cuvant de tudor arghezi
TRANSCRIPT
PLAN DE LECŢIE
Data: 27.09.2012Clasa: a VII-a BSubiectul: „Cuvânt” de Tudor ArgheziPropunător: prof. Motivaţie:
a) de ce este valoroasă această lecţie
Lecţia este valoroasă deoarece elevii au ocazia de a-şi exersa competenţele de comunicare orală şi scrisă, în contextul asimilării unui conţinut nou de limbă şi comunicare. În acelaşi timp, lecţia oferă contexte noi de actualizare şi reactualizare a conţinuturilor asimilate.
b) cum se leagă de ceea ce am predat şi voi preda mai departe
Lecţia valorifică informaţiile deja asimilate de către elevi referitoare la abordarea unui text aparţinând genului liric. Noţiunea eu liric este esenţială în comentarea poeziilor ulterioare şi intră în programa pentru examenele naţionale.Predarea integrată noţiunilor de teorie literară va servi drept premisă pentru pentru unităţile de învăţare viitoare ce propun studierea textelor lirice: Imnul. Oda.
c) ce ocazii de exersare a gândirii critice oferă această lecţie
Prin concepţie şi metodologie, lecţia oferă ocazii de dezvoltare a gândirii critice aplicabile şi în alte contexte. Dintre acestea, se pot aminti: brainstorming, jurnal dublu de lectură, întrebări focalizatoare, grupuri de învăţare prin colaborare.
Competenţe urmărite:
a) ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi transmise înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral (1.1. din programa
şcolară); integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii(1.3. din programa
şcolară); aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament
comunicativ adecvat (1.5. din programa şcolară); adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau
monolog(2.4. din programa şcolară); cooperarea în interacţiunile de grup (2.5. din programa şcolară); sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi
lexicale învăţate, într-un text citit (3.3. din programa şcolară);
Page 1 of 9
folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului(4.5. din programa şcolară);
b) ce vor putea face elevii cu aceste cunoştinţe şi semnificaţii vor putea recunoaşte mărcile eului liric în texte lirice variate vor folosi algoritmul de abordare a unui text liric şi în alte contexte
specifice vor lectura în mod conştient un text liric
Condiţii prealabile:
a) ce trebuie să facă un elev pentru a învăţa această lecţie
elevii trebuie să aibă cunştinţe medii referitoare la textul aparţinând genului liric: tema, mesajul, elemente de prozodie
elevii să fie familiarizaţi cu activitatea pe grupe
Evaluare:
a) ce dovezi vor exista că şi-au însuşit lecţia
vor formula în mod corect tema poeziei „Cuvânt” de Tudor Arghezivor recunoaşte mărcile eului liric în cel puţin două poezii datevor respecta algoritmul de abordare a unui text liric
Resurse şi managementul timpului:
a) cum vor fi gestionate resursele şi timpul
- timp de lucru: 100 minute (2 ore)- resurse umane: colectivul clasei a VII-a B- resurse ştiinţifice:
Steele, Jeannie; L. Meredith; S. Kurtis – Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Editura Gloria, 2000
Crişan, Alexandru; Dobra, Sofia; Sânmihăian, Florentina – Limba româna, manual pentru cls a VII-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2010
Sânmihăian, Florentina; Dobra, Sofia; Cârstocea, Elena; Columban H, Monica; Kudor, Dorina; Sfârlea, Lenuţa - Limba şi literatura română pentru clasa a VII-a. Metoda Ştiu-Descopăr-Aplic , Grup Editorial Art, Bucureşti, 2011
Romonţi, Adrian – Învaţă jucându-te, caiet auxiliar la limba şi literatura română pentru clasa a VII-a, Editura Maxim Bit, Cluj-Napoca, 2010
Blandiana, Ana – Poezii, Colecţia Biblioteca pentru toţi, Editura Minerva, Bucureşti, 1989
Arghezi, Tudor – Cuvinte potrivite, Institutul European Iaşi, 1997
Page 2 of 9
- resurse materiale: coli de flipchart, markere, scotch, sala de clasă care să permită aranjarea meselor de lucru pentru activitatea pe grupe, laptop, videoproiector, ecran
- resurse metodologice: activitate pe grupe, activitate frontală, activitate individuală, brainstorming, jurnal dublu de lectură, muncă independentă
Lecţia propriu-zisă
Evocare
a) cum vor fi conduşi elevii către formularea unor întrebări şi răspunsuri pentru învăţare
Moment organizatoric: verificarea prezenţei
Întrebări focalizatoare: Care este ultima carte citită?, Când este Ziua Internaţională a Cărţii? Ce importanţă au cărţile? Ce importanţă au cuvintele?
Brainstorming: pornind de la Cuvânt
Pe cuvânt de onoare Cuvinte potrivite Cuvânt înainte
CUVÂNT
La început a fost cuvântul Litere, sunete A se ţine de cuvânt
Enunţarea subiectului şi a obiectivelor urmărite: - discuţie introductivă despre poezie Cuvânt de Tudor Arghezi din volumul
Cărticică de seară, volum în care poezia este ca o prefaţă, ca un cuvânt înainte
- anunţarea obiectivelor: până la sfârşitul lecţiei, elevii îşi vor răspunde la întrebarea Cum citim un text liric?
Realizarea sensuluia) cum va fi explorat conţinutul de către elevi
Page 3 of 9
Grupuri de învăţare prin colaborare Elevii vor fi împărţiţi pe 5 grupe. Fiecare grup va formula 3 întrebări despre Tudor ArgheziTimp de lucru: 5 minuteDiscuţie orientată: viaţa şi opera lui Tudor Arghezi (viaţa la mănăstire, viaţa în carceră, prietenia cu Ioan Slavici, preocupări intelectuale, debut literar, volume de poezii, volume de proză, citate din jurnale, audierea unor fragmente recitate de autor Flori de mucegai, Zdreanţă)Timp de lucru: 10 minute
Schema tablei (Anexa 1): completarea datelor despre Tudor ArgheziTimp de lucru: 5 min
Lectura model, prima impresie (frontal)Lectura individuală, completarea jurnalului dublu de lectură, verificare frontal Timp de lucru: 15 minute
Jurnal dublu de lectură
Citat Comentariu (la ce mă duce cu gândul/ îmi place/ nu îmi place…)
Universul poeziei:Ex.1,4,5 pag 5 (manual)1.Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: cititor, înţeles, micşorat, subţiat, dumneata, nevinovăţie, depărtare. (frontal)4. Găsiţi în text un neologism şi un regionalism. (în perechi)5. Daţi sinonime pentru cuvintele: dar, slovă, carte, crâmpei. (individual)Verificare frontală. Timp de lucru: 20 minute
Ex.1, pag 5 (manual)1. Discutaţi forma poeziei, referindu-vă la: numărul de versuri din fiecare strofă,
rima (tipul de rimă predominant), măsura (egală/ inegală). (frontal)Discuţie orientată despre mesajul poeziei.
Tema poeziei „Cuvânt” de Tudor Arghezi este universul creaţiei, relaţia dintre autor şi creaţia sa. Timp de lucru: 10 minute
Lectura altor poezii care au ca temă cuvântul, creaţia: Cuvinte stricate de Tudor Arghezi, Şirul şi Poveste de Ana Blandiana. (Anexa 2)
Page 4 of 9
Discuţie frontală despre mesajul poeziilor şi perspectivele lor diferite. Identificaţi cine vorbeşte în poezia Cuvânt de Tudor Arghezi. (Eventual, ex 2, pagina 6 din manual)
Eul liric este „vocea” din text, o construcţie abstractă, intermediarul dintre autor şi cititor. Mărcile eului liric sunt verbe şi pronume la persoana I.Timp de lucru: 15 minute
Reflecţiea) cum vor utiliza elevii sensul acestei lecţii
Identificaţi mărcile eului liric din poezia Povară de Marin Sorescu (Anexa 3) (Activitate individuală)Evaluare frontalTema pentru acasă: Copiaţi în caiete o altă poezie de Tudor Arghezi în care este vorba despre cuvânt, creaţie. Subliniaţi mărcile eului liric.Timp de lucru: 10 minute
Feedback: Fixarea orală a principalelor elemente de teorie literară Feedback scris (individual): Notaţi 1. O informaţie reţinută 2. O nelămurire 3. O apreciere despre lecţieTimp de lucru: 10 minute
ANEXA 1
Page 5 of 9
Schema tablei
Cuvântde Tudor Arghezi
Tudor Arghezi (1880-1967) poet, prozator, publicist. Este cunoscut în literatura română, în primul rând, ca un mare poet. Volume de poezii: Cuvinte potrivite, Flori de mucegai, Ritmuri, Cărticică de seară, Agate negre.
Jurnal dublu de lectură
Citat Comentariu (la ce mă duce cu gândul/ îmi place/ nu îmi place…)
Ex.1,4,5 pag 5 (manual)Ex.1, pag 5 (manual)
Tema poeziei „Cuvânt” de Tudor Arghezi este universul creaţiei, relaţia dintre autor şi creaţia sa.Eul liric este „vocea” din text, o construcţie abstractă, intermediarul dintre autor şi cititor. Mărcile eului liric sunt verbe şi pronume la persoana I.Identificaţi mărcile eului liric din poezia Povară de Marin Sorescu
Tema pentru acasă: Copiaţi în caiete o altă poezie de Tudor Arghezi în care este vorba despre cuvânt, creaţie. Subliniaţi mărcile eului liric.
ANEXA 2Page 6 of 9
Cuvinte stricatede Tudor Arghezi
ToateCuvintele mele sunt întortocheateŞi s-au îmbătat.Le vezi? Au căzut, s-au sculat.Au vrut să alerge şi să joace,Dar beţia le-a prăvălit încoace.Nu mai ştiu ce spun şi îsBolnave de râs.S-au stricat cuvintele mele!Umblă prin mocirle cu steleDe cositorDupă un mărţişor,Şi-ar voi să culeagă roadeFâstâcite şi neroadeDin sălcii mai verzi.Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi,Să nu le mai spui agaleBuzele tale,Să nu le mai cânte cumvaVocea taŞi pe cobză deştele.
Huleşte-le! (Mărţişoare, 1936)
Şirul de Ana Blandiana
Cuvintele trec stradaCa şirul de orfani De la Casa CopiluluiFiecare cu pumnu-ncleştatÎn haina celui din faţă,Cu singura grijăDe-a nu se pierdeUnul de altul.
Poveste
Page 7 of 9
de Ana Blandiana
Înaintez cu grijă, încet,Pe un drumPe care îl tai eu însămiPăşind:Ca să ştiu să mă întorc,Presar în urmăFărâme de litere şi de cuvinte.Sunt pornită de mult,Mi s-au terminatPuţinele silabe pe care le avusesemâmerinde de drum.Din fericire, am descoperitCă totulPoate fi transformat în cuvinteŞi am continuat să înaintezPresărândVorbele în care mă destramCum se destramă un pulover vechiÎn căpeţele de lână-ncreţită de atâta purtare…
ANEXA 3
Page 8 of 9
Povară de Marin Sorescu
O carte mică,N-am luat cu mineDecât o carte subţire,Aşa ca o frunză.Aşa ca o viaţă de om.M-am gândit c-o să mă doară spinarea,C-o să mă doară numeleCare-o va căra.
Page 9 of 9