite n mod egal de lege. Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei fizice primesc ocrotire legala. Sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege viata, 34sanatatea, integritatea fizica si psihica. Sunt interzise -practicile eugenice(selectia persoanelor); -interventiile medicale asupra caracterelor genetice avand drept scop modificarea descendentei persoanei; -interventiile medicale avand drept scop crearea unei fiinte umane genetic identice cu alta fiinta umana, vie sau moarta; -crearea de embrioni umani in scopuri de cercetare; -tehnici de reproducere umana asistata medical cu scopul alegerii sexului viitorului copil Conform art 65 din Codul civil, examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane poate fi intreprins doar in scopuri medicale sau de cercetare stiintifica, efectuate in conditiile legii. Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice poate fi realizata in cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale sau in scopuri medicale ori de cercetare stiintifica. Potrivit art 67 din Codul civil, denumit Interventiile medicale asupra unei persoane , nicio persoana nu poate fi supusa experientelor, testelor, prelevarilor, tratamentelor sau altor interventii in scop terapeutic sau in scop de cercetare stiintiifica, decat in cazurile si conditiile expres si limitativ prevazute de lege. Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi, celule de la persoanele in viata (art. 68 din Codul civil) se realizeaza cu acordul scris, liber, prealabil, expres al acestora, si numai dupa informarea prealabila asupra riscurilor interventiei. Donatorul poate reveni asupra consimtamantului pana in momentul prelevarii. Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi, celule de la persoanele decedate este permisa conform art. 81 din Codul civil cu respectarea conditiilor prevazute de lege, cu consimtamantul scris, exprimat in timpul vietii al persoanei decedate sau in lipsa acestuia cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat in ordine de sotul supravietuitor, parinti, descendenti, de rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. 353.3.3 Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane Codul civil a dedicat sectiunea a treia respectului vietii private si al demnitatii persoanei umane, in art 70-77. Potrivit Codului civil, dreptul la respectarea vietii private presupune ca nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni n viata intima, personala sau de familie, nici n domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamntul sau. De asemenea, tot ca parte a respectarii vietii private, este interzisa utilizarea, n orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia. In art 74, Codul civil enumera o serie de cazuri care pot fi considerate ca fiind atingeri aduse vietii private: -intrarea sau ramnerea fara drept n locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa n mod legal; -interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savrsita prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, n cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari; -captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate ntr-un spatiu privat, fara acordul acesteia; -difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara acordul celui care l ocupa n mod legal; -tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, n afara de cazurile prevazute expres de lege; -difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei n cauza; -difuzarea de materiale continnd imagini privind o persoana aflata la tratament n unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante n legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei n cauza, iar n cazul n care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor ndreptatite; 36-utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana; -difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea i apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele. Enumerarea cazurilor de atingeri aduse vietii private nu este exhaustiva, putand exista si alte situatii putnd fi incluse n categoria celor care aduc atingere vietii private. Dreptul la demnitate este reglementat in art 72 din Codul civil si consta n aceea ca orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale, fiind interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamntul acesteia. Dreptul la propria imagine prevazut de art 73 din Codul civil presupune ca persoana fizica poate sa interzica ori sa mpiedice reproducerea, n orice mod, a nfatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Fiecare dintre noi suntem tinuti de a respecta viata privata si demnitatea celuilalt, drepturile enumerate mai sus trebuind a fi respectate inclusiv de catre massmedia n desfasurarea activitatii sale specifice, Codul Civil mentionnd doar doua cazuri care nu constituie o ncalcare a acestor drepturi: -atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romnia este parte; -exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romnia este parte. Exercitarea dreptului la libera exprimare nu poate fi restrnsa dect n cele doua cazuri anterior mentionate. Orice atingere adusa drepturilor ce fac obiectul respectului datorat vietii private si al demnitatii persoanei umane, da dreptul persoanei lezate de a cere despagubiri. 373.3.4 Respectul datorat persoanei si dupa decesul sau Potrivit precederilor cuprinse in art 78 din Codul civil, persoanei decedate i se datoreaza respect cu privire la memoria sa, precum si cu privire la corpul sau. Memoria persoanei decedate este protejata n aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate n viata. Codul civil prevede in art 80 ca orice persoana poate determina felul propriilor funeralii si poate dispune cu privire la corpul sau dupa moarte. n cazul celor lipsiti de capacitate de exercitiu sau al celor cu capacitate de exercitiu restrnsa este necesar si consimtamntul scris al parintilor sau, dupa caz, al tutorelui. Daca persoana decedata nu a dispus asupra felului funeraliilor sau cu privire la corpul sau dupa moarte, va fi respectata, n ordine, vointa sotului, parintilor, descendentilor, rudelor n linie colaterala pna la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti n a carui raza teritoriala a avut loc decesul. n toate cazurile se va tine seama de apartenenta confesionala a persoanei decedate. Art 81 din Codul civil prevede ca : Prelevarea de organe, tesuturi si celule umane, n scop terapeutic sau stiintific, de la persoanele decedate se efectueaza numai n conditiile prevazute de lege, cu acordul scris, exprimat n timpul vietii, al persoanei decedate sau, n lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat, n ordine, de sotul supravietuitor, de parinti, de descendenti ori, n sfrsit, de rudele n linie colaterala pna la al patrulea grad inclusiv. Asadar, prelevarea de organe este permisa conform art. 81 din Codul civil cu respectarea conditiilor prevazute de lege, cu consimtamantul scris, exprimat in timpul vietii al persoanei decedate sau in lipsa acestuia cu acordul scris, liber, prealabil si expres dat in ordine de sotul supravietuitor, parinti, descendenti, de rudele in 38linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. Este interzisa prelevarea de organe de la minori si de la persoane lipsite de discernamant din cauza unui handicap mintal/tulburari mintale grave/alt motiv similar 3.4 Indrumator pentru autoverificare Intrebari 1. Care sunt caracteristicile drepturilor personalitatii? 2. Ce contine dreptul la viata, la sanatate si la integritate? 3. In ce conditii se permit prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de la persoanele in viata? 4. Ce presupune respectarea vietii private? 5. Mentionati exemple de atingeri aduse vietii private. 6. Cum se defineste dreptul la demnitate? 7. Ce presupune dreptul persoanei fizice la propria imagine? 8. Care sunt cazurile care nu constitutie o atingere a drepturilor din Codul civil? 9. Ce implica respectarea vointei persoanei decedate? 10. In ce conditii se poate efectua prelevarea de organe, tesuturi si celule de la persoanele decedate? Unitatea de invatare 4 Identificarea persoanei fizice 4.1. Introducere 4.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare 4.3 Continutul unitatii de invatare 4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice 4.3.2 Numele persoanei fizice 4.3.3 Domiciliul si resedinta 3.3.4 Actele de stare civila 4.4 Indrumator pentru autoverificare 4.1 Introducere Identificarea persoanei fizice este inteleasa ca individualizarea persoanei in raporturile civile in care 39este parte. Individualizarea individului constituie o necesitate generala pentru multitudinea de relatii in care intra, in sensul ca insasi societatea are nevoie ca fiecare component al ei sa fie identificat, dar intalnim si un interes personal, prin fiecare om este interesat sa se poata identifica in raporturile in care intra. Principalele mijloace de identificare a persoanei fizice sunt numele, domiciliul si starea civila. Reglemetarea legala a atributelor de identificare a persoanei fizice o regasim in Codul civil (art 82-103), in Legea nr 119/1996 privind actele de stare civila si OG 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice 4.2 Obiectivele si competentele unitatii de invatare -abordarea termenilor de identificare a persoanei fizice: numele, domiciulul si resedinta, actele de stare civila -vom putea defini termeni precum numele persoanei fizice, domiciliu, resedinta, acte de stare civila -determinarea diferentelor dintre domiciliu si resedinta -analiza continutului si naturii juridice ale numelui persoanei fizice -determinarea rolului atributelor de identificare ale persoanelor fizice 4.3 Continutul unitatii de invatare 4.3.1 Atributele de identificare ale persoanei fizice Personalitatea unei persoane fizice trebuie sa apara distinct n relatiile inter-umane, fata de personalitatea unei alte persoane. Prin urmare, legiuitorul consfinteste pentru oricare persoana fizica dreptul la nume stabilit sau dobandit conform prevederilor legii. Vom intelege prin identificarea persoanei fizice individualizarea persoanei fizice n raporturile juridice, deci determinarea pozitiei sale n viata juridica. Identificarea persoanei fizice constituie o necesitate generala si permanenta. 40Necesitatea identificarii persoanei fizice este de ordin general, deoarece nsasi societatea are interesul ca fiecare component al ei sa poata fi identificat n multiplele raporturi juridice la care participa. Necesitatea identificarii persoanei fizice este si de ordin personal, ntruct fiecare persoana fizica, n calitate de participanta la diverse raporturi juridice, este direct interesata sa se poata individualiza n aceste raporturi. Numele persoanei fizice este un drept subiectiv nepatrimonial. Continutul acestui drept cuprinde prerogativele titularului de a purta, de a folosi numele dobandit, posibilitatea de a cere ndreptarea, rectificarea greselilor strecurate n actele care cuprind numele, precum si dreptul de a se opune folosirii numelui de catre alte persoane. Numele persoanei fizice este un atribut de identificare a acesteia in societate. Tot astfel, domiciliul si resedinta sunt atribute de identificare a persoanei fizice prezentate ca drepturi nepatrimoniale, importante pentru individualizarea persoanei fizice n spatiu n toate raporturile juridice, inclusiv cele civile. Starea civila reprezinta un alt element de identificare a persoanei fizice, un drept personal-nepatrimonial, prezentata ca o suma de calitati personale (cuprinde urmatoarele elemente: din casatorie, din afara casatoriei, nascut din parinti necunoscuti, adoptat, casatorit, necasatorit, divortat, vaduv, recasatorit, ruda sau afin cu cineva, sexul (barbat ori femeie), vrsta, nascut ntr-o anumita localitate etc. ) 4.3.2 Numele persoanei fizice Numele este un drept personal nepatrimonial, caruia i sunt specifice trasaturile drepturilor absolute. Astfel, orice persoana are obligatia negativa de a se abtine de la savrsirea unor asemenea actiuni ce ar ncalca dreptul titularului numelui, care consta n respectarea numele acestuia. Continutul dreptului de respectare a numelui consta n dreptul titularului de a cere utilizarea ntocmai a numelui sau, asa precum este stabilit n actele de stare civila, utilizarea numelui persoanei fiind permisa cu acordul ei. n cazul utilizarii 41de catre o persoana a numelui unei alte persoane, prima este raspunzatoare in caz de confuzie sau pentru eventualele prejudicii. Pornind de la continutul art 82 si art 83 din Codul civil, putem afirma ca numele persoanei fizice, ca atribut de identificare a acesteia, se utilizeaza att n sens larg ct si n sens restrns. n sens larg prin nume se desemneaza numele de familie si prenumele, iar n sens restrns numele de familie. Legiuitorul utilizeaza termenul de nume n sens larg, si stabileste ca acesta este format din urmatoarele componente: numele de familie, prenumele, care sunt utilizate mpreuna, iar n cazurile prevazute de lege si patronimicul. Cu ajutorul numelui de familie omul, ca subiect de drept, se individualizeaza n societate. Numele de familie nu apartine unei persoane fizice determinate, dar este comun membrilor aceleiasi familii. Prenumele este o parte componenta a numelui si consta dintr-un cuvnt sau grup de cuvinte, care individualizeaza persoana fizica n familie si, mpreuna cu numele de familie, n societate. Rolul prenumelui se exprima n functia acestuia de a contribui la o mai buna individualizare a persoanei fizice n familie si societate. Acest rol al prenumelui se realizeaza, ndeosebi, mpreuna cu numele de familie, cu care alcatuieste o unitate. Fiind un drept subiectiv civil nepatrimonial numele prezinta o serie de caracteristici, printre care amintim -legalitatea numelui presupune ca numele este recunoscut, ca aptitudine, de lege, inclusiv conditiile dobndirii, modificarii ori schimbarii numelui; -egalitatea numelui n sensul ca regimul juridic al numelui persoanei fizice este acelasi, egal pentru toti oamenii; -inalienabilitatea numelui semnifica faptul ca persoana fizica nu poate renunta la nume si nici nu poate sa-l nstraineze dect n conditiile prevazute de lege; -imprescriptibilitatea numelui este acel caracter juridic potrivit caruia dreptul asupra numelui nu se stinge niciodata, indiferent de durata neutilizarii lui; -personalitatea numelui nseamna ca dreptul asupra numelui nu se poate exercita prin reprezentare; -obligativitatea numelui decurge din legalitatea lui dar 42si din necesitatea individualizarii persoanei; -unitatea numelui nseamna ca cele doua componente ale numelui (numele de familie si prenumele) individualizeaza aceeasi persoana. Patronimicul este acea parte componenta a numelui care deriva de la prenumele tatalui. Numele de familie se dobandeste ca efect al filiatiei, conform prevederilor art 84 din Codul civil. Copilul va dobandi numele de familie al parintilor sai. Daca parintii au nume de familie diferit, copilului i se va da numele de familie al tatalui sau al mamei, n baza acordului comun al acestora. Modificarea numelui de familie reprezinta inlocuirea acestuia ca urmare a schimbarilor intervenite in starea civila, n conditiile prevazute de lege. Modificarea numelui de familie poate avea loc n cazurile: adoptiei, ncheierii casatoriei sau divortului, depunerii cererii de catre persoana interesata la organele de inregistrare a actelor de stare civila in a carei raza teritoriala isi are domiciliul solicitantul. Modificarea numelui de familie are loc la data incheierii casatoriei, cand numele lor comun va fi format din numele lor de familie reunite, precum si pentru unul dinte soti, care ia ca nume numele de familie al celuilalt soti. n caz de divort modificarea numelui de familie are loc doar daca sotii au avut nume comun in timpul casatoriei. Potrivit art 4 din OG 41/2003, cetatenii romani pot obtine schimbarea numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre nume, pe cale administrativa, pe baza unor motive temeinice. Cererea de schimbare a numelui de familie se publica in Monitorul Oficial si se solutioneaza de catre serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor. Potrivit art 17 din acelasi act normativ, Dovada schimbarii numelui se face cu dispozitia de admitere a schimbarii numelui sau cu certificatul eliberat de serviciul public, pe baza dispozitiei de admitere a schimbarii numelui. Prenumele individualizeaza persoana in raporturile de familie, putand fi simplu sau compus din doua prenume. Alin al doilea al art 84 prevede ca prenumele se 43stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere. Prenumele nu se poate modifica ca urmare a schimbarii actelor de stare civila, spre deosebire de numele de familie. Pentru a fi schimbat, persoana interesata are deschisa procedura pe cale administrativa, prevazuta de OG 41/2003, mai sus-amintita. Art 84 alin (2) prevede in mod expres interzicerea inregistrarii prenumelor care afecteaza ordinea publica: Este interzisa nregistrarea de catre ofiterul de stare civila a prenumelor indecente, ridicole si a altora asemenea, de natura a afecta ordinea publica si bunele moravuri ori interesele copilului, dupa caz. Codul civil stabileste competenta primarului localitatii pe raza careia a fost gasit copilul abandonat pentru a stabili numele si prenumele copilului. Astfel, art 84 alin (3) arata ca: Numele de familie si prenumele copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti, precum si cele ale copilului care este parasit de catre mama n spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilita n termenul prevazut de lege, se stabilesc prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti n a carui raza teritoriala a fost gasit copilul ori, dupa caz, s-a constatat parasirea lui, n conditiile legii speciale. Pseudonimul si porecla sunt doua elemente care pot identifica o persoana in societate sau anumite ramuri de activitate, un supranume dat unei persoane in legatura cu o caracteristica a acesteia. Persoana al carei nume de familie sau prenume a fost nregistrat n actele de stare civila tradus din alta limba dect cea materna ori cu ortografia altei limbi poate cere nscrierea, prin mentiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, att la rubricile privind pe titular, ct si pe parintii sai. Cererea de retranscriere se depune la primaria n pastrarea careia se afla registrele de stare civila si se aproba de primar. nscrierile retranscrierii numelui se comunica organului local al politiei n raza caruia domiciliaza solicitantul. 444.3.3 Domiciliul si resedinta Potrivit art 86 din Codul civil, oricarui cetatean roman i este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta n orice localitate din tara sau in strainatate. Domiciliul si resedinta sunt atribute de identificare a persoanei fizice n raporturile de drept civil si se prezinta ca drepturi nepatrimoniale, fiind caracterizat prin opozabilitate erga omnes, imprescriptibilitate, universalitate, personalitate, dar si prin caracterele specifice acestui atribut: stabilitate, unicitate, obligativitate. Astfel, dezvoltand caracterele juridice ale dreptului nepatrimonial la domiciliu, mentionam urmatoarele: -stabilitatea consta n aceea ca domiciliul reprezinta locuinta statornica. Acest caracter deosebeste domiciliul de resedinta. -unicitatea domiciliului consta n aceea ca, la un anumit moment, o persoana fizica are un singur domiciliu. Daca o persoana are mai multe locuinte statornice, atunci numai una are valoarea juridica a domiciliului, anume cea principala; -obligativitatea domiciliului decurge din functia socialjuridica a domiciliului de a fi mijloc de individualizare a persoanei fizice, functie ce prezinta interes att pentru persoana fizica, dar si pentru societate. De aici decurge regula potrivit careia orice persoana are un domiciliu. Intalnim mai multe feluri ale domiciliului, in functie de modul de stabilire: -domiciliul voluntar (de drept comun) -domiciliul legal -domiciliul profesional -domiciliul conventional (ales) Domiciliul voluntar reprezinta dreptul persoanei fizice de a se individualiza in spatiu, locul unde aceasta declara ca are locuinta principala . Astfel, pentru ca locuinta persoanei fizice sa fie considerata drept domiciliu este necesar ca ea sa fie principala. Ca atribut de identificare, domiciliul are importanta pentru individualizarea persoanei fizice n spatiu n toate raporturile juridice, inclusiv cele civile. Domiciliul legal este definit ca fiind domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane aflate sub 45ocrotire: minorul, interzisul judecatoresc, cel ocrotit prin curatela. a) domiciuliul minorului este reglementat in art 92 din Codul civil, si este stabilit la parintii sai, iar daca parintii locuiesc separat, domiciliul acestui minor este la parintele cu care locuieste permanent. Totodata, parintilor li se permite sa stabileasca domiciliul minorului printr-un acord. Daca parintii nu se inteleg n privinta domiciliului minorului, instanta de judecata decide unde va stabili domiciliul tinand cont de interesul superiror al minorului. n cazuri exceptionale, avnd n vedere interesele minorului, instanta de judecata este n drept sa-i stabileasca domiciliul acestuia la bunici sau la alte rude, fie persoane de ncredere, dar numai cu acordul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi stabilit si la o institutie de ocrotire. b) domiciliul interzisului judecatoresc este stabilit la domiciliul reprezentantului legal c) persoana ocrotita prin curatela are domiciliul la curator, conform art 94 din Codul civil. Domiciliul profesional este reglementat in art 96 din Codul civil si reprezinta locul de executare a obligatiilor patrimoniale relative la indeletnicire. Cel care exploateaza o ntreprindere are domiciliul si la locul acelei ntreprinderi, n tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa n acel loc. Domiciliul conventional (ales) este locuinta stabilita de partile actului juridic pentru executarea actului, solutionarea eventualelor litigii, comunicarea actelor de procedura, etc.Art 97 din Codul civil prevede ca: Partile unui act juridic pot sa aleaga un domiciliu n vederea exercitarii drepturilor sau a executarii obligatiilor nascute din acel act. Resedinta persoanei fizice reprezinta locul unde aceasta are locuinta secundara si reprezinta un atribut de identificare in spatiu a persoanei, un drept subiectiv nepatrimonial. Stabilirea resedintei este guvernata de principiul libertatii depline, orice persoana fizica si poate alege resedinta, conform intereselor sale, in aceeasi ori alta localitate decat cea in care are domiciliul. 46Importanta resedintei este prezentata sub aspectul ca in situatia in care domiciul persoanei nu poate fi stabilit cu certitudine, acesta se considera la resedinta sa. In cazul in care resedinta persoanei nu poate fi stabilita, domiciliul persoanei se considera la locul unde se gaseste, iar daca nici locul de situare nu este cunoscut, domiciliul este considerat la locul ultimului domiciliu. Conform art 91 din Codul civil, domiciliul si resedinta se probeaza prin mentiunile cuprinse in cartea de identitate. 3.3.4 Actele de stare civila Ca si numele si domiciliul, starea civila este un atribut de identificare a persoanei fizice, un drept personalnepatrimonial. Lipsa unei definitii legale a facut, pe de o parte, ca in jurisprudenta, starea civila sa fie definita diferit si, pe de alta parte, ca tot diferite sa fie si parerile privitoare la cuprinsul starii civile. Intr-o definitie se arata ca starea civila este mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice prin indicarea calitatilor personale avnd aceasta semnificatie. n starea civila a persoanei trebuie sa includem doar acele calitati (atribute) ale persoanei care intereseaza nu numai individul dar si societatea si, n consecinta, au fost retinute prin lege ca fiind determinante pentru a individualiza o persoana n raport cu familia si societatea. Este vorba despre calitati care se bucura de o anumita stabilitate, n sensul ca nu pot fi modificate dect n conditiile stabilite de lege ct si despre calitati unice. Asadar este nevoie de un criteriu care sa permita decelarea acelor atribute sau calitati care tin de starea civila de acelea care nu tin sau nu tin nemijlocit de aceasta. Singurul criteriu de reunire a acelor calitati ale persoanei care pot fi retinute ca fiind elemente ale starii civile l constituie actele de stare civila, prin care se dovedeste nsasi starea civila a unei anumite persoane, astfel cum prevede art.13 din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civila. Prin urmare, starea civila poate fi definita, dupa parerea noa