Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen

Cutremurul pe ntelesul tuturor

Bucureti, 2009

2

3

LECTII TEORETICE

4

5

Cum se produce un cutremur ? S comparm Pmntul cu un mr, iar scoarta terestr cu coaja mrului.

Scoarta Pmntului este ns mult mai groas, sub continente ea ajungnd pn la 30-40 de km, iar sub mri i oceane pn la 6-8 km. Observatii:

6

Sub scoarta terestr se gseste cel mai gros strat al Pmntului, denumit mantaua Pmntului, care are o grosime de 2.900 de km. Roca din mantaua Pmntului este partial topit i foarte fierbinte. Dac cineva ar putea face o gaur pn n interiorul Pmntului, ar constata c temperaturile sunt insuportabil de ridicate.

Sub mantaua Pmntului se gseste nucleul Pmntului, care este format dintr-o parte interioar si o parte exterioar.

Observatii:

7

Nucleul exterior este format din roc lichid si are o grosime de 2.200 de km. Nucleul interior este format n majoritate din nichel si fier i are un diametru de 2.500 de km. n interiorul Pmntului sunt temperaturi de peste 5.000 0C. Pe mantaua Pmntului se afl plcile continentale si oceanice. Plcile continentale plutesc pe mantaua lichid a Pmntului.

Observatii:

8

Atunci cnd ca urmare a cldurii din interiorul Pmntului se produc vibratii si curenti n mantaua Pmntului, plcile continentale sunt supuse la oscilatii permanente. Acest proces este cunoscut si ca tectonica plcilor.

Cutremurele apar la nivelul zonelor de contact dintre plcile tectonice. Toate regiunile renumite pentru cutremure se afl la mbinarea a 2 plci tectonice.

Observatii: Tectonica este stiinta alctuirii Pmntului si a miscrilor scoartei Pmntului.

9

Plcile continu s se deplaseze, n timp ce marginile lor rmn prinse, conducnd la ntinderea lor asemenea unui arc, pn cnd plcile se desprind una fat de alta printr-un soc gigantic. Acest lucru se resimte ca un cutremur.

Aceasta este cauza majorittii cutremurelor din zone precum Japonia, Chile ori Mexic. Observatii: Oamenii de stiint au descoperit c Europa i America de Nord se ndeprteaz una de alta 2-3 cm, anual, n timp de Indonezia i Australia se apropie una de alta.

10

Ce se ntmpl cnd e cutremur ?

Atunci cnd magma din interiorul nucleului Pmntului se ridic, determinnd miscarea plcilor continentale, se produc vibratii care se simt pn la suprafata exterioar a Pmntului. Astfel apar cutremurele. Un astfel de cutremur poate dura de la cteva secunde la cteva minute.

Observatii: Magma se formeaz n straturile pmntului, mai precis ntre nucleu si mantaua pmntului si este n stare topit si foarte fierbinte.

11

Punctul de pornire al unui astfel de cutremur se numeste hipocentru. El se poate afla pn la 700 de km sub suprafata exterioar a Pmntului. Punctul de pe suprafata exterioar a pmntului care se afl perpendicular pe hipocentru se numeste epicentru. n epicentru, scuturarea si distrugerile sunt cele mai mari.

n functie de intensitatea cutremurului, cldirile si strzile pot s se fisureze, constructii ntregi s se prbuseasc ori regiuni ntregi s se surpe n pmnt.

Observatii: Cnd hipocentru se afl sub mri, fenomenul se numeste cutremur submarin. Un astfel de cutremur poate produce un val uria tsunami, care poate conduce la distrugeri devastatoare.

12

Cum msurm forta unui cutremur? n cazul unui cutremur apar unde seismice care se ntind n pmnt i la suprafata exterioar a pmntului.

Cele mai puternice sunt undele din apropierea hipocentrului si devin din ce n ce mai slabe cu ct ne ndeprtm de hipocentru. Majoritatea acestor unde seismice se mprtie n pmnt cu o vitez de 20 de ori mai mare dect viteza sunetului.

Observatii: Viteza sunetului este unul dintre parametrii care descriu propagarea sunetului printr-un mediu. De exemplu, sunetul se propag cu 340 m/s n aer la 15C i circa 1.500 m/s n apa mrii.

13

Exist diferite posibilitti si metode de determinare a puterii unui cutremur. Cu aparate cu sensibilitate ridicat, denumite seismografe sau seismometre, se pot msura si reda undele cutremurelor.

n imaginea de mai sus este prezentat un seismograf care red activitatea vulcanului Pinatubo din Filipine. Diferitele curbe pe care le deseneaz seismometrul se numesc n limbajul de specialitate seismograme. Ele dau informatii cercettorilor despre puterea unui cutremur.

Observatii: Seismologia este stiinta care se ocup de studiul cutremurelor.

14

Ce este magnitudinea cutremurului ? Magnitudinea cutremurului se msoar pe scala Richter. Aceast scal a fost stabilit de cercettorul si seismologul american Charles Francis Richter n 1935. Scala msoar magnitudinea unui cutremur de la nivelul 0 la nivelul 12, puterea de la un nivel la cellalt fiind de 10 ori mai mare. De exemplu, nivelul de mangnitudine 5 este de 10 ori mai mare dect nivelul de magnitudine 4 si de 10 ori mai mic dect nivelul de magnitudine 6. Magnitudinea unui cutremur nu poate prezice care sunt urmrile unui cutremur. n functie de tipul solului, consecintele unui cutremur pot fi diferite. Observatii: Cele mai puternice cutremure au msurat pn n prezent ntre 8 si 9 pe scala Richter.

15

Atunci cnd fundatia unei cldiri se afl pe un sol moale, pericolul prbuirii este mai mare dect n cazul unui sol tare si stabil. Cu ajutorul scalei Richter se poate descrie doar puterea cutremurului, nu si efectele sale distrugtoare. Astfel, un cutremur cu magnitudinea 7 ntr-o regiune nelocuit face putine pagube n comparatie cu un cutremur cu magnitudinea 6, de 10 ori mai redus ca putere, ntr-un ora mare.

Observatii: Energia eliberat de un cutremur cu magnitu- dinea 5 pe scala Richter este echivalent cu explozia sub- teran a unei bombe nucleare.

16

De la ce magnitudine se simte un cutremur? n general, un cutremur poate fi simtit de la o magnitudine de 3 sau chiar 2,5 dac ne aflm aproape de epicentru.

Cutremurele cu magnitudine de 4-5 pot fi simtite pe o distant de 200 de km, iar la magnitudine de peste 5, pn la distante de sute de km. Observatii:

17

Se pot msura efectele unui cutremur ?

Seismologii folosesc pentru msurarea intensittii unui cutremur privind efectele distrugtoare scala Mercalli.

Aceast scal msoar de la I la XII si se bazeaz pe msurtori statice. Intensitatea I semnific o scuturare nregistrat doar de seismografe, dar imperceptibil de oameni. Intensitatea XII semnific distrugere total.

Niveluri de distrugeri pe scala Mercalli

Intensitatea I-II Fr pagube

Intensitatea III-IV

Fr pagube

Intensitatea V-VI Pagube uoare

Intensitatea VII-VIII Pagube moderate

Intensitatea IX-X

Pagube mari

Intensitatea XI-XII Pagube foarte mari

Observatii:

18

Iat cteva exemple de cutremure produse dup anul 1900, n care s-au nregistrat cei mai multi morti.

Localitatea Tara Data Magnitudinea Numr decedati

Kangra India 04/04/1905 M=8,6 19 000 morti

Santiago de Chile

Chile 17/08/1906 M=8,6 20 000 morti

Messina Italia 28/12/1908 M=7,5 100 000 morti

Avezzano Italia 13/01/1915 M=7,5 29 980 morti

Gansu China 16/12/1920 M=8,6 200 000 morti

Tokyo Japonia 01/09/1923 M=8,3 143 000 morti

Xining China 22/05/1927 M=8,3 200 000 morti

Gansu China 25/12/1932 M=7,6 70 000 morti

Quetta Pakistan 30/05/1935 M=7,5 45 000 morti

Chilln Chile 24/01/1939 M=8,3 28 000 morti

Observatii:

19

Localitatea Tara Data Magnitudinea

Numr decedati

Erzincan Turcia 26/12/1939 M=8,0 30 000 morti

Ashgabat Turcmenistan 05/10/1948 M=7,3 110 000 morti

Agadir Maroc 29/02/1960 M=5,9 12 000 morti

Chimbote Peru 31/05/1970 M=7,8 66 000 morti

Yibin China 10/05/1974 M=6,8 20 000 morti

Tangshan China 27/07/1976 M=8 800 000 morti

Michoacan Mexic 19/09/1985 M=8,1 20 000 morti

Zangan Iran 20/06/1990 M=7,7 45 000 morti

Kocaeli Turcia 17/08/1999 M=7,4 17 118 morti

Bhuj India 26/01/2001 M=7,7 20 085 morti

Bam Iran 26/12/2003 M=6,6 26 200 morti

Sumatra Indonezia 26.12.2004 M=9,3 232 000 morti

Sichuan China 12/05/2008 M=7,9 87 149 morti

Observatii:

20

Care a fost cel mai puternic cutremur din lume? Cutremurul din Chile din 22 mai 1960 cu magnitudinea de 9,6 a fost cel mai puternic seism nregistrat vreodat. Cutremurul a fost precedat de o serie de alte cutremure cu magnitudine mai mare de 8.

Strada Valdiva (Chile) dup cutremurul din 1960

Cutremurul a fost urmat de un tsunami, care a distrus coasta chilian i care apoi a parcurs oceanul Pacific, ajungnd dup 15 ore n Hawai, la 10.000 de km de epicentru unde a omort 200 de persoane si a fcut pagube considerabile. Observatii:

21

Apoi si-a urmat traseul ajungnd n Japonia i Noua Zeeland unde, de asemenea, s-au nregistrat pagube importante. Numrul total al mortilor ca urmare a cutremurului si tsunami a fost estimat la circa 3.000 de persoane.

Eruptia vulcanului Cordn Caulle (Chile),

dup cteva zile de la cutremurul din 1960

Cel mai puternic cutremur produs n Romnia a avut loc n data de 10 octombrie 1940 i a msurat 7.7 grade pe scala Richter. Observatii:

22

Cte cutremure se produc anual n lume? Conform statisticilor, anual se produc peste trei milioane de cutremure, ceea ce nseamn peste 8.000 pe zi sau unul la fiecare 11 secunde

Din feri