Cuvinte vrajite - Pierre GamarraAceasta poveste s-a petrecut ntr-o sala de clasa, seara tarziu, dupa plecarea elevilor. Totul era lasat n ordine n clasa: tabla era tearsa, bancile erau aliniate i curate, nu se vedea nici o urma de creion sau de pix pe ele, uile erau nchise. Doar un creion mic era cazut ntr-un colt i ncerca sa se ascunda din calea maturii, sa nu fie dat la gunoiDin sertarul catedrei se auzi un glas subtire i parca sugrumat:! "alvati-ma# "alvati-ma# $a nabu aici#! %ine eti tu& se auzi glasul creionului. 'nde eti&! 'f# "unt aici n sertar, deschideti-mi ca nu mai pot sa respir# "unt caietul de limba romana, al unui copil uituc. Doamna nvatatoare m-a pus aici n sertarul catedrei, dar simt ca ma sufoc, nu am aer.! "sst# Taci putin, te rog# Tu nu auzi nimic&! %e sa aud&! "e aud zgomote din biblioteca, zise creionul cu vocea scazuta. %e-o fi acolo& %artile sunt cam galagioase n seara aceasta. De obicei dupa o zi grea de munca ele sunt linitite, se odihnesc.! Da, ai dreptate# Te rog, scoate-ma de aici i sa mergem sa vedemce se ntampla# %artile se foiau de zor. (opteau, i foneau paginile, era ceva de nedescris n biblioteca.! )oate vor sa plece de aici, opti creionul.! *-au cum. 'ile sunt ncuiate. +are ce se ntampla&! *u mai nteleg nimic.,mediat aparura nite omuleti albatri, negri, roii iverzi care coborau pe o scara de matase, din gura cheii de la biblioteca.! %ine or fi& se ntreba curios caietul. "imt ca i-am mai vazut, parcai-a cunoate.! %e multi au venit# striga creionul.! %e nepriceputi suntem# Acum tiu, sunt cuvintele#! %are cuvinte&! %uvintele care sunt scrise cu cerneala, cu creioane colorate, cu creta alba i colorata. -e tiu foarte bine#! Da, ai dreptate, spuse creionul. Am scris i eu multe,multe cuvinte. +are unde se duc& .ai sa le urmarim.! /ine, hai sa le urmarim#! "e ndreapta spre sala profesorilor# /a nu, au a0uns n cabinetul directorului +are ce vor sa faca& 1orbesc toate odata i nu nteleg ce-i spun. "e catara pe birou#! )oti sa spui ce cuvinte sunt& 2u sunt prea mic, spuse creionul.! Da, stai putin. A uite pe cateva le recunosc.! 'ite-l pe cuvantul )345,T'34, spuse caietul. 2ste rotofei i zambete mereu. $erge linitit, cu pai marunti i repezi. 1ad i cuvantul "A32. Are umerii aplecati i e cam suparat.! 1ezi i cuvantul %,+%+-AT4&! Da, are parul cafeniu i carliontat i o palarie mare de alune. 6n acest timp cuvintele se suisera pe birou i vorbeau toate fara a se ntelege ntre ele. Deodata unul sari pe telefon i ncepu sa strige, silabisind cu o voce severa:! -i-ni-te# -i-ni-te#! 2 cuvantul )2D2A)"4, opti caietul nfiorandu-se. Auzind aceasta, creionul era gata sa se ascunda dupa copertile caietului. Domnul )2D2A)"4 era mbracat n roba ca un 0udecator. Avea ochelari cu rame de sarma i privea aspru pe deasupra lor. 6n manatinea un carnetel n care nota ceva cu un pix. Avea glasul aspru i strident de-ti dadea fiori.! 1a rog sa taceti# *e poate auzi paznicul i va trebui sa ne ascundem care pe unde vom putea i nu prea avem decat dosare icateva carti aici. *u vom ncapea toate! 2 un om bun, striga cuvantul /'*4TAT2. *-o sa ne faca nici un rau.! Asta s-o crezi tu# striga cuvantul 34'TAT2. 2ra un cuvant nalt, slab i urat, cu parul ncalcit i ro-u i cu multe vanatai i zgaraieturi pe frunte i pe obra0i.! *u va mai certati, se auzi o voce blanda i linitita. 2ra cuvantul 73AT2. Am venit aici sa ne alegem mparatul, nu-i aa&! Da, da, raspunsera mai multe cuvinte deodata. %and copiii ne vorscrie greit sau ne vor stalci, trebuie sa fie cineva care sa ne apere i care sa-i cheme la 0udecata.! Aveti dreptate, raspunse cuvantul 3AT4. 2 adevarat, unii copii ne stalcesc rau de tot# "unt indignat de cate ori copiii rostesc i scriu greit numele meu -AT4, -AT4,3AT4, sau 34T,, cand suntem mai multe.! %e sa va mai spun eu& se planse verbul A 7,. %at se mai chinuie sa ma nvete#! .ai sa ne grabim sa ne alegem mparatul, ca vremea trece# spuse cuvantul %2A".! *u te uita aa la mine ca eu nu vreau sa fiu, spuse cuvantul 2$+T,1,TAT2. *u pot, eu ma nroesc ca o sfecla roie.! A putea fi eu, striga cu glas puternic cuvantul+T2-. "unt mare itare. Am nite pumni Dorete cinevasa se masoare cu mine&! 6ndrazneti sa spui ca nu sunt eu cel mai ravnit i cel mai iubit& ntreba mirat i deran0at cuvantul A'3.! (tiTi care este cel mai iubit cuvant& rosti cuvantul ,'/,32 cu multa duioie. 2ste cuvantul $A$4# 2 cel mai dulce i cel mai frumos cuvant. 1reau sa ne fie mparat#! *u, nu, nu vedeti ca nu sunt bune de nimic cuvintele alese de voi& urla cuvantul 1,+-2*T4. 2u va propun cuvantul /8T4, care lovete de te lasa lat, sau cuvantul )A3, care este atat de greu ca ramai fara suflare daca nu faci ceea ce trebuie.! Dragele mele cuvinte, zise cuvantul -'$2 cu voce impunatoare, cuvintele pe care ar trebui sa le alegem sunt )3,2T2*,2 i '*,32. )rimul are maini puternice i sare n a0utor la nevoie, al doilea ncearca sa-i faca pe oameni sa nu se certe i sa se nteleaga. %uvintele ramasera pe ganduri. 6ncepura apoi sa vorbeasca ntre ele pe cine sa aleaga. "e apropie cuvantul T3A*DA7,3. 2ra frumos ca un nger i parfumul lui te mbata de la departare.! (tiu, am gasit, spuse el. 2 un cuvant mult mai parfumat decat mine. Are n el parfumul tuturor florilor de pe pamant, iar daca nu-l avem, daca nu exista, totul e pierdut.! 1ai, vai, spune mai repede. 2ste cuvantul la care magandesc eu&spuse cuvantul -4%+$,2. 2ste cuvantul! )A%2# )A%2# strigara mai multe voci.! Da, cuvantul )A%2 va fi 6$)43AT'- nostru# raspunsera celelaltecuvinte. %uvantul )A%2 nainta. 2ra atat de frumos# 2ra ca unvis. Toate culorile curcubeului se topisera n el. 2ra rou ca soarele dimineata, cand zorii se topesc, galben ca aurul spicelor, portocaliu ca rochitele fetelor vara, albastru ca apele marilor, verde ca pa0itile i padurile pamantului i violet ca un cer la sfaritul unei zile frumoase i senine de vara.+ calda lumina umplu cabinetul i coala. 2a iradia din acest cuvant.! 9ata, acum trebuie sa mergem la locurile noastre#spuse cuvantul $'*%4. ,mediat se ivesc zorii. )este catevaore copiii vor sosi'n zgomot uor se auzi, iar cuvintele, speriate sa nu fie surprinse, se rostogolira de pe birou. "e strecurara pe coridor pana la ua bibliotecii i urcara cat ai numara: unu, doi,trei, pe scara de matase pe care coborasera.