3

CUVÂNT ÎNAINTE

Pentru Şcoala cu clasele I-VIII Nr.1 Turluianu şi structura acesteia Şcoala cu clasele I-IV Nr.2

Turluianu, apariţia unei reviste şcolare vine să completeze activitatea didactică şi educaţională, fiind

un prilej de mulţumire nu numai pentru cadrele didactice, ci mai ales pentru copiii creatori.

Simt o mare bucurie în suflet, deoarece numele şcolii noastre şi numele elevilor noştri vor fi

cunoscute şi pe această cale.

Consider această revistă o rampă de lansare pentru tinerele talente existente în şcoala noastră, ceea

ce mă determină să doresc acestei publicaţii multe, multe numere în continuare.

Director,

Prof. ing. Teşulă Lenuţa

Dorinţa de a edita o revistă a şcolii care să ilustreze acţiunile elevilor şi dascălilor, reuşitele şi

nereuşitele lor, evenimentele locale şi naţionale importante şi să ofere celor din jur ce este mai bun,

mai frumos, mai demn şi mai inocent în sufletele noastre este un proiect pe care l-am îndeplinit

astăzi, cu ocazia apariţiei primului număr al revistei VOX SCHOLA.

Este un început modest, dar, orice drum, oricât de lung ar fi, începe tot cu un pas. Această

revistă are ca scop completarea activităţii didactice şi educaţionale, precum şi descoperirea

aspiraţiilor tinerei generaţii, care, sperăm că vă vor surprinde prin talentul lor.

În paginile ei încercăm să ,,oglindim” o parte din viaţa şcolii noastre, acesta fiind un mijloc de

a ne pune în valoare talentul, de a ne cunoaşte şi autocunoaşte mai bine, de a ne completa

cunoştintele, de a ne distra împreună, de a intra în competiţie şi de a câştiga, de a deveni mai buni,

mai cooperanţi, mai toleranţi, de a ne folosi în mod util timpul liber, fără a lăsa mintea fără

preocupare şi de a face să crească în noi licărirea inspiraţiei şi a talentului creator.

Deoarece dorim ca revista să fie o cale de dialog, aşteptăm sugestii şi materiale din partea

voastră. La început de drum, sperăm că revista noastră se va bucura de apreciere şi că, în timp, va fi

tot mai bună. Să colaborăm pentru a crea o revistă modernă şi de calitate!

CONSILIER EDUCATIV – Prof. dr. Dumitru Viorel Georgian

4

IN MEMORIAM

Dedicăm acest prim număr al revistei memoriei unui om de mare

valoare şi căldură sufletească care a reprezentat şcoala cu succes şi a

contribuit la îmbunătăţirea actului educaţional pe parcursul întregii sale

cariere. Ne-am simţit întotdeauna aproape de sufletul domniei sale pentru

că a ştiut să păstreze echilibrul între rigiditatea funcţiei şi calitatea de om,

întâmpinându-ne cu bunătate şi ajutându-ne.

Domnul profesor Bobeică Diaconu Alexandru s-a născut pe 18

aprilie 1954 în judeţul Bacău, comuna Ardeoani. Încă din anul 1978 a fost profesor de

matematică şi fizică la Şcoala cu clasele I–VIII Turluianu, din comuna Bereşti Tazlău. Din

septembrie 1980 a fost numit în funcţia de director al acestei şcoli

până în august 2006, când s-a stins în urma unei grele suferinţe.

În această perioadă s-a preocupat de toate activităţile şi

programele de modernizare ale şcolii, de reprezentarea ei cu

demnitate şi bun simţ.

În urma sa a rămas un loc gol în familie, la catedră şi în

sufletele colegilor şi ale elevilor pe care i-a iubit, i-a ajutat şi i-a înţeles ca nimeni altul.

Flacăra amintirii şi a recunoştinţei noastre va arde neîncetat în şcoala noastră în

amintirea sa.

COLEGII

- Inundaţiile de la Bereşti Tazlău -

Amintiri din infern

Puţini sunt cei care ştiu sau îşi aduc aminte că micul şi liniştitul sat ascuns la poalele unor

dealuri, Bereşti-Tazlău, a fost smuls brutal din liniştea lui binecuvântată, aproape monotonă, de o

mare catastrofă naturală care a schimbat sau chiar a curmat mai multe vieţi omeneşti.

Într-o frumoasă noapte de iulie am fost martora unui dezastru care s-a desăvârşit în numai o

jumătate de oră. În acea noapte furia nestăvilită a apei a distrus case şi a curmat vieţi omeneşti. Când

privesc firicelul de apa al râului care a umplut acea depresiune mică, mă înfior şi acum.

5

Aveam numai 11 ani atunci, dar frica mi s-a cuibărit în suflet din acea noapte, când mama şi

bunica m-au trezit pentru că apele ajunseseră în casă şi ameninţau să o înghită. Îngroziţi am urcat pe

culmea unui deal, pentru a ne salva vieţile. Nu aveam nimic în gând decât că nu există nicio scăpare

şi că o să murim înghiţiţi de ape pentru că a venit “Sfârşitul Lumii”.

Într-adevăr, de pe înălţimea dealului spectacolul era apocaliptic .Vuietul asurzitor al apelor

care înghiţiseră casele acopereau strigătele de ajutor ale oamenilor. Noi eram salvaţi dar priveam

neputincioşi şi îngroziţi la iureşul apelor care ştiam că va curma multe vieţi omeneşti.

Nu ne puteam explica cum s-a putut întâmpla totul atât de repede de parcă cineva ar fi despicat

cerul şi ar fi turnat apa în acel loc. Ploaia a durat numai jumătate de oră şi peste două-trei ore apele

deja se retrăseseră. Cu o dorinţă enormă de a salva ce se mai putea oamenii care au scăpat cercetau

munţii de moluz şi lemne care altădată fuseseră case. Poate mai auzeau vreun strigăt de ajutor. Au

fost salvaţi mulţi oameni iar ceilalţi, care rămăseseră fără adăpost au fost primiţi de vecinii ale căror

case nu fuseseră înghiţite de ape.

Dimineaţă, tot ce mai rămăsese în urma apelor era un mâl urât mirositor, munţi de pământ,

lemne, materiale de construcţii şi morţi.

În noaptea aceea au fost secerate multe vieţi omeneşti printre care şi cea a preotului Ioan Goagă

şi a încă 3 membri ai familiei. Casa bunicii mele nu fusese distrusă în totalitate, apa intrase în casă

lăsînd în urmă un strat gros de mâl. Ieşind pe stradă vedeai oameni a căror disperare li se citea pe

chip, le murise cineva din familia sau nu mai aveau unde să stea.

Au fost clipe unice care mi s-au întipărit în mintea mea de copil cu o acuitate extraordinară şi

care m-au marcat. Au fost clipe grele dar a fost şi frumos să vezi cât de puternică e solidaritatea

umană. În următoarele săptămâni, din toate colţurile ţării, au fost trimise ajutoare în bani, alimente,

haine şi materiale de construcţii. Într-un gest extraordinar minerii au venit şi au construit aici case pe

care le-au donat celor rămăşi fără adăpost.

Acum, viaţa a revenit la cursul ei normal, liniştit, în acest sat, dar umbre de întristare apar pe

chipurile oamenilor când îşi amintesc de acea noapte şi se roagă ca niciodată să nu le mai fie dat să

vadă aşa ceva. De atunci, în fiecare an, la acea data are loc comemorarea celor care şi-au pierdut viaţa

în acel coşmar. Dumnezeu să-i odihnească şi pe noi să ne apere de tot ce este rău!

Prof. Dumitru Denisa Manuela

6

"Învaţă de la toate..."

Nimic nu e mai frumos şi mai înălţător pe lume

decât să ocroteşti un vlăstar firav, să-l educi,

să-l vezi crescând mare şi să poţi spune׃

„ O parte din viaţa mea există în sufletul lui.“

Înv. Dârlău Finica

Învaţă de la apă să ai statornic drum.

Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.

Învaţă de la umbră să treci şi să veghezi.

Învaţă de la stâncă cum neclintit să şezi.

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.

Învaţă de la vântul ce adie pe poteci

Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Învaţă de la toate căci toate-ţi sunt surori,

Cum treci frumos prin viaţă,

Cum poţi frumos să mori!

Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat.

Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.

Învaţă de la flacări ce-avem de ars în noi.

Învaţă de la ape să nu dai înapoi.

Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea.

Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.

Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti.

Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.

Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea.

Învaţă de la miel să ai blândeţea sa.

Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor.

Învaţă de la toate că totu-i trecător.

Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi.

Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi.

Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei.

Şi du-te la furnică şi vezi povara ei.

Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci

Să-nveţi din tot ce piere cum să traieşti în veci!

7

Şcoala Turluianu la cumpăna dintre trecut şi prezent

Satul Turluianu face parte din comuna Bereşti-Tazlău, un sat uitat de lume dar iubit de

Dumnezeu. Poate că nu întâmplător este ocrotit de Marele şi Sfântul Mucenic Gheorghe. Luând drept

exemplu, chinuirile, anii de temniţa, sacrificiul suprem şi faptul că a murit că un adevărat erou,

oamenii din Turluianu au muncit şi au răzbit deşi au întâmpinat multele greutăţi.

Până în anul 1969 când a fost construit un local nou de şcoală, învăţământul din Turluianu era

ca pe timpul lui Ion Creangă, într-o casă particulară, cu condiţii precare, fără lumină electrică, cu

bănci din lemn, cu o singură sală de clasă unde învăţau clasele I-IV cu efective mici de elevi. În anul

1969 se construieşte prin contribuţia bănească şi prin muncă oamenilor din sat noul local de şcoală cu

4 săli de clasă şi un laborator.

În anul 1960-1961 se înfiinţează clasa a-V-a cu 29 de elevi apoi în fiecare an câte o clasă

a-VI-a, a-VII-a, aVIII-a , efectivele crescând an de an ajungând la peste 150 elevi în 1970.

În anul şcolar 1971-1972 a luat fiinţă clasă a-IX-a şi, anul următor, clasă a X-a cu profil

agricol. Printre primii învăţători ce au descifrat tainele scrisului şi socotitul micuţilor turluieni se

număra: Gabor Maria, Gabor Emil, Popa Tinca, Patrichi Camelia.

Începând cu anul 1980, timp de 26 de ani, în fruntea conducerii acestui locaş de învăţământ a

fost profesorul de matematică Bobeică Diaconu Alexandru. Acesta, cu spirit de iniţiativă, tact şi

tenacitate, cu multă muncă profesională şi obştească a menţinut Şcoala Turluianu la standardele de

învăţământ cerute de programele şcolare.

În anul 2006, după 30 de ani de activitate educaţională destinul a făcut ca acest dascăl deosebit

să se stingă ca o lumânare de adierea vântului, la numai 52 de ani. La conducerea şcolii a urmat

doamna profesor Oana Teacu, ce prin muncă, prin acţiuni şi proiecte a contribuit la dotarea şi

modernizarea şcolii la standarde europene. Condiţiile actuale existenţe în şcoală noastră ne

poziţionează mult peste nivelul şcolilor din mediul rural, putând concura chiar şi cu şcolile situate în

oraşele ţării.

În prezent la conducerea şcolii Turluianu se află doamna profesor Lenuţa Teşulă care numai în

câteva luni, prin experienţă şi muncă asiduă a pus la punct unele probleme rămase neterminate ca:

punerea în funcţiune a laboratoarelor AeL sau cablarea şcolii la reţeaua de internet ce va permite

accesul elevilor la cele mai noi informaţii din toate domeniile.

Prof. Bobeică Diaconu Maria

8

Studiu de caz –

Dificultăţi de învăţare

Înv. Balaban Ionela-Nicoleta ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.1 TURLUIANU

1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Dificultate de învăţare

-termen de mare extindere care cuprinde de la probleme trecătoare la probleme

permanente ale procesului de învăţământ, de la simple oscilaţii determinate de piedici de

înţelegere sau insuficienţa exersării , până la probleme care necesită sprijin suplimentar

(Vrăşmaş, E.,p.33)

Tulburări de învăţare

-corespunde unei incapacităţi sau unei capacităţi deficitar realizate;

Permanenţa problemelor şi nevoia de sprijin suplimentar prin măsuri specifice duc la

transformarea tulburărilor în dizabilităţi.

L.A.este elevă în clasa a II-a .A frecventat grădiniţa doar un singur an. Provine dintr-un mediu

familial cu un potenţial intelectual foarte scăzut. Familia este formată din părinţi şi 5

copii,situaţia financiară fiind foarte precară, veniturile constând doar din alocaţia copiilor şi

ajutorul social alocat de Primărie. Părinţii nu se procupă de situaţia şcolară a fiicei lor, acesteia

asigurându-i-se doar adăpost ,îmbracaminte şi rechizite şcolare.Tatăl este alcoolic, iar mama

analfabetă.În colectivul clasei s-a integrat foarte greu, fiind o fire retrasă, puţin comunicativă.

Acum este integrată în cadrul clasei,ajutată de colegi, are relaţii de prietenie cu anumiţi

copii,însă se menţine destul de timidă.

2. STABILIREA OBIECTULUI DE STUDIU

-dificultăţi în însuşirea scris –cititului (dislexie);

Dislexia este o dificultate de învățare determinată de probleme în procesarea limbajului scris

şi oral.

` confuzii vizuale ale literelor simetrice, la care orientarea semnelor este diferită. Fetiţa este

conştientă că aceste litere sunt diferite, dar nu poate spune de ce.

` litere cu formă apropiată m-n;

` inversiuni de litere: b-d (citeşte „b” în loc de „d”), b-p, n-u;

` inversiuni de silabe: al-la, ra-ar (nu poate recunoaşte ordinea consecutivă a literelor

corespunzătoare); *citire fragmentară, uneori extrem de lentă, alteori precipitată, cu multe ezitări

în citirea cuvintelor, cu pauze mari, citire fără sens, cuvintele sunt uneori ghicite, alteori

substituite, fără a exista o justificare logică, uitate, repetate, rânduri sărite, întoarceri repetate.

3. IDENTIFICAREA FACTORILOR ŞI CAUZELOR DIFICULTĂŢILOR DE

ÎNVĂŢARE - cauze externe: mediul familial, dezinteresul părinţilor, condiţiile de viaţă foarte dificile,

relaţiile dintre părinţi nu sunt de armonie ,de colaborare ,de sprijin;

- lipsa de obişnuiţă,lipsa unui program zilnic al copilului;

- absenteismul ( la clasa I, eleva a lipsit foarte mult de la ore,aceasta trebuind să-şi supravegheze

fraţii mai mici,în lipsa părinţilor);

- cauze interne: - timiditatea- lipsa de siguranţă, de încredere în sine, lipsa de îndrăzneală,

ezitare; datorită situaţiei familiale, fetiţa se simte inferioară celorlalţi elevi;

9

4.PROFILUL PSIHOLOGIC AL ELEVEI L.A.

TRĂSĂTURI

PSIHOLOGICE

FOARTE

SCĂZUT

SCĂZUT MEDIU ÎNALT FOARTE

ÎNALT

PERCEPŢIA

Timpului

Spaţiului

Mişcării

X

X

X

ATENŢIA

Voluntară

Involuntară

Postvoluntară

X

X

X

MEMORIA

Scurtă durată

Lungă durată

Logică

Mecanică

Voluntară

Involuntară

X

X

X

X

LIMBAJUL

Verbal

nonverbal

scris

extern

intern

X

X

X

X

X

INTELIGENŢA

Rapiditate

Supleţe

Mobilitate

Flexibilitate

X

X

X

X

GÂNDIREA

intuitivă

concretă

logică

înţelegerea

comparaţia

analiza şi

sinteza

abstractizarea şi

sistematizarea

concretizarea

sistematizarea şi

clasificarea

X

X

X

X

X

X

X

X

X

ATITUDINILE

Faţă de sine

Faţă de ceilalţi

Faţă de muncă

X

X

X

10

MOTIVAŢIE

Extrinsecă

Intrinsecă

Afectivă

Cognitivă

Pozitivă

Negativă

X

X

X

X

X

X

IMAGINAŢIA

Creatoare

Reproductivă

X

X

VOINŢA

Voluntară

Involuntară

X

X

5. STRATEGIA PSIHOPEDAGOGICĂ DE INTERVENŢIE

- discuţii frecvente cu părinţii;

-acordarea atenţiei şi sprijinului permanent atât din partea învăţătoarei cât şi a colegilor de

clasă;

-încurajarea, lauda pentru dezvoltarea încrederii în sine;

-folosirea lucrului diferenţiat, în funcţie de posibilităţile individuale ale copilului;(fişe de lucru

adaptate, folosirea Abecedarului, a caietelor tip I şi II, probe orale, teste cu itemi pentru fiecare

obiectiv în parte);

-realizarea unui program de intervenţie personalizat (4ore/săptămână de recuperare ,realizate

individual cu eleva);

6. CONCLUZII

În cazul elevei L.A. diagnoza a fost : dificultăţi în însuşirea scris-cititului; folosind un plan de

lucru individualizat ,dar şi diferite metode de stimulare a motivaţiei şi voinţei, se observă

următoarele rezultate:

-identifică sunetele în cadrul cuvintelor;

-transpune oral mesaje scurte;

-pronuntă clar şi corect un mesaj scurt;

-recunoaşte toate literele,fără a face confuzii între ele;

-citeşte ,încă cu greutate,un text scurt ,la prima vedere;

-scrie după dictare cuvinte şi propoziţii simple ;

-transcrie foarte corect un text scurt;

-manifestă cooperare în lucrul pe echipe;

7. BIBLIOGRAFIE

1.Balan,B.;Boncu,S.;Cosmovici,A.;Cozma,T.;Creţu,C.;Cucoş,C.(coordonator);Dafinoiu,I.;Iacob,L.;M

oise,C.;Momanu,M.;Neculau,A.;Rudica,T.,(2005),

Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,Editura Polirom,Iaşi

2.Dumitriu,Gh., Curs de psihologia educaţiei, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău

3.Dumitriu,C., (2008),Psihologia copilului, Editura Alma Mater, Bacău

4.Cerghit,I., Radu,I.T., Vlăsceanu,L., (1999) , Didactica-manual pentru clasa a X-a, M.E.N.,

Bucureşti

5.Vraşmaş,E.,(2007), Psihopedagogia copilului cu dificultăţi de învăţare, MEC,Bucureşti.

11

LECŢIA DE ISTORIE

INCURSIUNE PRIN ISTORIA ROMÂNILOR

1111 - Prima menţiunare documentară a unui principe al Transilvaniei şi prima atestare documentară

a comitatului Bihor.

1211 - Cavalerii teutoni primesc de la regele maghiar Andrei al II-lea dreptul de a se aşeza în Ţara

Bârsei.

1311 - Prima atestare documentară a localităţii Crestur, judeţul Bihor.

1361 - Prima atestare documentară a localităţii Aghireş, judeţul Sălaj şi a localităţii Fârdea, judeţul

Timiş.

1411 - 14 aprilie: Prima atestare documentară a localităţii Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.

25 mai: Se încheie la Roman, judeţul Vaslui, tratatul de alianţă moldo-polon, îndreptat

împotriva Ungariei.

1461 - 5 iunie: Oastea moldoveană invadează părţile secuieşti ale Ardealului

pentru a-l captura pe Petru Aron, oponentul voievodului Moldovei, Ştefan cel

Mare.

27 septembrie: Prima atestare documentară a "căii Giurgiului", important

drum comercial care lega oraşul Giurgiu de Transilvania.

Vlad Ţepeş, voievodul Ţării Româneşti, cucereşte cetatea Giurgiu de la

turci şi trece în sudul Dunării unde zdrobeşte trupele otomane găsite acolo.

1511 - 17 ianuarie: Vlad cel Tânăr, voievodul Munteniei, depune jurământ de credinţă regelui

Ungariei.

decembrie: Conflict între voievodul Ţării Româneşti, Vlad cel Tânăr, şi boierii Craioveşti.

1561 - Voievodul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, construieşte mănăstirea Slatina, una dintre cele

mai mari din Moldova.

Bătălia de la Verbia, în care voievodul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, este înfrânt de

Iacob Heraclit Despot.

Se încheie prima domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu, în Moldova (din 1552).

1611 - 26 ianuarie: Principele Transilvaniei, Gabriel Bathory, ocupă Târgovişte.

7 iulie: Radu Şerban, voievodul Munteniei, câştigă bătălia de lângă Braşov împotriva lui

Gabriel Bathory, principele Transilvaniei.

Începe prima domnie a voievodului Ştefan al II-lea Tomşa în Moldova.

Poarta îl desemnează voievod în Ţara Românească pe Radu Şerban.

Începe a doua domnie a voievodului Radu Şerban în Ţara Românească.

Se încheie a doua domnie a voievodului Radu Şerban în Ţara Românească.

12 septembrie: Începe a treia domnie a voievodului Radu Mihnea în Ţara Românească.

1661 1 ianuarie: Ioan Kemeny este ales principe al Transilvaniei.

Se încheie prima domnie a lui Ştefăniţă Lupu în Moldova.

Începe a doua domnie a lui Constantin Şerban Basarab în Moldova.

Se încheie a doua domnie a lui Constantin Şerban Basarab în Moldova.

Începe a doua domnie a lui Ştefăniţă Lupu în Moldova.

Se încheie a doua domnie a lui Ştefăniţă Lupu în Moldova.

12

Începe domnia lui Eustatie Dabija în Moldova.

Eustatie Dabija înfiinţează o monetărie la Suceava.

Moare Vasile Lupu, la Constantinopol, unde a fost iniţial înmormântat. A fost reînhumat la

Iaşi, în Biserica Trei Ierarhi.

Moise Movilă - domn al Moldovei.

1711 - Se încheie răscoala antihabsburgică din Transilvania condusă de Francisc Rakoczy al II-lea

(izbucnită în 1703).

13 aprilie: Tratat de alianţă între Moldova şi Rusia, semnat la Luţk

20 mai: Proclamaţia către ţară a domnitorului Dimitrie Cantemir, cu îndemnul de a se ridica la

luptă împotriva dominaţiei otomane.

30 mai: Trupele ruse intră în Iaşi.

24 iunie: Ţarul Rusiei, Petru cel Mare, soseşte la Iaşi, în vederea luptei alături de moldoveni

împotriva turcilor.

18 iulie: Începe bătălia de la Stănileşti, încheiată pe 22 iulie cu victoria turcilor asupra oştilor

româno-ruse şi cu refugierea domnului Moldovei, Dimitrie Cantemir, în Rusia.

Se încheie a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova.

6 octombrie: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Moldovei, instaurându-se astfel

regimul fanariot în Moldova.

1761 - Se încheie mişcarea religioasă condusă de Sofronie din Cioara, împotriva Unirii bisericii

ortodoxe cu Roma.

Se încheie domnia lui Ioan Teodor Callimachi în Moldova.

Începe prima domnie a lui Grigore Callimachi în Moldova.

Se încheie prima domnie a lui Scarlat Ghica în Țara Românească.

Începe a șasea domnie a lui Constantin Mavrocordat în Țara Românească.

1861 - 27 ianuarie: S-a născut Constantin Prezan - mareşal, membru de onoare ai Academiei

Române

11 decembrie - Este rostită, de către Alexandru Ioan Cuza, Proclamaţia către naţiune, care

informa în mod oficial că: "Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată";

1911 - 20 noiembrie: S-a născut Radu Grigorovici - fizician, chimist, membru titular şi vicepreşedinte

al Academiei Române.

24 martie: A decedat Nicolae Densuşianu - istoric.

16 mai: A decedat Gheorghe Manu - om politic, general de armată, prim-ministru.

7 august: A decedat Badea Cârţan - ţăran autodidact care a luptat pentru independenţa

românilor din Transilvania.

1961 - 5 ianuarie - se inaugurează Teatrul de Comedie din Bucureşti.

S-a fondat Muzeul Mineritului din municipiul Petroşani, judeţul

Hunedoara.

12 noiembrie: S-a născut Nadia Comăneci - gimnastă.

Prof. dr. DUMITRU VIOREL GEORGIAN

13

MAI – FLORAR

* 9 – 1877 - Proclamarea Independenţei de Stat a României;

* 9 – 1895 - S-a născut celebrul poet, dramaturg şi filosof, Lucian Blaga;

*10 – 1866 - Prinţul Carol de Hohenzollern devine domnitor al României sub

numele de Carol I;

*14 - 1839 - Se deschide la Iaşi prima expoziţie românească de flori exotice;

*15 – 1838 - S-a născut marele pictor Nicolae Grigorescu;

*21 - Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi maica sa Elena;

*27 - 1600 - Mihai Viteazul devine domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a

toată Ţara Moldovei;

IUNIE – CIREŞAR

* 1 - Ziua Copilului;

* 2 - Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor;

* 5 - Ziua Mondială a Mediului;

*10 – 1910 - Şi-a luat zborul primul aeroplan

românesc construit de Aurel Vlaicu;

*12 - Rusaliile.

*15 - 1889 - Moare poetul Mihai Eminescu;

*20 - Ziua Aviaţiei;

*24 - Sânzienele – Drăgaica;

*29 - Sfinţii Apostoli Petru si Pavel – Sân Petru de vară.

14

Educatoare: Ladaru Victoriţa

Grădiniţa Nr.1 Turluianu

Considerând condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar definită prin caracterul

conştient al învăţării, metoda proiectului la copiii preşcolari are tocmai scopul de a iniţia acest

caracter.

În cadrul grădiniţei metoda proiectului este adaptată sub forma proiectelor tematice fiind

utilizată ca modalitate de evaluare formativă a progresului preşcolarilor. Pornind de la ideea potrivit

căreia activitatea de grup este stimulativă şi din dorinţa de a crea copiilor oportunitatea de a dezvolta

o învăţare activă, extinsă până la limitele pe care le stabileşte copilul şi bazându-ne pe interesul

manifestat de copil pentru anumite subiecte se pot desfăşura cu preşcolarii proiecte cu teme variabile.

Exemple de proiecte tematice: ,,Culorile toamnei”, ,,Toamna şi hărnicia”, ,,Fenomene ale

naturii”, ,,Vine moş Crăciun”, ,, Jocuri şi sporturi de iarnă”, ,, Toţi românii cântă Hora Unirii”,

,,Animale domestice”, ,,Animale sălbatice”, ,, Sfârşit de iarnă”, ,,De ziua mamei”, ,,Meseria – brăţară

de aur”, ,,Mijloace de locomoţie”, ,,Înfloresc grădinile”, ,,Păsările de curte şi puii lor”, ,,Păsări

călătoare”, ,,Paştele la români”, ,,Primăvara – anotimpul hărniciei”, ,,Legume timpurii”, ,,În lumea

insectelor”, ,, În curând voi fi şcolar”, ,,Pretutindeni trăiesc copii” etc.

Proiectul este recomandat atât ca modalitate de învăţare cât şi ca metodă de evaluare este o

activitate amplă ce se derulează pe parcursul câtorva zile sau săptămâni şi oferă copiilor prilejul de a

se afla într-o situaţie autentică de cercetare. Concentrat pe efortul voit al copilului, pe înţelegerea

subiectului în toată amploarea lui, proiectul asigură o învăţare activă, oferă posibilitatea copiilor de a

arăta ce ştiu, dar mai ales ceea ce ştiu să facă, să-şi pună în valoare anumite capacităţi. Prin această

metodă, copii intră direct în contact cu realitatea, iar procesele, fenomenele, obiectele sunt investigate

în dimensiunile şi caracteristicile lor reale, aşa cum se manifestă în realitate.

Limbajul şi exersarea operaţiilor intelectuale îi conferă copilului preşcolar autonomie şi

posibilitatea de a se mişca cu uşurinţă în mediul apropiat sau mai îndepărtat şi de a experimenta

evenimente şi fenomene care mai târziu, vor avea o semnificaţie aparte pentru un domeniu sau altul

de cunoaştere.

Incursiunea copilului în lumea înconjurătoare, cu obiecte, fiinţe şi fenomene diverse are un

scop bine definit şi anume achiziţiile pe care acesta le face în planul limbajului urmăresc să-i formeze

capacităţi de a-şi exprima liber şi de a-şi argument părerile despre aspectele abordate.

Activităţile matematice, ca şi activităţile de cunoaşterea mediului, îi facilitează copilului

medierea cu lumea ştiinţelor prin intermediul operaţiunilor intelectuale. Accentul cade în aceste

activităţi pe utilizarea cunoştinţelor în contexte variate, pe rezolvarea şi construirea de probleme

( situaţii . problemă, situaţii – experiment ) şi pe deprinderea ordinii în gândire, care poate influenţa

copilul în plan atitudinal şi social.

Activităţile de acest gen, respectiv activitatea matematică şi de cunoaştere a mediului se vor

desfăşura sau vor fi iniţiate, cu predilecţie, în zonele ,, Colţul căsuţei sau Construcţii”, dar în acelaşi

timp urmărind parcurgerea programei într-un mod cât mai atractiv şi lejer pentru copii.

15

În procesul de evaluare am avut vedere nu numai produsele finale, ci însuşi desfăşurarea

procesului de învăţare ce a constituit pentru mine prilejul de a observa copiii în timp ce lucrează, de a

urmări relaţiile de colaborare stabilite între copii în timpul lucrului.

Pentru activităţile finale a proiectelor tematice fiecare copil întocmeşte un portofoliu.

Metoda proiectelor poate fi foarte bine corelată cu metoda portofoliului.

În continuare voi prezenta un exemplu de proiect tematic.

Tema proiectului : ,, Bucuriile toamnei”

Durata ( 4 săptămâni”)

Inventar de resurse: resurse umane – copii din grădiniţă, părinţii, educatoarea.

Resurse materiale: materiale din natură, planşe, cărţi, reviste, mijloace audio – vizuale,

colecţii de frunze, flori, jetoane cu flori, cu insecte, tablouri, etc.

Obiective de evaluat:

O1- să recunoască fragmentul din care face parte povestea;

O2 – să enumere bogăţiile toamnei;

O3 – să recite câte o strofă din poeziile învăţate despre toamnă;

O4 – să continue jocul ,, Ce ştii despre……?”.

O5 – să aleagă şi să grupeze fructele şi legumele, ,, Spune ce ai obţinut”.

O6 – să participe şi să argumenteze ,, Cum ne păstrăm sănătatea îmbrăcându-ne adecvat”.

O7 – să modeleze diverse fructe şi legume;

O8 – să picteze diverse teme sugerate despre

toamnă;

O9 – să cânte cântecele cu temă despre toamnă.

Modalităţi de evaluare :

- fişe de lucru individuale;

- chestionare orală;

- realizarea hărţii proiectului ,, Toamna”;

- realizarea unei expoziţii individuale şi

colective;

- în partea a treia a zilei şi anume în activităţile complementare am realizat un

concurs de proverbe, zicători, ghicitori despre toamnă, muncă, legume fructe.

Se evaluează fiecare proiect urmărind, observând şi dirijând copiii pe toată durata realizării

lui. Evaluarea acestui tip de proiect cuprinde două faze: evaluarea activităţii desfăşurată de copii pe

parcursul derulării proiectului şi evaluarea produsului final. Evaluarea se face global pentru toţi

membrii unei grupe ţinând cont de nivelul de implicare al fiecărui copil în desfăşurarea activităţii, de

metodele de lucru utilizate, de claritatea prezentării, precum şi de gradul de finalizare a sarcinii pe

care a avut-o de realizat grupa.

Onescu Alexandru-Isidor

Onescu Alexandru-Isidor

16

Rămas-bun, doamnă învățătoare !

Era o zi frumoasă de toamnă. Aveam doar șapte ani. Împreună cu mama am pornit

spre școală. Copiii erau nerăbdători să-și cunoască învățătoarea și colegii cu care se vor

întâlni .

Dar iată că și doamna învățătoare a sosit și a făcut cunoștință cu elevii, pe care îi va

educa timp de patru ani. După câteva săptămâni de bastonașe, liniuțe, am ajuns la

alfabet, care ni se părea foarte greu. Sunetul și litera ,,a” ne părea foarte grea, dar

doamna învățătoare ne-a încurajat şi așa ne-am învățat să scriem și să citim toate

literele alfabetului. Apoi am trecut la matematica cea grea și plictisitoare. Nu știam să

adunăm și să scădem. După un an am trecut în clasa a II-a , ne-am descurcat foarte bine

la toate obiectele. La unele probleme la mate ne-am mai încurcat dar ne-a mai ajutat

doamna învățătoare. După aceea am trecut în clasa a III-a și am întâlnit mai multe

obiecte. Unele ne erau necunoscute și nu prea ne-am descurcat. La matematică ne-am

întâlnit cu tabla înmulțirii și a împărțirii. La științele naturii am aflat ce animale si plante

trăiesc la noi în țară .

În clasa a IV-a am întâlnit istoria şi geografia, ele fiind foarte frumoase. La istorie

am învățat despre toți domnitorii care s-au luptat pentru țara noastră. La geografie am

aflat despre formele de relief și toate apele care străbat țara noastră, dar am mai aflat şi

despre bătrâna Dunăre, care se varsă în Marea cea albastră.

Dar iată că s-a terminat anul școlar și ne-au rămas multe amintiri în minte.

Doamna învățătoare a fost ca un înger pentru noi și este soarele strălucitor ce

luminează pe cerul senim si frumos. Eu nu o voi uita niciodată pe doamna învățătoare

cât voi trăi .

PRISACARU MARIANA

ŞCOala Nr.2 Turluianu, clasa a IV -a

ÎnvĂŢĂtoare- Maricica IOJĂ

17

Primăvara

Dragă primăvară ,

Bine ai venit !

Te-am așteptat foarte mult ,

Cu copiii toți la rând

Te-am așteptat luni de zile ,

S-apară flori în grădină ,

Soarele să încălzească

Și pomii să înflorească .

Primăvara e mama noastră ,

Scoate florile pe coastă ,

Soarele să strălucească

Și câmpia să-nverzească .

A sosit primăvara !

Iese lumea toată afară ,

Să muncească numai bine ,

Pe frumoasa lor câmpie .

Prisecaru Andreea - Petronela

Școala Nr. 2 Turluianu, clasa a IV-a

Învățătoare - Maricica Iojă

desen - Todeancă Andrei

Privighetoarea

Așezat la gura sobei

Un înger privea de-acolo

Cum e o privighetoare ,

Între ramurile sale .

Dintr-o zi trecând pe alta ,

La fereastra unei case,

Un cântec înduioșat de tare ,

Se aude–ntreaga țară .

Are-o mie de steluțe ,

Ce lucesc pe cer o mie ,

Ea atunci ar vrea să spună :

Noapte bună !

Ea se î-ntreabă :

Cum o fi și astăzi ,

Mâine și poimâine ?

Ca să spună, noapte bună !

Vremurilor bune .

Prisacaru Irina

Școala Nr.2 Turluianu, clasa a IV-a

Învățătoare Maricica Iojă

desen - Țîngăială Andrei-Robert

18

PROGRAM EDUCAŢIONAL

“ VOM FI ŞI NOI CA EI “

Educatoare : LADARU VICTORIŢA

GRADINIŢA NR. 1 TURLUIANU

Programul educaţional “ VOM FI ŞI NOI CA EI “ este o activitate cu şcoala,un parteneriat

educaţional ce-şi propune să familiarizeze preşcolarii cu şcoala ca instituţie unde ei vor desfǎşura

viitoare activitǎţi,dupǎ terminarea grǎdiniţei.

Având in vedere cǎ la preşcolari,pentru nivelul 5-7 ani,invǎţâmantul are ca obiectiv general “

pregǎtirea copiilor pentru şcoalǎ “ ,programul propus vine sǎ completeze activitǎţile desfǎşurate in

cadrul grǎdinţei.

Dacǎ grǎdiniţa îşi propune sǎ formeze viitorul şcolar prin achiziţii de bazǎ privind: procesele

psihice,activitǎţile şi procesele reglatorii şi sistemul personalitǎţii,şcoala continuǎ aceastǎ formare.

Dupǎ Piajet,la intrarea in şcoala copilul poate suferi de “ şocul şcolaritǎţii “ manifestat prin

neacomodare atât cu noii colegi cât şi cu noul sistem de lucru.

De aceea, invăţǎmântul preşcolar pentru nivelul 5-7 ani şi-a propus sǎ prelungeascǎ durata unei

activitǎţi pânǎ la 35-40 de minute ( cu precǎdere pentru grupa pregǎtitoare),pentru ca durata de

concentrare a atenţiei sǎ fie prelungitǎ,pregǎtindu-l astfel pe viitorul şcolar pentru durata unei

lecţii. Pe lângǎ acestea,in scopul diminuǎrii “ şocului şcolaritǎţii “ grǎdiniţa îşi propune si

activitǎţi cu şcoala,care completeazǎ cunoştinţele despre aceastǎ instituţie şi familiarizeazǎ copilul

cu acest mediu educaţional.

SCOPUL PROGRAMULUI EDUCAŢIONAL:

Programul educaţional “ VOM FI ŞI NOI CA EI “ are ca scop familiarizarea copiilor cu

mediul educaţional al şcolii.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI:

- Realizarea unui schimb de experienţǎ educatoare-invǎţǎtoare privind colaborarea şcoalǎ-

gradiniţǎ;

- Desfǎşurarea unor activitǎţi/lecţii comune intre grupa pregǎtitoare si clasa I;

GRUPUL ŢINTǍ:

Preşcolarii grupei pregǎtitoare ai Grǎdiniţei Nr. 1 Turluianu-comuna Bereşti-Tazlǎu;

LOCUL ŞI PERIOADA DE DESFǍŞURARE:

Programul se desfǎşoarǎ la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Turluianu, clasa I, în perioada

01.04.2010-11.06.2010.

19

STUDIU DE CAZ

Prof. înv. primar IOJĂ ANGELA

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 TURLUIANU

1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Dificultatea de învăţare desemnează acea cerinţă sau nevoie specifică faţă de educaţie derivată

sau nu dintr-o deficienţă – care este suplimentară dar şi complementară obiectivelor generale ale

educaţiei pentru un copil.

Ceea ce îi deosebeşte pe toţi elevii cu dificultãţi de învãţare este caracterul unic al deficienţei.

Dacã este adevãrat cã aceşti elevi pot fi grupaţi dupã caracteristici comune, bazate pe cerinţele

educative speciale, este la fel de adevãrat cã fiecare elev nu se încadreazã perfect într-o anumitã

categorie.

De exemplu, elevii care au o deficienţã mintalã nu au cu toţii aceleaşi aptitudini intelectuale,

deficienţii auditiv nu au cu toţii aceleaşi incapacitate, la fel ca şi deficienţii de vedere, cei handicapaţii

psihic, iar elevii surzi nu au toţi aceleaşi aptitudini şi cerinţe educative speciale. În afarã de asta,

diferenţele ce se remarcã de obicei la majoritatea elevilor sunt atât de mari încât profesorii nu pot

stabilii criterii ferme pentru fiecare categorie de dificultãţi „clasice”.

Dificultãţile în învãţarea şcolarã reprezintã manifestãri ale dereglãrii procesului de învãţare;

ele reflectã nu numai perturbarea activitãţii, ci a întregului sistem.

2. STABILIREA OBIECTULUI DE STUDIU LA CARE ELEVUL ÎNTÂMPINĂ

DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ELEVUL: G. I.

VÂRSTA: 9 ani

Elevul manifestă, încă din debutul şcolarităţii deficienţe în a se exprima oral clar, coerent.

Deficienţele de vorbire ale elevului se manifestă astfel:

- pronunţarea defectuasă a vocalelor (a, e, o), a diftongilor şi triftongilor;

- nu poate diferenţia sunetele: (b-p, c-g, s-z);

- nu poate pronunţa consona /h/.

Dificultăţile de învăţare se manifestă la disciplina Limba şi literatura română, la celelalte

discipline elevul obţinând rezultate medii.

20

3. IDENTIFICAREA CAUZELOR DIFICULTĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Cauze interne:

- particularităţi anatomice ale organelor vorbirii;

- simptome ce indicã tulburãri afective şi de comportament.

Cauze externe:

- factorii familiali defavorizeazã copilul prin climatul din familie;

- specificul graiului local;

- condiţii precare de viaţă.

4. PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI CU DIFICULTĂŢI DE

ÎNVĂŢARE

TRĂSĂTURI

PSIHICE

FOARTE

SCĂZUT

SCĂZUT MEDIU ÎNALT FOARTE

ÎNALT

PERCEPŢIA

Temporală *

Spaţială *

De mişcare *

ATENŢIA *

MEMORIA

volum *

durată *

logică *

mecanică *

LIMBAJ

verbal *

scris *

INTELIGENŢA *

GÂNDIREA *

ATITUDINE

Faţă de sine *

Faţă de lume *

MOTIVAŢIE *

21

STRATEGIA PSIHOPEDAGOGICĂ DE INTERVENŢIE ŞI SOLUŢIONARE

Program de intervenţie:

La nivel instituţional:

- instituirea unui tratament special de corectare a tulburărilor de limbaj instituit de logoped;

- consiliere psihologică realizată de psihologul şcolar;

- exerciţii generale şi specifice de exersare a pronunţiei în cadrul tuturor disciplinelor de

învăţământ, dar lai ales la Limba şi literatura română.

La nivel personal:

- creşterea încrederii în forţele proprii;

- stimularea motivaţiei;

- modificarea atitudinii elevului faţă de învăţătură.

La nivelul clasei:

- s-au cultivat relaţii de prietenie cu colegii;

- participarea la activităţi extraşcolare;

- responsabilizarea elevului prin activităţi la nivel de organizare a colectivului de

elevi, care să stimuleze încrederea elevului în forţele proprii.

La nivelul familiei:

- supravegherea permanentă a copilului;

- elaborarea unui program de studiu, de ajutor în gospodărie (corespunzător vârstei) şi de

recreere pentru acasă;

- stabilirea, de comun acord între părinţi, a unui sistem de recompense şi pedepse pe care să-l

utilizeze;

- colaborarea mai strânsă între părinţi şi şcoală;

- implicarea tatălui în educaţia copilului.

Aplicarea măsurilor s-a făcut prin:

- Elaborarea unui proiect educativ de intervenţie;

- Formularea de prognoze privind evoluţia ulterioară.

5. CONCLUZII

În cazul elevului G. I., diagnoza a fost tulburări de limbaj. Folosind metode generale

şi specifice de corectare şi de dezvoltare a unei pronunţii clare, corecte, împreună cu măsurile

instituite de logoped şi psihologul şcolar, s-a obţinut îmbunătăţirea limbajului, atât scris, cât şi

oral. Prognoza ulterioară a evoluţiei elevului în cazul continuării planului stabilit iniţial:

Starea psihopedagogică:

- intensificarea interesului pentru învăţătură;

22

- motivaţie adecvată faţă de învăţătură;

- creşterea randamentului şcolar.

Starea intelectuală:

- rezistenţa la efort intelectual;

- creşterea capacităţii de concentrare a atenţiei;

Starea de sănătate:

- dezvoltare normală;

Dezvoltarea personalităţii:

- dezvoltarea încrederii în sine;

- rezolvarea problemei de identitate;

- recâştigarea respectului de sine.

Relaţii sociale:

- relaţionare pozitivă cu colegii;

- integrare în grup;

- rezolvarea sarcinilor în grup cu succes.

Relaţii familiale:

- detensionarea şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre părinţi;

- modificarea relaţiei dintre părinţi şi elevă, prin renunţarea la comportamentul

autoritarist în favoarea unei atitudini ferme, dar flexibile;

- părinţii reuşesc să gestioneze mult mai bine situaţiile de criză.

Bibliografie

1. Dumitriu, G., Dumitriu, C., 2004, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti;

2. Iucu, R., 2006, Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză

educaţională, Editura Polirom, Iaşi;

3. Cosmovici, A., Iacob, L., 1999, Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi;

4. Şerdean, I., 2008, Didactica limbii şi literaturii române, Ed. Corint, Bucureşti.

Un „mărţişor” pentru literatura română : ION CREANGĂ

ARGUMENT : Neîntrecutul povestitor ION CREANGĂ a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o

dragoste caldă şi plină de înţelegere pentru copii . Animat de aceste sentimente , a creat un bogat şi

valoros tezaur de poveşti care au fermecat copilăria a zeci de generaţii şi vor constitui mereu

lectura preferată a copiilor . Citind poveştile lui Ion Creangă , copiii cunosc numeroase figuri din

viaţa satului : oameni şi buni şi răi , şi harnici şi leneşi , şi cinstiţi şi necinstiţi , optimişti , vesele ,

glumeţi , dar hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună .

Creangă a realizat pentru prima dată în literatura noastră cea mai atractivă şi mai accesibilă

operă , de o deosebită valoare artistică :

23

„ Amintiri din copilărie”. Povestirea năzdrăvăniilor din vârsta sa fragedă a fost un prilej de

a alcătui o frescă realistă a vieţii ţăranului din ţinuturile de munte ale Moldovei , din prima

jumătate a sec. al XIX-lea .

Întreaga operă este presărată cu proverbe , zicători şi expresii populare, care îmbogăţesc

vorbirea copiilor şi-i fac să pătrundă în tainele limbii materne şi în comorile înţelepciunii populare.

Petrecându-şi întreaga viaţă printre copii , marele povestitor a cunoscut preocupările şi

preferinţele lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti care să-i atragă, dar, în acelaşi timp ,

să-i educe şi să-i instruiască , ajutând şi la formarea unei concepţii optimiste despre viaţă .

SCOPUL : - cunoaşterea şi preţuirea operei marelui povestitor ;

- îmbogăţirea vocabularului cu expresii populare , proverbe şi zicători ;

- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea de poezii ,

eseuri , desene ;

GRUPUL ŢINTĂ : elevii clasei a III-a

LOCUL DE DESFĂŞURARE : în sala de clasă , la biblioteca din şcoală

PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI : 21 februarie – 1 martie 2011

COORDONATORI DE PROIECT : Înv . BALABAN IONELA

Director: prof. TEŞULĂ LENUŢA

Consilier educativ, prof. DUMITRU VIOREL

OBIECTIVE : să recepteze mesajul educativ din poveştile lui ION CREANGĂ ; să manifeste interes şi dragoste pentru lectură ; să realizeze desene pe o temă dată ; să citească din creaţiile proprii inspirate de opera marelui scriitor ; să selecteze proverbele şi zicătorile din poveştile citite ; să desfăşoare activităţi în echipă ;

EVALUAREA PROIECTULUI : - expunerea desenelor , eseurilor şi a poeziilor ;

- aprecieri din partea invitaţilor ;

- participare la concursuri legate de această temă ;

RESURSE : a ) UMANE : învăţătoare , bibliotecară , consilier educativ , copii ,

părinţi ;

b )MATERIALE : cărţi cu poveştile lui ION CREANGĂ , portretul

scriitorului , fişe de concurs , diplome , reviste ,

calculator , casetofon , C.D.-uri , casete , dicţionar de

arhaisme , D.E.X. , acuarele , coli de hârtie şi de desen ;

Înv. Balaban Ionela-Nicoleta

24

ORA DE MATEMATICĂ

„Poezia este o creaţie, o compoziţie, o ficţiune, iar matematica a fost numită cea mai sublimă

şi prodigioasă dintre ficţiuni.”

Karl Weierstrass

,,Ceea ce ai fost nevoit să descoperi singur îţi lasă în minte o urmă pe care poţi să păşeşti din nou

când se iveşte nevoia.”

G.C.Lichtenberg

1) Reconstituie înmulţirea: B A R B A x

B

M M M M M M 2) Înlocuieşte literele cu cifre, astfel încât suma de mai jos să fie verificată:

C A S A +

M A S A

N A S A Câte soluţii are problema?

3)Reconstituie adunarea: T O N +

B O N

C O C Câte soluţii are problema? 4)Calculează rapid:

a)10 +11 +12+…+18 b)20+21+22+…+28 c)50+51+52+…+58

5)Grupând termenii convenabili, calculează rapid:

a)1+2+3+…+99 b)1+2+3+…+2011

6)Calculează rapid:

a)8+9+10+…+30 b)24+25+26+…+36

7)La o fermă sunt oi şi păsări, în total 380 de capete şi 10176 de picioare.

Câte oi şi câte păsări are ferma?

8)Mama cumpără 40 de mere şi din ele întrebuinţează trei cincimi pentru a face plăcinte.

Câte mere i-au rămas mamei?

25

9)Cu două bucăţi de sârmă puteţi construi două drepte perpendiculare? Dar patru unghiuri?

10)Calculează rapid:

a)5+10+15+…+45 b)8+16+24+…+72 11)Reconstituie adunarea: T A T A +

M A M A

L A L A Câte soluţii are problema?

12) Reconstituie înmulţirea:

M M M M M x

M M M M

N N N N N

N N N N N

N N N N N

N N N N N

B B B N L L L N

13) Completează şirul cu ce crezi că ar trebui să urmeze:

DO,1,RE,2,MI,……………………… .

14) Realizează o egalitate prin mutarea unui singur băţ de chibrit:

VI + I = VIII

15) Reconstituie adunarea:

B O B +

L O B

Câte soluţii are problema?

16) Reconstituie adunarea:

B B B B B +

A A A A A

Câte soluţii are problema?

17) Reconstituie înmulţirea:

M N M N M x

B

Câte soluţii are problema?

PROF. MUNTEANU MIHAELA

B B O L

C C C C C C C

B N B N B

26

Scoala cu clasele I-VIII Turluianu au organizat un concurs special pentru ziua de Halloween.

Un rol important în realizarea acestui eveniment l-au avut elevii care au fost numiti în consiliul

elevilor . La acest concurs au fost mai multe probe la care elevii care au avut placerea au participat.

Din banii stransi de consiliul elevilor au fost

cumpărate premii pentru participanţi.

Probele acestui concurs au fost

-prima probă a fost o tombolă

-a doua probă a fost un concurs de

măşti

-a treia a fost un concurs cu dovleci.

Apoi s-au organizat perechi care au

participat la diverse probe:

-dans cu mărul în frunte

-cules nucile de pe jos legat la ochi

-înfăşurat în hartie igienică precum o mumie.

Perechile ce au câştigat concursul au obţinut premii diverse şi diplome, iar cei care nu au primit

nimic au avut satisfacţia de a participa.

Câţiva elevi care au participat la concurs, la întrebarea ,,cum a fost activitatea de Halloween’’au

răspuns: Iojă Diana Cătălina - clasa a VII-a

,,Părerea mea despre acest concurs de Halloween este foarte

plăcută. Acest concurs a fost

foarte interesant, a fost primul

concurs de Halloween petrecut în

scoala noastră.

Cea mai interesantă probă a

fost cea de dans cu mărul în

frunte. Dar mi-a plăcut şi tombola deşi n-am câştigat nimic dar a

meritat să particip.’’ Tulbure Maria Madalina - clasa aVII-a

,,Impresia mea despre concursul de Haloween a fost foarte bună . Mie mi-a plăcut pentru că a fost

multă distracţie. Concursul a avut o tombolă şi cinci probe, cei care au avut noroc au câştigat dar şi

ceilalţi s-au distrat. Aceste concursuri sunt frumoase, distractive şi aş dori să se mai repete. ’’ Prisecaru Petrina - clasa a VIII-a A

,,Mi-a plăcut mult acest concurs şi aş mai dori o experienţă ca aceasta.’’ Prisecaru Andreea - clasa aVII-a

,,Mi-a plăcut concursul pentru că a fost amuzant şi distractiv. Părerea

mea este una bună.’’ Iojă Remus - clasa aVII-a

,,Impresia mea ca participant al concursului de Halloween este foarte

bună şi nu am ce reproşa organizatorilor.”

PRISECARU ALINA DENISIA

27

ACTIVITATE

1

DECEMBRIE 2010

28

CULTIVAREA CREATIVITATIILOR ÎN ŞCOALĂ

Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care foloseşte inventiv experienţă şi

cunoştinţele acumulate, oferind soluţii şi idei originale. Multă vreme creativitatea a fost considerată

apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse ceea ce este adevărat dacă ne gândim la nivelul

creativităţii inovatoare şi la cel al creativităţii emergente. Gândirea creatoare este deosebit de

complexă şi are la bază o serie de factori care-i permit combinările, transformările, implicările,

relaţiile, indentificările sau evaluările, capacităţile intelectuale, aptitudinilee, caracterul, mediul socio-

cultural, efortul susţinut de pregătire şi investigaţiile. În actul gândiri creatoare există momente

diferite: perioadă de preparare care constă din acumulare informaţiei; incubaţia care reprezintă

prelucrarea foarte diversă a informaţiei după principii, reguli şi nevoi specifice; inspiratia,

iluminarea-momentul fericit al găsirii soluţiei; verificarea sau revizuirea soluţiei.

Gândirea omului are o plasticitate uimitoare. Cultivarea gândirii inovatoare a devenit o

sarcină importantă a şcolilor contemporane. Stimularea creativităţii tinerilor se poate realiza printr-o

susţinută şi elevată pregătire teoretică şi practică; dinamizarea iniţiativei şi muncii independente , a

spiritului critic ştiinţific; dinamizarea activităţii de documentare şi experimentare independentă;

receptivitatea faţă de nou; pasiune pentru ştiinţă în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia. Deosebit de

importantă este atitudinea profesorului, relatia sa cu elevii.

O atitudine autoritară poate creea blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări,

se tem de eşec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea

profesorului trebuie să aibă la bază competenţa sa profesională, obiectivă şi ţinută ireproşabilă.

Profesorul trebuie să depisteze şcolarii cu potenţial creativ superior şi să le asigure acestora

posibilităţi speciale de dezvoltare a capacităţi lor.

Activitatea în afară clasei şi experienţa şcolară ofera numeroase prilejuri pentru cultivarea

imaginaţiei, creativităţii. Spre exemlpu în cercurile de elevi se pot exersa diferite metode de simulare

a imaginaţiei, cum ar fi bratinstorming-ul. În formarea independenţei în gândire şi exprimare se

impune a fi implicată şi familia, care trebuie convinsă că tutelarea excesivă împiedică dezvoltarea

intelectualului, manifestarea independent a gândirii copilului, factori esenţiali în dobândirea viitoare

a unei autentice competenţei profesorale

ÎNV. MOŢEI FELICIA

ŞCOALĂ CU CLASELE I-VIII NR1. TURLUIANU

29

Primăvara A sosit primăvara. Soarele trimite raze calde spre pământ. Natura se trezeşte la viaţă. Pomii

înflloresc, păsărelele ciripesc, soarele străluceşte cu putere, iar cel mai important este vestitorul,

plăpândul, suavul, îmbietorul ghiocel.

El este singura floare care răsare de sub zăpada rece şi pufoasă. Turturelele se-ngână, fluturaşii

zboară veseli, iar mieluşeii zburdă şi ei pe câmpia înverzită. Fiecare copil aşteaptă cu bucurie

primăvara, în dumbravă cântă şi cucul. Peste tot este un parfum suav şi îmbietor.

Primăvara îi întâmpină pe oaspeţii ei cu toată natură trezită la viaţă. Este minunat că şi rândunica cea

voioasă a sosit iarăşi la noi.

Primăvara este anotimpul meu preferat şi de aceea îmi place atât de mult.

Rusu Nicoleta, clasă a III-a, Şcoală cu Clasele I-IV, NR.2 ,Turluianu.

Coordonator : Înv. Răileanu Amalia

l

A sosit primăvara

Primăvară dragă, eu îţi spun mereu din tot sufletul meu curat:,,Bine ai venit!"

Prima zi de primăvară este o încantare pentru natură. Ghioceii îşi scot capul alb din plapuma cea

pufoasă, păsărelele se întorc din ţările calde şi copacii înfloresc. Într-o dimineaţă însorită dintr-o trăsură

fermecată a coborât o tânără domniţă cu o rochie verde de mătase, pantofi de cristal şi ochii albaştri ca

cerul limpede. Această domniţă se numea Primavara şi avea pe cap o coroniţă împletită din ghiocei şi

panseluţe.

Natura a întâmpinat-o cu păsărele care îi cântau imnuri sfinte iar copacii se aplecau în faţa ei. Iarba a

prins colţ fraged şi nou. Frunzele copacilor se scăldau în albastrul văzduhului. Cu venirea primăverii

livezile au ales să se îmbrace într-o haină albă de sărbătoare. Soarele deşteaptă cu căldura şi lumina lui

pământul cel îngheţat .

A sosit primăvara! TÂNGÂIALĂ AMALIA, CLASA A III-A, ŞCOALA CU CLASELE I-IV, NR.2 TURLUIANU,

Coordonator : Înv. Răileanu Amalia

Dacă aș fi Dacă aș fi o micuță stea Chiar și un copac de-aș fi, Pe toată lumea aș vedea Pe toată lumea aș iubi,

Inclusiv pe cineva Aș veghea asupra lor

Pe care nu-l pot uita. Pentru binele tuturor.

Dacă aș fi un fluturaș Dar nu sunt deloc așa,

Aș zbura într-un locaș, Sunt doar eu, Rusu Ioana,

Și de acolo tot mai sus Rușinoasă și hazlie,

Pân' la Domnul cel de sus. Frumușică și zglobie.

Rusu Ioana, clasa a VII-a – coordonator ׃ prof. Ţuţuianu Paula

30

Munca înnobilează omul.

LUCRĂRI REALIZATE DE PREŞCOLARII ŞI ELEVII CLASELOR I-IV DIN ŞCOALA NOASTRĂ

Prin muncă şi

stăruinţă vei

ajunge la dorinţă.

31

Şcoala şi familia-

pilonii realizării educaţiei moral-civice

Şcoala şi familia sunt cei doi factori importanţi, cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei moral-

civice a elevilor din învăţământul primar, iar între aceştia se situează şi mediul extraşcolar sau

extrafamilial. În centrul tuturor pendulează copilul, obiect şi subiect al educaţiei, proces complex care

începe de la cea mai fragedă vârstă.Până la 6 ani, toţi membrii familiei sunt implicaţi în realizarea

procesului de educare a copilului mic.

După 6 ani, educaţia copilului este preluată în mare măsură de şcoală. Dacă familia este nucleul

societăţii, şcoala este societatea însăşi redusă la o scară de proporţii adecvată vârstei elevului.

Colaborarea şcolii cu familiile elevilor se poate realiza la nivelul conducerii şi al cadrelor didactice.

Cea mai frecventă şi mai indicată este păstrarea legăturii dintre şcoală şi familie la nivelul

învăţătorilor, deoarece aceştia cunosc mai bine particularităţile individuale ale elevilor, condiţiile lor

de viaţă, prieteniile, mediul familial şi social în care trăiesc, capacitatea lor intelectuală, randamentul

la învăţătură, aptitudinile acestora. Învăţătorii colaborează direct cu părinţii elevilor, indirect cu

bunicii sau rudele apropiate sau prin intermediul Comitetului de părinţi. La nivelul conducerii, se

realizează colaborarea mijlocit prin învăţător şi comitetele de părinţi şi nemijlocit atunci când

rezolvarea unor situaţii depăşeşte atribuţiile învăţătorilor. Acestea reprezintă cazurile cele mai dificile

şi necesită o atenţie specială.

Colaborarea dintre şcoală şi familie trebuie să se realizeze în toate aspectele concrete ale

procesului instructiv-educativ: învăţătură, frecvenţă, comportament, ţinută sau în mod facultativ

(cercuri pe specialităţi, echipe artistice, competiţii sportive). Sub orice formă s-ar manifesta elevul,

învăţătorul şi părinţii trebuie să acţioneze la unison, fără compromisuri şi abandonări în faţa

greutăţilor întâmpinate, când este cazul.Predarea implică numeroase cunoştinţe de didactică, ştiinţa

organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ, deci şi a instrucţiei în şcoală.

Dacă predarea presupune un învăţător şi o lecţie, învăţarea, în sens strict, este activitatea

organizată şi susţinută în vederea atingerii unui scop superior, formarea omului instruit, capabil să

facă faţă multiplelor cerinţe ale societăţii moderne.Învăţarea implică unele obligaţii din partea

elevului: cuprinderea într-o anumită clasă, la o şcoală, deci şcolarizarea, frecvenţa cu regularitate

acursurilor, punctualitatea şi pregătirea zilnică a lecţiilor. Colaborarea învăţătorului cu familiile

32

copiilor ajunşi la vârsta şcolarizării este hotărâtoare, aceasta trebuind să fie principială, fără

indulgenţă, dar şi fără rigiditate, fără dictat şi constrângere.

De aceea, învăţătorilor le revine în primul rând obligaţia de a cunoaşte din timp situaţia fiecărui

copil ajuns la vârsta de şase ani, dar şi părinţilor de a se consulta din timp cu medicii şcolari şi mai cu

seamă cu învăţătorii.Mai actuală decât şcolarizarea a rămas frecvenţa, adică participarea zilnică a

elevilor la lecţii şi la celelalte activităţi educative organizate de învăţător.

Instrucţia se bazează pe predare şi aceasta înseamnă că numai cine frecventează regulat

cursurile poate asimila uşor şi integral cunoştinţele prevăzute în programele şcolare şi incluse în

manuale. Orice absenţă înseamnă un gol, iar mai multe goluri duc la ruperea înlănţuirii logice a

informaţiilor. Învăţătorul o priveşte cu toată seriozitatea şi luptă să elimine complet întârzierile de la

cursuri, mai ales pe cele de la prima oră. Părinţii, uneori le privesc cu uşurinţă. Scuzele par justificate

şi inofensive, dar argumentele sunt puerile. Se pierde din vedere esenţialul: şcoala educă viitori

cetăţeni.

Colaborarea şcolii cu familia se realizează şi prin calificative, pentru calificative. Când

învăţătorul consemnează calificativul în carnetul elevului care trebuie contrasemnat şi de părinţi,

stabileşte mijlocit un contact între şcoală şi familie. În acest fel, învăţătorul informează familia despre

nivelul cunoştinţelor micului şcolar, despre conştiinciozitatea lui şi eficienţa studiului individual.

Când părintele semnează în carnet, îi confirmă învăţătorului (şcolii) că a luat la cunoştinţă de acel

calificativ primit de fiul său (fiica sa).Orice obiect de studiu îi oferă învăţătorului prilejul de a face în

mod convingător educaţia elevilor, fie sub aspectul intelectual (geografie, istorie, limba şi literatura

română), fie sub cel afectiv, prin cultivarea sentimentelor, voinţei, devotamentului, spiritului de

sacrificiu, respectului şi preţuirii patriei în care s-au născut.

Învăţătorul cultivă dragostea pentru ţara noastră, România. Acest proces începe cu naşterea

sentimentelor de apartenenţă la familie, cu dragoste faţă de căminul părintesc şi locul natal şi continuă

cu dezvoltarea treptată a acestor sentimente, idealuri şi aspiraţii.

Tot învăţătorul este acela care organizează pentru elevi excursii, drumeţii, vizite la muzee şi expoziţii,

audiţii muzicale, serbări şcolare prin care îi educă civic, explicându-le concret şi direct modul de

comportare corectă şi civilizată în orice împrejurare.

Educaţia patriotică, adevărata educaţie patriotică nu este posibilă când învăţătorul vorbeşte într-

o limbă – cea a inimii – iar familia în alta. Împreună cu elevii săi, învăţătorul organizează şi

desfăşoară diverse activităţi menite să contribuie la realizarea educaţiei estetice a elevilor: vizite la

muzee, la expoziţii, vernisaje, vizionări de spectacole. Învăţătorul are în vedere să-l determine pe elev

33

nu numai să recepteze opera de artă, ci îi şi stimulează capacităţile lui creatoare, fie că este vorba de

poezie, de pictură sau de exersarea vreunui instrument muzical. Este bine ca familia să înţeleagă

adevărata lor importanţă educativă, fără exagerări dăunătoare educaţiei.

Pornind de la ideea că o minte sănătoasă nu se poate dezvolta perfect decât într-un corp

sănătos, este necesar să se pună accent pe dezvoltarea armonioasă a elevilor, pe dezvoltarea psiho-

fizică a acestora.

Trebuie adusă în discuţie şi educaţia sanitară elevilor. Igiena corporală, a camerei de locuit, a

clasei în care învaţă elevii, a lenjeriei şi îmbrăcămintei, a localului şcolii, a cartierului sunt condiţii ale

unei dezvoltări armonioase a individului. Procesul acesta educativ atât de complex l-am realizat în

timp, pe toată durata micii şcolarităţii, continuându-se şi în celelalte trepte de şcoală.

Educaţia igienico-sanitară prezintă un vast câmp de acţiune pentru părinţi şi învăţător, pentru

medici şi pentru mijloacele de răspândire a acestor cunoştinţe. Ea începe în familie cu noţiuni

sanitare, atât cât îi pot oferi copilului părinţii, bunicii, fraţii sau surorile şi continuă în şcoală. De

multe ori, familia are ea însăşi nevoie de o bună educaţie sanitară, pentru care concursul învăţătorului

este binevenit.Toţi factorii educativi au o influenţă importantă asupra dezvoltării personalităţii

elevilor din învăţământul primar, dacă se realizează o unitate de cerinţe educative, dintre care un rol

deosebit avându-l cele cu caracter civic.

Înv. Răileanu Amalia,

Şcoala cu Clasele I-IV, Nr.2, Turluianu.

Televizorul – prieten sau dușman ?

,,Televiziunea și calculatorul ușurează învățarea, dezvoltă abilitățile mintale, oferă informație. Ele

dezvoltă o generație mult mai bine înzestrată, capabilă să întâmpine lumea de mâine cu toate

provocările ei .”

În spiritul acestor convingeri s-au investit în lumea întreagă sume imense în programe T.V.

Părinții s-au obișnuit să-și așeze copiii în fața televizorului de la vârste mici. S-a ajuns astfel ca

ecranul să devină unul dintre cei mai buni prieteni ai copiilor. Efectele, rezultatele reale asupra

mediului de gândire a sănătății mentale, deși nu sunt prea mult mediatizate, sunt profunde .

După toate studiile efectuate s-au constatat următoarele:

elevii devin din ce în ce mai puțin capabili să-și mențină/concentreze atenția;

cititul, scrisul, capacitatea de comunicare orală sunt în declin;

afectarea continuă a sistemului auditiv prin scăderea continuă a sensibilității creierului în

perceperea și prelucrarea mesajului sonor;

34

vizionarea T.V. este un factor determinant în apariția hiperactivității, a irascibilității și a

insomniei;

slăbirea capacității de a comunica, de a asculta ;

scăderea cunoștințelor de vocabular, profilarea ticurilor verbale, dificultatea de a înțelege

fraze mai lungi;

violența T.V. se dovedește a fi un factor semnificativ în determinarea comportamentului

infracțional și chiar criminal prin formarea unui comportament egoist, individualist, insensibil

la suferința aproapelui.

Deși la vârsta preșcolară, copiii care urmăresc programele T.V. par a avea un program

diversificat, avansat față de profilul de vârstă, problemele prezentate anterior încep să se

observe începând cu clasa a II-a, a III-a .

Din argumentele pe care le-am prezentat este greu de crezut că se va produce eliminarea televiziunii

din casă și din viața oamenilor. ,,Măcar pentru copii să facem efortul de a ne trezi din somnul în care

ne cufundă noaptea televiziunii .”

ÎNV. MARICICA IOJĂ

ȘCOALA CU CLS. I-IV NR.2 TURLUIANU

Mamei mele Cu ochii mari, cu păr ca neaua

Aievea-mi va rămâne-n gând

Chipul duios al mamei mele

Și cel mai drag de pe pământ.

Dar anii trec, veni-va timpul

Când eu pe drumul meu voi

merge,

La mama mea voi fi cu gândul

Și numai flori îi voi culege;

De ziua ei la ea le-oi duce

Și-am să-i sărut mâna cea

caldă,

Să-i mulțumesc de viața dulce,

Fără de griji și de corvoadă.

Nu voi uita căsuța-n care

Vis după vis mi-am făurit

Nu voi uita nici vocea care

De multe ori m-a dojenit,

M-a învățat, m-a ocrotit,

M-a alintat și m-a iubit.

Prof. Țuțuianu Paula

Dorință Aș vrea să fiu un soare,

Aș vrea sa fiu o lună,

Aș vrea să fiu o stea,

O stea din calea ta.

Voi cobarî din cer

Să pot apoi să-ți cer

O oră de iubire

Plină de dăruire.

Aș vrea apoi să-ți spun:

”Iubire, rămas bun!”

Eu am apus acum

Nu-ți voi mai sta în drum.

Să nu te mai gândești, Să nu mă mai privești, Nu vreau să mă iubești Și nici să mă dorești.

Vreau să rămân o stea,

O stea din calea ta,

O stea căzătoare,

O stea nemuritoare.

Onescu Alexandru-Isidor,

Prof. Ţuţuianu Paula

35

ÎN VIZITĂ LA MUZEU

Prof. înv. primar IOJĂ ANGELA

Tema proiectului:

VIZITĂ LA MUZEUL ,,GEORGE ENESCU” - TESCANI

Elemente de conţinut: Textul nonliterar – reclama

Articole din reviste pentru copii

Scopul activităţii: educarea limbajului prin excursia tematică –

VIZITĂ LA MUZEUL ,,GEORGE ENESCU” – TESCANI

CENTRUL DE CULTURĂ ,,ROSETTI-TESCANU – GEORGE ENESCU”

Obiective de referinţă vizate: 1.1.; 1.2.; 2.3.; 3.1.; 4.3.; 4.6.

Etape:

stabilirea unor criterii de apreciere a proiectului (prima oră);

lecturi despre viaţa şi activitatea lui George Enescu;

excursie tematică la Muzeul Naţional George Enescu – Tescani;

realizarea unor reclame prin care să locuitorii satului Turluianu să fie invitaţi să viziteze la

Muzeul Naţional George Enescu – Tescani;

scrierea unor articole despre vizita la muzeu.

Elemente interdisciplinare:

Educaţie muzicală

- audiţii muzicale din creaţia enesciană;

- învăţarea melodiei din Rapsodia română nr. 1, de George Enescu.

Educaţie tehnologică

- realizarea de colaje (afişe - reclamă).

36

Stiaţi că:

•Renul suportă temperaturi de -60˚C?

•Limita superioară de temperatură la care rezistă unele organisme este de +150˚C (unele

bacterii), iar limita inferioară este de -272˚C (unii viermi)?

•Fără să bea apă, cămilele rezistă până la 25 de zile? Ele pot ingera în 10 minute 10 l de apă?

•Insectele numite efemere, ca adulți trăiesc doar câteva ore?

•Plantele transformă energia solară în energie chimică cu pierderi de energie?

•Fondatorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucuresti a fost Grigore Antipa - savant care a

efectuat studii superioare la Jena, a inițiat cercetări asupra faunei Deltei Dunării şi Mării Negre?

•Molidul produce o substanță volatilă cu rol în distrugerea microbilor în cantitate de 4kg/zi?

•BIOSPEOLOGIA – ştiinţa care studiază viața din peșteri, a fost înființată ca știință de către

Emil Racoviță?

•Numărul de specii de insecte din natură este estimat între 30 şi 50 de milioane?

•În natură există aproximativ 1300000 specii de nevertebrate şi numai 43000 specii de

vertebrate?

•S-au sintetizat peste 1000 de substanțe pesticide, din care s-au realizat aproximativ 100000 de

produse comerciale folosite în combaterea dăunătorilor din culturi, depozite, locuințe?

Rublică realizată de profesor Vrote Liliana

Vând lacrimi de crocodil la butoi de plastic cu reducere pentru elevi.

ăsitorului recompensă... să

tacă din gură.

Închiriez tocilar, 2 săptămâni, cu ochelari şi tot tacâmul. Preţ negociabil.

în jos. Caut disperat carnet cu

note de la 8 în sus.

Vând bicicletă nou nouță cu rugină pe ea. Preț negociabil.

Cumpăr minte la kilogram, dar să fie ieftină.

o Realizat de Iojă Daniel Ionuț, clasa aVIII-a

37

Culmea limbii române: să găseşti în meniu la restaurant limba română.

Culmea geografiei: să deschizi Porţile de Fier cu Cheile Bicazului.

Culmea matematicii : să fii singur și să te simți în plus.

Culmea fizicii: să paşti un cal putere pe un câmp magnetic.

Culmea biologiei: să împerechezi o capră de taiat lemne cu un ţap de bere.

Culmea muzicii populare: să cânţi o doina la fluierul piciorului.

Culmea muzicii româneşti׃ să scoată B.U.G. Mafia un album cu colinde.

Culmea prostiei: să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să verifici dacă s-a stins.

Culmea culmilor: mutul să-i spună surdului că orbul se uită la ei.

Culmea zgârceniei : să speli hârtia igienică şi s-o pui la uscat.

Culmea somnorosului: să adormi cu capul pe butucul călăului.

Culmea ghinionului: să cazi dintr-un avion care se prăbuşeşte pe un vapor care se scufundă.

Culmea cutremurului: să chemi liftul şi să vină etajul.

Culmea aglomeraţiei: să meargă şoferul de la autobuz pe scară.

Clasele

V-VIII