Daniela Luca

CUVINTE tN NEGATIVEseuri de psihanaltzd"

,ffiTrnrutthfi.

201.5

Cuprins

Simpli reflectare despre negativitateacuvintelor - Daniela Luca

Sec[iunea I - Ars scribendi ntre Eros gi Thanatos 9Dimensiunea esteticd qi creatiad n lnconqtientului 1,1,

Pierderea, sublimarea gi trattaliul fenomenului Kultur 33

Melancolia cr eato ar e - melancolia distructia d,

de la Sigmund Freud la Andri Green 51

Partea I - Melancolia, tntre efemerul anihilant qi

frumuselea sublimd 5L

Partea a ll-a Paradoxul de a supraaie{uitntreperfecliunea naratorului qi arta sinucideriila Marin Mdlaicu-Hondrari 59

Pasiuni de aia[d, pasiuni de moarte * sau despre

destinul pasiunilor in stdrile-limitd 70

P sihanalizd, liber d asociere, creatiuitate qi dans

improoizat - sau despre a se simlipe sine

tnsuqi autentictnpropriul corp 87

De ce afita urdin culturd? 93

Secfiunea a II-a - Psihanalistul gi scriitorul,divanul gi cartea 97

Psihanalistul qi scriitorul,tmpreund, dincolo de dizsan 99

Niciodatd atins - sau despre o psihanalizd

a p asiunii tn r omanul ExtazulLolei V. Stein de Marguerite Duras 108

Scrisoare cdtre tata - o metapsihologie

a relaliei tatd-fiu tn corespondenla

lui Frunz Kafta pentru tatdl sdu 119

Cilntecul sufletelor mosrte - sau despre

relalia maladiod mamd-fiicd tn romanulPianista de Elfriede lelinek 133

Introsp eclie, auto analizd, r e gdsir e de

sinetnFAgii de ruqine de CristanFulag L45

Mdrturisirile unui ,,perforator" de lumiinterioare - Augustin Cupqa 1.56

Apocalipsa materiei poetice - sa:u despre reaolta

tmpotrioa Tatdlui la Mmta Petreu 161

Angoasa deghizatd - sau despre

(in)discrelia morlii la loan Es. Pop 158

Scriitorul, oglinzile qi Marele Mut - despre

discursul tnsingurat gi estetica aiolent-melancolicd

la Claudiu Komartin 182

,,Texful sunt eu!" - sau despre discursul solemn

gi poetica regdsirii la Cosmin Perla 189

Poetul fals-grandios faldin fald cu Sinele

sdu autentic - sau despre angoasa

dubluluilaDan Coman L97

Discur sul efr actant-fascinant - sau pledoaria

pentru micile nebuniiinpoeticalui $tefan Manasia 205

Discur sul intim - sau limitele autodezo dluiriitn (anti)poeticalui Gelu Diaconu

Discursul elibuator - sau despre metafotizmea

terorii la Soetlana Cfrrstean

Discursul tndoliat - sau despre poetica morlii

la Dan lancuTimpul spart in corpul poetic la Olga $tefanReaendicarea nemuririi ?n noud (qi oare cAtu abe)

acte laVioleta lonNici Zen, nici psihanalizd - sa:u despre cum

Se scrie pe Sine Eul creator, intre psihanalizd

qi zen la Matei Georgescu

213

231

220

238

246

Secliunea a III-a - Psihanalizaintra muto*Clinica psihanatitici 253

P sihanaliza tranzilionalitdlii astdzi - creatiaitate,

distructitsitate qi supr aaieluirea obiectului'

in memorialui Andri Green 255

Visfrndaisele imposibiletn spa[iul analitic 269

Transfer si contratransfer paradoxal - sau despre

traaaliulaidutuiinpsihanalizastdrilor-limitd 291

Comunicar ea primitia d, sensul gi

non-sensul tdcerii ?n miqcdrile contratransferenliale.

ln memorinm Joyce McDougall 311

lfra care nu ucide - sau despre urd qi distructiztitate

tn relalia transfer-contratransferen[iald 327

Necesarele diferen[e 344

Dimensiunea esteticd si creatiCIda Incongtientului

Molto:

,,...scriitorii tngigi obignuiesc sd micqoreze

distanla dintre ei { oameni,

Asigurkndu-se cd?n fiecare om se ascunde

un suiitor gi cd ultimul scriitor

Va muri doar o datd cu ultimul om."

Sigmund Freud -,,Scriitorul qi activitatea

fantasmaticS"

Psihanaliza Fi afia, psihanaliza mtei,arta psihanalizei

Psihanaliza gi arta au avut, qi au continuu,legd-turi qi spafii de intAlnire, de interferenfd qi de regdsire,chiar dacd uneori sunt complementare qi in acordaj,iar alteori controversate gi discutabile, ele se hr6nescgi se imbogdfesc una pe cealalt5, una din cealaltd,incontestabil. Cu toate cd in articolul sdu, Scriitorul

9i actiaitatea fantasmaticd, Freud insuqi afirma cdpsihanaliza trebuie sd-qi abandoneze armele in fafaproblemei creativitdfli artistului, el nu a procedatniciodatH astfel. Mdrturie sunt, cel pufirt studiile saleasupra sublimdrii, asupra operei lui Leonardo daVinci, ale lui Michelangelo, sau ale luiJenseru studiileasupra literaturii, artei qi mitologiei. Nu intAmpldtor,

11

Daniela Luca

desigur, biblioteca sa cuprindea (gi Muzeul Freuddin Londra este o altd mdrturie) opere complete ale

scriitorilor gi filosofilor pe care ii admirase.Estetica, arta gi procesul creator au fost consi-

derate de cdtre psihanaligti, de-a lungul deceniilor,ca inerente gi de netdgdduit in travaliul psihic, intravaliul analitic qi in cadrul intern/extern al analis-tului. Funcfla esteticS, funcfia poeticd gi metaforicd aanalistului/analizantului, potenfialul creativ, funcliade simbolizare, capacitatea de a fi qi a trdi creativ,aprehensiunea esteticd a lumii, amprenta gi stilul/vocea analisfului sunt doar cAteva dintre conceP-

tele-metafore intALrite in literatura psihanalitici qi inteoria clinicii psihanalitice, tn tangenfH cu procesulcreator gi dimensiunea estetici a psihismului.

Deseori in psihanaliz6., de la inceputuri pAnd inprezent, s-a f6cut o comparalie intre arta de a scrie

gi joc. Orice copil care se joac5, sublinia Freud, se

comporti asemeni scriitorului, deoarece igi creeazipropria sa lume, igi decoreazd o lume exterioard

dupd o lege afectivd gi ideaticl a lumii interioare.Copilul distinge foarte bine spafiul jocului de reali-tate, cautd pentru obiectele gi relafiile imaginare unsuport ir:r real. Aidoma copilului, scriitorul creeazd

o lume a fanleziei, un scenariu imaginar, un discurs

investit pulsional gi afectiv, in care crede gi in care se

regdsegte. in limba germand, existi o asemdnare intre

,,ioc" si,,scriere": Spiel ltroc) desemneazd qi creafiilescriitorului care necesitd suporful unor obiecte palpa-bile, ce pot fi reprezentate:

Lustspiel (comedie), Trauerspiel (tragedie), Scha-

uspieler (actor).

12

Cuvinte in negativ

Desigur, diferenla intre realitate (exterioarH) gijoc este vizlblld., relativizAnd-o insd prin existenfarealitdqii inteme, cea care coexistd gi i:r joc, qi inperceplia realului. in eseul sdu, Freud nu se opreqteIa diferenfieri, el nuanfeazd, subliniind calitateaactivitdfii fantasmatice, anume aceea cd este greudecelabil6, greu de observat, comparativ cu jocul,umorul, reveria. Copilul este liber in spafiul sdu dejoq in care obiectul este ,,g[sit-creat", dupd cumspunea D. W. Winnicott. Adultul igi ascunde spafiulfantasmatig il feregte de lume, il inchide in metafore,in alegorii, in abstractizdri, fiindcd nu le poate aritaca atare lumii, nu se poate ardta cu intreaga polifoniea pulsiunilor sale (fie ele parfiale, erotice, agresive,crude etc.), cu dorinlele mortifere, cu agresivitateasau cruzimea incongtientd, sadismul sau fetigismulsdu. EI rdmAne in spaliul sdu intim, la care las[ acces

prin sublimare, prin cel multpunerein cuvinte,in actin scen5, in corp, prin sensuri. Desigur, dacd in jocuricopilul igi transpune dorinfele, ftr activitatea scrieriidorin(ele sunt cele care alimenteazd fantasmarea,aduc6ndu-se astfel modificdri realitdlii. Pentru scri-itor, fiecare fantasmi este indeplinirea unei dorinfe,ea urmeazd o dinamicS, intr-un anume spafiu-timp,se modificn ftr funclie de registrul psihic. Fiindcdorice fantasmd condenseazd. ir ea, simultan, celetrei timpuri: un prezent dat de o impresie actuald,un trecut infantil spre care trimite, un viitor creat deimplinirea dorinfei. De aceea, ars scribendl ne situ-eazd intr-un atemporal, infu-un spa{iu interiorin careceea ce scriem condenseazd gi fantasmele irscrise,originare sau nu, condenseazd. qi rcptezentiri - ale

13

Daniela Luca

lucrului, ale cuvAnfului,la care se ataqeazl. simfoniade afecte qi pulsiuni.

Freud nu neglijeazd deloc paralela intre scribendiqi oniric, urmdregte ,,personajul" dintr-un roman,

,,indeosebi psihologic", aga cum urmHregte destinulpersonajelor din vis, in acfiunea lor intrepdtruns5,in destinul 1or, ca un destin pulsional. Chipuri ale

Eului, firtr-un teatru al Eului- dupH expresia luiloyceMcDougall - personajele sunt fie pirli ale Self-uluiautorului, he imago-uri asupra cHrora se deplaseaz[afecful, se proiecteazd., se idealizeazd. Un autor este

in esenfd un Pygmalion. insd, la final, opera sa nuii mai aparfine, e pre-datH lumii, celuilalt. Devine ea

insdgi obiect obiectiv dupH ce a fost obiect subiectiv

- spre a-lparafraza pe Winnicott.Psihanaliza nu interpreteazH autorul, crea-

torul, ci cautd mai degrabi acele revelalii asuprainconqtientului uman universal, nu biografia auto-rului sau relafia cu opera sa, chiar daci adesea

intAlnim gi asemenea abordlri. Pentru analist,singurul scop rHmAne explorarea gi cunoaqtereaincongtientului, indiferent de forma sa de concre-tizare, in patologic, in creativ, in ambele, de multeori. $i psihanaliza, qi arta au ca obiect comunrealitatea psihicX subiectiv6, incongtientH sau

precongtienti, din perspective diferite, totugi:psihanaliza face corp cu incongtientul, cregte dininterior ca un germene/ arta este o manifestare a

inconqtientului, precum celelalte manifestHri alesale. Aici nu este vorba doar de incongtientul auto-rului, creatorului, ci gi de inconqtientul lectorului,spectatorului, auditoriului.

1,4

Cuvinte in negativ

Desigur, lucrurile nu sunt atAt de departajate, declivatg insd prezentarea lor ne obligd sd le detaqdmspre a le expune. De aceea, aga cum este deja cunoscut,existd o serie de psihanaligti care se opun sau suntsceptici fa(d de orice ,,aplicare" a psihanalizei la lite-rafurd, la orice art5, qi al1ii care simt fireascd aceastd

aplicare, cAtd vreme este produsul inconqtienfului gi

al creativitdlii psihice, este un ,,fenomen tranzi{ional",precum spunea Winnicott. Analistul este el insuqiun cititor al operelor literare, qi nu orice fel de cititor

- el se lasd impregnat de gi cuprinde ftr spafiul s[upsihic, ca un confindtor, migc[rile pulsionale gi afec-tive transmise de acel discurs narativ sau poetic. Maimult, el este un scriitor, fiindcd scrierile psihanaliticeimplicd un travaliu de elaborare gi de re*gAndire, decreafie a sensurilor, de legare a fragmentelor psihicedez-legate sau patologic legate anterior etc.

Reamintim ce insemna pentru Freud ars poetica,

irx L908, in eseul mai sus menflonat:,,Adevdrata arspoeticarezidHin tehnica de a depdgi

acea repugnanlH a cXrei explicafie trebuie cdutat[ ingranifele existente intre un Eu Ei altuI. Doui procedeeale acestei tehnici pot fi totugi i:rtrezdrite. Prin modifi-c6ri gi deghizdri, scriitorul atenueazd caracteruI egoistal reveriei sale, reugind astfel sI ne cAqtige prin pldcereapur formal5, adicd estetic5, pe care ne-o provoacdirrtructriparea fantasmelor sale. Numim pldcere preli-minard sau premiu de seduclie aceastd plicere care neeste oferitd in vederea obfinerii unei pldceri gi maiintensg provenite din surse sufleteqti profunde. Credcd orice plicere estetici pe care o datorXm scriitoruluiare caracterul acestei pldceri preliminare, in timp ce

C frntecul sufletelor mo artesarl despre relalia maladiud mamd-fticdtn

romanul Pianista de Elfriede lelinek

Elfriede Jelinek scrie un roman despre momenful dedinaintea izbuoririi unei nebunii. A izbuoririi, fiindcdevident ea se afld acolo, in germene incd de la ince-putul d"tir, cu tumultul ei interior, pulsional, afectivin negatio. Elfriede ne transpune ir:rtr-un uescenda delaprimele Ia ultimele pagini fur starea maladivd a Erikdi,personajul ei inapt pentru viafi. Inapt pentru riu$,intrucat in scindarea qi fragmentarea ei, in acest balansfin irtre pulsiuni par,tiale, in aceastd ,,rdceali afedMd",ea nu simte via[4 ea nu simte moartea.

Erikaeste,,un aparat compact cu formd umand.",este ,,putreziti pe dinduntru". Putreziti irn mlag-tina pulsionalS, intr-o urd care leagd mai intens, maiputemic - deqi distrugdtoare de viafd - decAt oricefel de iubire. Erika nu are alt spaliu decAt cel matem.Nici mdcar pAntec, fiindci de el este desprinsS, este

legatd prin cordonul ombilical narcisic al mamei,care a luat forma - aparent sublimatorie - pianului, a

muzicii. Singura ei formd de expresie a vreunei trdiri,emofii, juisdri, insd qi ea nu prin genialitatea compo-ziflei, ci prin obsesionalitatea rece a tehnicii, a execu-

!iei, ca un ritual, in care melosul de fond este mereuSchubert.,,...ne-mHsuratu[ ne-numifuL ne-rostifuLne-interpretabilul, ne-atinsul, ne-cuprinsul sunt

133

Daniela Luca

in fond mai importante dec6t ceea ce e palpabilgi imediat: tehnica, tehnica tehnica." Schubert qifemeile: ,,un capitol infunecat ir:r istoria pornogra-ficd a artei. Schubert nu corespundea, nici in ceprivegte creatorul, nici virfuozul, imaginii pe caregi-o face mullimea despre geniu... Schubertnu a avutnici mdcar un pian... Schubert e mort. Erika Kohutjigneqte un bdrbat de la care cere totugi iubire."

intre Erika qi a ei mam5, Elfriede nu lasd spafiu,nu existd granife. Singura aparifie care evident estepenetrantS, intruzivil, sfAgietoare gi in cele din urmddeclanqatoare a nebuniei qi a morlii este bdrbatul,t6nilrul, cici nici aici nu sunt frontiere, adicH niciintre generatii. Erika este deplin sub stHpAnirea,controlul, manipularea mamei ei devoratoargvampirice, severe, rigide, imparfiale, pustiite, qiea devine aidoma mamei, acolo unde i se lasd loc:conservatorul. Spaliul unic de desfdgurare al sadis-mului sdu, in care, fafH de elevi, in special fafi detentantul gi seducHtorul Klemmer, ea igi exercitdminulios gi intransigent cruzimea. Fdrd nici cea maimicd urmi de vinovdfie, de identificare cu cel care-ieste victim6., fdrd.empatie. FiindcH pentru toate astea,ar trebui mai intAi sd simtd. Or,la Erik+ simlirea esteinghefatd. Pulsiunile sunt vulcanice, apdririle suntcitadele deja, iar Eul ei, acest ,,ulcior fdrd fund", esteintr-un clivaj impecabil, o tdieturd perfectS, ca lama.Lama cu care ea igi mutileazi corpul, sexul, pentrua-gi produce o trilire, prin durere m6car.

Lama cu care iqi mutileazd feminitatea, tocmaifiindci nu o simte. O refuzd. Fiindcd nici o figurdmasculind (da, a existat tatdl, tatdl care gi el era dedat

134

Cuvinte in negativ

nebuniei, tatil care, doar qi-a ldsat sdmAnla qi a inne-bunit la naqterea fiicei, gi peste a cdrui moarte se trececa gi peste a lui viafd: cu o indiferenld rece, ca qi cumnici nu ar fi existat) nu i-a permis accesul la ea. Nui-a permis o intrare in acest pas-de-deux al bisexua-lititii psihice, nu i-a permis acordajul afectiv, tr aqa

fel ftrcAt si existe o schemH de a fi trei-impreunS, unspafiu ter,tiar structurant gi vital.

Personajul primeazX pe scend, si nu uitim cd aicieste personajul, aqa cum l-a figurat scriitorul, prinreveria qi fantasmatica sa, prin dinamica sa inconqti-ent5, desigur: ,,in aga-numitele romane psihologiceun singur personaj, din nou eroul, este descris dininterior; autorul se plaseazi in sufletul sdu gi privegtecelelalte personaje din exterior. Specificul romanuluipsihologic se datoreazd in intregime inclinaliei scri-itorului modern de a-qi diviza eul, prin autoobser-vafie, in euri parflale, intruchipAnd in mai mulli eroitendinlele contradictorii ale viefii sale sufletegti." (S.

Freud,,,Scriitorul gi activitatea fantasmatici")Scenariul fantasmatic qi reveria ne desfdgoard de

la inceput o partiturd pe care intotdeauna cheia soleste sadismul, iar do - qi major, gi minor - este maso-chismul, indelebild polaritate. lntre ele, notele devoaiorism gi exhibilionism se cAnt6,,la patru m6ini",am spune. Si dim tonalitatea, nuanfele: Mamasimte, presimte, qtie cd dacd ar fi ldsatX de capul ei,fiica ar,,dovedi mai mult zel pentru un bdrbat tAnir- nu bdtrAn, nu tatd, deci - decdt pentru pian. Fiindcddacd ai lepdda ,,coajabine aerisitd., mozartiand, nete-zitd gi uscatS, apretatd" , a fiicei, trupul ei ar fi folositde bdrbafi. Iar asta este interzis. Cu violenfd. Cu

135

Daniela Luca

violenfa izbucnitd dintr-o iubire refuzali', acolo undegi atunci cAnd ura igi descoperX binefacerile, prinerottzare. Mama, ea crede cd ,,Erika este inocenfa

personificatd qi deodatd vine unul 9i plitegte chirie

ca sd-i poatH smulge copilul... Fldcilul dsta o sd vrea

oricAnd sd pliteasci driria printr-o dragoste fugi-tivd qi volatilb, care nu dureazd. (...) Ea mam& o sH-i

declare dragostea. Dragostea ei pAnd la Dumnezeu."Mama gi fiica ele nu se pirdsesg cum scria ]ean

Cournut $nDe ce se tembdrba{ii de femei): de la supu-nerea tandrd, alienatH la identig pAnd la regldrilenemiloase de conturi, driar sub aparenfa compli-

citHlii, a frivolitdlii impHrtdqite, litigiul mam[-fiic[pare straniu, excesiv, este prea multd iubire, prea

multd ur5, ,,rogu infunecat". ,,Prima seduciltoare"(conform lui Jean Laplandre, mama rdmAne pentruErika qi ultima. FiindcH ea, hica, atunci cAnd a atins

stadiul falic, nu a mai putut schimba ,,zotua erogend

gi obiectul", ea n-a putut sd se orienteze sPre femini-tate. Nu a descoperit penetrarea decAt la treizeci 9icinci de ani, Ei atunci printr-un viol un viol dtemat,

implorat, cerut, impus, ordonat, itr scris, nu directun viol care oricum nu s-a petrecut dupd fantasmele

ei, ci numai dupd ce firava dragoste a lui Klemmers-a transformat in dezgust qi urd.

Mamd qi fiicd. O fiicd ce ii reproqeazd mamei,

mai mult sau mai Pu,ln conqtient cH i-a dat prea

mult lapte, c5, nu numai cd nu a frustrat-o oral, nu asevrat-o, ci singura ei plicere parliaId este suptul, de

la sAn la altfel de sAn nefiind nici mHcar o diferenfd,de gen sau de obiect. Sub influenla unui sadism oral

preponderent, acest falus patem - tofuqi ,,prestigios",

136