portal.just.roportal.just.ro/45/documents/bilanturi/bilantul curtii de... · web viewnoul palat de...

Curtea de Apel Iaşi

Raport de bilanţ2015

– 2016 –

Cuprins

Introducere: Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015.............................6

Capitolul I: Starea instanţei în anul 2015.............................................................................10

Secţiunea 1. Activitatea instanţei.........................................................................................10

1.1. Volumul de activitate...............................................................................................10

1.1.1. Volumul total de activitate la nivelul instanţei şi pe secţii...............................10

Dosare nou intrate...................................................................................................11

Cauze pe rol............................................................................................................13

Dosare soluţionate...................................................................................................15

Stoc iniţial şi stoc final de dosare...........................................................................17

Dosare suspendate...................................................................................................20

1.1.2. Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015

.................................................................................................................21

1.1.3. Volumul de activitate al instanţei în raport de stadiile procesuale, pe secţii şi pe

materii......................................................................................................22

Dosare nou intrate...................................................................................................23

Cauze pe rol..........................................................................................…………..24

Cauze soluţionate....................................................................................................26

Cauze suspendate....................................................................................................27

1.1.4. Operativitatea în soluţionare la Curtea de Apel Iaşi.........................................28

1.1.5. Volumul de activitate al instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi. .36

Volumul cauzelor nou intrate..................................................................................36

Volumul total al cauzelor aflate pe rol (cauze nou intrate + stoc anterior).............38

Volumul cauzelor soluţionate.................................................................................40

Stocul final de dosare..............................................................................................42

Operativitatea în soluţionare la instanţele arondate Curţii de Apel Iaşi.................45

1.2. Încărcătura pe judecător...........................................................................................50

1.2.1. Încărcătura raportată la numărul de judecători din schemă şi la numărul de

judecători care au funcţionat efectiv în cadrul Curţii de Apel Iaşi..........50

1.2.2. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate....................55

2

1.2.3. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate................56

1.3. Managementul resurselor umane..............................................................................60

1.3.1. Situaţia judecătorilor.........................................................................................64

a. Funcţiile de execuţie...........................................................................................64

b. Funcţiile de conducere........................................................................................67

1.3.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar.......................69

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă.....................70

1.4.1. Analiza activităţii Curții de Apel Iași din perspectiva indicatorilor de eficienţă

.................................................................................................................71

1.4.2. Analiza activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, din

perspectiva indicatorilor de eficienţă.......................................................79

1.5. Probleme generale de management al instanţei........................................................82

Secţiunea 2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei.................................87

2.1. Infrastructura........................................................................................................87

2.2. Resursele financiare şi materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2015.......89

Secţiunea 3. Calitatea actului de justiţie..............................................................................95

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de

desfiinţare.................................................................................................95

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor..........................................................................98

3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare.....................................................105

3.4. Soluțiile pronunțate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, motivele care au determinat

adoptarea acestor și impactul asupra sistemului judiciar.......................109

3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar..........123

3.5.1. Formarea profesională a judecătorilor........................................................123

3.5.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate....................126

Capitolul II: Principalele modificări legislative cu impact asupra activităţii sistemului

judiciar în anul 2015.................................................................................................128

Capitolul III: Independența și răspunderea judecătorilor...............................................145

Secțiunea 1. Independența judecătorilor instanței în anul 2015.........................................145

Secţiunea 2. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar..............146

3

2.1. Aspecte privind răspunderea judecătorilor.............................................................146

2.2. Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate şi a

celorlalte categorii de personal.....................................................................147

Secțiunea 3. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar......................148

Capitolul IV: Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea

internaţională............................................................................................................149

Capitolul V: Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu

societatea civilă..........................................................................................................157

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii.............................................................157

Raporturile cu Ministerul Justiţiei......................................................................................158

Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi cu Şcoala Naţională de Grefieri......159

Raporturile cu Inspecția Judiciară......................................................................................160

Raporturile cu Parchetele...................................................................................................161

Raporturile cu Barourile Iaşi şi Vaslui...............................................................................162

Raporturile cu mass-media.................................................................................................163

Raporturile cu justiţiabilii..................................................................................................164

Participarea la diferite programe şi raporturile cu organismele societăţii civile................167

Capitolul VI: Concluzii.........................................................................................................170

4

Introducere: Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în

anul 2015

Anul 2015 a consolidat, pentru toate instanțele judecătorești și sistemul românesc de

justiție în general, amplul proces de dezvoltare a justiției ca serviciu public modern, credibil și

previzibil, fiind anul în care și-au produs din plin efectele noile coduri. Provocarea majoră a

noilor coduri a privit normele de procedură, în materia dreptului substanțial existând soluții de

continuitate față de vechea reglementare.

Pentru Curtea de Apel Iași, activitatea desfăşurată în anul 2015 a fost marcată și de

funcționarea în Noul Palat de Justiție din Iași, edificiu care găzduiește Curtea de Apel Iași și

Tribunalul Iași și care consolidează capacitatea administrativă a instanțelor ieșene, asigurând

o infrastructură ce întrunește condițiile de funcționalitate, de modernitate, de demnitate și de

reprezentativitate normale pentru o instituție fundamentală a statului de drept, așa cum este o

instanță judecătorească.

Noul Palat de Justiție din Iași contribuie, pe de o parte, la sporirea accesibilității

instanței, a gradului de satisfacție a cetățenilor și, implicit, a nivelului de încredere în justiție,

ca serviciu public, iar, pe de altă parte, sprijină efortul conjugat al judecătorilor și personalului

auxiliar în procesul complex și, deopotrivă, provocator, de punere în operă a noilor coduri,

consolidând profesionalismul acestora și protejând integritatea instanței.

Din perspectiva acestor consideraţii, obiectivul major al Curţii de Apel Iaşi în anul

2015 l-a reprezentat, ca şi în anii anteriori, continuarea procesului de optimizare a

performanţelor curţii şi instanţelor din circumscripţie, şi, implicit, de creştere a nivelului

satisfacţiei şi încrederii publice, urmărind – în limita constrângerilor de natură legală şi

financiară – identificarea şi utilizarea acelor proceduri, resurse şi opţiuni care se află sub

controlul şi sunt de competenţa instanţelor şi care sporesc eficienţa, eficacitatea şi calitatea

actului de justiţie şi, prin acestea, consolidează independenţa justiţiei şi reclădesc încrederea

în actul de justiţie.

Ca urmare a Hotărârii nr. 654 din 31.08.2011 a Secției pentru judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii, în cadrul Curţii de Apel Iaşi pe parcursul anului de referinţă au

funcţionat 4 secţii:

- Secţia civilă, căreia i-au fost alocate 11 posturi de judecător;

- Secţia penală şi pentru cauze cu minori, căreia i-au fost alocate 13 posturi de

judecător;

5

- Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, căreia i-au fost alocate 7 posturi de

judecător;

- Secţia contencios administrativ şi fiscal, căreia i-au fost alocate 8 posturi de

judecător.

Conducerea Curţii de Apel Iaşi a fost asigurată în cursul anului 2015, pentru funcţia de

preşedinte, de către judecător Cristina Truțescu și pentru funcțiile de vicepreședinte de către

judecător Nelu-Iustinian Obreja-Manolache și judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu.

Conducerea secţiilor a fost asigurată, la nivelul anului 2015, de către judecător Viorica

Olariu în calitate de preşedinte al Secţiei civile, judecător Tatiana Juverdeanu în calitate de

preşedinte al Secţiei penale şi pentru cauze cu minori, judecător Elena-Violeta Pinte în calitate

de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, şi judecător Georgeta Pavelescu

până la data de 1 februarie 2015 și judecător Pruteanu Daniela de la data de 21 aprilie 2015 în

calitate de preşedinte al Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Conducerea colectivă a Curţii de Apel Iaşi asigurată de Colegiul de conducere şi-a

desfăşurat activitatea, în următoarea componenţă: preşedinte, membru de drept, judecător

Cristina Truţescu, președintele Curții de Apel Iași, iar în calitate de membri aleşi judecător

Diana-Mihaela Cheptene-Micu (mandat 26.02.2014 – 26.02.2017), judecător Elena

Gheorghiu (mandat 13.10.2014 – 13.10.2017), judecător Daniela Pruteanu (mandat

30.05.2013 – 30.05.2016), judecător Nelu-Iustinian Obreja-Manolache (mandat 13.10.2014 –

13.10.2017) și judecător Constantin-Gabriel Tarlion (mandat 13.10.2014 – 13.10.2017).

Conducerea activităţii personalului auxiliar de specialitate şi conex a fost realizată de

prim-grefier Corina-Paula Băjenaru (în perioada 5.01.2015 – 9.02.2015, pe funcția de prim-

grefier a fost numit cu delegație grefierul Brișan Rodica-Elena) şi de grefierii şefi de secţie:

grefier Hatmanu Anda – grefier-şef al Secţiei civile, Cerasela Albină – grefier-şef al Secţiei

penale şi pentru cauze cu minori, Gabriela-Carmen Romanescu – grefier-şef al Secţiei de

contencios administrativ şi fiscal, Ecaterina Gheorghiu – grefier-şef al Secţiei pentru conflicte

de muncă şi asigurări sociale.

Conducerea departamentului economico-financiar şi administrativ a fost asigurată de

managerul economic, economist Ştefăniţă Cristian-Florin.

La nivelul resurselor umane nu au existat fluctuaţii majore, statele de funcţii şi de

personal ale Curţii de Apel Iaşi şi ale instanţelor arondate cuprinzând la sfârşitul anului 723

posturi.

În continuarea procesului de suplimentare a schemelor de personal la nivel național,

început în anul 2013, statele de funcții și de personal ale Curții de Apel Iași și instanțelor

6

arondate au fost suplimentate cu 3 posturi de grefier, în baza Hotărârii Guvernului nr. 486 din

30.06.2015. Astfel, prin Ordinul ministrului justiției nr. 3968/C/17.11.2015 au fost

suplimentate schemele de personal ale Curții de Apel Iași, Tribunalului Iași și Judecătoriei

Iași cu câte 1 post de grefier cu studii superioare.

Pe de altă parte, în continuarea procesului de reorganizare a instanțelor și reechilibrare

a schemelor de personal, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 412

din 29.04.2015, au fost indisponibilizate, în vederea redistribuirii, 1 post de judecător la

Judecătoria Vaslui, 3 posturi de judecător la Judecătoria Bîrlad, 1 post de judecător la

Judecătoria Huși, 1 post de judecător la Judecătoria Hîrlău și 1 post de judecător la

Judecătoria Răducăneni.

Prin aceeași hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a suplimentat

schema de judecători a Judecătoriei Iași cu 1 post, de la data de 1.06.2015 (Ordinul

ministrului justiției nr. 1672/C/21.05.2015).

Structura posturilor pentru aparatul propriu al Curţii de Apel Iaşi a cuprins 39 de

posturi de judecător (în perioada 15 iulie 2015 – 31.12.2015, 40 de posturi, 1 post de

judecător fiind transferat temporar din schema de personal a Judecătoriei Pașcani în schema

de personal a Curții de Apel Iași), numărul posturilor aferente categoriei personalului auxiliar

de specialitate și conex a fost de 54, cel al posturilor de funcționar public de 10, iar numărul

posturilor de personal contractual a fost de 6.

Personalul încadrat la nivelul instanţei a fost repartizat prin Hotărârea Colegiului de

conducere al Curții de Apel Iași nr. 29/3.12.2014 și prin Ordinul de serviciu nr. 1/24.02.2015

pe secţii și compartimente auxiliare, în urma analizei necesităţilor instanţei, a pregătirii

profesionale şi a experienţei fiecărui salariat.

Potrivit sferei competenţei funcţionale şi materiale, activitatea Curţii de Apel Iaşi

organizată în cele 4 secţii a impus constituirea completelor de judecată, precum şi a unor

complete specializate în materiile în care prin norme speciale se instituie această obligaţie.

Astfel, la nivelul Secţiei civile au fost înființate 11 complete de fond, 6 complete de

apel şi 4 complete de recurs, în cadrul secţiei funcţionând şi complete specializate în

soluţionarea cauzelor cu minori şi de familie, cauzelor privind societăţi, registrul comerţului,

concurenţă neloială, precum şi complete specializate pentru soluţionarea căilor de atac din

materia procedurilor de preinsolvenţă şi de insolvenţă.

La nivelul Secţiei penale, au fost stabiliți judecătorii pentru exercitarea funcției de

judecători de drepturi și libertăți și judecători pentru exercitarea funcțiilor de cameră

preliminară și judecată, potrivit împărțirii funcțiilor judiciare dispuse prin Hotărârea nr.

7

2/17.01.2014 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Iași, cu modificările aduse prin

Hotărârea nr. 29/3.12.2014 și Hotărârea 14/29.05.2015. Au fost înființate și au funcționat 10

complete pentru cauze directe cameră preliminară și judecată; 10 complete pentru contestații

cameră preliminară; 10 complete pentru contestații la judecată; 3 complete pentru cooperare

judiciară internațională în materie penală; 1 complet de drepturi și libertăți pentru cauze

directe și contestații (judecătorii desemnați să exercite funcția de judecător de drepturi și

libertăți, zilnic, câte o săptămână, prin rotație); 1 complet pentru contestații măsuri preventive

cameră preliminară și 1 complet pentru contestații măsuri preventive în cursul judecății (prin

rotație judecătorii de cameră preliminară și judecată, zilnic, câte o săptămână); 5 complete de

apel. În cadrul completelor de fond și apel au funcționat complete specializate în materia

prevăzută de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de

corupție.

La nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal au fost constituite 7 complete

de fond, 3 complete de apel, 3 complete de recurs şi 3 complete specializate în soluţionarea

cererilor privind restituirea taxei auto şi de poluare.

La nivelul Secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale au fost constituite 7

complete de fond, 4 complete de apel şi 2 complete de recurs.

8

Capitolul I: Starea instanţei în anul 2015

Secţiunea 1. Activitatea instanţei

Începând cu anul 2015, instanţele judecătoreşti analizează starea instanţei utilizând

exclusiv datele statistice generate de aplicaţia statistică statisECRIS, în baza Hotărârii nr.

1305/2014 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, aplicație care

constituie un instrument de analiză, de implementare a indicatorilor de eficiență și eficacitate

și de măsurare a performanţei activităţii instanţelor.

1.1. Volumul de activitate

1.1.1. Volumul total de activitate la nivelul instanţei şi pe secţii

Prezentarea datelor

Indicatorii statistici cantitativi reprezentativi relevă pentru anul 2015 următorul volum

de activitate:Tabel 1

SecţiaStoc iniţial

la 1.01.2015

Intrate în cursul anului

Total cauze pe

rolSoluţionate Stoc

final Suspendate Operativitate5/(4-7)

Operativitate5/3

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Civilă 731 1465 2196 1642 554 69 77,20% 112,08%Penală 560 1973 2533 2072 461 0 81,80% 105,02%

Contencios administrativ 785 1855 2640 1859 781 201 76,22% 100,22%

Conflicte de muncă 600 2308 2908 2445 463 51 85,58% 105,94%

Total general 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%

Grafic 1

Civilă Penală Contencios Litigii de muncă0

500

1000

1500

2000

2500

3000

731560

785600

1465

19731855

23082196

2533 26402908

1642

20721859

2445

Volumul total de activitate pe instanţă şi pe secţii

Stoc iniţial

Dosare noi

Dosare rol

Soluţionate

9

Tabel 2Dinamica activităţii Curţii de Apel Iaşi - situaţie comparativă 2014 -2015

Instanţa AnulStoc

iniţialDosare

noi

Total dosare

rol

Total dosare

soluţionateStoc final Suspendate Operativitate

4/(3-6)Operativitate

4/2

1 2 3 4 5 6 7 8

Secţia civilă

2014 578 1565 2143 1425 718 112 70,16% 91,05%

2015 731 1465 2196 1642 554 69 77,20% 112,08%

tendinţe 26,47% -6,39% 2,47% 15,23% -22,84% -38,39% +7,04 21,03

Secţia penală

2014 398 2458 2856 2292 564 0 80,25% 93,25%

2015 560 1973 2533 2072 461 0 81,80% 105,02%

tendinţe +40,70% -19,73% -11,31% -9,60% -18,26% - +1,55 11,77

Secţia contencios

administrativ

2014 1695 3444 5139 4365 774 148 87,46% 126,74%

2015 785 1855 2640 1859 781 201 76,22% 100,22%

tendinţe -53,69% -46,14% -48,63% -57,41% +0,90% +35,81% -11,24 -26,52

Secţia conflicte de

muncă

2014 795 1716 2511 1908 603 91 78,84% 111,19%

2015 600 2308 2908 2445 463 51 85,58% 105,94%

tendinţe -24,53% +34,50% +15,81% +28,14% -23,22% -43,96% +6,74 -5,25

Total Curtea de Apel Iaşi

2014 3466 9183 12649 9990 2659 351 81,23% 108,79%

2015 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%

tendinţe -22,79% -17,23% -18,75% -19,74% -15,04% -8,55% -0,7 -3,30

Analiza datelor

Dosare nou intrate

În anul 2015, instanţa a fost învestită cu 7601 dosare nou intrate. Comparând volumul

dosarelor nou intrate din anul 2015 cu cel înregistrat în anul 2014 (9183) se constată o

scădere cu 17,23% (cu 1582 dosare).

Evoluția acestui indicator este în acord cu tendința generală de scădere înregistrată

pentru acest grad de jurisdicție la nivel național (scădere cu -18,38%).

Examinând evoluţia în timp, respectiv în perioada 2011-2015, cu privire la totalul

dosarelor nou intrate pe rolul instanţei, se poate observa că, după o perioadă de creştere

constantă ce a condus la dublarea volumului în anul 2013 (12.438) faţă de anul 2009, în anul

2015 a continuat tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, revenindu-se la nivelul

volumului de dosare nou intrate din anul 2011 (7779 dosare). Faţă de anul 2011 se evidenţiază

o scădere cu 2,29% (178 dosare) de la 7779 dosare în anul 2011, la 7601 în anul de referinţă.

10

Grafic 2

2011 2012 2013 2014 20150

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

7779

9491

12438

9183

7601

Evoluţia dosarelor nou intrate în perioada 2011-2015

Total dosare nou intrate

Într-o reprezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:

- Secţia civilă – înregistrează o scădere cu 100 dosare (-6,39%), de la 1565 dosare în

anul 2014, la 1465 dosare în anul de referinţă;

- Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o scădere semnificativă

cu 1589 dosare (-46,14%), de la 3444 dosare în anul 2014, la 1855 dosare în anul de

referinţă; scăderea semnificativă s-a înregistrat în privinţa cauzelor având ca obiect

pretenţii, cu 1648 cauze reprezentând un procent de 68,30% (cauze având ca obiect

restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu), cauzată în special de

scăderea volumului unor astfel de cauze la instanţele de fond;

- Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - înregistrează o creştere

semnificativă cu 592 dosare (+34,50%), de la 1716 dosare în anul 2014, la 2308

dosare în anul de referinţă; creşterea semnificativă s-a înregistrat în privinţa cauzelor

având ca obiect drepturi băneşti (+108,29%);

- Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o scădere semnificativă cu

485 dosare (-19,73%), de la 2458 dosare în anul 2014, la 1973 dosare în anul de

referinţă; scăderi semnificative s-au înregistrat în privinţa cauzelor având ca obiect

contestaţii la executare (-34,86%) şi intervenirea unei legi penale noi ( -94,64%),

scăderi datorate în special diminuării impactului intrării în vigoare a noilor coduri

penale.

11

Tabel 3Situaţia comparativă 2014 – 2015 a dosarelor nou intrate, pe secţii

Anul Total SecţiaCivilă Contencios Conflicte de muncă Penală

2014 9183 1565 3444 1716 24582015 7601 1465 1855 2308 1973

Tendinţe % -17,23% -6,39% -46,14% +34,50% -19,73%

Din totalul de 7601 dosare nou înregistrate pe rolul Curţii de Apel Iaşi în anul 2015,

19,27% sunt cauze civile, 25,96% cauze penale, 30,36% litigii de muncă şi asigurări sociale şi

24,40% cauze de contencios administrativ şi fiscal.Grafic 3

Secţia civilă19,27%

Secţia contencios

24,40%Secţia litigii de muncă30,36%

Secţia penală25,96%

Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor nou intrate în anul 2015

Pe materii, situaţia dosarelor nou intrate se prezintă astfel:Tabel 4

Situaţia dosarelor nou intrate în anul 2015, pe materiiMateria

Penal Civil Proprietate intelectuală

Contencios administrativ şi

fiscal

Asigurări sociale

Litigii cu profesionişti

Minori şi familie Faliment

Litigii de

muncă

1973 428 5 1855 215 212 108 612 2093

TOTAL = 7601

Cauze pe rol

În anul de referinţă, instanţa a fost învestită cu un număr total de 10.277 dosare.

Comparând volumul total de dosare aflate pe rol, din anul 2015 cu cel înregistrat în anul 2014

(12.649) se constată o scădere cu 18,75% (cu 2372 dosare).



12

Examinând evoluţia în timp, respectiv perioada 2011-2015, cu privire la totalul

dosarelor aflate pe rolul instanţei, se poate observa că, după o perioadă de creştere constată ce

a condus la dublarea volumului în anul 2013 (14.676) faţă de anul 2009, în anul 2015 a

continuat tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, menţinându-se totuşi peste nivelul

anului 2011 (9.037 dosare). Faţă de anul 2011 se evidenţiază o creştere de 13,72% (1240

cauze mai mult) de la 9037 cauze în anul 2011, la 10.277 în anul de referinţă.

Grafic 4

2011 2012 2013 2014 20150

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

9037

12151

14676

12649

10277

Evoluţia dosarelor aflate pe rol în perioada 2011-2015

Total dosare rol

Într-o prezentare pe secţii, se pot observa următoarele date statistice:

- Secţia civilă – înregistrează o creştere cu 53 dosare (+2,47%), de la 2143 dosare în




referinţă;

- Secţia pentru muncă şi asigurări sociale – înregistrează o creştere cu 397 dosare

(+15,81%), de la 2511 dosare în anul 2014, la 2908 dosare în anul de referinţă;

- Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o scădere cu 323 dosare

(-11,31%), de la 2856 dosare în anul 2014, la 2533 dosare în anul de referinţă.

13

Tabel 5Situaţia comparativă 2014 - 2015 a cauzelor aflate pe rol (Total rol), pe secţii

Anul TotalSecţia

Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală2014 12.649 2143 5139 2511 28562015 10.277 2196 2640 2908 2533

Tendinţe % -18,75% +2,47% -48,63% +15,81% -11,31%

Din cele 10.277 dosare aflate pe rolul Curții de Apel Iaşi în anul 2015, 21,37% au fost

gestionate de Secţia civilă, 24,65% de Secţia penală, 28,30% de Secţia pentru conflicte de

muncă şi asigurări sociale, iar 25,69% de Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Grafic 5


Secţia contencios25,69%

Secţia litigii de muncă28,30%


Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor aflate pe rolul în anul 2015

Tabel 6Situaţia cauzelor aflate pe rol (Total rol) în anul 2015, pe materii

Materia



fiscal

Asigurări sociale


Minori şi familie Faliment

Litigii de

muncă

2533 676 8 2640 303 331 155 1026 2605

TOTAL = 10.277

Dosare soluţionate

În anul de referinţă, instanţa a soluţionat un număr total de 8018 dosare. Comparând

volumul total de dosare soluţionate în anul 2015, cu cel înregistrat în anul 2014 (9990), se

constată o scădere cu 19,74% (cu 1972 dosare).

14



Examinând evoluţia în timp, respectiv în perioada 2011-2015, cu privire la totalul

dosarelor soluționate, ca şi în cazul dosarelor nou intrate şi al totalului dosarelor aflate pe

rolul instanţei, se poate observa că, deşi în anul de referinţă 2015 a continuat tendinţa de

scădere, numărul cauzelor soluţionate se menţine peste nivelul anului 2011 (7203 dosare).

Faţă de anul 2011 se evidenţiază o creştere de 11,31% (815 dosare) de la 7203 dosare în anul

2011, la 8018 în anul de referinţă.

Grafic 6

2011 2012 2013 2014 20150

2000

4000

6000

8000

10000

12000

7203

9943

11215

9990

8018

Evoluţia dosarelor soluţionate în perioada 2011-2015

Total dosare soluţionate


- Secţia civilă – înregistrează o creştere cu 217 dosare (+15,23%), de la 1425 dosare în




referinţă;

- Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - înregistrează o creştere

semnificativă cu 537 dosare (+28,14%), de la 1908 dosare în anul 2014, la 2445

dosare în anul de referinţă;

- Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o scădere cu 220 dosare

(-9,60%), de la 2292 dosare în anul 2014, la 2072 dosare în anul de referinţă.

15

Tabel 7Situaţia comparativă 2014 -2015 a dosarelor soluţionate, pe secţii

Anul Total SecţiaCivilă Contencios Litigii de muncă Penală

2014 9990 1425 4365 1908 22922015 8018 1642 1859 2445 2072

Tendinţe% -19,74% +15,23% -57,41% +28,14% -9,60%

Din cele 8018 dosare soluţionate la Curtea de Apel Iaşi în anul 2015, 20,48% au

provenit din Secţia civilă, 25,84% din Secţia penală, 30,49% din Secţia pentru conflicte de

muncă şi asigurări sociale, iar 23,19% din Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Grafic 7


Secţia de contencios

administrativ23,19%



Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor soluţionate în anul 2015

Tabel 8Situaţia cauzelor soluţionate în anul 2015, pe materii

Materia

Penal Civil

Proprietate

intelectuală

Contencios administrativ

şi fiscal

Asigurări sociale


Minori şi

familieFaliment

Litigii de

muncă

2072 502 6 1859 232 246 125 763 2213

TOTAL = 8018

Stoc iniţial şi stoc final de dosare

În anul de referinţă datele statistice au fost extrase în mod automat, din programul

statisECRIS.

16

Baza de date în care sunt stocate datele statistice la nivel central suportă actualizări

periodice, pentru corelarea datelor colectate, motiv pentru care indicatorii privind stocul de

dosare, atât cel final al anului 2014, cât şi cel iniţial al anului 2015, la nivel de secţii, s-au

modificat nesemnificativ, existând o diferenţă de 17 dosare între stocul final raportat la finalul

anului 2014 (2659 dosare) şi stocul iniţial preluat la începutul anului 2015 (2676 dosare).

Aceste date statistice sunt reflectate în tabelul următor:

Tabel 9

Secţia 2014 2015Stoc iniţial Stoc final Stoc iniţial Stoc final

Civilă 578 718 731 554Contencios administrativ 1695 774 785 781

Conflicte de muncă 795 603 600 463

Penală 398 564 560 461Total 3466 2659 2676 2259

Grafic 8



administrativ29,33%Secţia litigii de

muncă22,42%


Distribuţia procentuală, pe secţii, a stocului de dosare la începutul anului 2015

17

Grafic 9



administrativ34,57%



Distribuţia procentuală, pe secţii, a stocului de dosare la sfârşitul anului 2015

Tabel 10Situaţia cauzelor aflate în stoc la finalul anului 2015, pe materii

Materia

Penal Civil

Proprietate

intelectuală


şi fiscal

Asigurări sociale


Minori şi

familieFaliment

Litigii de

muncă

461 174 2 781 71 85 30 263 392TOTAL = 2259

În ceea ce priveşte durata cauzelor aflate în stocul final (2259 cauze, în care sunt

incluse toate cauzele aflate pe rol în diferite stadii, respectiv cele cu termen de judecată în

anul 2016 ori care se află în procedura de regularizare în materie civilă, cauzele suspendate şi

cele soluţionate cu documentul de soluţionare nefinalizat), situaţia se prezintă astfel:

18 cauze au o vechime de peste 2 ani;

60 cauze au o vechime cuprinsă între 1 şi 2 ani;

143 cauze au o vechime cuprinsă între 6 luni şi un an;

2038 cauze au o vechime cuprinsă între 0-6 luni.

Trebuie precizat şi faptul că, din totalul celor 2259 de dosare aflate pe stoc la finele

anului 2015, 706 de cauze reprezintă dosare nou intrate în anul de referinţă care au primit,

prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2016 ori se află în procedura de

regularizare. Dacă din totalul cauzelor aflate în stoc se scad dosarele suspendate (321),

precum şi cele care au primit prim termen de judecată în anul 2016 ori se află în procedura de

18

regularizare (706), se constată că stocul real de dosare (care au avut cel puţin un termen de

judecată) este de doar 1027 cauze, ceea ce reprezintă un procent de 9,99% din totalul cauzelor

aflate pe rol și un procent de 45,46% din totalul dosarelor aflate în stocul final.

Dosare suspendate

La sfârşitul anului de referinţă, la nivelul instanţei s-au înregistrat 321 de dosare

suspendate. Comparând volumul dosarelor suspendate din anul 2015 (321) cu cel înregistrat

în anul 2014 (351) se constată o scădere cu 8,55% (cu 30 dosare).


- Secţia civilă – înregistrează o scădere cu 43 dosare suspendate (-38,39%), de la 112

dosare în anul 2014, la 69 dosare în anul de referinţă;

- Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o creştere cu 53 dosare

(+35,81%), de la 148 dosare în anul 2014, la 201 dosare în anul de referinţă;

- Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale - înregistrează o scădere cu

40 dosare (-43,96%), de la 91 dosare în anul 2014, la 51 dosare în anul de referinţă.

Tabel 11

Situaţia comparativă 2014 – 2015 a dosarelor suspendate, pe secţii

Anul Total SecţiaCivilă Contencios Litigii de muncă

2014 351 112 148 912015 321 69 201 51

Tendinţe% -8,55% -38,39% +35,81% -43,96%

Grafic 10


Secţia contencios62,62%


Distribuţia procentuală, pe secţii, a dosarelor suspendate la finalul anului 2015

19

Tabel 12Situaţia cauzelor suspendate la finalul anului 2015, pe materii

Materia

Penal Civil

Proprietate

intelectuală


şi fiscal

Asigurări sociale


Minori şi

familieFaliment

Litigii de

muncă

0 39 0 201 6 14 4 12 45TOTAL = 321

1.1.2. Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015

Datele statistice ale activității Curţii de Apel Iaşi pentru ultimii 5 ani (2011-2015)

evidenţiază o creştere a volumului de activitate de la un an la altul până în anul 2013, în raport

cu anul de bază 2011, urmată de o revenire în anul de referinţă la nivelul anului 2011, volum

de muncă ce determină, în continuare, o creştere considerabilă şi sistematică a efortului

judecătorilor şi al personalului auxiliar de specialitate.

Aceste date sunt reliefate în tabelul şi graficul următor:

Tabel 13ANUL Dosare noi Total cauze pe rol Soluţionate Stoc final Operativitate2011 7779 9037 7203 1834 83,25%2012 9491 12.151 9943 2208 84,29%2013 12.438 14.676 11.215 3461 77,94%2014 9183 12.649 9990 2659 81,23%2015 7601 10.277 8018 2259 80,53%

Grafic 11

2011 2012 2013 2014 20150

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

7779

9491

12438

9183 76019037

12151

14676

12649

10277

72039943

112159990

8018

1834 22083461

2659 2259

Evoluţia în timp a principalilor indicatori ai volumului de activitate

Dosare noi

Total dosare rol

Dosare soluţionate

Stoc final

20

Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015 în raport de anul de bază 2011

Tabel 14ANUL Dosare noi Total cauze pe rol Soluţionate2011 7779 - 9037 - 7203 -2012 9491 +22,00% 11.251 +24,50% 9943 +38,04%2013 12.438 +59,89% 14.676 +62,40% 11.215 +55,70%2014 9183 +18,05% 12.649 +39,97% 9990 +38,69%2015 7601 -2,29% 10.277 +13,72% 8018 +11,31%

Evoluţia volumului de activitate la Curtea de Apel Iaşi în perioada 2011-2015 raportat de la un an la altul

Tabel 15ANUL Dosare noi Total cauze pe rol Soluţionate2011 7779 - 9037 - 7203 -2012 9491 +22,04% 11.251 +24,49% 9943 +38,03%2013 12.438 +31,05% 14.676 +20,78% 11.215 +12,81%2014 9183 -26,17% 12.649 -13,81% 9990 -10,92%2015 7601 -17,23% 10.277 -18,75% 8018 -19,74%

1.1.3. Volumul de activitate al instanţei în raport de stadiile procesuale, pe secţii şi pe materii

Prezentarea datelorTabel 16

Situaţia cauzelor aflate pe rolul instanţei în anul 2015, în raport de stadiile procesuale

SecţiaStadiul

procesual

Stoc iniţial la

1.01.2015

Intrate în

cursul anului

Total cauze pe rol

Soluţionate Stoc final Suspendate Operativitate


6/4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Civilă

F 43 105 148 127 21 0 85,81% 120,95%

A 200 676 876 586 290 26 68,94% 86,69%

R 488 684 1172 929 243 43 82,29% 135,82%

Total 731 1465 2196 1642 554 69 77,20% 112,08%

Penală

F 96 408 504 434 70 0 86,11% 106,37%

A 365 923 1288 979 309 0 76,01% 106,07%

R 4 0 4 2 2 0 50,00% #DIV/0!

C 95 642 737 657 80 0 89,15% 102,34%

Total 560 1973 2533 2072 461 0 81,80% 105,02%

ContenciosF 116 244 360 249 111 10 71,14% 102,05%

A 10 27 37 32 5 1 88,89% 118,52%

21

R 659 1584 2243 1578 665 190 76,86% 99,62%

Total 785 1855 2640 1859 781 201 76,22% 100,22%

Conflicte de muncă

F 0 15 15 14 1 0 93,33% 93,33%

A 469 2198 2667 2251 416 13 84,82% 102,41%

R 131 95 226 180 46 38 95,74% 189,47%

Total 600 2308 2908 2445 463 51 85,58% 105,94%

TOTAL GENERAL

F 255 772 1027 824 203 10 81,02% 106,74%

A 1044 3824 4868 3848 1020 40 79,70% 100,63%

R 1282 2363 3645 2689 956 271 79,70% 113,80%

C 95 642 737 657 80 0 89,15% 102,34%

Total 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%

F = fonduri; A = apeluri; R = recursuri; C = contestaţii

Analiza datelor

Dosare nou intrate

În anul 2015 au fost înregistrate:

772 cauze în stadiul procesual fond (105 Secţia civilă, 408 Secţia penală, 244 Secţia de

contencios administrativ, 15 Secţia pentru conflicte de muncă);

3824 cauze în stadiul procesual apel (676 Secţia civilă, 923 Secţia penală, 27 Secţia de


2363 cauze în stadiul procesual recurs (684 Secţia civilă, 1584 Secţia de contencios

administrativ, 95 Secţia pentru conflicte de muncă);

642 cauze în stadiul procesual contestaţie (toate în Secţia penală).

În tabelul de mai jos sunt cuprinse datele statistice cu privire la dosarele nou intrate, pe

stadii procesuale, în perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:

Tabel 17Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor nou intrate pe secţii şi stadii procesuale

AnulStadiul

procesual

TotalSecţia

Civilă Contencios Conflicte de muncă Penală

2014 F 718 81 236 3 3982015 F 772 105 244 15 408Tendinţe(+/-%) +7,52% +29,63% +3,39% +400% +2,51%2014 A 2568 430 29 974 11352015 A 3824 676 27 2198 923Tendinţe(+/-%) +48,91% +57,21% -6,90% +125,67% +18,68%

22

2014 R 5082 1054 3179 739 1102015 R 2363 684 1584 95 0Tendinţe(+/-%) -53,50% -35,10% -50,17% -87,14% -100%2014 C 815 0 0 0 8152015 C 642 0 0 0 642

Tendinţe(+/-%) -21,23% 0% 0% 0% -21,23%F = fonduri; A = apeluri; R = recursuri; C = contestaţii

Grafic 12

Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

718

2568

5082

815772

3824

2363

642

Evoluţia dosarelor nou intrate, pe stadii procesuale, în anii 2014-2015

20142015

Tabel 18Situaţia cauzelor nou intrate în anul 2015, pe materii şi stadii procesuale

Stadiul procesual

MateriaTOTAL



şi fiscal

Asigurări sociale


Minori şi

familie

Faliment

Litigii de

muncă

Fonduri 408 85 0 244 0 12 7 1 15 772Apeluri 923 94 5 27 179 148 37 392 2019 3824

Recursuri 0 249 0 1584 36 52 64 319 59 2363Contestaţii 642 0 0 0 0 0 0 0 0 642

TOTAL 1973 428 5 1855 215 212 108 712 2093 7601

Cauze pe rol

În anul de referinţă au fost înregistrate:





23

3645 cauze în stadiul procesual recurs (1172 Secţia civilă, 4 Secţia penală, 2243 Secţia de

contencios administrativ, 226 Secţia pentru conflicte de muncă).

737 cauze în stadiul procesual contestaţie (toate în Secţia penală)

În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la total cauze pe rol pe


Tabel 19Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor aflate pe rol (Total rol), pe secţii şi stadii procesuale

Anul Stadiul procesual Total

Secţia


2014 F 969 109 370 4 4862015 F 1027 148 360 15 504

Tendinţe (+/-%) +5,98% +35,78% -2,70% +275% +1,65%

2014 A 2855 523 36 1103 11932015 A 4868 876 37 2667 1288

Tendinţe (+/-%) +70,51% +67,50% +2,78% +141,79% +7,96%

2014 R 8010 1511 4733 1404 3622015 R 3645 1172 2243 226 4Tendinţe (+/-%) -54,49% -22,44% -52,61% -83,90% -98,90%2014 C 815 0 0 0 8152015 C 737 0 0 0 737Tendinţe (+/-%) -9,57% 0% 0% 0% -9,57%

F = fonduri; A = apeluri; R = recursuri; C = contestaţii

Grafic 13


100020003000400050006000700080009000

969

2855

8010

8151027

48683645

737

Evoluţia cauzelor pe rol, pe stadii procesuale, în anii 2014-2015

20142015

24

Tabel 20 Situaţia cauzelor aflate pe rol (Total rol) în anul 2015, pe materii şi stadii procesuale

Stadiul procesual

MateriaTOTAL



şi fiscal

Asigurări sociale


Minori şi

familie

Faliment

Litigii de

muncă

Fonduri 504 124 0 360 0 14 7 3 15 1027

Apeluri 1288 142 8 37 245 218 45 463 2422 4868


TOTAL 2533 676 8 2640 303 331 155 1026 2605 10277

Cauze soluţionate

În anul de referinţă au fost soluţionate:





2689 cauze în stadiul procesual recurs (929 Secţia civilă, 2 Secţia penală, 1578 Secţia de


657 cauze în stadiul procesual contestaţie (toate în Secţia penală).

În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la total cauze soluţionate pe

stadii procesuale, în perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:Tabel 21

Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor soluţionate, pe secţii şi stadii procesuale


Secţia


2014 F 714 67 258 4 3852015 F 824 127 249 14 434Tendinţe (+/-%) +15,41% +89,55% -3,49% +250% +12,73%

2014 A 1815 329 27 632 8272015 A 3848 586 32 2251 979Tendinţe (+/-%) +112,01% +78,11% +18,52% +256,17% +18,38%

2014 R 6740 1029 4080 1272 3592015 R 2689 929 1578 180 2Tendinţe (+/-%) -60,10% -9,72% -61,32% -85,85% -99,44%2014 C 721 0 0 0 7212015 C 657 0 0 0 657Tendinţe (+/-%) -8,88% 0% 0% 0% -8,88%

25

Grafic 14


1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

714

1815

6740

721824

3848

2689

657

Evoluţia cauzelor soluţionate, pe stadii procesuale, în anii 2014-2015

20142015

Tabel 22Situaţia cauzelor soluţionate în anul 2015, pe materii şi stadii procesuale

Stadiul procesual

MateriaTOTAL



şi fiscal

Asigurări sociale


Minori şi

familie

Faliment

Litigii de

muncă

Fonduri 434 107 0 249 0 13 6 1 14 824Apeluri 979 81 6 32 181 154 35 310 2070 3848


TOTAL 2072 502 6 1859 232 246 125 763 2213 8018

Cauze suspendate

La finalul anului 2015 s-a înregistrat un număr total de 321 cauze suspendate din care:

10 cauze în stadiul procesual fond ( 10 Secţia de contencios administrativ);

40 cauze în stadiul procesual apel (26 Secţia civilă, 1 Secţia de contencios administrativ, 13

Secţia pentru conflicte de muncă);

271 cauze în stadiul procesual recurs (43 Secţia civilă, 190 Secţia de contencios

administrativ, 38 Secţia pentru conflicte de muncă).

În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la total cauze suspendate pe


26

Tabel 23Situaţia comparativă 2014 - 2015 a dosarelor suspendate, pe secţii şi stadii procesuale


Secţia

Civilă Contencios Conflicte de muncă

2014 F 22 2 20 02015 F 10 0 10 0

Tendinţe (+/-%) -54,55% -100% -50% -2014 A 52 26 0 262015 A 40 26 1 13

Tendinţe (+/-%) -23,08% 0% +100% -50%2014 R 277 84 128 652015 R 271 43 190 38

Tendinţe (+/-%) -2,17% -48,81% +48,44% -41,54%

Grafic 15

Directe Apeluri Recursuri0

50

100

150

200

250

300

2252

277

10

40

271

Evoluţia cauzelor suspendate în anii 2014-2015

20142015

1.1.4. Operativitatea în soluţionare la Curtea de Apel Iaşi

Ca şi în anii anteriori, pe parcursul anului 2015 un obiectiv prioritar al activităţii

colectivului instanţei l-a constituit soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în acord cu

celelalte garanţii instituite în privinţa dreptului la un proces echitabil, datele statistice

înregistrate fiind de natură a evidenţia rezultatul demersurilor efectuate în acest sens.

Astfel, procentul de soluţionare a fost de:

105,49% prin raportare la cauzele nou înregistrate;

80,53% prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate.

27

Grafic 16

2011 2012 2013 2014 20150

20

40

60

80

100

120

92.59

104.7690.16

108.79 105.49

83.2584.29

77.94 81.23 80.53

Evoluţia operativităţii în perioada 2011-2015

Operativitate ra-portat la cauze nou intrate

Operativitate raportat la total cauze rol minus cauze suspendate

Se poate observa, pentru anul 2015, o scădere uşoară a operativităţii generale a

instanţei cu 0,70 procente, de la 81,23% în anul 2014, la 80,53% în anul 2015, calculată în

raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi cu 3,30

procente, de la 108,79% în anul 2014, la 105,49% în anul 2015, calculată prin raportare la

cauzele nou înregistrate.

Rezultatul înregistrat a situat acest indicator la un nivel bun de performanţă,

poziţionarea – ca şi în anii anteriori – la nivelul sau peste media naţională demonstrând

gestionarea eficientă a fluxului de dosare şi pentru anul 2015.

Este de observat şi faptul că un volum mai mic de dosare nou intrate în anul 2015

(7601 de cauze) faţă de anul 2014, corelat cu schimbările legislative intervenite în materie

civilă şi penală în anii anteriori, a generat scăderea încărcăturii de dosare repartizate pe

judecător (de la 1154 cauze în anul 2013, la 876 cauze în anul 2014 şi la 623 în anul 2015) şi,

implicit, a creat premizele soluţionării unui număr mai mare de cauze aflate în stoc la

începutul anului. De asemenea, trebuie precizat şi faptul că, din totalul dosarelor nou intrate în

anul 2015, 706 dosare, reprezentând 31,25% din stocul final de 2259 dosare, au primit în

procesul de repartizare aleatorie sau ca urmare a derulării procedurii de regularizare în materie

civilă un prim termen de judecată în anul 2016.

28

Operativitatea generală pe secţii


Secţia civilă – înregistrează o creştere cu 7,04 procente, de la 70,16% în anul 2014, la

77,20% în anul de referinţă, raportat la total cauze rol minus cauze suspendate şi o

creştere cu 21,03 procente, de la 91,05% în anul 2014, la 112,08% în anul de

referinţă, raportat cauze nou intrate;

Secţia de contencios administrativ şi fiscal – înregistrează o scădere cu 11,24 procente, de

la 87,46% în anul 2014, la 76,22% în anul de referinţă, raportat la total cauze rol

minus cauze suspendate şi o scădere cu 26,52 procente, de la 126,74% în anul 2014,

la 100,22% în anul de referinţă, raportat cauze nou intrate;

Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale – înregistrează o creştere cu 6,74

procente, de la 78,84% în anul 2014, la 85,58% în anul de referinţă, raportat la total

cauze rol minus cauze suspendate şi o scădere cu 5,25 procente, de la 111,19% în

anul 2014, la 105,94% în anul de referinţă, raportat cauze nou intrate;

Secţia penală şi pentru cauze cu minori – înregistrează o creştere cu 1,55 procente, de la

80,25% în anul 2014, la 81,80% în anul de referinţă, raportat la total cauze rol minus

cauze suspendate şi o creştere cu 11,77 procente, de la 93,25% în anul 2014, la

105,02% în anul de referinţă, raportat cauze nou intrate.

Comparând operativitatea generală pe secţii, din anul 2015, cu cea înregistrată în anul

anterior, situaţia se prezintă astfel:

Tabel 24

Secţia

Operativitate raportat la total cauze rol minus suspendate

Operativitate raportat la cauze nou intrate

2014 2015 Tendinţe (+/-) 2014 2015 Tendinţe

(+/-)

Civilă 70,16% 77,20% +7,04 91,05% 112,08% +21,03

Penală 80,25% 81,80% +1,55 93,25% 105,02% +11,77

Contencios administrativ 87,46% 76,22% -11,24 126,74% 100,22% -26,52

Conflicte de muncă 78,84% 85,58% +6,74 111,19% 105,94% -5,25

Total 81,23% 80,53% -0,70 108,79%

105,49% -3,30

Operativitatea generală (prin raportare la volumul total al cauzelor aflate pe rolul

instanţei, minus cauze suspendate) pe materii şi stadii procesuale, se prezintă astfel:

29

Tabel 25

Stadiul procesu-

al

Materia

TOTALPenal Civil Proprietate

intelectuală

Contencios administra-tiv şi fiscal

Asigurări sociale

Litigii cu profesio-

nişti

Minori şi familie Faliment Litigii de

muncă

F 86,11% 86,29% - 71,14% - 92,86% 85,71% 33,33% 93,33% 81,02%A 76,01% 61,36% 75% 88,89% 74,49% 74,40% 79,55% 67,54% 85,86% 79,70%R 50,00% 82,41% - 76,86% 94,44% 82,29% 84,00% 81,88% 96,27% 79,70%C 89,15% - - - - - - - - 89,15%

TOTAL 81,80% 78,81% 75% 76,22% 78,11% 77,60% 82,78% 75,25% 86,45% 80,53%

Operativitatea generală (prin raportare la cauzele nou înregistrate) pe materii şi stadii

procesuale, se prezintă astfel:Tabel 26

Stadiul procesua

l

Materia

TOTALPenal Civil

Proprietate

intelectuală

Contencios administra

-tiv şi fiscal

Asigurări sociale

Litigii cu profesio-

nişti

Minori şi familie Faliment Litigii de

muncă

F 106,37%

125,88%

- 102,05% - 108,33% 85,71% 100,00

% 93,33% 106,74%

A 106,07% 86,17% 120% 118,52% 101,12

%104,05

% 94,59% 79,08% 102,53%

100,63%

R - 126,10%

- 99,62% 141,67%

151,92%

131,25%

141,69%

218,64%

113,80%

C 102,34%

- - - - - - - - 102,34%

TOTAL 105,02% 117,29% 120% 100,22% 107,91% 116,04% 115,74% 107,16% 105,73% 105,49

%

Operativitatea generală pe secţii, în raport de stadiile procesuale

Operativitatea generală de soluţionare a cauzelor, pe stadii procesuale, a fost de:

81,02% în stadiul procesual fond (85,81% Secţia civilă, 86,11% Secţia penală şi pentru

cauze cu minori, 71,14% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 93,33% Secţia

pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale) prin raport are la volumul total al

cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi 106,74% prin raportare la

cauzele nou înregistrate (120,95% Secţia civilă, 106,37% Secţia penală şi pentru cauze

cu minori, 102,05% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 93,33% Secţia

pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale);

79,70% în stadiul procesual apel (68,94% Secţia civilă, 76,01% Secţia penală şi pentru

cauze cu minori, 88,89% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 84,82% Secţia

pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale) prin raport are la volumul total al


cauzele nou înregistrate (86,69% Secţia civilă, 106,07% Secţia penală şi pentru cauze

31

cu minori, 118,52% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 102,41% Secţia

pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale);

79,70% în stadiul procesual recurs (82,29% Secţia civilă, 50% Secţia penală şi pentru cauze

cu minori, 76,86% Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 95,74% Secţia pentru

conflicte de muncă şi asigurări sociale) prin raport are la volumul total al cauzelor

aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate şi 113.80% prin raportare la cauzele

nou înregistrate (135,82% Secţia civilă, 99,62% Secţia de contencios administrativ şi

fiscal şi 189,47% Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale);

89,15% în stadiul procesual contestaţie (Secţia penală) prin raport are la volumul total al


cauzele nou înregistrate.

În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la operativitate (prin

raportare la volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate) pe

secţii şi stadii procesuale, din perioada de referinţă, comparativ cu anul 2014:

Tabel 27Operativitate


Secţia


2014 F 75,40% 62,62% 73,71% 100% 79,22%2015 F 81,02% 85,81% 71,14% 93,33% 86,11%Tendinţe (+/-%) +5,62 +23,19 -2,57 -6,37 +6,892014 A 64,75% 66,20% 75% 58,68% 69,62%2015 A 79,70% 68,94% 88,89% 84,82% 76,01%Tendinţe (+/-%) +14,95 +2,74 +13,89 +26,14 +6,392014 R 87,16% 72,11% 88,60% 95% 99,17%2015 R 79,70% 82,29% 76,86% 95,74% 50%Tendinţe (+/-%) -7,46 +10,18 -11,74 +0,74 -49,172014 C 88,47% - - - 88,47%2015 C 89,15% - - - 89,15%Tendinţe (+/-%) +0,68 - - - +0,68

32

Grafic 17

Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00% 75.40%

64.75%

87.16% 88.47%81.02% 79.70% 79.70%

89.15%

Evoluţia operativităţii generale în anii 2014-2015

20142015

În tabelul următor sunt cuprinse datele statistice cu privire la operativitate (prin

raportare la cauzele nou înregistrate) pe secţii şi stadii procesuale, din perioada de referinţă,

comparativ cu anul 2014:

Tabel 28Operativitate


Secţia


2014 F 99,44% 82,72% 109,32% 133,33% 96,73%

2015 F 106,74%

120,95% 102,05% 93,33% 106,07%

Tendinţe (+/-%) +7,30 +38,23 -7,27 -40 +6,892014 A 70,68% 76,51% 93,10% 64,89% 72,86%

2015 A 100,63% 86,69% 118,52% 102,41% 106,07%

Tendinţe (+/-%) +29,95 +10,18 +25,42 +37,52 +33,21

2014 R 132,62% 97,93% 128,34% 172,12% 88,47%

2015 R 113,80%

135,82% 99,62% 189,47% 0%

Tendinţe (+/-%) -18,82 +37,89 -28,72 +17,35 -88,472014 C 88,47% - - - 88,47%

2015 C 102,34% - - - 102,34%

Tendinţe (+/-%) +13,87 - - - +13,87

33

Grafic 18

Fonduri Apeluri Recursuri Contestaţii0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

140.00%

99.44%

70.68%

132.62%

88.47%

106.74%100.63%

113.80%102.34%

Evoluţia operativităţii generale în anii 2014-2015

20142015

La nivel naţional media privind operativitatea de soluţionare a cauzelor este de 78%,

raportând dosarele soluţionate la totalul cauzelor aflate pe rol (fără scăderea cauzelor

suspendate) şi de 112% raportând dosarele soluţionate la totalul cauzelor nou intrate. Se

constată că la nivelul Curţii de Apel Iaşi operativitatea este de 78%, raportând dosarele

soluţionate la totalul cauzelor aflate pe rol, egală cu media operativităţii la nivel naţional, şi

de 105%, raportând dosarele soluţionate la totalul cauzelor nou intrate, ușor sub media

operativităţii la nivel naţional.

Datele sunt reflectate în tabelul de mai jos:

Tabel 29

Instanţa

Total cauze nou

intrate

Total volum

Total soluţionat

e

Operativitate 4/3

Operativitate 4/2

1 2 3 4 5 6Curtea de Apel ALBA IULIA 9.215 12.078 10043 83% 109%

Curtea de Apel BACAU 8.270 10501 7948 76% 96%Curtea de Apel BRASOV 5511 7371 5820 79% 106%Curtea de Apel BUCURESTI 38.694 62.960 45093 72% 117%

Curtea de Apel CLUJ 13.439 20.246 16810 83% 125%Curtea de Apel CONSTANTA 6.735 9789 6955 71% 103%

34

Curtea de Apel CRAIOVA 17.571 22.178 17232 78% 98%

Curtea de Apel GALATI 7.727 9.952 7899 79% 102%Curtea de Apel IASI 7.601 10277 8018 78% 105%Curtea de Apel ORADEA 7.124 9791 7731 79% 109%

Curtea de Apel PITESTI 7.563 10.450 7927 76% 105%Curtea de Apel PLOIESTI 9.125 12.150 9583 79% 105%

Curtea de Apel SUCEAVA 7.310 10.040 8144 81% 111%

Curtea de Apel TÂRGU MURES 5.057 6.627 5334 80% 105%

Curtea de Apel TIMISOARA 11.320 18.747 16404 88% 145%

Total general 162.262

233.157 180941 78% 112%

Operativitatea judecătorilor de la Curtea de Apel Iaşi în anul 2014

Media operativităţii judecătorilor care au activat în cadrul instanţei în anul 2015 a fost

de 87%, fiind identică cu media operativităţii judecătorilor înregistrată în anul anterior.

Tabel 30

Nr. crt. Judecător Operativitate

1 2 31 Angelescu Cristiana 90%2 Anton Dan* 62%3 Bancu Carmen 82%4 Cheptene-Micu Diana-Mihaela 99%5 Chiriac Adrian* 45%6 Chirilă Mihaela 74%7 Ciobanu Iulia-Elena 85%8 Cocor Monica 81%9 Cormanencu-Stanciu Valeria 82%10 Crişu-Ciocîntă Anda 68%11 Dumitrescu Daniela 80%12 Gheorghiu Elena 81%13 Ghideanu Anca 91%14 Juverdeanu Tatiana 96%15 Mititelu Maricica* 48%16 Mocanu Marcel* 55%17 Moruzi Nelida-Cristina 87%

35

18 Munteanu Viorel* 34%19 Obreja-Manolache Ancuţa-Gabriela 84%20 Obreja-Manolache Nelu-Iustinian 86%21 Olariu Viorica 90%22 Opriş Elena-Daniela** 0%23 Palihovici Liliana 90%24 Panainte Elena-Crizantema 85%25 Pinte Violeta Elena 92%26 Pipernea Smaranda 82%27 Poiană Cipriana 84%28 Popa Maria-Cristina 92%29 Prelipcean Alina 70%30 Protea Georgeta 76%31 Pruteanu Daniela 91%32 Sandu Geta 84%333 Scriminţi Elena 84%34 Stoinel Adriana-Carmen 69%35 Susanu Claudia-Antoanela 94%36 Şerbănescu Dragoş Radu-Gabriel 88%37 Tacu Florin Marius* 57%38 Tarlion Constantin-Gabriel 93%39 Tăbâltoc Dan-Mircea 81%40 Truţescu Cristina 77%41 Dublea Aurel* (pensionat la 23.09.2015) 152%***42 Pavelescu Georgeta* (pensionat la 01.02.2015) 3350%***

Total 87%*judecători cu activitate parţială** judecător fără activitate de judecată în anul 2015*** indicatorul de operativitate înregistrat a fost calculat prin raportarea numărului de hotărâri finalizate (închise electronic) provenite din perioada de activitate (2014-2015), raportat la numărul de dosare la care a participat (în anul 2015).

1.1.5. Volumul de activitate al instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi

În anul 2015 volumul de activitate al instanţelor din raza teritorială a Curţi de Apel

Iaşi se prezintă astfel:

Volumul cauzelor nou intrate

Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate

Din analiza datelor privind cauzele nou intrate la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate

rezultă o tendinţă de scădere a cauzelor nou intrate, respectiv de la 74.359 de cauze în anul

2014, la 63.038 în anul 2015, ceea ce reprezintă o scădere cu 11321 cauze, reprezentând o

scădere cu 15,22%.

Pe instanţe, situaţia volumului de cauze nou intrate se prezintă astfel:

36

La Tribunalul Iaşi se înregistrează o scădere cu 9,30% a cauzelor nou înregistrate, de la

18.528 în anul 2014, la 16.804 în anul 2015.

La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 17,55% a cauzelor nou înregistrate de la

45.879 în anul 2014, la 37.825 în anul 2015.

La Judecătoria Paşcani se înregistrează o scădere cu 13,29% de la 6471 în anul 2014, la

5611 în anul 2015.

La Judecătoria Hîrlău se înregistrează o scădere cu 13,64% de la 2243 în anul 2014, la 1937

în anul 2015.

La Judecătoria Răducăneni se înregistrează o scădere cu 30,45% de la 1238 în anul 2014, la

861 în anul 2015.

Tabel 31Dosare nou intrate

Anul TOTALInstanţa

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi

Judecătoria Paşcani

Judecătoria Hîrlău

Judecătoria Răducăneni

2014 74.359 18.528 45.879 6471 2243 12382015 63038 16804 37825 5611 1937 861

Tendinţe (+/- %) -15,22% -9,30% -17,55% -13,29% -13,64% -30,45%

Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate

Volumul de activitate a instanţelor din judeţul Vaslui se caracterizează printr-o scădere

a cauzelor nou intrate, respectiv de la 25.021 în anul 2014, la 23.359 în anul 2015, ceea ce

reprezintă o scădere cu 1762 de cauze, procentual reprezentând o scădere cu 6,64%.

Pe instanţe, situaţia volumului de cauze nou intrate se prezintă astfel:

La Tribunalul Vaslui se constată o tendinţă de scădere de la 6091 în anul 2014, la 5098 în

anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 16,03%;

La Judecătoria Vaslui se constată o tendinţă de scădere de la 9719 în anul 2014, la 8808 în


La Judecătoria Bârlad se constată o tendinţă de creştere de la 6384 în anul 2014, la 6786 în

anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 6,30 %;

La Judecătoria Huşi se constată o tendinţă de scădere de la 2827 în anul 2014, la 2667 în

anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 5,66%.

Tabel 32

37

Dosare nou intrate

Anul TOTALInstanţa

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui

Judecătoria Bârlad

Judecătoria Huşi

2014 25.021 6091 9719 6384 28272015 23359 5098 8808 6786 2667

Tendinţe (+/- %) -6,64% -16,03% -9,37% +6,30% -5,66%

La acest indicator, tendința la nivel național este de scădere cu -5,56% pentru

tribunale și cu -11,16% pentru judecătorii.

Se constată că cele două tribunale arondate Curții de Apel Iași se situează cu scăderi

peste media la nivel național, situația fiind identică la judecătoriile din circumscripția

Tribunalului Iași, în timp ce două judecătorii din raza de competență a Tribunalului Vaslui se

situează cu scăderi sub media la nivel național, iar Judecătoria Bîrlad a înregistrat o creștere a

numărului de dosare nou intrate.

Volumul total al cauzelor aflate pe rol (cauze nou intrate + stoc anterior)

În anul 2015, la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate acesteia s-a înregistrat o

scădere a volumului total al cauzelor aflate pe rol cu 17269 dosare, de la 155.201 cauze în

anul 2014, la 137.932 în anul 2015, ceea ce reprezintă o scădere cu 11,13%.


Pe rolul Tribunalului Iaşi şi al judecătoriilor din raza teritorială a acestuia s-au aflat, în

anul 2015, 96.855 de cauze, faţă de 110.006 cauze în anul 2014, deci cu 13.151 cauze mai

puţin, ceea ce reprezintă o scădere de 11,95%.

Pe instanţe, tendinţa volumului total al cauzelor aflate pe rol se prezintă astfel:

La Tribunalul Iaşi se înregistrează o scădere cu 8,36% a numărului total de cauze aflate pe

rol, de la 33.354 în anul 2014, la 30.566 în anul 2015;

La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 12,80% a numărului total de cauze aflate pe

rol de la 62.609 în anul 2014, la 54.593 în anul 2015;


7602 în anul 2015;


în anul 2015;


1262 în anul 2015.

38

Tabel 33Dosare rol

Anul TOTAL

Instanţa

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi



Judecătoria Răducănen

i2014 110.006 33.354 62.609 8827 3590 16262015 96.855 30.566 54.593 7602 2832 1262

Tendinţe (+/- %) -11,95% -8,36% -12,80% -13,88% -21,11% -22,39%


Pe rolul instanţelor din judeţul Vaslui, în anul 205 s-au aflat 30.800 de dosare, faţă de

32.546 cauze în anul 2014, deci cu 1746 cauze mai puţin, ceea ce reprezintă o scădere de

5,36%.

Pe instanţe, tendinţa volumului total al cauzelor aflate pe rol se prezintă astfel:

La Tribunalul Vaslui se constată o tendinţă de scădere, de la 8708 în anul 2014, la 7709 în


La Judecătoria Vaslui numărul se constată o tendinţă de scădere, de la 12.198 în anul 2014,

la 11.285 în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 7,48%;

La Judecătoria Bârlad se înregistrează o tendinţă de creştere de la 8055 în anul 2014, la

8361 în anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 3,80%;

La Judecătoria Huşi numărul se înregistrează o tendinţă de scădere, de la 3585 în anul 2014,

la 3445 în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 3,91%.

Tabel 34Dosare rol

Anul TOTALInstanţa

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui


Judecătoria Huşi

2014 32.546 8708 12.198 8055 35852015 30.800 7709 11.285 8361 3445

Tendinţe (+/-%)

-5,36% -11,5% -7,48% +3,80% -3,91%

39


tribunale și cu - 13,36% pentru judecătorii.

Se constată că Tribunalul Iași a înregistrat o scădere situată sub media înregistrată la

nivel național, iar Tribunalul Vaslui se situează cu o scădere peste media la nivel național.

Dintre judecătoriile din circumscripția Tribunalului Iași, numai Judecătoria Iași a

înregistrat o scădere situată sub media la nivel național; în raza de competență a Tribunalul

Vaslui, cu excepția Judecătoriei Bîrlad care a înregistrat o creștere la acest indicator,

judecătoriile au înregistrat o scădere situată sub media la nivel național.

Volumul cauzelor soluţionate


Din totalul de 96.855 cauze aflate pe rolul Tribunalului Iaşi şi a instanţelor din raza sa

teritorială în anul 2015, au fost soluţionate 68.361 cauze, faţă de 75.922 în anul 2014. Se

constată o scădere a cauzelor soluţionate cu 7561 cauze, ceea ce reprezintă o scădere de

9,96%.

Pe instanţe, situaţia cauzelor soluţionate se prezintă astfel:

La Tribunalul Iaşi se înregistrează o creştere cu 5,35% a cauzelor soluţionate, de la 19.586

în anul 2014, la 20.634 în anul 2015;

La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 14,81% a cauzelor soluţionate, de la 46.082

în anul 2014, la 39.258 în anul 2015;


5515 în anul 2015;


în anul 2015;


948 în anul 2015.Tabel 35

Dosare soluţionate

Anul TOTAL

InstanţaTribunalul

IaşiJudecătoria

IaşiJudecătoria

PaşcaniJudecătoria

HîrlăuJudecătoria Răducăneni

2014 75.922 19.586 46.082 6779 2250 12252015 68.361 20.634 39.258 5515 2006 948

Tendinţe (+/-%) -9,96% +5,35% -14,81% -18,65% -10,84% -22,61%

40


Din totalul de 30.800 cauze aflate pe rolul instanţelor din judeţul Vaslui în anul 2015,

au fost soluţionate 23.901 cauze, faţă de 25.221 în anul 2014. Se constată o scădere a

numărului cauzelor soluţionate cu 1320 dosare, ceea ce reprezintă o tendinţă de scădere de

5,23%.

Pe instanţe, situaţia cauzelor soluţionate se prezintă astfel:

La Tribunalul Vaslui numărul de cauze soluţionate a scăzut de la 6135 în anul 2014, la 5731

în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 6,6%;

La Judecătoria Vaslui numărul de cauze soluţionate a scăzut de la 9746 în anul 2014, la

8854 în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 9,15%;

La Judecătoria Bârlad numărul de cauze soluţionate a crescut de la 6520 în anul 2014, la

6636 în anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,78%;

La Judecătoria Huşi numărul de cauze soluţionate a scăzut de la 2820 în anul 2014, la 2680

în anul 2015, ceea ce înseamnă o scădere cu 4,96%.

Tabel 36Dosare soluţionate

Anul TOTALInstanţa

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui


Judecătoria Huşi

2014 25.221 6135 9746 6520 28202015 23.901 5731 8854 6636 2680

Tendinţe (+/-%)

-5,23% -6,6% -9,15% +1,78% -4,96%

La acest indicator, tendința la nivel național este de scădere cu -4,99% pentru tribunale

și cu - 11,55% pentru judecătorii.

Se constată că Tribunalul Iași a înregistrat o creștere a numărului cauzelor soluționate,

față de tendința de scădere înregistrată la nivel național, iar Tribunalul Vaslui se situează cu o

scădere peste media la nivel național.

Judecătoriile din circumscripția Tribunalului Iași au înregistrat o scădere situată peste

media la nivel național, cu excepția Judecătoriei Hîrlău la care scăderea înregistrată a fost sub

media națională; în raza de competență a Tribunalul Vaslui, cu excepția Judecătoriei Bîrlad

care a înregistrat o creștere la acest indicator, judecătoriile au înregistrat o scădere situată sub

media la nivel național.

41

Stocul final de dosare


La Tribunalul Iaşi şi instanţele din raza teritorială, la finele anului 2015, au rămas

nesoluţionate 28.494 de cauze, faţă de 34.084 aflate în stoc la sfârşitul anului 2014. Se

observă o scădere a stocului de dosare cu 5590 dosare, ceea ce reprezintă o tendinţă

descrescătoare de 16,40%.

Pe instanţe, situaţia stocului de dosare la sfârşitul anului 2015 se prezintă astfel:

La Tribunalul Iaşi se înregistrează o scădere cu 27,86% a stocului de dosare, de la 13.768 în

anul 2014, la 9932 în anul 2015;

La Judecătoria Iaşi se înregistrează o scădere cu 7,21% a stocului de dosare, de la 16.527 în

anul 2014, la 15.335 în anul 2015;

La Judecătoria Paşcani se înregistrează o creştere a stocului de dosare cu 1,90%, de la 2048

în anul 2014, la 2087 în anul 2015;

La Judecătoria Hîrlău se înregistrează o scădere semnificativă a stocului de dosare cu

38,36%, de la 1340 în anul 2014, la 826 în anul 2015;

La Judecătoria Răducăneni se înregistrează o scădere a stocului de dosare cu 21,70%, de la

401 în anul 2014, la 314 în anul 2015.

Tabel 37

Stoc final de dosare

Anul Total

Instanţa

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi



Judecătoria Răducănen

i

2014 34.084 13.768 16.527 2048 1340 401

2015 28.494 9932 15.335 2087 826 314

Tendinţe (+/-%) -16,40% -27,86% -7,21% +1,90% -38,36% -21,70%


La Tribunalul Vaslui şi instanţele din raza teritorială, la finele anului 2015, au rămas

nesoluţionate 6899 de cauze, faţă de 7325 aflate în stoc la sfârşitul anului 2014. Se observă o

scădere a stocului cu 426 dosare, ceea ce reprezintă tendinţă descrescătoare de 5,82%.

42

Pe instanţe, situaţia stocului de dosare la sfârşitul anului 2015 se prezintă astfel:

La Tribunalul Vaslui se înregistrează o scădere de la 2573 dosare în anul 2014, la 1978 în


La Judecătoria Vaslui se înregistrează o scădere de la 2452 dosare în anul 2014, la 2431 în


La Judecătoria Bârlad se înregistrează o creştere de la 1535 dosare în anul 2014, la 1725 în

anul 2015, ceea ce înseamnă o creştere cu 12,38%;

La Judecătoria Huşi se menţine în anul 2015 stocul de dosare înregistrat în anul 2014, de

765. Tabel 38

Stoc final de dosare

Anul TOTALInstanţa

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui


Judecătoria Huşi

2014 7325 2573 2452 1535 765

2015 6899 1978 2431 1725 765

Tendinţe (+/-%) -5,82% -23,10% -0,86% +12,38% 0%


tribunale și cu - 18,51% pentru judecătorii.

Se constată că cele două tribunale din raza de competență a Curții de Apel Iași au

înregistrat o scădere situată peste media înregistrată la nivel național.

Dintre judecătoriile din circumscripția Tribunalului Iași, Judecătoria Iași a înregistrat o

scădere situată sub media la nivel național, scăderile înregistrate la Judecătoriile Hîrlău și

Răducăneni s-au situat peste media națională, iar Judecătoria Pașcani a înregistrat o creștere

nesemnificativă la acest indicator. În raza de competență a Tribunalului Vaslui, cu excepția

Judecătoriei Bîrlad care a înregistrat o creștere la acest indicator, Judecătoria Huși s-a

menținut la nivelul înregistrat în anul precedent, iar scăderea înregistrată la Judecătoria Vaslui

se situează sub media la nivel național.

Concluzionând, se poate remarca, din datele prezentate, că în perioada de raportare,

comparativ cu anul 2014, a avut loc – în acord cu tendința generală la nivel național – o

scădere a volumului de activitate pe toate gradele de jurisdicţie, la nivelul judecătoriilor

din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi cu 11,06%, la nivelul tribunalelor din raza

43

teritorială a Curţii de Apel Iaşi cu 9%, iar la nivelul Curţii de Apel Iaşi cu 18,75%, fiind,

totuși, de notat că procentul de reducere este sub nivelul celui general, corespunzător fiecărui

grad de jurisdicție.

În tabelul următor sunt ilustrate diferenţele privitoare la volumul de activitate

înregistrate în perioada 2014-2015 la nivelul Curţii de Apel Iaşi şi a instanţelor arondate, pe

grade de jurisdicţie:

Tabel 39

Instanţa Volum total dosare 2014

Volum total dosare 2015

Diferenţă

Judecătorii= Iaşi + Vaslui 100.490 89.380 -11.110

Tribunale = Iaşi + Vaslui 42.062 38.275 -3787

Curtea de Apel Iaşi 12.649 10.277 -2372

TOTAL 155.201 137.932 -17.269Volumul de activitate în anul 2015 centralizat la nivelul tuturor curţilor de apel (fără

tribunale şi judecătorii), se prezintă astfel:Tabel 40

Instanţa Total stoc iniţial

Total intrări

Total volum

Procent stoc iniţial din total

volum 2/4

Procent dosare nou intrate din total volum

3/41 2 3 4 5 6

Curtea de Apel ALBA IULIA 2863 9215 12.078 24% 76%

Curtea de Apel BACAU 2231 8270 10.501 21% 79%

Curtea de Apel BRASOV 1860 5511 7371 25% 75%

Curtea de Apel BUCURESTI 24266 38694 62.960 39% 61%

Curtea de Apel CLUJ 6807 13439 20.246 34% 66%

Curtea de Apel CONSTANTA 3054 6735 9.789 31% 69%

Curtea de Apel CRAIOVA 4607 17571 22.178 21% 79%

Curtea de Apel GALATI 2225 7727 9.952 22% 78%

Curtea de Apel IASI 2676 7601 10.277 26% 74%

Curtea de Apel ORADEA 2667 7124 9.791 27% 73%

Curtea de Apel PITESTI 2887 7563 10.450 28% 72%

44

Curtea de Apel PLOIESTI 3025 9125 12.150 25% 75%

Curtea de Apel SUCEAVA 2730 7310 10.040 27% 73%

Curtea de Apel TÂRGU MURES 1570 5057 6.627 24% 76%

Curtea de Apel TIMISOARA 7427 11320 18.747 40% 60%

Total general 70.895 162.262 233.157 30% 70%

Datele statistice la nivelul curţilor de apel referitoare la ponderea stocului în volumul

total al cauzelor aflate pe rol pentru anul 2015, evidenţiază o pondere situată sub media la

nivel naţional (26%) a stocului iniţial în totalul cauzelor aflate pe rol şi, corelativ, o pondere

situată peste media la nivel naţional (74%) a cauzelor nou intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi,

aspect care se impune a fi avut în vedere, în continuare, în ansamblul procesului de evaluare a

nevoilor reale și a necesarului de resurse umane în sistemul judiciar.

Operativitatea în soluţionare la instanţele arondate Curţii de Apel Iaşi


În anul 2015, la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate indicele general de operativitate

în soluţionarea cauzelor a fost de 72,42%, raportând cauzele soluţionate la cele aflate pe rol,

mai puţin cele suspendate, reprezentând o creştere de 1,52 procente faţă de anul 2014, când

acesta a fost de 70,90% şi, respectiv, un indice general de operativitate în soluţionarea

cauzelor de 108,44% raportând cauzele soluţionate la totalul cauzelor nou intrate,

reprezentând o creştere de 6,34 procente a operativităţii faţă de anul 2014.

Pe instanţe, situaţia operativităţii se prezintă astfel:

La Tribunalul Iaşi procentul de operativitate în soluţionare este de 69,64%, prin raportare la

totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate, în creştere faţă de anul anterior,

când a fost de 60,97%, fiind mai mare cu 8,67 procente şi de 122,79%, prin raportare

la cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 105,71%, fiind

mai mare cu 17,08 procente;

La Judecătoria Iaşi operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015, pe ansamblu, de

73,56%, faţă de 75,20% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol

minus cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată

în anul anterior, marcată de o scădere de 1,64 procente şi de 103,79%, prin raportare

45



La Judecătoria Paşcani operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 74,51%,

faţă de 78,88% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus

cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată în anul

anterior, marcată de o scădere de 4,37 procente şi de 98,29%, prin raportare la cauzele

nou intrate, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 104,76%, fiind mai mică cu

6,47 procente;

La Judecătoria Hîrlău operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 72,87%,


cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mare decât cea înregistrată în anul

anterior, marcată de o creştere de 8,84 procente şi de 103,56%, prin raportare la

cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 100,31%, fiind mai

mare cu 3,25 procente;

La Judecătoria Răducăneni operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de





mai mare cu 11,15 procente.

Tabel 41

Anul

Operativitate calculată în raport de totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi




2014 60,97% 75,20% 78,88% 64,03% 78,13%

2015 69,64% 73,56% 74,51% 72,87% 76,70%Tendinţe (+/-%) +8,67 -1,64 -4,37 +8,84 -1,43

46

Tabel 42

AnulOperativitate calculată în raport de totalul cauzelor nou intrate

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi




2014 105,71% 100,44% 104,76% 100,31% 98,95%

2015 122,79% 103,79% 98,29% 103,56% 110,10%Tendinţe (+/-

%) +17,08 +3,35 -6,47 +3,25 +11,15


În anul 2015, la Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate indicele general de

operativitate în soluţionarea cauzelor a fost de 78,84%, raportând cauzele soluţionate la cele

aflate pe rol, mai puţin cele suspendate, reprezentând o scădere nesemnificativă de 0,03

procente faţă de anul 2014, când acesta a fost de 78,87% şi, respectiv, un indice general de

operativitate în soluţionarea cauzelor de 102,32%, raportând cauzele soluţionate la totalul

cauzelor nou intrate, reprezentând o creştere de 1,52 procente faţă de anul 2014.

Pe instanţe, situaţia operativităţii se prezintă astfel:

La Tribunalul Vaslui operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015, pe ansamblu, de


minus cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mare decât cea înregistrată

în anul anterior, marcată de o creştere de 3,48 procente şi de 112,42%, prin raportare



La Judecătoria Vaslui operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015, pe ansamblu,

de 79,66%, faţă de 81,38% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol





La Judecătoria Bârlad operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 80,29%,


cauze suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată în anul

anterior, marcată de o scădere de 1,28 procente şi de 97,79%, prin raportare la cauzele

47

nou intrate, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 102,13%, fiind mai mică cu

4,34 procente;

La Judecătoria Huşi operativitatea soluţionării cauzelor a fost în anul 2015 de 79,27%, faţă

de 79,84% în anul 2014, prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze

suspendate, ceea ce reprezintă o valoare mai mică decât cea înregistrată în anul

anterior, marcată de o scădere de 0,57 procente şi de 100,49%, prin raportare la

cauzele nou intrate, în creştere faţă de anul anterior, când a fost de 99,75%, fiind mai

mare cu 0,74 procente.

Tabel 43

Anul

Operativitate calculată în raport de totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate

Tribunalul Vaslui Judecătoria Vaslui


Judecătoria Huşi

2014 72,37% 81,38% 81,57% 79,84%2015 75,85% 79,66% 80,29% 79,27%

Tendinţe(+/-%) +3,48 -1,72 -1,28 -0,57

Tabel 44

AnulOperativitate calculată în raport de totalul cauzelor nou intrate

Tribunalul Vaslui Judecătoria Vaslui Judecătoria Bârlad

Judecătoria Huşi

2014 100,72% 100,28% 102,13% 99,75%2015 112,42% 100,52% 97,79% 100,49%

Tendinţe(+/-%) +11,7 +0,24 -4,34 +0,74

În ceea ce priveşte volumul de activitate şi operativitatea la nivelul tuturor instanţelor

din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, situaţia centralizată se prezintă astfel:

Tabel 45

Instanţa AnulStoc

iniţial

Dosare nou

intrate

Total dosare

rol

Total dosare soluţio-nate

Stoc final

Suspen-date

Operativitate 4/(3-6)

Operativitate 4/2

1 2 3 4 5 6 7 8


2014 3466 9183 12649 9990 2659 351 81,23% 108,79%

2015 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%

tendinţe -22,79%

-17,23%

-18,75%

-19,74%

-15,04% -8,55% -0,7 -3,3

Tribunalul Iaşi

2014 14826 18528 33354 19586 13768 1231 60,97% 105,71%

2015 13762 16804 30566 20634 9932 936 69,64% 122,79%

tendinţe -7,18% -9,30% -8,36% 5,35% -27,86% -23,96% 8,67 17,08

48

Tribunalul Vaslui

2014 2617 6091 8708 6135 2573 231 72,37% 100,72%

2015 2611 5098 7709 5731 1978 153 75,85% 112,42%

tendinţe -0,2% -16,3% -11,5% -6,6% -23,1% -33,8% 3,48 11,7

Judecătoria Iaşi

2014 16730 45879 62609 46082 16527 1326 75,20% 100,44%

2015 16768 37825 54593 39258 15335 1225 73,56% 103,79%

tendinţe 0,23% -17,55%

-12,80%

-14,81% -7,21% -7,62% -1,64 3,35


2014 2356 6471 8827 6779 2048 233 78,88% 104,76%

2015 1991 5611 7602 5515 2087 200 74,51% 98,29%

tendinţe -15,49%

-13,29%

-13,88%

-18,65% 1,90% -14,16% -4,37 -6,47


2014 1347 2243 3590 2250 1340 76 64,03% 100,31%

2015 895 1937 2832 2006 826 79 72,87% 103,56%

tendinţe -33,56%

-13,64%

-21,11%

-10,84%

-38,36% 3,95% 8,84 3,25


2014 388 1238 1626 1225 401 58 78,13% 98,95%

2015 401 861 1262 948 314 26 76,70% 110,10%

tendinţe 3,35% -30,45%

-22,39%

-22,61%

-21,70% -55,17% -1,43 11,15

Judecătoria Vaslui

2014 2479 9719 12198 9746 2452 222 81,38% 100,28%

201 2477 8808 11285 8854 2431 170 79,66% 100,52%

tendinţe -0,08% -9,37% -7,48% -9,15% -0,86% -23,42% -1,72 0,24


2014 1671 6384 8055 6520 1535 62 81,57% 102,13%

2015 1575 6786 8361 6636 1725 96 80,29% 97,79%

tendinţe -5,75% 6,30% 3,80% 1,78% 12,38% 54,84% -1,28 -4,34

Judecătoria Huşi

2014 758 2827 3585 2820 765 53 79,84% 99,75%

2015 778 2667 3445 2680 765 64 79,27% 100,49%

tendinţe 2,64% -5,66% -3,91% -4,96% 0,00% 20,75% -0,57 0,74

Total instanţe

2014 46638 108563 155201 111133 44068 3843 73,42% 102,37%

2015 43934 93998 137932 100280 37652 3270 74,47% 106,68%

tendinţe -5,80% -13,42%

-11,13% -9,77% -

14,55% -14,91% 1,05 4,31

49

Grafic 19

Stoc iniţial Dosare noi Dosare rol Dosare soluţionate0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

38,290

108,480

146,770

110,795

46,638

108,563

155,201

111,133

43,934

93,998

137,932

100,280

Volumul de activitate în perioada 2013-2015 la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate

2013

2014

2015

1.2. Încărcătura pe judecător

1.2.1. Încărcătura raportată la numărul de judecători din schemă şi la numărul de judecători care au funcţionat efectiv în cadrul Curţii de Apel Iaşi

Indicatorii statistici ce reflectă încărcătura medie pe judecător, corespunzător gradelor

de jurisdicţie a cauzelor pendinte, evidenţiază o scădere a volumului de activitate după cum

urmează:

561 dosare/judecător în schemă în anul 2015, cu 247 dosare mai puţin faţă de 2014, când s-au

înregistrat 808 dosare/judecător, reprezentând o tendinţă de scădere cu 30,57%,

calculat la numărul de 40 de judecători în schemă;

623 dosare/judecător care au funcţionat efectiv în anul 2015, cu 253 dosare mai puţin faţă de

2014, când s-au înregistrat 876 dosare, reprezentând o tendinţă de scădere cu 28,88%,

calculat la o medie de 36 de judecători care au funcţionat efectiv pe parcursul anului

de referinţă.

50

Încărcătura medie pe judecător în anul 2015, raportat la numărul de judecători încadraţi în schemă/efectiv la Curtea de Apel Iaşi

Tabel 46

Anul

Media dosarelor repartizate pe

judecător

Nr. şedinţe (medie)

Nr. dosare rulate (medie)

Nr. dosare finalizate (medie)

Număr judecători

Schemă Efectiv Schemă Efectiv Schemă Efectiv Schemă Efectiv Schemă Efectiv

2014 808 876 141 154 1258 1363 648 709 39 35,66

2015 561 623 137 151 789 877 431 479 40 36,16

Tendinţe (+/-) -247 -253 -4 -3 -469 -486 -217 -230 +1 +0,5

Tendinţe (%)

-30,57% -28,88% -2,84% -1,95% -37,28% -35,66% -33,49% -32,44% +2,56% +1,40%

Încărcătura (volum mare*) medie pe judecător, pe secţii, în anul 2015, raportat la numărul (media**) de judecători care au funcţionat efectiv la Curtea de Apel Iaşi

Tabel 47

SecţiaNr.

judecători/efectiv

Stoc iniţial la

1.01.2015

Intrate în cursul anului

Total cauze pe rol Soluţionate Stoc final

1 2 3 4 5 6 7

CivilăTotal volum 1907 3509 5416 4086 1330Încărcătura

medie/judecători efectiv (10,18*)

187 345 532 401 131

Penală

Total volum 933 2896 3829 3055 774

Încărcătura medie/judecători efectiv (12,79*)

73 226 299 239 61

Contencios administrati

v

Total volum 2113 5050 7163 5047 2116


291 697 988 696 292

Conflicte de muncă

Total volum 1331 4696 6027 5056 971


223 788 1011 848 163

Total general

Total volum 6284 16151 22435 17244 5191


174 447 620 477 144

Încărcătura medie/judecători

efectiv (36)175 449 623 479 144

* Volum mare calculat astfel: (nr dosare în stadiul procesual fond + nr. dosare în stadiul procesual contestaţie + nr. dosare în stadiul procesual apel x 2 + nr. dosare în stadiul procesual recurs x 3** medie (suma celor prezenţi in fiecare luna/12).

51

Încărcătura medie pe judecător, în anul 2015, calculată în funcţie de gradele de jurisdicţie ale cauzelor pendinte**), raportat la numărul de judecători încadraţi în schema de personal şi la

numărul celor care au funcţionat efectivTabel 48

Încărcătura de dosare pe

judecători în anul 2015, pe

stadii procesuale, raportat la numărul

judecătorilor din schemă (40) şi la

numărul celor care au

funcţionat efectiv

(36,16***)

Stadiul procesual Stoc iniţial

Intrate în

cursul anului

Total cauze pe rol

Soluţionate

Stoc final

Suspendate

1 2 3 4 5 6 7

Fonduri 255 772 1027 824 203 10

Schema 6 19 26 21 5 0

Efectiv 7 21 28 23 6 0

Apeluri 2088 7648 9736 7696 2040 80

Schema 52 191 243 192 51 2

Efectiv 58 212 269 213 56 2

Recursuri 3846 7089 10935 8067 2868 813

Schema 96 177 273 202 72 20

Efectiv 106 196 302 223 79 22Contestaţii

* 95 642 737 657 80 0

Schema 7 46 53 47 6 0

Efectiv*** 7 50 58 51 6 0Total 6284 16151 22435 17244 5191 903

schema 157 404 561 431 130 23efectiv 174 447 620 477 144 25

*) Contestaţiile sunt specifice Secţiei penale, iar încărcătura de dosare a fost împărţită la 13 judecători în schemă şi 12,66 judecători care au funcţionat efectiv.**)Pentru determinarea încărcăturii pe judecător, în funcţie de gradele de jurisdicţie, s-a utilizat următoarea formulă: Total cauze=[(nr. cauze fonduri)+(nr. cauze contestaţii)+(nr. cauze în apel) X 2 + (nr. cauze în recurs)X 3] / [nr. judec. schemă şi efectiv]***) medie (suma celor prezenţi in fiecare luna/12).

52

Tabelul de mai jos prezintă situaţia generală *** privitoare la activitatea desfăşurată de

către judecători în decursul anului 2015.

Tabel 49

Nr.crt.Judecător

Număr de dosare nou repartizate

Număr total de şedinţe

Număr de dosare la

care a participat

Număr de dosare finalizate

Număr de hotărâri redactate

Operativitate 4/3

1 2 3 4 5 6

1 Angelescu Cristiana 199 113 294 265 94 90%

2 Anton Dan* 144 109 335 209 100 62%3 Bancu Carmen 786 130 1092 899 431 82%

4 Cheptene-Micu Diana Mihaela 145 147 160 159 17

99%5 Chiriac Adrian* 148 104 176 79 40 45%6 Chirilă Mihaela 267 150 371 275 140 74%

7 Ciobanu Iulia-Elena 437 94 480 409 226 85%

8 Cocor Monica 662 213 778 630 252 81%

9 Cormanencu-Stanciu Valeria 388 214 527 434 179

82%

10 Crişu-Ciocîntă Anda 223 112 327 223 121 68%

11 Dublea Aurel* 22 29 25 38 6 152%****12 Dumitrescu Daniela 255 135 334 266 135 80%13 Gheorghiu Elena 431 212 583 475 185 81%14 Ghideanu Anca 405 182 551 504 195 91%15 Juverdeanu Tatiana 147 187 156 149 28 96%16 Mititelu Maricica* 133 68 130 63 30 48%17 Mocanu Marcel* 199 114 251 139 65 55%

18 Moruzi Nelida Cristina 851 124 1130 982 455

87%19 Munteanu Viorel* 228 84 249 84 44 34%

20 Obreja-Manolache Ancuţa Gabriela 410 92 435 367 186

84%

21 Obreja-Manolache Nelu Iustinian 588 136 711 610 200

86%22 Olariu Viorica 214 108 284 255 123 90%

23 Opriş Elena Daniela** 115 0 0 0 0

0%24 Palihovici Liliana 406 170 570 511 179 90%

53

25 Panainte Elena Crizantema 390 42 352 300 136

85%26 Pavelescu Georgeta 0 2 2 67 47 3350%****27 Pinte Violeta Elena 537 185 676 624 246 92%28 Pipernea Smaranda 758 108 1008 828 390 82%29 Poiană Cipriana 398 195 554 466 188 84%

30 Popa Maria Cristina 1015 196 1194 1093 364 92%

31 Prelipcean Alina 543 150 558 388 159 70%32 Protea Georgeta 428 185 611 467 162 76%33 Pruteanu Daniela 768 123 999 907 438 91%34 Sandu Geta 267 164 357 301 151 84%35 Scriminţi Elena 274 185 361 304 157 84%

36 Stoinel Adriana Carmen 616 134 986 685 327

69%

37 Susanu Claudia Antoanela 406 163 514 483 154

94%

38 Şerbănescu Dragoş Radu Gabriel 1063 212 1267 1118 397

88%

39 Tacu Florin Marius* 368 53 247 141 39 57%

40 Talion Constantin Gabriel 205 127 321 298 139

93%

41 Tăbâltoc Dan Mircea 415 180 680 548 221

81%42 Truţescu Cristina 84 46 149 115 52 77%

Total 16338 5477 20785 17158 7198 87%*judecători cu activitate parţială** judecător fără activitate de judecată în anul 2015*** situaţia generală a fost generată prin accesarea aplicaţiei statistice de rapoarte predefinite ECRIS precum şi prin interogarea bazei de date de către specialistul IT al instanţei (aceste date pot fi uşor diferite de cele generate prin aplicaţia statistică statisECRIS, utilizată în rapoartele statistice pentru anul 2015 din prezentul bilanţ).**** indicatorul de operativitate înregistrat a fost calculat prin raportarea numărului de hotărâri finalizate (închise electronic) provenite din perioada de activitate (2014-2015), raportat la numărul de dosare la care a participat (în anul 2015).

54

1.2.2. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate

La Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate, indicatorii statistici ce reflectă încărcătura

medie pe judecător evidenţiază o tendinţă de scădere a volumului real de activitate, astfel:

Tribunalul Iaşi – numărul de dosare pe judecător scade de la 993 în anul 2014, la 827 în anul

2015, reprezentând o tendinţă de scădere cu 16,72%, calculat la un număr de 54

judecători care au funcţionat efectiv, şi respectiv scade de la 922 în anul 2014, la 798

în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă;

Judecătoria Iaşi – numărul de dosare scade de la 1332 în anul 2014, la 1070 în anul 2015

reprezentând o tendinţă de scădere cu 19,67%, calculat la un număr de 51 judecători

care au funcţionat efectiv, şi respectiv scade de la 1138 în anul 2014, la 975 în anul

2015, raportat la numărul de judecători din schemă;

Judecătoria Paşcani – numărul de dosare scade de la 802 în anul 2014 la 760 în anul 2015

reprezentând o tendinţă de scădere cu 5,24%, calculat la un număr de 10 judecători

care au funcţionat efectiv şi respectiv creşte de la 736 în anul 2014, la 760 în anul

2015, raportat la numărul de judecători din schemă;

Judecătoria Hîrlău – numărul de dosare scade de la 718 în anul 2014, la 708 în anul 2015

reprezentând o tendinţă de scădere cu 1,39%, calculat la un număr de 4 judecători care

au funcţionat efectiv, şi respectiv scade de la 718 în anul 2014, la 566 în anul 2015,

raportat la numărul de judecători din schemă;

Judecătoria Răducăneni – numărul de dosare scade de la 325 în anul 2014, la 252 în anul

2015 reprezentând o tendinţă de scădere cu 22,46%, calculat la un număr de 5

judecători care figurează în schemă și care au funcţionat efectiv.

Tabel 50

AnulÎncărcătura pe judecător raportat la numărul celor care au funcţionat efectiv

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi




2014 993 1332 802 718 325

2015 827 1070 760 708 252Tendinţe

(+/-) -16,72% -19,67% -5,24% -1,39% -22,46%

55

Tabel 51

AnulÎncărcătura pe judecător raportat la numărul de judecători din schemă

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi




2014 922 1138 736 718 325

2015 798 975 760 566 252Tendinţe

(+/-) -13,45% -14,32% +3,26% -21,17% -22,46%

1.2.3. Încărcătura pe judecător la Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate

La Tribunalul Vaslui şi instanţele arondate, indicatorii statistici ce reflectă încărcătura

medie pe judecător evidenţiază o variaţie a volumului real de activitate, astfel:

Tribunalul Vaslui – 665 cauze pe judecător în anul 2015, faţă de 853 în anul 2014, calculat

la un număr de 16 judecători care au funcţionat efectiv, şi respectiv de la 543 în anul

2014, la 484 în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă;

Judecătoria Vaslui – 806 cauze pe judecător în anul 2015, faţă de 762 în anul 2014 calculat

la un număr de 14 judecători care au funcţionat efectiv, şi respectiv de la 678 în anul


Judecătoria Bârlad – 597 cauze pe judecător în anul 2015 faţă de 732 în anul 2014, calculat

la un număr de 14 judecători care au funcţionat efectiv şi respectiv de la 575 în anul


Judecătoria Huşi – 689 cauze pe judecător în anul 2015 faţă de 717 în anul 2014, calculat la

un număr de 5 judecători care au funcţionat efectiv şi respectiv de la 598 în anul 2014,

la 689 în anul 2015, raportat la numărul de judecători din schemă.

Tabel 52

Anul

Încărcătura pe judecător raportat la numărul celor care au funcţionat efectiv

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui


Judecătoria Huşi

2014 853 762 732 717

2015 665 806 597 689

Tendinţe (+/-) -22,04% +5,77% -18,44% -3,90%

56

Tabel 53

Anul

Încărcătura pe judecător raportat la numărul de judecători din schemă

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui


Judecătoria Huşi

2014 543 678 575 5982015 484 664 597 689

Tendinţe (+/-) -10,87% -2,06% +3,83% +15,22%

În ceea ce priveşte încărcătura efectivă pe judecător, precum şi încărcătura pe

judecător raportată la schemă s-a înregistrat o scădere a volumului de activitate la nivelul

Curţii de Apel Iaşi, tribunalelor şi judecătoriilor, situaţie prezentată în tabelul următor:

Tabel 54

Instanţa

Încărcătura efectivă pe judecător

Diferenţă

Încărcătura pe judecător raportat la schemă Diferenţ

ă2014 2015 2014 2015

Judecătorii = Iaşi + Vaslui 1005 868 -137 905 798 -107

Tribunale = Iaşi + Vaslui 887 547 -340 750 491 -259Curtea de Apel Iaşi 876 623 -253 808 561 -247

Tabel 55

InstanţaÎncărcătura pe judecător raportat la numărul de judecători care au

funcţionat efectiv în anul 2015

Încărcătura pe judecător raportat la schemă în anul 2015


Total dosare pe rol 285 257

Grade de jurisdicţie 623 561

Tribunalul Iaşi



Tribunalul Vaslui



Judecătoria Iaşi 1070 975Judecătoria Paşcani 760 760Judecătoria Hîrlău 708 566Judecătoria Răducăneni 252 252Judecătoria Vaslui 806 664Judecătoria Bârlad 597 597Judecătoria Huşi 689 689

57

Încărcătura medie pe judecător la nivel naţional pentru curţile de apel, în anul 2015, se

prezintă astfel:

Tabel 56

InstanţaTotal volum mare*

Încărcătura pe judecător/

schemă

Încărcătura pe judecător/efectiv

1 2 3 4Curtea de Apel ALBA IULIA 28517 634 634Curtea de Apel BACAU 24737 750 798Curtea de Apel BRASOV 16060 434 459Curtea de Apel BUCURESTI 132770 681 786Curtea de Apel CLUJ 49042 860 908Curtea de Apel CONSTANTA 20778 577 670Curtea de Apel CRAIOVA 47911 515 515Curtea de Apel GALATI 21584 491 502Curtea de Apel IASI 22435 561 623Curtea de Apel ORADEA 23460 670 809Curtea de Apel PITESTI 22793 616 735Curtea de Apel PLOIESTI 26964 509 539Curtea de Apel SUCEAVA 24017 559 586

Curtea de Apel TÂRGU MURES 15427 532 593

Curtea de Apel TIMISOARA 43680 794 824TOTAL GENERAL 520175 625 678

*Total volum mare=[(nr. cauze fonduri)+(nr. cauze contestaţii)+(nr. cauze în apel) X 2 + (nr. cauze în recurs)X 3]

Întrucât în raportările statistice la nivel naţional, încărcătura pe judecător este

calculată global, în funcție de totalul dosarelor pe rol (stoc + intrate), fără a se face distincţie

între stocul preluat şi volumul dosarelor nou intrate, este de subliniat la analiza acestui

indicator faptul că, în mod constant, Curtea de Apel Iași a înregistrat indicatori de

operativitate (rată de soluționare) foarte buni și durate reduse ale procedurilor judiciare, ceea

ce explică și poziționarea încărcăturii pe judecător, ca şi în anul 2014, ușor sub media

națională (623 cauze pe judecător la Curtea de Apel Iași în anul 2015 față de 678 media

națională).

Relevante sunt şi datele statistice la nivelul curţilor de apel referitoare la ponderea

stocului în totalul cauzelor pe rol pentru anul 2015 care evidenţiază – aşa cum s-a arătat în

precedent - o pondere situată sub media la nivel naţional a stocului iniţial în totalul cauzelor

59

aflate pe rol şi, corelativ, o pondere situată peste media la nivel naţional a cauzelor nou

intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi, ceea ce demonstrează atât gestionarea eficientă a fluxului

de dosare cât şi reducerea considerabilă a duratei procedurilor.

Concluzionând, analiza indicatorilor statistici cantitativi, reprezentativi pentru

actul de justiţie, evidenţiază şi pentru anul 2015 un nivel bun al performanţei în

activitatea Curţii de Apel Iaşi, care creează premisele furnizării către justiţiabili a unui

serviciu public la un standard cât mai apropiat de nevoile şi aşteptările acestora.

Astfel, dinamica volumului de activitate relevă următoarele tendinţe:

o scădere a numărului dosarelor nou intrate, cu 17,23% faţă de anul 2014, fiind de observat că, după o perioadă de creştere constantă ce a

condus la dublarea volumului în anul 2013, faţă de anul 2009, în anul 2015 a continuat

tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, revenindu-se la nivelul volumului de

dosare nou intrate din anul 2011; scăderea numărului cauzelor nou intrate s-a datorat în principal scăderii acestui indicator la instanţele de fond (în special la tribunale), scăderi semnificative având cauzele repetitive în materie de contencios administrativ (restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu) care în anii anteriori au avut o pondere semnificativă în volumul cauzelor nou intrate pe rolul tribunalelor;

o scădere a numărului total al dosarelor aflate pe rol, cu 18,75% faţă de anul 2014, fiind de observat şi în cazul acestui indicator că, după o perioadă de creştere constantă ce a condus la dublarea volumului

în anul 2013, faţă de anul 2009, în anul 2015 a continuat tendinţa de scădere înregistrată

în anul anterior, menţinându-se totuşi peste nivelul anului 2011; o scădere a numărului dosarelor soluţionate cu 19,74% faţă de

anul 2014; o scădere a stocului final de dosare cu 15,04%, în strânsă

legătură cu reducerea volumului dosarelor nou intrate şi cu menţinerea operativităţii la un nivel ridicat; este de observat, pe de o parte, faptul că, din stocul final, un procent de 31,25% reprezintă dosarele nou intrate care au primit, prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2016 ori care se află în procedura de regularizare, iar, pe de altă parte, că datele statistice la nivelul curţilor

60

de apel referitoare la ponderea stocului în totalul cauzelor pe rol evidenţiază şi pentru anul 2015 o pondere situată sub media la nivel naţional a

stocului iniţial în totalul cauzelor aflate pe rol şi, corelativ, o pondere situată peste media

la nivel naţional a cauzelor nou intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi, ceea ce demonstrează atât gestionarea eficientă a fluxului de dosare, cât şi reducerea considerabilă a duratei procedurilor;

o scădere uşoară a indicelui de operativitate/ratei de soluţionare, cu 0,70%, calculată în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei minus cauze suspendate, şi cu 3,30%, calculată în raport cu volumul cauzelor nou intrate, fiind menţinută, ca şi în anii anteriori, poziţionarea acestui indice de performanţă la nivelul mediei naţionale;

o scădere a încărcăturii pe judecător, cu 30,57%, raportat la schema de personal şi cu 28,88% raportat la numărul de judecători care au funcţionat efectiv, ceea ce a creat premisele îmbunătățirii indicatorilor de evaluare a calității activității instanței.

1.3. Managementul resurselor umane

Dinamica volumului de activitate şi gradul sporit de dificultate a activităţii judiciare

impun cu necesitate o gestionare eficientă a resurselor umane disponibile astfel încât, prin

conjugarea eforturilor individuale cu cele colective, să se asigure un nivel ridicat de

performanţă a instanţei.

Politica de resurse umane a Curţii de Apel Iaşi a avut la bază monitorizarea

permanentă a fluctuaţiilor de personal, acordându-se întâietate recrutării, selecţionării,

integrării, instruirii şi evaluării constante a performanţelor personalului pe fiecare domeniu de

activitate.

O atenţie aparte a fost acordată în continuare diagnozei volumului de activitate pe

secţiile din cadrul curţii de apel.

Tot astfel, s-a manifestat o preocupare constantă pentru transparenţa procesului

decizional şi consolidarea unei culturi a încrederii şi simetriei comunicării interne.

Discrepanţele majore încă persistente în încărcătura pe judecător la acelaşi nivel de

jurisdicţie au determinat măsuri de delegare, în procedura legală, în scopul reechilibrării

volumului de muncă.

61

În privinţa personalului auxiliar şi a funcţionarilor publici, asigurarea unui

management eficient al resurselor umane s-a concretizat în efectuarea demersurilor necesare

şi declanşarea procedurilor legale pentru ocuparea integrală a schemelor de personal şi pentru

accesul la forme de dezvoltare a carierei profesionale.

Urmărind dimensionarea echilibrată a volumului de activitate la nivelul fiecărei

instanţe arondate Curţii de Apel Iaşi şi în scopul remedierii disfuncţiilor cauzate de

insuficienţa schemelor cu care s-au confruntat instanţele aglomerate, a fost uzitată în

continuare instituţia delegării/detaşării.

La nivelul anului 2015, statul de funcţii şi personal al instanţelor judecătoreşti din raza

de competenţă a Curţii de Apel Iaşi conținea 723 de posturi.

Repartizarea pe categorii de personal a acestor posturi a fost următoarea: 230 posturi

de judecători, 417 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex, 10 posturi asistenţi

judiciari, 28 posturi funcţionari publici, 38 posturi personal contractual.

Repartizarea posturilor pe categorii de personal la nivelul instanţelor aflate în raza de

competenţă a Curţii de Apel Iaşi se prezintă astfel:

Tabel 57Structură posturi schemă

C.A. Iaşi

Trib. Iaşi

Trib. Vaslui

Jud. Iaşi

Jud.Paş-cani

Jud. Hîrlău

Jud. Rădu-căneni

Jud. Vas-lui

Jud. Bîr-lad

Jud Huşi

Total

Judecători 39 56 22 56 11 5 5 17 14 5 230

Asistenţi judiciari

0 6 4 0 0 0 0 0 0 0 10

Personal auxiliar de specialitate şi conex

54 76 41 96 27 15 14 38 41 15 417

Funcţionari publici

10 9 9 0 0 0 0 0 0 0 28

Personal contractual

6 8 6 3 2 3 2 3 3 2 38

Total posturi 109

155 82 155

40 23 21 58 58 22 723

Tabel 58Curtea de Apel Iaşi - aparat propriu

Structură posturiNumăr posturi

TOTALOcupate

Vacante

62

Judecători 39 0 39Personal auxiliar de specialitate şi conex

54 0 54

Funcţionari publici 10 0 10Personal contractual 5 1 6Total posturi 108 1 109

63

Tabel 59Tribunalul Iaşi şi judecătoriile arondate

Structură posturi

Tribunalul Iaşi

Judecătoria Iaşi




Ocupate

Vacante

Ocupate

Vacante

Ocupate

Vacante

Ocupate

Vacante

Ocupate Vacante

Judecători 56 0 56 0 10 1 5 0 5 0Asistenţi judiciari 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0Personalauxiliar de specialitate şi conex

76 0 96 0 27 0 15 0 14 0

Funcţionari publici 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0Personal contractual 8 0 3 0 2 0 3 0 2 0Total posturi 155 0 155 0 39 1 23 0 21 0

Tabel 60Tribunalul Vaslui şi judecătoriile arondate

Structură posturi

Tribunalul Vaslui

Judecătoria Vaslui

Judecătoria Bârlad Jud. Huşi

Ocupate

Vacante

Ocupate

Vacante

Ocupate

Vacante

Ocupate

Vacante

Judecători 18 4 15 2 13 1 4 1

Asistenţi judiciari 4 0 0 0 0 0 0 0Personalauxiliar

de specialita

te şi conex

41 0 38 0 41 0 15 0

Funcţionari publici 9 0 0 0 0 0 0 0

Personal contractual

6 0 3 0 3 0 2 0

Total posturi 78 4 56 2 57 1 21 1

Pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane din categoria

personalului auxiliar de specialitate şi conex, în anul de referinţă, au fost efectuate demersuri

pentru ocuparea integrală a schemelor de personal şi pentru organizarea de

64

concursuri/examene care să permită accesul personalului auxiliar de specialitate la forme de

dezvoltare a carierei profesionale (promovare din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia

de grefier cu studii superioare juridice, promovare în grade/trepte profesionale superioare

pentru personalul auxiliar de specialitate).

Astfel, la data de 25 aprilie 2015 a fost organizat un concurs de promovare a

grefierilor în funcţii de execuţie la instanţa superioară – Curtea de Apel Iași și Tribunalul

Vaslui, iar la data de 12 decembrie 2015 un concurs pentru promovarea grefierilor la Curtea

de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui.

Pentru promovarea grefierilor din studii medii în studii superioare a fost organizat un

examen la data de 21 noiembrie 2015, pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate

în grade și trepte profesional superioare a fost organizat, de asemenea, un examen la data de

21 noiembrie 2015, dată la care a avut loc și un examen de promovare a personalului

contractual în trepte superioare.

La data de 24 iulie 2015 s-a desfășurat un examen de definitivare în funcţie în sensul

trecerii de la treapta debutant la treapta II a personalului auxiliar de specialitate din cadrul

Curții de Apel Iași.

Pentru promovarea grefierilor în funcţii de conducere au avut loc concursuri la data de

19 aprilie 2015 și 6 noiembrie 2015.

Pentru promovarea specialiștilor IT în funcție de execuție a avut loc un concurs la data

de 7 mai 2015.

Pentru promovarea funcționarilor publici în grad superior a avut loc la data de 24

noiembrie 2015 un examen de promovare.

Pentru recrutarea grefierilor prin definitivare pe durată nedeterminată din rândul

grefierilor temporari, a fost organizat la data de 30 mai 2015 un concurs pentru ocuparea unui

post la Judecătoria Iași și a unui post la Judecătoria Vaslui și la data de 18 septembrie 205 un

concurs pentru ocuparea unui post la Judecătoria Vaslui.

Pentru recrutarea personalului auxiliar de specialitate s-a desfășurat în perioada 29-30

aprilie 2015 un concurs pentru ocuparea pe durată determinată a trei posturi de grefier la

Tribunalul Iași și patru posturi de grefier la Judecătoria Iași și un concurs la data de 30

octombrie 2015 pentru ocuparea unui post de grefier arhivar temporar la Curtea de Apel Iași.

Pentru recrutarea personalului conex s-a desfășurat la data de 16 iulie 2015 un concurs

pentru ocuparea unui post de aprod la Judecătoria Iași și la data de 30 octombrie 2015 un

concurs pentru ocuparea la Judecătoria Huși a unui post de aprod pe durată nedeterminată și a

unui post de aprod pe durată determinată.

65

Pentru recrutarea personalului contractual s-au desfăşurat la datele de 27 aprilie 2015

și 17 iunie 2015 concursuri pentru ocuparea unui post de muncitor instalator la Judecătoria

Iași, la data de 27 mai 2015 un concurs pentru ocuparea unui post de muncitor fochist la

Judecătoria Hârlău, la data de 19 august 2015 un concurs pentru ocuparea unui post de

muncitor electrician la Judecătoria Vaslui și la data de 17 noiembrie 2015 un concurs pentru

ocuparea unui post de consilier IA (cu atribuții de administrator de patrimoniu) vacant la

Curtea de Apel Iași.

1.3.1. Situaţia judecătorilor

a. Funcţiile de execuţie

La data de 31 decembrie 2015 în statul de personal al instanţelor judecătoreşti aflate în

circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Iaşi era prevăzut un număr de 230 de posturi de

judecători, din care ocupate 221 şi vacante 9.

Pe categorii de instanţe, situaţia posturilor de judecători şi, procentual, gradul de

ocupare al acestora, se prezintă astfel:

Tabel 61Instanţa Total posturi de

judecătorOcupa

teVacan

teProcent ocupare

Curtea de Apel Iaşi 39 39 0 100%Tribunalul Iaşi 56 56 0 100%

Judecătoria Iaşi 56 56 0 100%Judecătoria

Paşcani11 10 1 90,91%

Judecătoria Hârlău 5 5 0 100%Judecătoria Răducăneni

5 5 0 100%

Tribunalul Vaslui 22 18 4 81,82%Judecătoria Vaslui 17 15 2 88,24%Judecătoria Bârlad 14 13 1 92,86%Judecătoria Huşi 5 4 1 80%

TOTAL 230 221 9 93,39%

În cadrul aparatului propriu, la nivelul Curţii de Apel Iaşi, posturile de judecători au

fost repartizate în cadrul secţiilor după cum urmează: 11 posturi la Secţia civilă, 13 posturi la

66

Secția penală şi pentru cauze cu minori, 8 posturi la Secţia de contencios administrativ şi

fiscal și 7 posturi la Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Modificările în statele de personal ale instanţelor judecătoreşti au fost generate de

solicitările de delegare, detaşare ori transfer formulate de judecători ori ca urmare a

concursului de promovare în funcţii de execuţie organizat de Consiliul Superior al

Magistraturii în cursul anului 2015, după cum urmează:

delegaţi – 5 judecători: judecător cu grad profesional de tribunal Alexandru

Adina de la Judecătoria Huși la Tribunalul Vaslui, începând din data de 01

ianuarie 2015; judecător cu grad profesional de tribunal Zaharia-Lefter Maria-

Oana de la Judecătoria Iași la Tribunalul Iași, începând cu 01 octombrie 2015

(până la data de 15 septembrie 2015 a continuat delegarea la Tribunalul Iași

dispusă în anul 2014); judecător cu grad profesional de tribunal Ignat Oana-

Irina de la Judecătoria Iași la Tribunalul Iași începând cu data de 09 noiembrie

2015 (până la data de 1 noiembrie 2015 a continuat delegarea la Tribunalul Iași

dispusă în anul 2014); judecător Busuioc Gabriela de la Judecătoria Vaslui la

Judecătoria Huși, începând cu data de 15 noiembrie 2015 și judecător Colin

Mariana-Corina de la Judecătoria Răducăneni la Judecătoria Iași, cu începere

de la data de 1 decembrie 2015;

detaşările şi delegările la alte instituţii, în cursul anului 2015, au vizat următorii

judecători: 1 judecător de la Curtea de Apel Iaşi a continuat detaşarea la

Ministerul Afacerilor Externe până la data de 15 iulie 2015 și începând cu data

de 15 decembrie 2015 a fost detașat la Cancelaria Primului-ministru pe o

perioadă de 1 an (judecătorul Tacu Florin-Marius), 1 judecător de la Curtea de

Apel Iași a continuat detașarea la Inspecția Judiciară (judecător Andronic

Adriana), 2 judecători din cadrul Tribunalului Iaşi (judecător Vasiliu-Cravelos

Rica și judecător Lăbuş Ana-Cristina) au continuat detaşarea la Inspecția

Judiciară, respectiv la Institutul Național al Magistraturii, 1 judecător de la

Judecătoria Vaslui a fost detașat în perioada 01.05.2015 – 01.11.2015 la Școala

Națională de Grefieri (judecător Moldovan Giorgina), 1 judecător de la

Tribunalul Iaşi a fost delegat la Penitenciarul Iaşi, iar 1 judecător de la

Judecătoria Huşi și 1 judecător de la Judecătoria Bârlad au fost delegați la

Penitenciarul Vaslui;

7 judecători au fost transferaţi la instanţele arondate Curţii de Apel Iaşi, după

cum urmează: judecător Romilă Mihaela-Roxana de la Judecătoria Vaslui la

67

Judecătoria Iași (01.01.2015), judecător Ciofu Vlad de la Judecătoria Tulcea la

Judecătoria Hârlău (01.01.2015), judecător cu grad de tribunal Alexandru

Adina de la Judecătoria Huși la Tribunalul Vaslui (15.06.2015), judecător cu

grad de curte de apel Chiriac Adrian de la Tribunalul Vaslui la Curtea de Apel

Iași (15.07.2015), judecător cu grad de tribunal Costea Anca-Natalia de la

Judecătoria Pașcani la Tribunalul Iași (15.07.2015), judecător Opriș Elena-

Daniela de la Curtea de Apel București la Curtea de Apel Iași (01.12.2015) și

judecător Perju Andreea de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Pașcani

(01.12.2015);

tot prin procedura transferului un judecător de la Tribunalul Vaslui (Petrescu

Ioan) a fost transferat la Tribunalul Bacău (15.07.2015);

ca urmare a promovării efective, au fost promovaţi la instanțe superioare din

raza de competență a Curții de Apel Iași următorii judecători: judecător

Mocanu Marcel de la Tribunalul Iași la Curtea de Apel Iași (01.06.2015),

judecător Munteanu Viorel de la Tribunalul Vaslui la Curtea de Apel Iași

(15.06.2015), judecător Mititelu Maricica de la Tribunalul Suceava la Curtea

de Apel Iași (15.07.2015), judecător Cherecheș Oana-Adelina de la Judecătoria

Pașcani la Tribunalul Vaslui (01.06.2015), judecător Babii Vasile de la

Judecătoria Pașcani la Tribunalul Vaslui (01.06.2015), judecător Codină Oana

de la Judecătoria Vaslui la Tribunalul Vaslui (01.06.2015), judecător Cojan

Onuț de la Judecătoria Vaslui la Tribunalul Vaslui (01.06.2015) și judecător

Măstăcan Erich-Emilian de la Judecătoria Medgidia la Tribunalul Vaslui

(01.06.2015);

ca urmare a promovării pe loc, 3 judecători de la Tribunalul Iași au obținut

grad de judecător de curte de apel (Brădățeanu Ioana-Ecaterina și Grădinaru

Brândușa-Daniela, Trifan Andreea-Nicoleta) și 1 judecător de la Judecătoria

Iași (Butnaru Elena) și 1 judecător de la Judecătoria Răducăneni (Grigoraș

Raluca-Maria) au obținut grad de judecător de tribunal;

8 judecători au fost eliberaţi din funcţie ca urmare a pensionării: 4 judecători la

Curtea de Apel Iași, 1 judecător la Tribunalul Vaslui, 1 judecător la Judecătoria

Vaslui, 1 judecător la Judecătoria Bârlad și 1 judecător la Judecătoria Huși;

un judecător de la Curtea de Apel Iași a fost suspendat din funcție ca urmare a

luării față de acesta a măsurii arestării preventive;

68

7 judecători au fost numiți în funcție la instanțe arondate Curții de Apel Iași ca

urmare a validării examenului de capacitate al judecătorilor, iar un judecător a

fost numit în funcția de judecător stagiar.

Ca urmare a demersurilor efectuate de conducerea administrativ judiciară a Curţii de

Apel Iaşi, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1283/27.11.2014 s-

a dispus ocuparea, pe durată nedeterminată, în condiţiile prevăzute de art. 1341 din Legea nr.

304/2004, a postului de judecător vacant temporar al judecătorului Andronic Adriana-Elena,

post ce a fost ocupat prin promovarea judecătorului Mocanu Marcel de la Tribunalul Iași,

începând cu data de 1 iunie 2015.

b. Funcţiile de conducere

În ceea ce priveşte asigurarea conducerii administrativ judiciare la nivelul instanţelor,

se constată că funcţiile de conducere vacantate la nivelul anului 2015 au fost ocupate ca

urmare a promovabilităţii candidaţilor înscrişi la concursurile organizate de Consiliul Superior

al Magistraturii. În privinţa funcţiilor de conducere neocupate în urma examenelor organizate,

s-au formulat propuneri privind delegarea în funcţiile respective. În această manieră s-a

asigurat pentru toate instanţele din raza Curţii de Apel Iaşi exercitarea prerogativelor

manageriale.

Astfel, funcția de președinte al Curții de Apel Iași a fost ocupată, cu începere de la 01

ianuarie 2014, de judecător Cristina Truţescu, ca urmare a concursului desfășurat la Consiliul

Superior al Magistraturii în perioada octombrie – decembrie 2013.

Funcțiile de vicepreședinte al Curții de Apel Iași au fost ocupate de judecător

Cheptene-Micu Diana-Mihaela și de judecător Obreja-Manolache Nelu Iustinian.

Conducerea secțiilor Curții de Apel Iași a fost asigurată de următorii judecători:

președinte al Secției civile judecător Olariu Viorica (cu delegație până la data de 19 februarie

2015 și urmare numirii în funcție de la această dată), președinte al Secției penale și pentru

cauze cu minori judecător Juverdeanu Tatiana (cu delegație până la data de 19 februarie 2015

și ca urmare a numirii în funcție de la această dată), președinte al Secției de contencios

administrativ și fiscal judecător Pinte Elena-Violeta, președinte al Secției de conflicte de

muncă și asigurări sociale judecător Pavelescu Georgeta până la data de 1 februarie 2015 și

judecător Pruteanu Daniela de la data de 21 aprilie 2015.

Conducerea administrativ judiciară a Tribunalului Iași a fost asigurată de următoarea

echipă managerială: președinte al instanței judecător Stoica Narcis-Violin, vicepreședinți

judecător Trifan Andreea Nicoleta și judecător Andrei Florin-Alexandru, președinți de secție

69

judecător Lăcustă Oana-Monica (Secția I civilă), judecător Grădinaru Brândușa-Daniela

(Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal) și judecător Ștefăniță Nicoleta

(Secția penală).

Judecătoria Iași a funcționat în anul 2015 având ca președinte pe judecător Falcan

Daniela-Maria și ca vicepreședinte pe judecător Rusu Irina Cornelia. Funcţia de președinte al

Secției civile a fost ocupată de judecător Ioniță Irina (cu delegaţie până la data de 7 aprilie

2015 și ca urmare a numirii în funcție de la această dată), iar funcţia de președinte al Secției

penale a fost ocupată de judecător Colipcă Florin, de la data de 7 aprilie 2015.

Judecătoria Pașcani a avut în calitate de președinte al instanței pe judecător Costea

Anca-Natalia până la data de 15 iulie 2015 și pe judecător Cojocaru Roxana-Petronela de la

această dată. Funcţia de vicepreședinte a instanței a fost ocupată de judecător Babii Vasile,

până la data de 01 iunie 2015, iar de la data de 8 iulie 2015 prin delegarea judecătorului

Șerbănescu Irina.

În cadrul Judecătoriei Hîrlău funcția de președinte al instanței a fost ocupată de

judecător Pristavu Codrin Mirel, iar în cadrul Judecătoriei Răducăneni, funcția de președinte

al instanței a fost ocupată de judecător Ghercă Daniela Elena.

Conducerea administrativ judiciară a Tribunalului Vaslui a fost asigurată de

următoarea echipă managerială: președinte al instanței judecător Sîrghi Diana-Elena,

vicepreședinte judecător Chiriac Adrian până la data de 15 iulie 2015 și judecător Pascaru

Iolanda-Mihaela de la data de 15 iulie 2015, președinte al Secției civile judecător Manole

Daniela-Mihaela, preşedinte al Secţiei penale judecător Munteanu Viorel în perioada 7 aprilie

2015 – 15 iunie 2015, de la această dată atribuţiile preşedintelui de secţie fiind delegate de

conducerea tribunalului judecătorului Balan Laura-Monica, delegată în funcție începând cu

data de 4 decembrie 2015.

Judecătoria Vaslui a avut asigurată conducerea administrativ judiciară după cum

urmează: președinte al instanței judecător Moldovan Georgina până la data de 1 mai 2015 și

judecător Stativă Luminița, delegat în funcție de la data de 20 mai 2015, vicepreședinte

judecător Codină Oana până la data de 01 iunie 2015 și cu delegație, începând de la data de 25

noiembrie 2015, judecător Căilean Ioan-Dănuț.

În cadrul Judecătoriei Bârlad prerogativele manageriale au fost exercitate, pe parcursul

anului 2015, de judecător Burlibașa Neculai, în calitate de președinte al instanței, funcția de

vicepreședinte fiind ocupată de judecător Rotariu Mugurica-Gabriela.

Judecătoria Huși a avut în cursul anului 2015, în calitate de președinte al instanței, pe

judecător Adam Corina.

70

1.3.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar

Pentru categoria personalului auxiliar de specialitate şi conex, statele de funcţii includ

417 posturi la data de 31 decembrie 2015, pentru categoria funcţionarilor publici statele de

funcţii includ 28 de posturi, iar pentru categoria personalului contractual statele de funcţii

includ 38 de posturi.

În anul de referinţă au fost suplimentate, prin Ordinul ministrului justiţiei nr.

3968/C/17.11.2015, statele de funcţii şi de personal ale Curţii de Apel Iaşi, Tribunalului Iași și

Judecătoriei Iași cu câte 1 post de grefier cu studii superioare.

Ca urmare a demersurilor efectuate de conducerea Curţii de Apel Iaşi, în scopul

asigurării unui volum optim de muncă și asigurării calității activității personalului din cadrul

instanțelor judecătorești, 1 post de grefier cu studii medii din statul de funcţii al Judecătoriei

Răducăneni a fost transformat în post de consilier IA (cu atribuții de administrator de

patrimoniu) şi 1 post de muncitor din statul de funcţii al Judecătoriei Huși a fost transferat în

statul de funcții al Judecătoriei Vaslui.

În anul de referinţă s-au înregistrat 8 pensionări din categoria personalului auxiliar de

specialitate și conex, precum și din categoria personalului contractual.

În cursul anului 2015 au fost organizate la nivelul Curţii de Apel Iaşi un număr de 21

concursuri/examene menite a asigura un management al resurselor umane din categoria

personalului auxiliar de specialitate, personalului conex, funcţionarilor publici, personalului

contractual.

Astfel, în cursul anului 2015 au fost organizate şi finalizate următoarele concursuri:

- trei concursuri de ocupare a funcţiilor de conducere vacante de personal auxiliar de

specialitate;

- două concursuri de promovare a grefierilor în funcţii de execuţie la instanţele superioare;

- un examen de promovare a grefierilor din studii medii în studii superioare;

- un examen de promovare a personalului auxiliar în grade și trepte profesionale superioare;

- un examen de promovare a funcționarilor publici în grade superioare;

- un examen de promovare a personalului contractual în trepte superioare;

- două concursuri de recrutare a grefierilor prin definitivare pe durată nedeterminată din

rândul grefierilor temporari;

- un concurs de recrutare pentru ocuparea pe durată determinată a unor posturi de grefier;

- un concurs de recrutare pentru ocuparea pe durată determinată a unui post de grefier arhivar;

71

- două concursuri de recrutare pentru ocuparea posturilor de personal conex;

- cinci concursuri pentru recrutarea personalului contractual;

- un examen de definitivare în funcţie în sensul trecerii de la treapta debutant la treapta II.

Urmărind dimensionarea echilibrată a volumului de activitate la nivelul fiecărei

instanţe şi în scopul eliminării deficienţelor izvorâte din insuficienţa numărului personalului

auxiliar de specialitate cu care se confruntă instanţele cu un volum ridicat de activitate şi o

schemă de personal neocupată sau insuficientă, în cursul anului 2015, au fost emise un număr

de 36 decizii de delegare/detaşare a personalului, respectiv de prelungire a delegării/detașării.

Activitatea instanţelor arondate a fost susţinută prin detaşarea/delegarea personalului

din schema Curţii de Apel Iaşi la alte instanţe după cum urmează: la Tribunalul Iaşi au fost

detaşaţi un 1 agent procedural și 2 îngrijitori, iar 7 salariaţi au fost detaşaţi de la alte instanţe

pentru desfăşurarea activităţii în cadrul Tribunalului Iaşi.

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Stabilirea unui sistem complex de monitorizare și analiză comparativă a eficienței

sistemului judiciar din România în scopul îmbunătățirii performanțelor instanțelor și a alocării

resurselor într-un mod mai judicios reprezintă o activitate de maxim interes, atât pentru

instanțe, pentru cei implicați în procedurile judiciare și publicul larg, cât și pentru factorii de

decizie din domeniul judiciar.

Prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior

al Magistraturii a fost aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa activităţii

instanţelor, care cuprinde, printre altele, cinci indicatori de eficienţă a activităţii instanţelor,

pentru fiecare dintre aceştia fiind stabilite plaje de eficienţă.

Scopul aprobării unor astfel de indicatori a constat în necesitatea existenţei unor

instrumente care să permită măsurarea performanţei judiciare din perspectiva duratei

rezonabile de soluţionare, identificarea cauzelor care generează întârzierea proceselor, precum

şi asigurarea unor standarde unitare la nivel de sistem.

Aspectele care fac obiectul acestui tip de raport sunt următoarele:

- prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei în perioada analizată;

- analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată, în vederea identificării

elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit grad de eficienţă, atât la nivelul

instanţei, cât şi pe secţii/materii şi,

- propuneri pentru stabilirea măsurilor adecvate în vederea îmbunătăţirii performanţei.

72

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii curţilor

de apel sunt următorii:

a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de

dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de

referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;

b) Vechime dosare în stoc - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la

finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de un an pentru curţile de apel şi

de una an şi şase luni pentru tribunale şi judecătorii;

c) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în

termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor

soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

d) Durata medie de soluționare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul

procesual fond și mai puțin pentru curțile de apel) – reprezintă timpul mediu scurs

între data înregistrării dosarului și data închiderii documentului final;

e) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul de redactare peste termen a

dosarelor finalizate cu document de tip final hotărâre.

Implementarea indicatorilor de performanţă şi analiza efectuată pe baza acestora au

fost concepute ca un instrument de introspecţie analitică a propriei activităţi la nivelul

instanţei, de stabilire a mijloacelor de îmbunătăţire a acestei activităţi şi de creştere a gradului

de eficienţă.

1.4.1. Analiza activităţii Curții de Apel Iași din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Din perspectiva indicatorilor de eficienţă, pe baza datelor statistice aferente anului

2015, Curtea de Apel Iaşi se încadrează în gradul de eficienţă „foarte eficient”, situaţia

raportată la cei 4 indicatori de eficienţă fiind redată în tabelul de mai jos:Tabel 62


grad de eficienţă cumulat (E06= E01+E02+E03+E05)foarte eficient

grade de eficienţă indicatoriE01 E02 E03 E05

rata de soluţionare a

dosarelor

vechime dosare în stoc

ponderea dosarelor

închise într-un an

redactările peste termenul

legal

foarte eficient

foarte eficient foarte eficient satisfăcător

73

Datele statistice aferente fiecărui indicator relevă următoarele:

a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea)

În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 7601 dosare nou intrate şi

un număr de 8018 dosare soluţionate, reprezentând un procent de 105,49%, încadrându-se, la

acest indicator, în gradul „foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite.Tabel 63


E01 - rata de soluţionare a dosarelornumăr dosare

valoare indicatorsoluţionate intrate

8018 7601 105,49%grad de eficienţăfoarte eficient

Pe secţii şi pe materii, situaţia se prezintă astfel:

Tabel 64

E01 - rata de soluţionare a dosarelor

secţia materianumăr cauze

soluţionate

număr cauze nou intrate

valoare indicator

grad de eficienţă

Secţia civilă

civil 502 428 117,29% foarte eficient

litigii cu profesionişti 246 212 116,04% foarte eficient

faliment 763 712 107,16% foarte eficient

minori şi familie 125 108 115,74% foarte eficientproprietate intelectuală 6 5 120,00% foarte eficient

TOTAL 1642 1465 112,08% foarte eficient

Secţia penală TOTAL 2072 1973 105,02% foarte eficient

Secţia contencios administrativ şi

fiscalTOTAL 1859 1855 100,22% eficient

Secţia conflicte de muncă şi asigurări

sociale

litigii de muncă 2213 2093 105,73% foarte eficient

asigurări sociale 232 215 107,91% foarte eficient


b) Vechime dosare în stoc

La data de 31.12.2015, din totalul de 2258 dosare aflate în stoc un număr de 78 dosare

sunt mai vechi de 1 an, reprezentând un procent de 3,45%.

75

În consecinţă, la indicatorul de faţă, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient”,

potrivit plajelor de eficienţă stabilite.

Tabel 65


E02 - vechime dosare în stocnumăr dosare

valoare indicatorîn stoc din care mai vechi

de un an2258 78 3,45%

grad de eficienţăfoarte eficient


Tabel 66E02 - vechime dosare în stoc

secţia materia

număr dosarevaloare

indicator grad de eficienţă în stoc

din care mai vechi de un an

Secţia civilă

civil 263 16 6,32% eficient


faliment 263 16 6,08% eficient

minori şi familie 30 1 3,33% foarte eficientproprietate intelectuală 2 0 0,00% foarte eficient

TOTAL 554 29 5,23% eficient

Secţia penală TOTAL 460 39 8,48% eficientSecţia

contencios administrativ

şi fiscal


Secţia conflicte de

muncă şi asigurări

sociale




c) Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă, din totalul de 8018 dosare soluţionate un număr de 7554

dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un

procent de 94,21%.

În consecinţă, și la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficient”,

potrivit plajelor de eficienţă.

76

Tabel 67


E03 - ponderea dosarelor închise într-un annumăr dosare

valoare indicatorsoluţionate din care într-un an

8018 7554 94,21%grad de eficienţăfoarte eficient


Tabel 68E03 - ponderea dosarelor închise într-un an

secţia materianumăr dosare

valoare indicator

grad de eficienţăsoluţionate din care într-

un an

Secţia civilă

civil 502 422 84,06% foarte eficient


faliment 763 689 90,30% foarte eficient

minori şi familie 125 114 91,20% foarte eficient

proprietate intelectuală 6 6 100,00% foarte eficient


Secţia penală TOTAL 2072 2022 97,59% foarte eficient

Secţia contencios administrativ şi

fiscalTOTAL 1859 1734 93,28% foarte

eficient

Secţia conflicte de muncă şi asigurări

sociale




d) Redactările peste termenul legal

În perioada de referinţă, din totalul de 7160 dosare soluţionate prin document final de

tip hotărâre, un număr de 1270 hotărâri au fost redactate peste termen, reprezentând un

procent de 17,74%, determinând încadrarea instanţei în gradul „satisfăcător”.

77

Tabel 69


E05 - redactările peste termenul legalnumăr dosare soluţionate

valoare indicator

medie depăşire în

zileprin hotărâredin care

neredactate în termen

7160 1270 17,74% 43,08grad de eficienţă

satisfăcător


Tabel 70E05 - redactările peste termenul legal

secţia materia

număr dosare valoare indicato

r

medie depăşire

în zile

grad de eficienţăsoluţionat

edin care

într-un an

Secţia civilă

civil 453 60 13,25% 126,17 eficientlitigii cu

profesionişti 229 44 19,21% 125,20 satisfăcător

faliment 716 113 15,78% 130,50 satisfăcător

minori şi familie 122 17 13,93% 121,53 eficientproprietate intelectuală 6 1 16,67% 99,00 satisfăcător

TOTAL 1526 235 15,40% 120,48 satisfăcător

Secţia penală TOTAL 1408 378 26,85% 37,46 ineficientSecţia

contencios administrativ şi

fiscal

TOTAL 1795 241 13,43% 21,37 eficient

Secţia conflicte de muncă şi

asigurări sociale

litigii de muncă 2202 316 14,35% 13,20 eficient

asigurări sociale 229 100 43,67% 12,37 ineficient

TOTAL 2431 416 17,11% 12,79 satisfăcător

Comparând datele indicatorului „Hotărâri redactate peste termenul legal” înregistrate

în semestrul II din anul 2015 cu datele înregistrate pe întreg anul 2015, este de observat faptul

că, pe parcursul semestrului II, valoarea indicatorului s-a îmbunătăţit semnificativ, chiar dacă

încadrarea instanţei s-a menţinut tot în gradul general de eficienţă „satisfăcător”, respectiv de

la un procent de 21,36% înregistrat la finalul semestrului I, la un procent de 17,74%

înregistrat pe întreg anul 2015.

78

Dacă în semestrul I din 2015, pe ansamblu, instanţa s-a încadrat în gradul de eficienţă

„satisfăcător”, cu un procent al hotărârilor redactate peste termen de 21,36%, s-a constatat o

îmbunătăţire a acestui indicator înregistrată în semestrului II din 2015, când procentul

hotărârilor redactate peste termenul legal a fost, pe ansamblu, de 13,28%, cu încadrare în

gradul de eficienţă „eficient”, ceea ce arată faptul că măsurile administrative ce au fost

dispuse de către conducerea instanţei la finalul semestrului I, pentru îmbunătăţirea gradului de

eficienţă al instanţei, au avut rezultate pozitive.

Datele statistice pentru semestrul II din 2015 se prezintă astfel:

Tabel 71


E05 - redactările peste termenul legalnumăr dosare soluţionate

valoare indicator

medie depăşire în

zileprin hotărâredin care

neredactate în termen

3209 426 13,28% 64,07grad de eficienţă

eficient

Întrucât la finalul anului 2015 s-a menţinut încadrarea instanţei în gradul

„satisfăcător”, s-a procedat la o nouă analiză a rezultatelor concretizată în următoarele

concluzii:

Media pe instanţă a redactărilor peste termenul legal/judecător este de 35 hotărâri,

raportat la o medie de 36,16 judecători care au funcţionat efectiv în anul 2015 (10,18

judecători la Secţia civilă; 12,79 judecători la Secţia penală şi pentru cauze cu minori; 7,25

judecători la Secţia contencios administrativ şi fiscal şi o medie de 5,96 judecători în Secţia

conflicte de muncă şi asigurări sociale).

La nivelul secţiilor se observă următoarele date:

- în cadrul Secţiei civile media numărului de hotărâri redactate peste termenul legal este

de 23 hotărâri/judecător;

- în cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori (inclusiv judecătorii de drepturi şi

libertăţi) media numărului de hotărâri redactate peste termenul legal este de 30;

- în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal media numărului de hotărâri

redactate peste termenul legal este de 33 hotărâri;

- în cadrul Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale media numărului de hotărâri

redactate peste termenul legal este de 70 hotărâri/judecător.

79

Trebuie precizat faptul că rapoartele statistice predefinite din ECRIS, care asigură

colectarea datelor la acest indicator, evidenţiază hotărârile redactate peste termenul legal,

având în vedere doar documente de tip hotărâre care au fost închise electronic, după trecerea

unui interval de timp de 32 zile calendaristice de la pronunţare.

Se impune modificarea parametrilor pe baza cărora se calculează valoarea

indicatorului „Redactările peste termenul legal”, în sensul mutării centrului de greutate de pe

media zilelor de întârziere generate exclusiv de documentele întârziate, pe media de timp

generală a redactărilor instanței, raportat la media termenelor legale de redactare a instanței

respective (fiecare document având alt termen de redactare), în acord cu propunerea

consemnată în minuta din 14.01.2016 a „Grupului de lucru privind eficiența activității

instanțelor”.

Datele statistice evidențiază și faptul că, atât la nivelul instanţei, cât şi la nivelul

fiecărei secţii, media perioadei de redactare a unei hotărâri judecătoreşti pe întreg anul 2015

este de 38,06 zile, în scădere faţă de semestrul I din 2015 când media perioadei de redactare a

unei hotărâri judecătoreşti a fost de 44,9 zile.

Este de remarcat durata medie de întârziere de doar 8, 06 zile.

Pe secţii, situaţia se prezintă astfel:

- la Secţia civilă media perioadei de redactare a unei hotărâri judecătoreşti este de 71,2

zile în materia civilă, 84,9 zile în materia litigii cu profesionişti, 44,9 zile în materia

minori şi familie, 77,9 zile în materia faliment şi 44,3 zile în materia proprietate

intelectuală;

- la Secţia penală şi pentru cauze cu minori media perioadei de redactare a unei hotărâri

judecătoreşti este de 36,3 zile;

- la Secţia contencios administrativ şi fiscal media perioadei de redactare a unei hotărâri

judecătoreşti este de 28 zile ;

- la Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale media perioadei de redactare a unei

hotărâri judecătoreşti este de 23,2 zile în materia litigii de muncă şi 38,2 în materia

asigurări sociale.

Analiza acestui indicator trebuie să cuprindă și gradul de complexitate a cauzelor,

element care influențează decisiv atât durata necesară soluționării cauzei, precum și perioada

necesară redactării hotărârii judecătorești.

La nivelul instanţei, media rezultată prin cumularea complexităţii tuturor cauzelor,

pentru anul 2015, este de 11,2 pentru cauzele nou intrate şi de 11,1 pentru cauzele soluţionate.

La nivelul secţiilor situaţia se prezintă astfel:

80

- în cadrul Secţiei civile media rezultată prin cumularea complexităţii tuturor cauzelor

este de 11,02 pentru cauzele nou intrate şi de 10,82 pentru cauzele soluţionate;

- în cadrul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori media rezultată prin cumularea

complexităţii tuturor cauzelor este de 14,1 pentru cauzele nou intrate şi de 13,76

pentru cauzele soluţionate;

- în cadrul Secţiei contencios administrativ şi fiscal media rezultată prin cumularea


pentru cauzele soluţionate;

- în cadrul Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale media rezultată prin cumularea


pentru cauzele soluţionate.

Această analiză generală a datelor statistice înregistrate pe întreg anul 2015, referitoare

la indicatorul „redactările peste termenul legal”, a stat la baza analizelor interne realizate în

cadrul secţiilor de către preşedinţii acestora împreună cu judecătorii, în cadrul cărora s-au

stabilit măsuri adecvate în vederea îmbunătățirii performanței fiecărei secții.

În ceea ce priveşte indicatorul „Redactările peste termenul legal”, încadrat la gradul de

„satisfăcător” la finalul semestrului I din 2015, în urma analizei interne realizată de către

președinţii secțiilor împreună cu judecătorii din cadrul acestora, s-au identificat cauzele care

au determinat situarea la acest nivel mai scăzut de performanță şi măsurile necesare ca acestea

să fie înlăturate, atât la nivel de secţie, cât şi pentru fiecare judecător în parte.

Analiza efectuată, pe de o parte, de către conducerea instanţei şi, pe de altă parte, de

către preşedinţii secţiilor împreună cu judecătorii din cadrul acestora a fost urmată de

întocmirea unui plan de măsuri adecvate îmbunătăţirii performanţei instanţei la indicatorul

care s-a situat în zona de eficienţă mai scăzută.

Astfel, s-a concluzionat că acele cauze care determină încadrarea indicatorului

„Redactările peste termenul legal” în gradul de performanță „satisfăcător” țin, pe de o parte,

de gradul de încărcare a judecătorilor, de complexitatea deosebită a unor cauze, de

modificările legislative de amploare care au avut drept consecință alocarea unui interval de

timp substanțial mai mare pentru însușirea și aplicarea lor, iar pe de altă parte, de modalitatea

de evidențiere în statisECRIS, a dosarelor restante (în funcție de data închiderii documentului

final și doar cu luarea în calcul a dosarelor soluționate prin hotărâre, nu și a celor în care se

pronunță încheieri) și de omisiunea închiderii documentului final, în unele cazuri, de către

grefierul de ședință.

81

Conducerea Curții de Apel Iași a monitorizat constant situația redactărilor restante, la

fiecare instanță, nominal pe judecători, pârghiile manageriale ce pot fi utilizate pentru

îmbunătățirea acestui indicator fiind totuși limitate.

Măsurile dispuse pentru îmbunătățirea acestui indicator de performanță au fost

următoarele:

- implementarea unei proceduri de lucru în privința închiderii documentului de tip

final;

- actualizarea săptămânală, în ziua de joi, a raportului RL1 și afișarea pe intranetul

instanței, la secțiunea „Documente Interne. Statistică”, pentru a fi adus la cunoștința întregului

personal, precum și monitorizarea datelor de către grefierii șefi de secție, în scopul informării

judecătorilor și, după caz, a președinților de secții;

- analizarea de către președinții de secții, împreună cu judecătorii care înregistrează

întârzieri în redactări mai mari de 60 de zile, a cauzelor care afectează eficiența acestui

indicator și, dacă se impune, stabilirea unui plan individual de măsuri în scopul sprijinirii

activității judecătorului și al reducerii numărului de hotărâri neredactate în termenul legal;

- gestionarea eficientă a resurselor umane de către conducerea instanței.

Concluzionând, se poate constata că, în continuare, se impune monitorizarea activităţii

de redactare a hotărârilor judecătoreşti (chiar dacă indicatorul „Redactările peste termenul

legal” s-a situat la gradul de „satisfăcător”, grad superior celui înregistrat la finalul

trimestrului I din 2015 când acesta se situa la „ineficient”), monitorizare care să se

concretizeze în creşterea calităţii actului de justiţie.

Astfel, pentru anul 2016, la nivelul întregii instanţe, va fi menţinut planul de măsuri

adecvate în vederea îmbunătăţirii performanţei instanţei, instituit la finalul semestrului I din

2015, măsuri a căror punere în practică a avut consecinţe pozitive asupra indicatorilor care s-

au situat la un grad de eficienţă mai scăzută.

1.4.2. Analiza activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Pentru întreg anul 2015, reprezentarea grafică privind rezultatul cumulării celor 4

indicatori de eficienţă a activităţii Curţii de Apel Iaşi + instanţele arondate, astfel cum reiese

acesta din aplicaţia STATIS, se prezintă astfel:

Tabel 72

82

Curtea de Apel Iaşi + instanţe arondate

E06 - grad de eficienţă cumulat (E06= E01+E02+E03+E05)eficient

grade de eficienţă indicatoriE01 E02 E03 E05

rata de soluţionare a

dosarelor

vechime dosare în stoc

ponderea dosarelor

închise într-un an

redactările peste

termenul legal

foarte eficient eficient foarte eficient ineficient

Cumulând cei patru indicatori, valoarea medie a eficientei este redată cu culoarea

galben, care indică faptul că activitatea cumulată a Curţii de Apel Iaşi împreună instanţele

arondate acesteia s-a încadrat în gradul de eficienţă „eficient”.

Datele statistice aferente fiecărui indicator, într-o reprezentare tabelară, pe instanţe şi

grade de jurisdicţie, arată astfel:

Tabel 73

Instanţa

E 1 E 2 E 3 E 4 E 5 E 6RATA DE

SOLUŢIONARE A

DOSARELOR (OPERATIVIT

ATEA)

VECHIME DOSARE ÎN

STOC

PONDEREA DOSARELOR ÎNCHISE ÎNTR-UN

AN

DURATA MEDIE DE SOLUŢION

ARE

REDACTĂRILE PESTE

TERMENUL LEGAL

GRAD DE EFICIENŢĂ CUMULAT

Curtea de Apel Iaşi foarte eficient foarte

eficientfoarte

eficient satisfăcător foarte eficient

Tribunalul Iaşi foarte eficient satisfăcător foarte eficient

foarte eficient ineficient eficient

Tribunalul Vaslui foarte eficient satisfăcător foarte eficient

foarte eficient satisfăcător eficient

Judecătoria Iaşi eficient foarte eficient

foarte eficient


Judecătoria Paşcani satisfăcător foarte

eficientfoarte

eficientfoarte

eficient satisfăcător eficient

Judecătoria Hîrlău eficient foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient eficient foarte

eficientJudecătoria Răducăneni foarte eficient eficient foarte

eficientfoarte

eficient ineficient eficient

Judecătoria Vaslui eficient foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient satisfăcător foarte

eficient

Judecătoria Bârlad satisfăcător foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient

Judecătoria Huşi eficient foarte eficient

foarte eficient


eficientTotal judecătorii arondate Curţii de Apel Iaşi

eficient foarte eficient

foarte eficient


Total tribunale (Iaşi + Vaslui) foarte eficient satisfăcător foarte

eficientfoarte


Total Tribunalul foarte eficient eficient foarte foarte ineficient eficient

83

Iaşi + judecătorii arondate eficient eficient

Total judecătorii arondate la Tribunalul Iaşi


foarte eficient


Total Tribunalul Vaslui + judecătorii arondate


foarte eficient


eficient

Total judecătorii arondate la Tribunalul Vaslui

satisfăcător foarte eficient

foarte eficient


Total Curtea de Apel Iaşi + instanţe arondate

foarte eficient eficient foarte eficient


Din datele prezentate anterior se poate constata că:

- la Tribunalul Iaşi şi Tribunalul Vaslui trei indicatori sunt situaţi la nivelul bun de

performanţă („rata de soluționare a dosarelor”, „ponderea dosarelor închise într-un

an” și „durata medie de soluționare”) iar doi indicatori sunt situaţi în zona de

eficienţă mai scăzută („vechime dosare în stoc” și „redactările peste termenul legal”),

cu încadrare în gradul de eficienţă cumulat „eficient”;

- la Judecătoria Iaşi, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Vaslui şi Judecătoria Huşi

patru indicatori sunt situaţi la nivelul bun de performanţă („rata de soluționare a

dosarelor”, „vechime dosare în stoc”, „ponderea dosarelor închise într-un an” și

„durata medie de soluționare”), iar un indicator este situat în zona de eficienţă mai

scăzută („redactările peste termenul legal”), cu încadrare în gradul de eficienţă

cumulat „eficient” pentru Judecătoria Iaşi şi Judecătoria Răducăneni, respectiv

„foarte eficient” pentru Judecătoria Vaslui şi Judecătoria Huşi;

- la Judecătoria Paşcani trei indicatori sunt situaţi la nivelul bun de performanţă

(„vechime dosare în stoc”, „ponderea dosarelor închise într-un an” și „durata medie

de soluționare”), iar doi indicatori sunt situaţi în zona de eficienţă mai scăzută („rata

de soluționare a dosarelor” și „redactările peste termenul legal”), cu încadrare în

gradul de eficienţă cumulat „eficient”;

- la Judecătoria Bârlad patru indicatori sunt situaţi la nivelul bun de performanţă

(„vechime dosare în stoc”, „ponderea dosarelor închise într-un an”, „durata medie de

soluționare” şi „redactările peste termenul legal”), iar un indicator este situat în zona

de eficienţă mai scăzută („rata de soluționare a dosarelor”), cu încadrare în gradul

de eficienţă cumulat „foarte eficient”;

84

- la Judecătoria Hîrlău toţi indicatorii sunt situat la un nivel bun de performanţă. cu

încadrare în gradul de eficienţă cumulat „foarte eficient”.

Aşadar, se observă că toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi s-au situat

la un nivel bun de performanţă, cu încadrare în gradul de eficienţă cumulat „foarte

eficient” sau „eficient”, în corelare cu nevoile și așteptările cetățenilor.

Întrucât au existat la nivelul fiecărei instanţe şi indicatori care s-au încadrat în zona de

eficienţă mai scăzută, cu încadrare în gradul de eficienţă „satisfăcător” sau „ineficient”,

avându-se la bază Hotărârea nr. 683 din 22.09.2015 a Secției pentru judecători din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii, s-a procedat la efectuarea de către conducerea Curţii de

Apel Iaşi şi tribunalelor arondate pentru instanţele din circumscripţia acestora a unei analize

generale a cauzelor care au condus la obţinerea unor grade de eficienţă mai scăzută la anumiţi

indicatori, analiză ce a fost urmată de stabilirea unui plan de măsuri pentru înlăturarea

deficiențelor constatate.

Ca o concluzie, este de remarcat că implementarea indicatorilor de eficienţă a permis

urmărirea constantă a performanţelor instanţei, cunoașterea vulnerabilităților şi a condus la

măsuri imediate de remediere a deficienţelor, măsuri care şi-au produs efectele urmărite,

reflectate, pe de o parte, în evoluția acestor indicatori pe parcursul anului 2015, iar, pe de altă

parte, în încadrarea Curții de Apel Iași în gradul de eficiență „foarte eficient” pentru anul

2015.

1.5. Probleme generale de management al instanţei

Amplul proces de reformare normativă a sistemului de drept românesc a influenţat

direct modul de structurare a raporturilor juridice şi de desfăşurare a proceselor, ceea ce a

presupus parcurgerea de către întregul corp profesional a unei perioade de intense asimilări şi

reaşezări.

În planul managementului instanţei, o provocare aparte au constituit-o gestionarea

foarte atentă a resurselor umane alocate şi consolidarea infrastructurii instanţelor, cu sprijinul

direct al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Institutului Național al

Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, din perspectiva pregătirii logistice şi

administrative a instanţelor, a formării profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar şi a

nevoilor de armonizare conceptuală a noilor reglementări.

Prin urmare, pentru optima desfăşurare a activităţii judecătorilor, s-a impus ca schema

de personal să fie efectiv ocupată, sens în care, în cursul anului 2015 a fost ocupat pe durată

nedeterminată, în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, postul vacant temporar al

85

judecătorului Andronic Adriana, numit inspector judiciar (urmare aprobării prin Hotărârea nr.

1283/27 noiembrie 2014 a Plenul Consiliului Superior al Magistraturii).

În continuarea demersurilor pentru ocuparea efectivă a schemei de judecători și având

în vedere că postul pe care urma să fie transferat la data de 15 iulie 2015 judecătorul Chiriac

Adrian de la Tribunalul Vaslui a fost indisponibilizat începând cu data de 20 ianuarie 2015,

împrejurarea că transferul urma să opereze concomitent cu vacantarea, prin pensionare, a

postului ocupat de judecătorul Dublea Aurel, care a îndeplinit condiţiile legale pentru

pensionare la data de 15.07.2015, şi ţinând seama de imposibilitatea ocupării acestui post prin

procedura valorificării rezultatelor concursului de promovare efectivă din data de 29 martie

2015, s-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii transferul temporar al unui post vacant

de judecător din cadrul Judecătoriei Pașcani în statul de funcţii al Curţii de Apel Iaşi,

începând cu data de 15 iulie 2015 şi până la momentul vacantării postului ocupat de

judecătorul Dublea Aurel, ca urmare a pensionării, şi ocuparea, prin valorificarea rezultatelor

concursului de promovare desfăşurat la data de 29 martie 2015, a postului pe care s-a dispus

transferul judecătorului Chiriac Adrian prin Hotărârea nr. 64/20 ianuarie 2015 a Secţiei pentru

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Ca urmare demersurilor întreprinse, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 528/26 mai 2015 a fost acordat avizul conform pentru modificarea statelor de

funcții și de personal ale Judecătoriei Pașcani și Curții de Apel Iași, iar prin Ordinul

ministrului justiției nr. 2307/C/13 iulie 20015 s-a dispus transferul temporar al unui post de

judecător vacant, din statul de funcții și de personal al Judecătoriei Pașcani, în statul de funcții

și de personal al Curții de Ape Iași, până la vacantarea unui post de judecător la Curtea de

Apel Iași.

Pe acest post a fost promovat, începând cu data de 15 iulie 2015, judecătorul Mititelu

Maricica de la Tribunalul Suceava, prin valorificarea rezultatului obținut la concurs de

promovare efectivă a judecătorilor și procurorilor în funcție de execuție organizat de Consiliul

Superior al Magistraturii la data de 29 martie 2015.

Rezultatul efortului conjugat în direcția gestionării eficiente a resurselor umane s-a

concretizat într-un debut, în noul an judiciar 2015-2016, cu o schemă ocupată integral și

efectiv în privința posturilor de judecător.

În procesul de reorganizare a instanțelor și reechilibrare a schemelor de personal,

prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 412 din 29 aprilie 2015, s-a

decis reducerea schemelor de judecători la instanțele din circumscripția Curții de Apel Iași,

după cum urmează: 1 post la Judecătoria Vaslui la data de 1 iunie 2015, 1 post la Judecătoria

86

Pașcani și suplimentarea schemei de personal a Judecătoriei Iași, prin redistribuirea posturilor

de judecător, cu 1 post de la data de 1 iunie 2015.

Prin aceeași hotărâre au fost indisponibilizate, până la vacantarea funcțiilor de

execuție, în vederea redistribuirii către instanțele cu privire la care s-a aprobat necesitatea

suplimentării schemelor cu posturi de judecător, 1 post la Judecătoria Vaslui, care a fost redus

începând cu data de 1 ianuarie 2016, 1 post la Judecătoria Huși, care a fost redus la data de 15

decembrie 2015, 3 posturi la Judecătoria Bârlad, din care 1 post s-a vacantat, prin pensionare,

la data de 22 decembrie 2015, 1 post la Judecătoria Hârlău și 1 post la Judecătoria

Răducăneni.

În continuarea procesului de suplimentare a schemelor de personal, la nivel național

început în anul 2013, statele de funcții și de personal ale Curții de Apel Iași și instanțelor

arondate au fost suplimentate cu 3 posturi de grefier, în baza Hotărârii Guvernului nr. 486 din

30.06.2015. Astfel, prin Ordinul ministrului justiției nr. 3968/C/17.11.2015 au fost

suplimentate schemele de personal ale Curții de Apel Iași, Tribunalului Iași și Judecătoriei

Iași cu câte 1 post de grefier cu studii superioare.

În ceea ce priveşte benefica suplimentare a schemelor de personal cu posturi de

grefieri, se impune totuşi a fi notată temporizarea ocupării efective şi integrale a acestora,

fiind întreprinse, în perioada ianuarie 2015 – iulie 2015, demersuri pe lângă ordonatorul

principal în sensul aprobării organizării concursurilor.

Progresele înregistrate în privinţa suplimentării şi echilibrării schemelor de personal se

impun a fi continuate, fiind de remarcat raportul încă subunitar înregistrat la nivelul Curţii

de Apel Iaşi, ce relevă persistenţa subdimensionării schemelor de grefieri. Tabel 74

Nr.crt. Instanța

Nr. posturi grefieri

în schemă

Nr. posturi judecă-tori în

schemă

Raport grefier/judecător

Număr grefieri cu

activitate în ședința de judecată

Raport grefier cu activitate în ședința

de judecată / judecător

1. Curtea de Apel Iași

34 39 0,87 grefier/judecător

27 0,69grefier/judecător

2. Tribunalul Iași

60 56 1,07grefier/judecător

37 0,66 grefier/judecător

3. Judecătoria Iași

79 56 1,41grefier/judecător


4. Judecătoria Pașcani



5. Judecătoria Hîrlău


5 1 grefier/judecător

6. Judecătoria Răducăneni


5 1 grefier/judecător

7. Tribunalul 26 22 1,18 18 0,82

87

Vaslui grefier/judecător grefier/judecător8. Judecătoria

Vaslui30 16 1,88

grefier/judecător18 1,13

grefier/judecător9. Judecătoria

Bîrlad34 14 2,43


grefier/judecător10. Judecătoria

Huși9 5 1,80


grefier/judecător

În perioada 2013 – 2015, potrivit Memorandumului „Pregătirea sistemului judiciar

pentru intrarea în vigoare a noilor coduri”, schemele de personal ale Curții de Apel Iași și

instanțelor arondate au fost suplimentate cu 22 de posturi, după cum urmează: Curtea de Apel

Iași: 1 post de judecător și 3 posturi de grefier, Tribunalul Iași: 2 posturi de judecător și 6

posturi de grefier, Judecătoria Iași: 1 post de judecător, 6 posturi de grefier, 2 posturi de

grefier arhivar, Tribunalul Vaslui: 1 post de judecător.

Pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane din categoria

personalului auxiliar de specialitate la nivelul instanţelor din raza de competenţă a Curții de

Apel Iași şi echilibrarea volumului de activitate al grefierilor în raport de volumul de

activitate înregistrat pe fiecare instanţă, și urmărind atingerea a cel puțin unui raport unitar

grefier/judecător, conducerea administrativ judiciară a Curții de Apel Iași a efectuat

demersurile necesare pentru transferul unor posturi vacante de grefier de la instanțele din

circumscripție care înregistrau un raport grefier/judecător mai mare decât unitar, la instanțele

care prezentau un deficit de personal și un volum mare de activate, sau transformarea unor

posturi din alte categorii, în posturi de grefier.

Pentru buna organizare a instanțelor și folosirea eficientă a resurselor umane cu privire

la celelalte categorii profesionale din cadrul instanțelor, în perioada de referință a fost

transferat 1 post vacant de muncitor din schema de personal a Judecătoriei Huși în schema de

personal a Judecătoriei Vaslui și 1 post de grefier vacant în schema de personal a Judecătoriei

Răducăneni a fost transformat în post de consilier IA (personal contractual) și transferat în

schema de personal a Curții de Apel Iași.

Totodată, au fost inițiate demersuri pentru transformarea unui post de muncitor vacant

în schema de personal a Tribunalului Iași, în post de grefier la aceeași instanță și

transformarea unui post vacant de muncitor în schema de personal a Judecătoriei Hîrlău, în

post de funcționar public și transferul acestuia în schema de personal a Tribunalului Iași.

Situația se prezintă astfel:

88

Tabel 75

Anul

Postul vacant

Instanța în cadrul căreia figura postul

vacant

Postul transformat/transferat și instanța în cadrul căreia a fost

transferatObservații

2013

Muncitor Judecătoria Hârlău

Grefier studii medii la Judecătoria Hârlău

Grefier studii superioare


Grefier studii superioare la Tribunalul Vaslui

2014

Muncitor Judecătoria Răducăneni

Grefier studii superioare la Tribunalul Iași

Grefier studii medii

Judecătoria Pașcani

Grefier studii superioare la Tribunalul Iași

2015

Muncitor Judecătoria Huși Muncitor la Judecătoria VasluiGrefier Judecătoria

RăducăneniConsilier I A la Curtea de Apel Iași

Muncitor Tribunalul Iași Grefier studii superioare la Tribunalul Iași

Demers în curs de soluționare

Muncitor Judecătoria Hîrlău

Funcționar public la Tribunalul Iași Demers în curs de soluționare

Este de amintit, în context, și situația personalului auxiliar de specialitate care

îndeplinește condițiile de pensionare în baza Legii nr. 263/2010, modificată și completată, și

care nu îndeplinește vechimea minimă în funcție, pentru a putea beneficia de pensia de

serviciu prevăzută de Legea nr. 567/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Se impune ca Ministerul Justiției să analizeze oportunitatea unei inițiative legislative

privind posibilitatea ca grefierii care îndeplinesc condițiile de pensionare pentru limită de

vârstă, dar nu au vechimea minimă necesară de 20 de ani pentru a putea beneficia de pensia

de serviciu, să poată continua activitatea în cadrul instanțelor judecătorești până la împlinirea

vechimii de 20 de ani în specialitate. Propunerea poate viza situația personalului auxiliar de

specialitate care ar avea nevoie de cel mult 12 luni de prelungire a activității pentru împlinirea

vechimii minime de 20 de ani în specialitate, iar măsura ar avea caracterul unei recunoașteri a

efortului depus în cadrul sistemului judiciar și un rol de întărire a statutului personalului

auxiliar de specialitate.

Sub aspectul managementului resurselor materiale, în condițiile în care Curtea de Apel

Iași funcționează deja în clădirea noului Palat de Justiție, este necesară punerea în valoare în

condiții de maximă eficiență a spațiilor și a suprafețelor destinate prestării de servicii către

personal și publicul justițiabil, precum și identificarea soluțiilor optime de administrare a

clădirii.

Motivat de faptul că derularea Protocolului de colaborare între Curtea de Apel Iași și

Curtea de Apel Bălți din Republica Moldova, încheiat la data de 13 octombrie 2015, impune

participarea la seminarii organizate în Republica Moldova de către Curtea de Apel Bălți, s-a

89

solicitat Ministerului Justiției să analizeze posibilitatea și oportunitatea modificării sau

completării Ordinului ministrului justiției nr. 2349/C/17.07.2015, în sensul exceptării de

la procedura reglementată a tuturor deplasărilor personalului instanțelor din România

efectuate în temeiul protocoalelor de colaborare încheiate cu instanțe din afara țării sau al

simplificării procedurii pentru astfel de situații, solicitări cu privire la care nu s-a primit încă

un răspuns.

Necesitatea participării la vizitele de lucru și de activități de formare profesională

comune, precum și participarea la reuniunile organizate sau găzduite de părți decurge din

obligațiile asumate ca bază a cooperării interinstituționale viitoare, pentru îndeplinirea unor

obiective comune.

Oportunitatea deplasărilor este determinată de interesul comun al dezvoltării unor

relații consolidate, în contextul actual al extinderii relațiilor dintre România și Republica

Moldova și al sporirii exigențelor legate de funcționarea celor două curți de apel semnatare

ale protocolului.

Secţiunea 2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

2.1. Infrastructura

Instanțele şi sistemul judiciar în ansamblu, cu particularităţile specifice din perspectivă

bugetară, concurează cu celelalte sectoare pentru resursele financiare limitate ale bugetului de

stat, ceea ce determină o evaluare cât mai obiectivă a nevoilor materiale pentru a se putea

obţine recunoașterea financiară urmărită.

În lumina acestor consideraţii, exercitarea în anul 2015 a atribuţiilor de ordonator

secundar de credite a urmărit, prioritar, consolidarea capacităţii administrative, prin asigurarea

unei infrastructuri adecvate, în scopul îmbunătăţirii atât a condiţiilor de muncă ale

judecătorilor şi personalului auxiliar, cât şi a accesului utilizatorilor direcţi la serviciile

instanţelor.

Demersurile instituţionale ale conducerii curţii de apel au vizat finalizarea (efectuarea

recepției finale) lucrărilor de investiţii privind edificarea noului Palat de Justiţie din Iaşi,

obiectiv realizat în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar finanţat de Banca

Mondială, în valoare totală de aproximativ 47 milioane lei (cca. 10.600.000 euro).

Astfel, la data de 26 august 2015 a avut loc recepția finală a obiectivului de investiții,

la sfârșitul perioadei de 1 an de garanție (perioada de notificare a defectelor aparente).

90

Edificiul consolidează capacitatea administrativă a instanţelor ieșene, asigurând o

infrastructură care întrunește condițiile de funcționalitate, de modernitate, de demnitate și de

reprezentativitate normale pentru o instituție fundamentală a statului de drept – instanța

judecătorească.

Dezvoltarea justiției ca serviciu public modern, credibil și previzibil este fundamentul

încrederii și respectului societății pentru actul de justiție. Noul Palat de Justiție din Iași va

contribui la sporirea accesibilității instanţei, a gradului de satisfacție a cetățenilor și, implicit,

a nivelului de încredere în justiție, ca serviciu public.

Noua infrastructură este menită să sprijine efortul conjugat al judecătorilor și

personalului auxiliar, în procesul complex și, deopotrivă, provocator, de punere în operă a

noilor coduri.

Tot astfel, condițiile generoase de muncă din noul sediu contribuie la formarea

profesională adecvată a judecătorilor și personalului auxiliar, care va consolida

profesionalismul acestora și va proteja integritatea instanţei.

Nu în ultimul rând, noul Palat de Justiție facilitează exploatarea unor noi metode de

promovare a valorilor justiției și de aducere în atenția publicului a condiţionalităţilor

sistemului judiciar.

Din punct de vedere administrativ, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași funcționează

în noul sediu din 15 septembrie 2014, însă din punct de vedere contabil, transferul în

patrimoniu a valorii clădirii între Ministerul Justiției și beneficiarii finali se va putea efectua

după aprobarea valorii ultimului deviz general prin hotărâre de guvern, odată cu înscrierea

clădirii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

În condițiile în care cele două instanțe funcționează deja în clădirea noului Palat de

Justiție, este necesară punerea în valoare în condiții de maximă eficiență a spațiilor și a

suprafețelor destinate prestării de servicii către personal și publicul justițiabil, precum și

identificarea soluțiilor optime de administrare a clădirii.

În scopul eficientizării activității instanțelor de judecată care își desfășoară activitatea

în noul Palat de Justiție și al asigurării accesului publicului justițiabil la o serie de servicii și

facilități strâns legate de actul de justiție, noul sediu permite amenajarea unui punct de

colectare taxe judiciare de timbru, unui punct de prestare servicii poștale, unui punct de

prestare servicii de copiere/multiplicare acte și a unui punct de vânzare/prezentare carte

juridică. Totodată, în vederea asigurării unor condiții corespunzătoare personalului instanțelor

și publicului justițiabil, este avută în vedere amenajarea a două restaurante cu autoservire, a

91

unui punct de amplasare automate băuturi non-alcoolice calde/reci și a unui punct de

amplasare ATM-uri bancare.

În acest context, în perioada 2014-2016 s-au efectuat demersuri pentru soluționarea cu

celeritate a aspectului privind natura juridică a dreptului în virtutea căruia Curtea de Apel Iași

și Tribunalul Iași își desfășoară activitatea în noul Palat de Justiție. Conform precizărilor

transmise de investitor – Ministerul Justiției, este necesară înscrierea obiectivului de investiții

„Palatul de Justiție Iași” în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,

urmată de stabilirea dreptului de administrare al beneficiarului, aspecte nerezolvate până la

această dată.

Anul 2015 a marcat și realizarea de către Compartimentul de informatică juridică din

cadrul Curții de Apel Iași a „Sistemului de afișare în timp real a informațiilor privind

desfășurarea ședințelor de judecată în săli”, destinat informării în condiții optime a

publicului justițiabil cu privire la activitatea de judecată desfășurată de Curtea de Apel Iași și

Tribunalul Iași în sediul Palatului de Justiție Iași, prin afișarea în timp real, la ușa sălii unde se

desfășoară ședința de judecată, a cauzelor care sunt în momentul respectiv în curs de audiere

și a soluțiilor pentru dosarele care au fost discutate, și fluidizării fluxului justițiabililor în

sălile de judecată, sistem care a fost implementat în noul Palat de Justiție din Iași. Ulterior,

sistemul dezvoltat în cadrul Curții de Apel Iași a fost extins la nivel național, Ministerul

Justiției alocând fondurile necesare.

2.2. Resursele financiare şi materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2015

Sub aspectul gestionării resurselor financiare alocate, exercitarea atribuțiilor de

ordonator secundar de credite este supusă principiilor, cadrului general şi procedurilor privind

angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor publice.

În anul 2015, Camera de Conturi a județului Iași a desfășurat o misiune de audit

financiar la Curtea de Apel Iași, încheiată cu emiterea unui „certificat de conformitate a

situațiilor financiare întocmite de Curtea de Apel Iași pentru exercițiul financiar al anului

2014” ce conține următoarele aprecieri:

- Situațiile financiare auditate au fost întocmite, din toate punctele de vedere

semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în

România și oferă sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă și reală asupra

operațiunilor economice ale entității;

92

- Modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților

administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli al

entității, sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele

normative prin care a fost înființată entitatea și respectă principiile legalității,

regularității, economicității, eficienței și eficacității;

- Toate informațiile de importanță semnificativă privind situațiile financiare sunt

prezentate corect.

Preocuparea conducerii Curţii de apel Iaşi a vizat asigurarea unei finanţări adecvate a

instanţelor, urmărindu-se menţinerea tendinţei de creştere a resurselor bugetare alocate,

înregistrată în ultimii 3 ani.

Analiza finanţării instanţelor judecătoreşti din raza de activitate a Curţii de Apel Iaşi

evidenţiază faptul că ordonatorul secundar de credite a primit, prin bugetul iniţial de venituri

şi cheltuieli aferent anului 2015, credite bugetare în procent de aproximativ 68% din valoarea

celor fundamentate prin proiectul de buget înaintat Ministerului Justiţiei. Ca urmare a

demersurilor efectuate către ordonatorul principal de credite – Ministerul Justiţiei – bugetul de

venituri şi cheltuieli alocat Curţii de Apel Iaşi a fost suplimentat, ajungându-se la sfârşitul

anului la un procent de aproximativ de 72% din valoarea proiectului de buget propus

Ministerului Justiţiei.

Astfel, valoarea totală a creditelor bugetare aflate la dispoziţia ordonatorului secundar

de credite Curtea de Apel Iaşi şi a instanţelor arondate au totalizat 70.114 mii lei, asigurând

un nivel de finanţare nesatisfăcător, dar care însă nu a afectat funcţionalitatea acestora.

În ceea ce priveşte fondurile pentru bunuri şi servicii alocate în anul 2015, gestionarea

lor a avut drept obiectiv prioritar consolidarea capacității administrative, prin asigurarea unei

infrastructuri adecvate și folosirea echitabilă și eficientă a resurselor disponibile.

În privinţa situaţiei creditelor bugetare aprobate pentru aparatul propriu, în anul

2015, a avut loc o scădere a sumelor aprobate prin buget faţă de 2014, pentru „Total

cheltuieli”, de la 27.143.123 lei la 21.496.009 lei, respectiv cu 20,80%. Tabel 76

Situaţia creditelor bugetare aprobate în anul 2015 comparativ cu 2014

Categoria de cheltuieli Credite aprobate

în 2014 (lei)

Credite aprobate în 2015 (lei)

Creditele aprobate în 2015 faţă de anul 2014 în %

Tendinţa în procente

- 1 2 2 din 1Cheltuieli de personal 24.144.727 19.791.675 81,97% -18,03%

Bunuri şi servicii 691.626 1.294.750 187,20% +87,20%Transferuri intre unităţi ale

administraţiei publice2.400 0

93

Alte cheltuieli 0 65.329Proiecte cu fin fond ext. neramb. (FEN) 0 0 0 0

Cheltuieli de capital 2.046.000 37.600 1,84% -98,16%Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din acţiuni in reprezentarea

intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale

2.300 5.300 230,43% +130,43%

Ajutor public judiciar 256.070 301.355 117,68% +17,68%

Asigurări şi asistenţă socială 0 0 0 0TOTAL cheltuieli 27.143.123 21.496.009 79,20% -20,80%

Această scădere, pe total cu 20,80%, a avut loc atât la titlul I Cheltuieli de personal,

fiind justificată prin aceea că, în anul 2015 s-a plătit doar tranșa aferentă anului 2016 pentru

titlurile executorii aferente drepturilor salariale câștigate în instanță de personalul din justiție,

cât și la titlul 70 Cheltuieli de capital, în anul 2015 primindu-se fonduri mult diminuate față

de anul 2014, an în care s-au realizat toate dotările de primă necesitate pentru noul sediu. Pe

de altă parte, o creştere semnificativă a fost înregistrată la alocările sumelor pentru bunuri şi

servicii, motivat de suportarea în totalitate de către Curtea de Apel Iași, în anul 2015, a

cheltuielilor aferente atât utilităților, cât și a celor legate de întreținerea și funcționarea optimă

a Palatului de Justiție Iași.

Evoluţia comparativă a sumelor bugetare alocate Curții de Apel Iaşi, în perioada 2014-

2015 rezultă din situaţiile grafice de mai jos. Grafic 20

94

Cheltuie

li de ...

Cheltuie

li cu b

unuri...

Cheltuie

li cu b

unuri...

Cheltuie

li de ...

0

2,000,000

4,000,000

6,000,000

8,000,000

10,000,000

12,000,00010.511.685

487.692147.144

960.000

10.540.228

986.882223.997

0

Situaţia bugetului iniţial, pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat în perioada 2014-2015

20142015

95

Grafic 21

Cheltuieli de personal Cheltuieli cu

bunuri şi servicii Cap.

61

Cheltuieli cu bunuri şi

servicii Cap. 54

Cheltuieli de capital

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

24.144.727

691.626258.370 2.046.000

19.791.675

1.294.750306.655 37.600

Situaţia bugetului final, pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat în perioada 2014-2015

Buget final 2014Buget final 2015

Grafic 22

2013 20140

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

12.106.52111.751.107

27.140.723

21.496.009

Evoluţia bugetului iniţial şi a bugetului final, pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat Curții de Apel Iaşi în perioada 2014 – 2015

Buget iniţial Buget final

96

Grafic 23

Buget iniţial Buget final0

100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000800,000900,000

1,000,000

634.836

949.996986.882

1.294.750

Evoluţia bugetului (iniţial şi final), pentru principalele categorii de cheltuieli, alocat Curții de Apel Iaşi pentru bunuri şi servicii în perioada 2014 – 2015

20142015

În anul 2015, bugetul de venituri şi cheltuieli a avut, pe titluri de cheltuieli,

componenţa reflectată în următoarea situaţie a execuţiei bugetare la finele anului :Tabel 77

Categoria de cheltuieli Cod Suma aprobată

prin buget

Credite deschise

01.01.2015-

31.12.2015

Plăţi efectuate

01.01.2015-

31.12.2015

Procent de realizarea plăţilor

faţă de plan(col.4/col.2)

faţă de creditele deschise

(col.4/col.3)

0 1 2 3 4 5 6

Capitolul 61.01 Ordine publică şi siguranţă

naţională

21.189.354 21.154.472 21.107.881 99,62% 99,78%

Cheltuieli de personal 61.01.10 19.791.675 19.776.456 19.760.050 99,84% 99,92%Bunuri şi servicii 61.01.20 1.294.750 1.275.144 1.245.326 96,18% 97,66%Transferuri curente 61.01.51 0 0 0 0 0Transferuri interne 61.01.55 0 0 0 0 0Alte cheltuieli 61.01.59 65.329 65.304 64.938 99,40% 99,44%Cheltuieli de capital 61.01.71 37.600 37.568 37.567 99,91% 99,44%Capitolul 54.01 Alte servicii publice generale

306.655 303.305 293.490 95,71% 96,76%

Bunuri şi servicii 54.01.20 306.655 303.305 293.490 95,71% 96,76%TOTAL * 21.496.009 21.457.777 21.401.371 99,56% 99,74%

(Cifrele incluse în raportări sunt exprimate în lei, fără subdiviziuni ale leului)

97

Având în vedere constrângerile bugetare actuale, fondurile alocate pentru lucrările de

reparaţii curente au fost insuficiente, fiind direcţionate către intervenţiile strict necesare,

astfel:

- lucrări reparații instalație termică Judecătoria Iași;

- lucrări de confecționare și montaj tâmplărie uși și ferestre la sediul Judecătoriei Iași;

- lucrări de confecționare și montaj tâmplărie uși și ferestre la sediul Judecătoriei

Răducăneni;

- reparaţie învelitoare acoperiș sediu Judecătoria Hârlău;

- reparații cazan apă caldă la sediul Tribunalului Vaslui;

- reparații instalația electrică sediu Judecătoria Bârlad;

- reparații scări exterioare sediu Judecătoria Bârlad;

- reparații la acoperiș și refacere finisaje interioare la sediul Judecătoriei Huși;

Lucrările de reparaţii capitale demarate la Judecătoriile Hârlău, Răducăneni și Huși, în

pofida demersurilor efectuate de ordonatorul secundar de credite, nu au primit finanţare în

anul 2015. Din această cauză nu s-a putut trece la etapa următoare și anume întocmirea

documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.). La Judecătoriile Hârlău și

Răducăneni au fost realizate lucrările de expertiză tehnică și audit energetic, avizate de către

Consiliul tehnico-economic din cadrul Ministerului Justiției în luna mai 2012.

Lucrările de reparații capitale demarate la Judecătoria Huși se află la stadiul de

aprobare în cadrul Consiliului tehnico-economic din cadrul Ministerului Justiției a lucrărilor

de expertiză tehnică și documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.).

În schimb, proiectul de Reparații capitale, consolidare și restaurare la sediul

Judecătoriei Vaslui a fost preluat în realizare de către Compania Națională de Investiții SA în

cadrul ”Programului Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în

municipiile reședință de județ”, ca urmare a Memorandumului semnat între Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Justiției, aprobat în ședința de

guvern din data de 10 decembrie 2014.

Fondurile primite pentru dotări independente au fost utilizate pentru achiziționarea

unui număr de 3 autoturisme pentru Tribunalul Iași și Vaslui, precum și a unui număr de 34

de calculatoare pentru Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui și judecătoriile

arondate.

Referitor la elaborarea sistemului de control intern managerial, conducerea Curţii de

Apel Iaşi a urmărit optimizarea modului de cheltuire a banilor publici, îndeplinirea eficientă a

obiectivelor propuse şi, prin acestea, îmbunătăţirea performanţei organizaţiei, sprijinind

98

factorii de decizie în selectarea şi implementarea celor mai bune opţiuni. De asemenea, s-a

urmărit întărirea capacităţii instituţionale a instanţei în vederea asigurării suportului pentru

îndeplinirea misiunilor compartimentelor, cu scopul realizării condiţiilor economice, tehnice,

de recrutare şi perfecţionare a personalului, dar şi al suportului informaţional pentru creşterea

calităţii serviciilor furnizate în relaţia cu justiţiabilii şi cu societatea civilă în general.

Secţiunea 3. Calitatea actului de justiţie

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

Datele statistice arată că din totalul de 8018 hotărâri judecătoreşti pronunţate în anul

2015 de Curtea de Apel Iaşi, în 290 cauze s-a exercitat calea de atac, respectiv: 79 cauze

soluţionate în cadrul Secţiei civile, 84 cauze soluţionate în cadrul Secţiei penale, 119 cauze

soluţionate în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi 8 cauze soluţionate în

cadrul Secţiei de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Rezultă o pondere a atacabilităţii hotărârilor judecătoreşti de 3,61% raportat la

numărul total al hotărârilor pronunţate, situată sub media multianuală la nivel național pe

ultimii doi ani dinaintea anului de referință 2015.

Faţă de anul 2014, s-a înregistrat o tendinţă de creştere uşoară cu 0,49 procente

raportat la numărul total al hotărârilor pronunţate, ceea ce denotă, implicit, o menţinere a

gradului de satisfacţie a justiţiabililor în raport cu calitatea actului de justiţie.

Tabel 78Ponderea atacabilităţii hotărârilor

Secţia Hotărâri pronunţate Hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie

Pondere 3/2

1 2 3 4Civilă 1642 79 4,81%Penală 2072 84 4,05%Contencios administrativ 1859 119 6,40%Conflicte de muncă 2445 8 0,33%

Total 8018 290 3,61%

99

Grafic 24

Civilă Penală Contencios administrativ

Conflicte de muncă

0

500

1000

1500

2000

2500

1642

20721859

2445

79 84 1198

Ponderea atacabilităţii hotărârilor în anul 2015

Hotărâri pronunţateHotărâri atacate

Indicele de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi

Tabel 79

Instanţa C.A. Iaşi

T. Iaşi

T. Vaslui

J. IaşiJ.

Paşcani

J. Hîrlă

u

J. Răducăn

eni

J. Vaslui

J. Bârla

dJ.

Huşi TOTAL

Hotărâri pronunţate în 2015

8018 20634 5731 39258 5515 2006 948 8854 6636 2680 10028

0Hotărâri atacate cu apel

sau recurs

290 4417 996 4638 940 242 161 1184 1090 381 14339

Procentaj % 3,61% 21,41% 17,38% 11,81% 17,04% 12,06% 16,98% 13,37% 16,43% 14,22% 14,30%

Notă – indicele de atacabilitate a fost calculat prin împărţirea numărul total de hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate

Grafic 25

2014 20150

20000

40000

60000

80000

100000

120000111133

100280

16029 14339

Ponderea atacabilităţii hotărârilor la Curtea de Apel şi instanţele arondate, comparaţie 2014 - 2015

Hotărâri pronunţate

Hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie

100

În privinţa ponderii schimbării (indicelui de desființare/anulare/casare) a hotărârilor în

căile de atac, se constată că, urmare a soluţionării căilor de atac promovate, în ceea ce priveşte

hotărârile judecătoreşti ce au fost atacate pe parcursul anului 2015, au fost casate ori

desfiinţate total sau parțial un număr total de 45 hotărâri (16 civile, 8 penale, 21 contencios

administrativ şi fiscal), procentajul general fiind de 15,52% (20,25% hotărâri pronunţate de

Secţia civilă, 9,52% hotărâri pronunţate de Secţia penală, 17,65% hotărâri pronunţate de

Secţia de contencios administrativ), calculat la numărul hotărârilor atacate (290).

Raportat la totalul hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel Iaşi în anul 2015

(8018), indicele de desființare este de 0,56% (0,97% hotărâri pronunţate de Secţia civilă,

0,39% hotărâri pronunţate de Secţia penală, 1,13% hotărâri pronunţate de Secţia de contencios

administrativ şi fiscal), acesta reflectând, în continuare, calitatea hotărârilor judecătoreşti

pronunţate de Curtea de Apel Iaşi.

În raport cu anul 2014 s-a înregistrat: o scădere cu -17,81% a hotărârilor desfiinţate

raportat la numărul de hotărâri atacate cu apel/recurs/contestaţie şi o scădere cu -0,48% a

indicelui de desfiinţare raportat la totalul hotărârilor pronunţate.

Tabel 80

Secţia Hotărâri pronunţate

Hotărâri atacate

Hotărâri desfiinţate/casate

Indice de desființare 4/3

Indice de desființare

(4/2)

1 2 3 4 5 6Civilă 1642 79 16 20,25% 0,97%Penală 2072 84 8 9,52% 0,39%

Contencios administrativ. 1859 119 21 17,65% 1,13%Conflicte de muncă 2445 8 0 0% 0%

Total 8018 290 45 15,52% 0,56%Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi, raportat la totalul hotărârilor pronunţate de către instanţe în anul 2015

Tabel 81


T. Iaşi

T. Vaslui

J. IaşiJ.

Paşcani

J. Hîrlă

u

J. Răducăn

eni

J. Vaslui

J. Bârla

dJ.

Huşi TOTAL

Hotărâri pronunţate în 2015

8018 20634 5731 39258 5515 2006 948 8854 6636 2680 10028

0Hotărâri desfiinţat

e total sau

parţial

45 1411 145 1398 261 75 75 274 327 124 4135

Procentaj %

0,56%

6,84%

2,53%

3,56%

4,73%

3,74% 7,91% 3,09

%4,93

%4,63

% 4,12%Notă – indicele de casare/desfiinţare raportat prin împărţirea numărul total de hotărâri judecătoreşti

desfiinţate total sau parţial (soluţii comunicate de instanţele de control judiciar în perioada de referinţă), la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate în anul 2015.

101

Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti la nivelul instanţelor din raza teritorială a Curţii de Apel Iaşi, raportat la totalul soluţiilor comunicate de către instanţele de control

judiciar în anul 2015Tabel 82


T. Iaşi

T. Vaslui

J. IaşiJ.

Paşcani

J. Hîrlă

u

J. Răducăn

eni

J. Vaslui

J. Bârla

dJ.

Huşi TOTAL

Total soluţii

comunicate de

instanţele de

control judiciar în

2015

213 4664 1000 6022 978 408 187 1232 892 314 15910

Hotărâri desfiinţat

e total sau

parţial

45 1411 145 1398 261 75 75 274 327 124 4135

Procentaj %

21,12% 30,25% 14,5% 23,21

%26,69

%18,38

% 40,11% 22,24%

36,66%

39,49% 25,99%

Notă – indicele de casare/desfiinţare raportat prin împărţirea numărul total de hotărâri judecătoreşti desfiinţate total sau parţial (soluţii comunicate de instanţele de control judiciar în perioada de referinţă), la numărul total de soluţii comunicate de instanţele de control judiciar în anul 2015.

Grafic 26

2014 20150

20000

40000

60000

80000

100000

120000111133

100280

2668 4135

Ponderea hotărârilor desfiinţare/casate la Curtea de Apel şi instanţele arondate, comparaţie 2014 - 2015

Hotărâri pronunţate

Hotărâri desfiinţate total/parţial

3.2. Durata de soluţionare a cauzelor

Conceptul „justiţia tardivă nu e justiţie” constituie însuşi fundamentul

managementului fluxului dosarelor.

Toate instanțele au în comun nevoia fundamentală de a măsura performanța judiciară

și din punct de vedere al acestui concept, cu păstrarea în același timp a legalității și calității

actului de justiție.

Conform aplicaţiei StatisECRIS, durata medie de soluţionare, până la pronunţare,

este de 108,7 zile, adică 3,62 luni.

103

Pe materii, comparativ cu anul 2014, durata medie de soluţionare, până la redactarea şi

închiderea documentului de soluţionare, se prezintă astfel:Tabel 83

MATERIA Durata medie de soluţionare, exprimată în luni2014 2015 Tendinţă (+/-)

Penal 2,89 3,11 +0,22

Civil 5,41 6,51 +1,10

Litigii cu profesioniştii 5,36 7,55 +2,19

Contencios administrativ şi fiscal 4,54 4,98 +0,44

Minori şi familie 4,47 5,3 +0,83

Litigii de muncă 3,95 5,24 +1,29

Asigurări sociale 5,55 5,39 -0,16

Faliment 5,01 6,56 +1,55

Proprietate Intelectuală 4,47 7,16 +2,69

MEDIA PE INSTANŢĂ 4,17 4,91 +0,74

Tendinţa de uşoară creştere a duratei soluţionării unei cauze, calculată de la

înregistrarea dosarului şi până la redactarea şi închiderea documentului de soluţionare, a fost

influenţată şi de numărul hotărârilor judecătoreşti care au fost redactate cu depăşirea

termenului legal (incluzând în analiză şi operaţiunile de tehnoredactare a proiectului de

hotărâre, semnare şi închidere a documentului în Ecris).

Se impune pentru anul 2016 ca preocupările în direcţia reducerii duratei procedurilor

să vizeze, ca în anii anteriori, monitorizarea respectării dispoziţiilor legale privind termenele

de redactare a hotărârilor judecătoreşti, fiind unanim admis că hotărârea judecătorească îşi

pierde utilitatea socială dacă nu ajunge la timp la destinatarul actului de justiţie.

Este însă de remarcat şi faptul că durata procedurii în raport de momentul închiderii

documentului de soluţionare trebuie analizată prin prisma efortului depus în anul 2015 pentru

reducerea stocului de dosare, dar şi în corelaţie cu un alt indicator de performanţă care

demonstrează gestionarea eficientă a fluxului de dosare şi anume un procent foarte bun de

operativitate (rată de soluţionare) în ultimii 6 ani, prin comparaţie cu media naţională

înregistrată la nivelul curţilor de apel.

*

* *

104

În virtutea obligaţiei de aplicare directă a dispoziţiilor Convenţiei europene a

drepturilor omului, judecătorilor le revine obligaţia de a asigura nu numai respectarea

termenelor rezonabile, dar şi celelalte cerinţe ale procesului echitabil.

Articolul 6 din Convenţie consacră dreptul pentru orice persoană la judecarea cauzei

sale într-un termen rezonabil, drept care se regăseşte şi în dispoziţiile art. 21 alin. 3 din

Constituţie. Exercitarea acestei îndatoriri trebuie dublată de obligaţia statului de a asigura

judecătorului mijloacele necesare pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor specifice şi

pentru examinarea cauzelor într-un termen rezonabil.

În aprecierea „termenului rezonabil” trebuie să se ţină cont atât de complexitatea

concretă a cauzei, cât şi de conduita părţilor şi a celorlalţi participanţi la proces, de caracterul

unitar sau neunitar al jurisprudenţei în soluţionarea problemei de drept. Mai mult, dezideratul

soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil presupune şi existenţa unei legislaţii care să

permită desfăşurarea rapidă a procedurilor judiciare şi care să descurajeze cererile şi

comportamentele de tergiversare a soluţionării cauzelor. Judecătorii au obligaţia să

soluţioneze cauzele în conformitate cu legea, să protejeze drepturile şi libertăţile individuale şi

să respecte în mod constant procedurile prevăzute de dreptul intern şi internaţional.

Misiunea principală a judecătorului este de a realiza un just echilibru între această

exigenţă şi operativitatea procedurii.

Deşi se confruntă cu un volum mare de activitate şi complexitate, un număr insuficient

de personal şi o legislaţie în continuă schimbare, Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate au

făcut eforturi considerabile pentru reducerea volumului de dosare mai vechi de 1 an pe rolul

instanţei. În aceste condiţii, la sfârşitul anului 2015 la nivelul instanţelor aflate în raza de

competenţă a Curţii de Apel Iaşi s-a înregistrat un număr total de 3432 dosare cu vechime mai

mare de 1 an (pentru curţile de apel) şi mai mare de 1 an şi 6 luni (pentru tribunale şi

judecătorii) (raportat la numărul total de 37652 de dosare rămase pe rol reprezintă un procent

de 9,12%), 78 dosare cu vechime mai mare de un an la Curtea de Apel Iaşi (raportat la

numărul total de 37652 de dosare rămase pe rol reprezintă un procent de 0,21%), şi 3354

dosare mai vechi de 1 an şi 6 luni la tribunale şi judecătorii (raportat la numărul total de

37652 de dosare rămase pe rol reprezintă un procent de 8,91%).

În ceea ce priveşte situaţia dosarelor mai vechi de 1 an, aflate în stoc la finalul

anului 2015 (excluzându-le pe cele care au fost soluţionate, dar care nu au documentul final

închis), la Curtea de Apel Iaşi, evidenţele statistice reflectă o creştere, numărul acestora fiind

de 61 de dosare, faţă de 27 cauze înregistrate la finele anului 2014. Distribuţia acestor cauze

mai vechi de 1 an, pe secţii, se prezintă astfel: 15 cauze la Secţia civilă, 25 cauze la Secţia

105

penală şi pentru cauze cu minori, 19 cauze la Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 2

cauze la Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

În ceea ce priveşte indicatorul de performanţă privind ponderea dosarelor închise

într-un an (calculat ca sumă a dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la

înregistrare raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă minus

dosare suspendate), la Curtea de Apel Iaşi se observă că acesta este la un nivel foarte eficient

de 94,21%, pe parcursul anului 2015 fiind închise într-un an 7554 de hotărâri din totalul de

8018 de hotărâri pronunţate.

Din analiza datelor statistice privitoare la durata de soluționare a cauzelor rezultă, în

concret, că din cele 8018 dosare soluționate de Curtea de Apel Iași, 6435 dosare au avut o

durată de soluționare cuprinsă între 0-6 luni, echivalentul unui procent de 80,3%, 1119 de

dosare au fost soluționate într-un interval cuprins între 6 - 12 luni, reprezentând un procent de

14%, 410 de dosare (5,1%) cu o durată de soluţionare cuprinsă între unu şi 2 ani, iar 54 de

cauze (0,7%) au o durată de soluţionare de peste 2 ani.

La nivelul secțiilor, situația duratei de soluționare a cauzelor se prezintă astfel:

La Secția civilă au fost soluționate 1642 cauze, din care 1244 cauze au fost rezolvate

într-un interval de 0-6 luni, corespunzător unui procent de 75,8%, 236 de cauze au fost

soluţionate într-o perioadă de la 6 luni la 12 luni (14,4%), pentru 138 cauze durata fiind între

unu şi 2 ani, echivalentul unui procent de 8,4%, iar 24 cauze au fost soluţionate într-un

interval mai mare de 2 ani, procentul fiind de 1,5%.

La Secția penală şi pentru cauze cu minori, din totalul de 2072 de dosare

soluționate, 1828 de dosare (în procent de 88,2%) au fost soluționate în mai puțin de 6 luni,

201 dosare (9,7%) în intervalul cuprins între 6 - 12 luni, pentru 43 cauze durata fiind între unu

şi 2 ani, echivalentul unui procent de 2,1%, nici-o cauză nu a fost soluţionată depăşind un

interval mai mare de 2 ani..

La Secția de contencios administrativ şi fiscal, din 1859 de dosare soluționate, 1847

dosare (80%) au avut durată de soluționare mai mică de 6 luni, 235 de dosare au fost

soluționate în intervalul cuprins între 6 - 12 luni, reprezentând un procent de 12,6%, pentru

119 de cauze durata fiind între unu şi 2 ani, echivalentul unui procent de 6,4%, iar 18 cauze au

fost soluţionate într-un interval mai mare de 2 ani, procentul fiind de 1%.

La Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, din cele 2445 de dosare

soluționate, 1876 dosare (76,7%) au avut durată de soluționare mai mică de 6 luni, 447 dosare

au fost soluționate în intervalul cuprins între 6 - 12 luni, reprezentând un procent de 18,3%,

106

pentru 110 de cauze durata fiind între unu şi 2 ani, echivalentul unui procent de 4,5%, iar 12

cauze au fost soluţionate într-un interval mai mare de 2 ani, procentul fiind de 0,5%.

107

Tabel 84

Secţia Total soluţii din care: 0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani peste 2 ani

Civilă 1642 1244 236 138 24procentaj % 75,8% 14,4% 8,4% 1,5%

Penală 2072 1828 201 43 0procentaj % 88,2% 9,7% 2,1% 0,0%


1859 1487 235 119 18procentaj % 80,0% 12,6% 6,4% 1,0%

Conflicte de muncă

2445 1876 447 110 12procentaj % 76,7% 18,3% 4,5% 0,5%

TOTAL 8018 6435 1119 410 54procentaj % 80,3% 14,0% 5,1% 0,7%

Tot din analiza datelor statistice rezultă că la Curtea de Apel Iaşi, în anul 2015,

durata medie până la primul termen de judecată este, în materie penală, de 25 de zile.

În cauzele civile, durata medie până la primul termen de judecată este de 49 de zile.

În cauzele de contencios administrativ şi fiscal durata medie până la primul termen

de judecată este de 68 de zile.

În litigiile de muncă şi asigurări sociale durata medie până la primul termen de

judecată este de 99 de zile.

Durata medie de soluţionare a cauzelor (până la redactarea şi închiderea

documentului de soluţionare) înregistrată la nivelul Curții de Apel Iaşi în anul 2015 de

147,3 zile (4,91 luni), poate fi considerată rezonabilă, în raport de exigenţele impuse de art. 6

paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului și jurisprudenţa relevantă în

materie.Tabel 85

Materie

Număr dosare

Valori medii în zile

Perioada soluţionare

în zile

Număr şedinţe pentru soluţionare Perioada de

pronunţare în zile

Perioada de

redactare în zile

Într-o şedinţă

Mai multe

şedinţe

Medie număr şedinţe

01=03+04 02=06+07 3 4 5 6 7

Penal 2072 93,2 766 1306 3,9 56,9 36,3

Civil 502 195,3 151 351 3,7 124,1 71,2Litigii cu

profesioniştii 246 226,4 70 176 4 141,5 84,9


fiscal1859 149,5 1079 780 3,1 121,5 28

Minori şi familie 125 159 41 84 3,8 114,1 44,9

108

Litigii de muncă 2213 157,1 1413 800 2,7 133,9 23,2

Asigurări sociale 232 161,6 133 99 2,5 123,4 38,2

Faliment 763 196,8 247 516 3,2 118,9 77,9Proprietate Intelectuală 6 214,8 0 6 4,2 170,5 44,3

TOTAL 8018 147,3 3900 4118 3,4 108,7 38,6*

* *

Analiza comparativă cu privire la durata procedurii în procesele civile începute

sub imperiul legii noi evidenţiază eficacitatea noilor reglementări în direcţia simplificării şi

accelerării procedurilor, preocuparea legiuitorului român pentru recunoaşterea şi clarificarea,

într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii

materializându-se în rezultate concrete pozitive.

Această evaluare (perioadele de referinţă fiind anii 2012 şi 2015) nu poate fi decât

încurajatoare, importanţa timpului în procedurile judiciare fiind unanim acceptată.

Efectul benefic al noului cadru normativ este cu atât mai evident cu cât analiza vizează

ansamblul Curţii de Apel Iaşi, instanţele care o compun fiind neomogene sub aspectul

volumului de muncă, al resurselor ori al particularităţilor specifice.

Analiza relevă o reducere considerabilă a duratei procedurilor la toate instanţele şi

pentru toate stadiile procesuale. Astfel, durata medie de soluţionare a proceselor noi

(calculată de la înregistrarea dosarului şi până la pronunţarea soluţiei, fără a se include şi

durata redactării şi închiderii documentului de soluţionare) s-a redus în proporţie de circa

50,36% la fond, 65,96% în apel şi 59,42% în recurs, aceeaşi tendinţă fiind înregistrată şi în

privinţa numărului mediu de termene de judecată pentru care s-a înregistrat o scădere de circa

42,35% la fond, 64,25% în apel şi 44,66% în recurs. Tabel 86

Studiu comparativ: durată proceduri CPC - NCPC la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate

PerioadaDurata medie de soluţionare (zile)

Durata medie prim termen (zile)

Nr. mediu termene

Fond Apel Recurs Fond Apel Recurs Fond Apel Recurs2012 168,30 183,46 159,38 51,97 64,62 61,65 3,47 4,52 3,01

2015 83,41 93,27 90,19 60,72 101,09 60,33 2,02 1,84 2,62

2015 NCPC

83,54 62,45 64,68 60,72 77,50 64,05 2,00 1,62 1,66

Tendinţe % 2015 NCPC /

2012-50,36% -65,96% -59,42% 16,85

% 19,95% 3,89% -42,35% -64,25% -44,66%

109

Grafic 27

Fonduri Apeluri Recursuri0

20406080

100120140160180200 168.3

183.46

159.38

83,54

62.45 64.68

Durata medie de soluționare (zile). Situație comparativă 2012 - 2015 CPC - NCPC

20122015

Grafic 28


10

20

30

40

50

60

70

80

51.97

64.62 61.6560.72

77.5

64.05

Durata medie prim termen (zile). Situație comparativă 2012-2015 CPC - NCPC

20122015

Grafic 29


0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

3.47

4.52

3.01

21.62 1.66

Număr mediu termene. Comparație 2012 - 2015 CPC - NCPC

20122015

110

3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Unificarea practicii judiciare constituie un deziderat generat de necesitatea asigurării

securităţii juridice, prin evitarea pronunţării unor hotărâri divergente privind probleme de

drept identice deduse judecăţii unor instanţe diferite şi reprezintă un obiectiv specific al

obiectivului general „Creşterea eficienţei justiţiei” din planul multianual al Consiliului

Superior al Magistraturii 2011-2016.

Garanţie a corectitudinii şi previzibilităţii funcţionării mecanismului judiciar, precum

şi principala condiţie pentru stimularea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare a

justiţiei, practica judiciară unitară reprezintă unul dintre principiile recunoscute în sistemul de

drept românesc, conform căruia, în situaţii juridice similare deduse judecăţii, dezlegările date

problemelor de drept trebuie să fie aceleaşi, cu păstrarea proporţionalităţii semnificaţiei lor

juridice. Practica judiciară neunitară a instanțelor de judecată reprezintă o realitate inerentă

fiecărui sistem judiciar, decurgând în principal din lacunele sau ambiguitatea textelor de lege.

Efectele noutăţilor aduse de Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi

Codul de procedură penală, resimţite mai cu seamă în cursul anilor anteriori, s-au produs şi în

anul 2015, când au continuat să apară probleme de interpretare a dispozițiilor legale și,

implicit, aspecte de practică neunitară în aplicarea acestora.

În condițiile în care sursele generatoare de practică judiciară neunitară nu s-au

diminuat, instanțele au adoptat diverse măsuri şi metode pentru asanarea ori limitarea acestui

fenomen, manifestând o preocupare constantă şi accentuată pentru utilizarea eficace a tuturor

mecanismelor, instrumentelor şi pârghiilor legale şi procedurale pentru a preveni şi, după caz,

pentru a înlătura divergenţele existente în propria jurisprudenţă, dar şi în raport cu

jurisprudenţa naţională.

Pe linia adoptării măsurilor pentru atingerea acestui obiectiv prioritar, vicepreşedinţii

Curţii de Apel Iaşi au organizat, în colaborare cu preşedinţii de secţie, întruniri ale

judecătorilor din cadrul secţiilor, fiind supuse dezbaterii probleme de drept care au condus la

pronunţarea unor soluţii diferite, noile reglementări legislative şi modul de interpretare a

acestora, practica instanţei de control judiciar și a altor curți de apel.

Deoarece gradul sporit de predictibilitate a hotărârilor judecătoreşti oferă cetățenilor

garanția unei funcționări corecte şi coerente a sistemului judiciar, în anul 2015 s-a manifestat

la nivelul Curții de Apel Iași aceeași preocupare pentru aplicarea şi dezvoltarea mecanismelor

de uniformizare a jurisprudenței, reglementate prin art. 261 şi următoarele din Regulamentul

de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 387/22 septembrie 2005.

111

În același scop s-au implementat şi dispoziţiile Hotărârii nr. 148/19.03.2015 a Secţiei

pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările aduse

prin Hotărârea nr. 725/13.10.2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii, prin care s-a stabilit metodologia de organizare a întâlnirilor trimestriale în care

sunt dezbătute probleme de drept care au generat practică neunitară.

Problemele de drept discutate, precum şi concluziile rezultate în urma analizei şi

dezbaterilor purtate de participanţii la aceste întâlniri periodice au fost consemnate în minute

comunicate celorlalte curți de apel, publicate pe intranetul propriei instanțe și în secțiunea din

EMAP dedicată unificării practicii.

Ca și în perioada anterioară anului 2015, important s-a dovedit a fi la Curtea de Apel

Iași și instanțele arondate asigurarea participării judecătorilor la întâlnirile de pregătire

profesională organizate lunar și ori de câte ori a fost necesar, precum şi la seminariile

organizate în cadrul activităţii de formare profesională continuă centralizată și descentralizată,

temele dezbătute vizând, în principal, o serie de aspecte controversate ca urmare a

modificărilor legislative intervenite atât în materie penală, cât şi în materie civilă.

Astfel, în cadrul întâlnirilor lunare de învăţământ profesional, organizate la nivelul

Secţiei penale, dar şi al celor operative care au avut loc pentru a se analiza imediat impactul în

activitatea concretă a deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională ori de Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori a sesizărilor cu privire la

dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, au fost analizate şi discutate problemele

de drept controversate şi susceptibile de a primi interpretări diferite, identificate atât prin

consultarea judecătorilor, cât şi prin accesarea programului ECRIS în ceea ce priveşte soluţiile

pronunţate în cauze vizând aceleaşi probleme de drept.

Și în materie civilă în dezbaterile şedinţelor de învăţământ profesional a rămas de

actualitate problematica ridicată de aplicarea în activitatea de judecată a noului Cod civil,

decantându-se, în continuare, dificultăţi de interpretare şi implementare a unor texte din noul

cod. Având în vedere aria extrem de extinsă a actelor normative în materia dreptului civil în

sens larg, precum şi cu incidenţă în judecata civilă, judecătorii au adus în discuție şi teme,

instituţii, aspecte controversate, legate de aplicarea altor legi, decrete, ordonanţe, hotărâri de

guvern etc.

În cadrul întâlnirilor lunare au fost supuse dezbaterii judecătorilor și problemele de

drept semnalate de către Ministerul Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental, Consiliul

Superior al Magistraturii - Direcţia Resurse Umane şi Organizare - Serviciul Resurse Umane

pentru instanţele judecătoreşti, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

112

Justiţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei, curţile de apel din ţară sau

Avocatul Poporului, însoţite de punctele de vedere ale instanţelor arondate şi practică

judiciară aferentă.

Cu prilejul ședințelor de învățământ profesional organizate lunar, cât și în cadrul unor

ședințe operative, s-a insistat în conturarea opiniilor principale şi s-a procedat la solicitarea

expunerii, oral sau în scris, a argumentelor (de jurisprudență, de doctrină, etc.) care

constituiau fundamentul respectivelor opinii. Ulterior sintetizării considerentelor care pledau

pentru una sau cealaltă dintre opinii, acestea au fost dezbătute, detaliat şi prin raportare şi la

practica celorlalte instanţe. În urma argumentărilor expuse, s-au conturat puncte de vedere

unanime ori majoritare ce au fost apoi aplicate în activitatea jurisdicţională asigurându-se,

astfel, o practică unitară.

În acest mod s-a urmărit transmiterea de către fiecare secție a curții de apel a unui

mesaj coerent, consecvent și de calitate, știut fiind că o practică neunitară sau contrară legii

din partea instanței de control judiciar generează, la rândul său, confuzii și practici neunitare

în rândul instanțelor din circumscripție.

Judecătorilor li s-a asigurat accesul, atât prin programe legislative informatice, cât şi

prin postarea pe reţeaua de intranet, la actele normative noi, la deciziile pronunţate de Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie în recursurile în interesul legii și în procedura privind pronunțarea

unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept, la deciziile importante ale

Curţii Constituţionale, la hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene şi mai ales la

hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele în care România a

avut calitatea de pârât.

Tot pentru asigurarea accesului la jurisprudenţă, care să faciliteze unificarea practicii

judiciare, Curtea de Apel Iaşi a continuat să elaboreze trimestrial un material conţinând

hotărârile proprii considerate relevante. Materialul a fost comunicat și celorlalte curţi de apel

şi parchetelor de pe lângă acestea, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al

Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri şi publicat pe portalul instanţei.

În scopul uniformizării practicii judiciare, preşedinţii de secţii au răspuns solicitărilor

Secţiei judiciare din cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

privind informații legate de interpretarea și aplicarea unor norme de drept şi au trimis

instanţelor arondate hotărârile desfiinţate de Curtea de Apel Iaşi.

De asemenea, s-au avut în vedere toate solicitările privind interpretarea și aplicarea

unor norme de drept venite atât de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru

113

dezlegarea unor chestiuni de drept, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, cât și de la alte

curți de apel, fiind identificate şi comunicate hotărâri judecătoreşti din care rezultă

jurisprudenţa în materie civilă ori penală a curții de apel și a instanțelor arondate, cu privire la

respectivele probleme de drept.

Importantă în realizarea unificării jurisprudenței a fost participarea preşedintelui, a

vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţii la întâlnirile de lucru organizate la nivel naţional,

problemele de drept discutate, precum şi concluziile rezultate în urma analizei şi dezbaterilor

purtate de participanţi la aceste întâlniri fiind comunicate judecătorilor din cadrul secţiilor

Curţii de Apel Iași şi instanţelor din circumscripţia acesteia. În același scop, s-a asigurat

accesul judecătorilor la literatura de specialitate prin intermediul fondului de carte achiziţionat

şi al abonamentelor efectuate la publicaţiile periodice de specialitate juridică.

Pe linia acţiunilor de unificare a practicii judiciare se înscrie și publicarea

jurisprudenţei Curţii de Apel Iaşi, pentru a asigura justițiabililor şi profesioniştilor din

sistemul judiciar accesul la informații privind practica judiciară relevantă a curții de apel.

În concluzie, este de remarcat faptul că în anul 2015, ca și în ceilalți ani, a existat o

preocupare constantă şi accentuată pentru utilizarea eficace a tuturor mecanismelor,

instrumentelor şi pârghiilor legale şi procedurale pentru a preveni şi a înlătura divergenţele

existente în propria jurisprudenţă, dar şi în raport cu jurisprudenţa naţională, la acțiunile de

unificare a practicii judiciare fiind avute în vedere, ca prioritate, eficienţa demersului pentru

unificarea jurisprudenței şi creşterea gradului de conştientizare în rândul judecătorilor asupra

importanţei soluţiilor unitare, considerând că remedierea sau prevenirea divergenţelor de

practică necesită un dialog constructiv între judecători, bazat pe argumente juridice.

Prin deciziile pronunţate şi modul în care ele au fost redactate, judecătorii au diminuat

diversitatea interpretărilor problemelor de drept existente, reuşind să unifice practica

judiciară, urmărind ca aceasta să fie în concordanţă cu practica judiciară a Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, ce are rolul fundamental în interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

Întrucât practica judiciară neunitară este o situaţie a cărei gravitate pentru bunul mers

al justiţiei nu trebuie demonstrată, se impune ca şi în anul 2016 Curtea de Apel Iaşi să

continue efortul de unificare a jurisprudenţei, căile folosite până în prezent dovedindu-şi

utilitatea.

114

3.4. Soluțiile pronunțate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestor și impactul asupra sistemului judiciar

Un element valorificat în mod constant de judecători în pronunţarea soluţiilor,

jurisprudenţa europeană a celor două curţi, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului

şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a reprezentat în anul 2015 o preocupare constantă la

nivelul instanțelor și, deşi nu s-au pronunţat hotărâri care să reprezinte un reviriment

jurisprudenţial ori o noutate absolută în materie, printre soluţiile adoptate s-au realizat

interpretări extinse ale unor probleme de drept, ce vin să întărească punctul de vedere

exprimat şi în deciziile anterioare ale celor două instanţe europene.

Faţă de domeniul de aplicare al normelor comunitare, se poate concluziona în sensul

că anul 2015 a adus noi abordări ale problematicii clauzelor abuzive şi accesului la justiţie,

prin identificarea unor probleme comune statelor membre şi de interpretare unitară a

legislaţiei comunitare, implementate la nivel naţional.

În materia hotărârilor relevante pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în

cauza C-110/14, Horaţiu Ovidiu Costea, pronunţată în luna septembrie 2015, s-a reținut că

articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele

abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană

fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul

creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei

dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui

avocat. Împrejurarea că o creanță născută din același contract este garantată printr-o garanție

ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de

avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei

respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această

privință. Desigur, o atare interpretare a Curţii susţine necesitatea analizei caracterului abuziv

al clauzelor contractuale, în raport de cerinţele cumulative ale Legii nr. 193/2000, fără

realizarea unei discriminări în privinţa reclamantului.

În cauza C-143/13, Bogdan Matei, Ioana Ofelia Matei, pronunţată în februarie 2015,

s-a reținut că articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993

privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul

că termenii „obiectul [principal al] contractului” și „caracterul adecvat al prețului sau

remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora,

115

pe de altă parte,” nu acoperă, în principiu, tipuri de clauze care figurează în contracte de credit

încheiate între un vânzător sau furnizor și consumatori, precum cele în discuție în litigiul

principal, care, pe de o parte, permit, în anumite condiții, creditorului să modifice în mod

unilateral rata dobânzii și, pe de altă parte, prevăd un „comision de risc” perceput de acesta.

Curtea a considerat că îi revine însă instanței de trimitere sarcina să verifice această calificare

a clauzelor contractuale menționate având în vedere natura, economia generală și stipulațiile

contractelor vizate, precum și contextul juridic și factual în care se înscriu acestea. O atare

soluţie confirmă o orientare mai veche a Curţii, în sensul posibilităţii instanţei de a analiza

noţiunea de „obiect” al contractului şi admisibilităţii acţiunii întemeiate pe Legea nr.

193/2000.

În cauza C-69/14, Dragoş Constantin Târşia, pronunţată în octombrie 2015, s-a reținut

că dreptul Uniunii, în special principiile echivalenței și efectivității, trebuie interpretat în

sensul că nu se opune ca o instanță națională să nu aibă posibilitatea de a revizui o hotărâre

judecătorească definitivă pronunțată în cadrul unei acțiuni de natură civilă, în cazul în care

această hotărâre se dovedește a fi incompatibilă cu o interpretare a dreptului Uniunii reținută

de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ulterior datei la care hotărârea menționată a rămas

definitivă, chiar dacă o astfel de posibilitate există în ceea ce privește hotărârile judecătorești

definitive incompatibile cu dreptul Uniunii pronunțate în cadrul unor acțiuni de natură

administrativă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat în anul 2015 Hotărârea din cauza

S.C. „Asul de Aur – Aranyaszok” S.R.L. şi Fodor Barabas împotriva României prin care a

apreciat că retrimiterea dosarului la acelaşi judecător-sindic, după infirmarea hotărârii nu

poate să justifice în sine temerile referitoare la imparţialitatea acestuia, având în vedere că

judecătorul în cauză nu a adoptat anterior, nici un punct de vedere privind planul de

reorganizare şi posibilitatea de continuare a activităţii. De altfel, tocmai faptul că judecătorul

respectiv nu s-a pronunţat asupra acestor chestiuni a fost cauza infirmării primei hotărâri,

pronunţate de acesta. Curtea a stabilit că simplul fapt al luării unei decizii anterioare de către

un judecător nu poate fi considerat ca justificând, în sine, temerile cu privire la imparţialitatea

sa. Ceea ce contează este sfera de aplicare a măsurilor luate. În mod similar, cunoaşterea

aprofundată a dosarului de către un astfel de judecător nu implică o prezumţie ce împiedică

aprecierea acestuia ca fiind imparţial, în momentul pronunţării hotărârii pe fond. În cele din

urmă, orice apreciere preliminară a informaţiilor disponibile într-un stadiu anterior nu poate să

fie considerată în mod necesar ca o prezumare a evaluării finale. Singurul lucru care contează

116

este ca această evaluare finală să fie realizată odată cu pronunţarea hotărârii şi să ţină seama,

în mod corespunzător, de elementele prezentate şi dezbătute între timp.

Anul 2015 a adus noţiunea de „imparţialitate a judecătorului cauzei” în atenţia Curţii

Europene a Drepturilor Omului și în cauza Morice contra Franţei nr. 29369/10, pronunţată la

data de 23 aprilie 2015. Raţionamentul Curţii aduce elemente noi în materia dreptului de

acces la instanţă, reglementat de art. 6 din Convenţie, din perspectiva analizei relaţiei

profesionale avocat - judecător, ambii implicaţi în cazuri de maximă importanţă şi extrem de

mediatizate în Franţa. Curtea a apreciat că suportul acordat de judecător cu 9 ani înainte, unui

alt coleg judecător, în cadrul unor dezbateri publice şi a unor proceduri administrative ridică

dubii rezonabile, în privinţa imparţialităţii primului, în cazul promovării de către cel de-al

doilea judecător a unei acţiuni în justiţie împotriva avocatului. Trebuie reţinută importanţa

aprecierii contextului anterior şi pendinte al soluţionării oricărei cauze, în vederea justei

stabiliri a aparenţei de imparţialitate. Cauza nu se rezumă doar la analiza acestui drept, ci

conţine o analiză exhaustivă a libertăţii de exprimare a avocaţilor, distingând două ipoteze de

lucru, respectiv realizarea de comentarii în cadrul procesului şi în afara instanţei.

O cauză ce contribuie la lărgirea perspectivei de analiză a libertăţii de exprimare,

garantată de art. 10 din Convenţie, este cauza Delfi împotriva Estoniei, nr. 64569/09,

pronunţată în anul 2015, în care se ridică problema responsabilităţii pentru comentariile

postate de utilizatorii unui portal activ pe internet, referitoare la materialele postate pe acel

portal, chiar de către administrator. Cauza este prima în care Curtea a analizat situaţia

răspunderii deţinătorilor de site-uri/platforme de internet pe care sunt postate comentarii, fără

autentificare reală sau o înregistrare prealabilă şi verificabilă, fiind vorba în esenţă de un

portal de mari dimensiuni, în cadrul căruia o ştire cu valenţe preponderent economice a dat

naştere unor discuţii care au instigat la violenţă. Esenţial de subliniat este faptul că acel portal

permitea doar comentarii care nu conţineau anumite cuvinte cheie, preselectate, care ar fi

putut fi catalogate drept obscene sau ameninţătoare, comentariile anterior descrise fiind şterse

în urma verificărilor efectuate de deţinătorii de site.

În strânsă legătură cu noua dimensiune adăugată libertăţii de exprimare, prin prisma

analizei comentariilor postate pe site-uri de internet, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

avut ocazia, în anul 2015, să se pronunţe pentru prima dată şi cu privire la legitimitatea

acţiunii ziariştilor, de a fi înregistrat cu o cameră video ce nu era amplasată la vedere, o

discuţie oficială cu un broker de asigurări privitoare la condiţiile contractuale. În cauza

Haldimann şi alţii contra Elveţiei, nr. 21830/09, pronunţată la data de 24 februarie 2015,

Curtea a reţinut că măsura înregistrării cu o cameră ascunsă a discuţiei între un jurnalist şi un

117

angajat al unei societăţi de asigurare, constituie o măsură proporţională cu scopul general

urmărit, dar şi o măsură necesară într-o societate democratică, jurnaliştii acţionând cu bună

credinţă.

Prin prisma ultimelor două cauze anterior enumerate, trebuie reţinută necesitatea

analizei extinse a libertăţii de exprimare prin mijloace moderne, fiecare dintre principiile

descrise de Curte găsindu-şi aplicabilitate practică, în special în materia daunelor morale şi

pretenţiilor materiale formulate.

O abordare nouă în materia dreptului de proprietate este realizată în cadrul cauzei S.L.

şi J.L. împotriva Croaţiei, nr. 13712/11, pronunţată la data de 7 mai 2015. În cauză a fost

ridicată problema interesului patrimonial al minorului, în raport de care statele au o obligaţie

pozitivă, de protecţie eficientă împotriva abuzurilor părinţilor sau persoanelor împuternicite

sau relei credinţe a terţilor.

O altă cauză citată şi în raportul semestrial al jurisprudenţei Curţii Europene a

Drepturilor Omului, dat publicităţii în octombrie 2015, în cadrul buletinului oficial al acesteia,

este cauza Zaieţ contra României nr. 44958/05, pronunţată la data de 24 martie 2015. Cauza a

adus o nouă interpretare în materia scopului realizării adopţiei, prin prisma dreptului de

proprietate, reglementat de art. 1 Protocolul nr. 1 al Convenţiei şi a dreptului la viaţă privată,

reglementat de art. 8 din Convenţie. Această hotărâre conţine valenţe importante pentru

definirea interesului superior al copilului şi scopurile formelor de protecţie, puse la dispoziţie

de lege, pentru copii. Cauza priveşte anularea unei adopţii în scopul realizării subsecvente a

unei moşteniri, acţiunea fiind promovată de o reclamantă împotriva propriei sale surori.

Implicaţiile concrete ale cauzei pot fi evaluate în cauzele specifice materiei minorilor şi

familiei, în interpretarea şi analiza interesului superior al minorului.

La data de 18 septembrie 2015, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor

Omului, în decizia definitivă pronunțată în cauza Gherghina împotriva României, a declarat,

cu majoritate, cererea reclamantului inadmisibilă. S-a reținut că reclamantul, un student

infirm, s-a plâns de imposibilitatea de a-și continua studiile universitare din cauza lipsei

instalațiilor adecvate, pentru uzul și accesul persoanelor cu dizabilități, la sediile instituțiilor

de învățământ.

Curtea, reiterând faptul că cei care doresc să introducă o plângere împotriva unui stat

la Curtea Europeană a Drepturilor Omului au obligația să exercite mai întâi căile de atac

oferite de sistemul de drept național, a considerat că motivele invocate de către reclamant

pentru a justifica de ce nu a uzat de aceste căi nu au fost convingătoare. În special,

reclamantul ar fi putut să solicite instanței obligarea instituțiilor universitare respective la

118

http://www.legal-land.ro/wp-content/uploads/2015/09/GHERGHINA-v.-ROMANIA.pdf

amenajarea unei rampe de acces și la dotarea cu echipamentele adaptate nevoilor sale, să

introducă o acțiune în pretenții pentru a obține reparația prejudiciilor suferite și/sau să

conteste la instanța de contencios administrativ decizia prin care a fost exclus din universitate

pe motivul că nu a obținut suficiente puncte la examenul de continuare a studiilor.

Lipsa hotărârilor din jurisprudența națională prin care instanțele să oblige o instituție

să își adapteze construcția pentru a putea fi folosită de persoanele cu handicap nu este

surprinzătoare, având în vedere că tendința de a proteja drepturile acestor persoane este o

ramură relativ recentă în dreptul intern. În concluzie, reclamantul nu le-a oferit instanțelor

naționale oportunitatea de a preveni sau de a repara posibilele încălcări ale Convenției și, prin

urmare, Curtea a respins cererea, ca inadmisibilă, pentru neepuizarea căilor de atac interne.

În cauza Fălie împotriva României, la data de 19.05.2015, s-a constatat încălcarea art.

6 § 1 din Convenţie. În speţă, Curtea a observat că instanţele interne de la primele două grade

de jurisdicţie au admis acţiunea reclamantului pe baza rapoartelor de expertiză prezentate în

faţa lor. Ulterior, pe baza aceleiași probe, instanța de ultim grad a admis recursul pârâţilor, a

casat hotărârile primelor două instanțe, a respins acţiunea reclamantului ca fiind prematură și

a invitat părţile să ajungă la o soluţie pe cale amiabilă, fără a indica ce procedură ar putea fi

urmată. Cu toate acestea, pare evident că motivul pentru care reclamantul a depus o plângere

în faţa instanţei a fost tocmai acela că părţile nu au putut ajunge la un acord, cu privire la

suprafaţa de teren la care aveau dreptul. În plus, nu există nici o prevedere legală, în dreptul

intern, care să oblige părţile să urmeze o procedură de soluţionare amiabilă, înainte de a

introduce o acţiune civilă pentru delimitarea terenurilor și restituirea terenurilor ocupate ilegal

de vecini. Prin urmare, faptul că instanța internă de ultim grad nu a examinat fondul acţiunii

civile a reclamantului, nu poate fi justificat prin nici un motiv legitim. În sfârșit, Curtea a

observat că procedura indicată de Guvern în observaţiile sale scrise se referă la îndreptarea

erorilor materiale și completarea actelor notariale, efectuată de un notar public, la cererea și

cu acordul părţilor. În aceste circumstanţe, Curtea nu a acceptat că gradul de acces acordat în

temeiul legislaţiei naţionale a fost suficient pentru a-i asigura reclamantului „dreptul la o

instanţă” și, prin urmare, a constatat că fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie. Desigur, cauza

prezentată susţine necesitatea evaluării pe fond a litigiului, atât timp cât este evident faptul că

părţile, deşi au apelat la mediere, nu au ajuns la nici o soluţie de consens pentru stingerea

litigiului.

În cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României, cererea nr.

76943/11, din 19 mai 2015, Curtea a constatat că reclamanţii au sesizat instanţele interne cu o

acţiune în revendicare întemeiată pe dreptul comun. Contrar aşteptărilor lor, curtea de apel şi

119

Înalta Curte de Casație și Justiție, care s-au pronunţat asupra cauzei au considerat că nu pot

soluţiona acţiunea ca pe o acţiune în revendicare de drept comun şi au preferat aplicarea unei

legi speciale, şi anume Decretul-lege nr. 126/1990. Reclamanţii văd în acest fapt o lipsă de

previzibilitate a aplicării criteriului din legea specială în cadrul unei acţiuni în revendicare de

drept comun şi, prin urmare, o nerespectare a principiului securităţii juridice. În proceduri

judiciare precum respectiva acţiune în revendicare, instanţele au avut de soluţionat litigii, deşi

nu dispuneau de un cadru legislativ suficient de clar şi previzibil. Consecinţa acestei situaţii a

fost aceea că diverse instanţe naţionale au ajuns la concluzii juridice diferite, cu privire la

aceeaşi chestiune de drept cu care au fost sesizate. Astfel, instanţele interne, inclusiv Înalta

Curte de Casație și Justiție, sesizate cu o acţiune în revendicare în temeiul art. 480 din Codul

civil, au interpretat această noţiune în două moduri: unele instanţe au considerat că trebuie să

examineze acţiunea în revendicare în mod clasic, făcând o comparaţie a titlurilor de

proprietate; altele, precum în prezenta cauză, au considerat că trebuie să soluţioneze acţiunea

în revendicare aplicând criteriul stabilit de Decretul-lege nr. 126/1990. Curtea a constatat că

documentele prezentate de părţi nu fac posibilă stabilirea intervalului de timp în care s-a

manifestat această incertitudine juridică, la nivel intern. Astfel, deşi este incontestabil faptul

că unificarea jurisprudenţei de către instanţele naţionale a necesitat câţiva ani, Curtea a ţinut

seama de complexitatea problemei pe care o ridică prezenta cauză şi de impactul ei social. În

plus, s-a avut în vedere că, în speţă, nu era vorba de clarificarea interpretării divergente a unei

dispoziţii legale, ci de stabilirea, pe cale jurisprudenţială, a modului în care trebuiau aplicate

dreptul comun şi normele speciale. Curtea a considerat că, şi în eventualitatea în care

interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție noţiunii de „drept comun” şi articularea

acestuia cu norma specială au fost defavorabile reclamanţilor, această interpretare nu

constituie, în sine, o atingere adusă art. 6 din Convenţie. De asemenea, a subliniat că

reclamanţii nu mai pot susţine că au suferit o denegare de dreptate, din moment ce litigiul lor

a făcut obiectul unei examinări, de către curtea de apel şi Înalta Curte de Casație și Justiție. În

plus, Curtea a considerat că aceste instanţe şi-au motivat corespunzător deciziile în fapt şi în

drept, precum şi că interpretarea dată de acestea circumstanţelor supuse examinării lor nu este

arbitrară, nerezonabilă ori de natură să vicieze caracterul echitabil al procedurii, ci ţine pur şi

simplu de modalităţile de aplicare a dreptului intern. În lumina celor de mai sus, Curtea a

concluzionat că nu a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie în această privinţă. S-a mai reținut

că, deşi este adevărat că, pentru parohia reclamantă şi protopopiatul reclamant procedura a

durat mai puţin decât pentru episcopia reclamantă, Curtea nu poate să nu constate că parohia

şi protopopiatul au fost menţionaţi în cererea introductivă de instanţă şi că parohia reclamantă

120

a participat activ la desfăşurarea procedurii. Curtea a constatat totodată că, la data la care cei

doi reclamanţi au intervenit în procedură, cauza se afla deja de cinci ani pe rolul instanţelor

interne. Prin urmare, instanţele interne au avut nevoie de trei ani pentru a pronunţa o primă

decizie valabilă pe fondul cauzei şi de aproximativ doi ani în plus pentru a pronunţa o decizie

definitivă. După ce a examinat toate datele ce i-au fost prezentate şi ţinând seama de

jurisprudenţa sa în materie, Curtea a considerat că reclamanţii nu au beneficiat de judecarea

cauzei lor într-un termen rezonabil. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie în

această privinţă. Departe de a constitui un reviriment jurisprudenţial, cauza prezentată ridică

totuşi elemente noi de interpretare în privinţa securităţii juridice, necesităţii de motivare a

hotărârilor şi modalităţilor de apreciere a duratei rezonabile a procedurilor.

Se poate concluziona în sensul că şi în materie civilă hotărârile pronunţate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului au reluat aspecte fundamentale, vizând problema

imparţialităţii judecătorului cauzei, libertăţii de exprimare, securităţii raporturilor juridice,

dreptului de acces efectiv la instanţă, dar şi durata de soluţionare a litigiului, adăugând noi

dimensiuni de interpretare a articolelor convenţiei, în mod unitar şi în acord cu esenţa

drepturilor garantate cetăţenilor.

În anul 2015 Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii

Europene au adoptat hotărâri cu influență în materia litigiilor de muncă și asigurărilor sociale.

În acest sens, se remarcă Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Korošec c.

Sloveniei, din 8 octombrie 2015, cererea nr. 77212/12, care privește drepturile de asigurări

sociale acordate în considerarea stării de invaliditate, posibilitatea de a contesta concluziile

comisiei medicale, încălcarea principiului egalităţii armelor prin respingerea cererii de a fi

desemnat un expert independent în cauză.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut ocazia să examineze din nou problema

posibilităţii de contestare a deciziilor medicale prin care se stabileşte existenţa şi gradul unei

stări de invaliditate. În această cauză, Curtea a analizat respectarea principiului egalităţii

armelor în procesul civil, din perspectiva posibilităţii reclamantului de a-şi susţine în faţa

instanţei contestaţia având ca obiect concluziile unei comisii medicale care s-a pronunţat

asupra stării sale de invaliditate în condiţiile în care nu i-a fost admisă cererea ca situaţia sa să

fie analizată de un expert independent.

În acest sens, în hotărârea pronunţată în cauza Mihailov c. Bulgariei, Curtea a reţinut

că decizia comisiei medicale trebuie să poată fi contestată în faţa unei instanţe cu jurisdicţie

deplină. Pe de altă parte, atunci când există o procedură jurisdicţională specială de contestare

a deciziei medicale şi aceasta nu este contestată în termenul şi condiţiile legale, devenind

121

definitivă, ea nu mai poate fi pusă în discuţie în cadrul unei proceduri judiciare în care se

contestă decizia instituţiei competente de respingere a cererii de acordare a unor drepturi de

asigurări sociale prevăzute pentru asiguraţii care se încadrează într-un grad de invaliditate,

bazată pe o astfel de decizie medicală, întrucât s-ar nesocoti prevederile legale care impun

formularea contestaţiei într-un anumit termen. Aşadar, important este a se stabili dacă acea

comisie medicală pe ale cărei concluzii instanţa îşi fundamentează soluţia poate fi considerată

independentă în raport cu instituţia publică pârâtă care este competentă să acorde anumite

drepturi de asigurări sociale prevăzute în lege, în considerarea stării de invaliditate.

Un element important în analiza Curţii este modul în care membrii comisiei erau

numiţi, reieşind din considerente că aceasta nu a acordat nicio relevanţă împrejurării că cele

două comisii medicale (prima comisie şi cea de contestaţii) au avut o compunere diferită. Este

de remarcat însă faptul că, în sine, modul de numire a membrilor comisiilor şi faptul că

acestea funcţionau în cadrul instituţiei pârâte, singure, nu sunt de natură a conduce la

concluzia încălcării principiului egalităţii armelor în proces şi nu au fost avute în vedere în

mod izolat de Curte, ci în ansamblul tuturor circumstanţelor cauzei.

Apare a avea, totodată, o anumită relevanţă şi faptul că, anterior, Curtea Supremă

stabilise în jurisprudenţa sa că opiniile comisiilor de stabilire a invalidităţii din cadrul

Institutului nu pot fi considerate a fi independente în procedurile iniţiate împotriva deciziilor

emise de Institut şi, ca urmare, nu pot fi folosite ca probe în aceste proceduri, putând fi

valorificate numai în cadrul procedurilor administrative.

În sfârşit, Curtea a avut în vedere că pârâtul era o instituţie publică, rezultând că

analiza respectării principiului egalităţii de arme în procesul civil ar putea fi diferită în cazul

în care pârât ar fi o persoană privată (spre exemplu, dacă ar fi vorba de un litigiu privind

încetarea raporturilor de muncă pentru incapacitatea angajatului de a îndeplini atribuţiile

corespunzătoare locului de muncă ocupat ca urmare a survenirii unei stări de invaliditate).

În cauza Mitkova c. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, hotărârea din

15.10.2015, cererea nr. 48386/09, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat condiţiile

decontării din fondurile de asigurări sociale de sănătate a cheltuielilor efectuate de un asigurat

pentru tratamentul de care beneficiază în străinătate, din perspectiva necesităţii existenţei unei

aprobări prealabile a autorităţii naţionale competente şi a existenţei unui bun în sensul art. 1

din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie.

Este de notat că, prin hotărârea pronunţată, Curtea a constatat încălcarea art. 6 din

Convenţie din cauza faptului că nici reclamanta nu a fost audiată de instanţă şi nici martorii

propuşi de aceasta, precum şi din cauza duratei excesive a procedurilor judiciare şi a celor

122

administrative prealabile. Este interesantă însă opinia Curţii cu privire la condiţiile în care

cheltuielile medicale efectuate de reclamantă puteau fi decontate.

Curtea a reţinut interpretarea instanţelor naţionale dată legislaţiei aplicabile, în sensul

că reclamanta trebuia să obţină anterior o autorizare din partea autorităţii administrative

competente pentru a putea beneficia de tratament în străinătate. Din această perspectivă,

Curtea nu analizează dacă etapa obţinerii autorizării prealabile ar putea fi omisă în cazul unei

urgenţe medicale sau în alte condiţii.

Totuşi, Curtea a reţinut ca argument suplimentar şi faptul că, oricum, în cazul

reclamantei, s-a stabilit că putea beneficia de tratament medical în ţară. Deşi acest argument

nu pare a fi decisiv, poate lăsa posibilitatea unei analize diferite în situaţia în care, deşi nu a

fost obţinut acordul prealabil al autorităţii administrative, se constată totuşi că afecţiunile

reclamantului nu pot fi tratate decât în străinătate.

Prin Hotărârea Curții de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) din 9 octombrie

2014 ECLI:EU:C:2014:2271, pronunţată în cauza Petru împotriva Casei Județene de

Asigurări de Sănătate Sibiu şi a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C-268/13), s-a

stabilit că „Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71

al Consiliului din 14 iunie 1971 […] trebuie interpretat în sensul că autorizația solicitată

conform alineatului (1) litera (c) punctul (i) al aceluiași articol nu poate fi refuzată atunci când

tratamentul spitalicesc în cauză nu poate fi acordat în timp util în statul membru de reședință

al asiguratului social din cauza lipsei medicamentelor și a materialelor medicale de primă

necesitate. Această imposibilitate trebuie apreciată la nivelul ansamblului spitalelor din acest

stat membru apte să acorde tratamentul respectiv și în raport cu intervalul de timp în care

acesta din urmă poate fi obținut în timp util”.

În cauza C-266/14 Federación de Servicios Privados del sindicato Comisiones

obreras, Curtea a reținut că atunci când lucrătorii nu au un loc de muncă fix sau obișnuit,

timpul de deplasare pe care acești lucrători îl consacră deplasărilor zilnice de la domiciliu la

locurile în care se află primul și, respectiv, ultimul client desemnați de angajatorul lor

constituie „timp de lucru” în sensul Directivei 2003/88/CE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în Hotărârea din 22 ianuarie 2015 în

cauzele conexate C-401/13, Balazs şi C-432/13, Balazs şi C-432/13, Balazs, că art. 7 alin. (2)

lit. (c) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea

regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară

activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul

123

Comunităţii, în versiunea modificată şi actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al

Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr.

1992/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006, trebuie

interpretat în sensul că un acord bilateral privind prestaţiile de securitate socială ale

resortisanţilor unuia dintre statele semnatare care au avut calitatea de refugiaţi politici pe

teritoriul celuilalt stat semnatar, încheiat la o dată la care unul dintre cele două state semnatare

nu aderase încă la Uniune şi care nu figurează în anexa III la acest regulament, nu rămâne

aplicabil situaţiei unor refugiaţi politici repatriaţi în statul lor de origine înainte de încheierea

acordului bilateral şi de intrarea în vigoare a regulamentului menţionat.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului din anul 2015 în materie penală

cuprinde, în special, hotărâri pronunţate cu privire la condiţiile de detenţie din centrele de

arest preventiv sau din penitenciare, condiţii analizate prin prisma incidenţei art. 3 din

Convenţie.

În acest sens, cu privire la România, au fost pronunţate în anul 2015 două hotărâri în

care s-a constatat, ca şi în jurisprudenţa anterioară constantă a Curţii cu privire la aceleaşi

aspecte, încălcarea art. 3 din Convenţie (hotărârea din 16 iunie 2015 în cauza Constantin

Nistor împotriva României şi hotărârea din 16 iunie 2015 în Cauza Ghiroga împotriva

României). În cauzele menţionate, reclamanţii s-au plâns de suprapopularea carcerală, de

condiţiile precare de igienă, de prezenţa paraziţilor şi calitatea scăzută a mâncării.

Curtea a reamintit faptul că art. 3 din Convenţie impune statului să se asigure că orice

persoană privată de libertate este deţinută în condiţii care sunt compatibile cu respectarea

demnităţii umane, care nu supun persoana în cauză unei suferinţe sau unei încercări de o

intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei şi că, ţinând seama

de cerinţele practice ale detenţiei, sănătatea şi confortul persoanei private de libertate sunt

asigurate în mod corespunzător. Prin urmare, statul este obligat, în ciuda problemelor logistice

şi financiare, să îşi organizeze sistemul penitenciar astfel încât să asigure deţinuţilor

respectarea demnităţii umane a acestora.

În ambele situaţii, Curtea a considerat că, în cauză, condiţiile de detenţie i-au supus pe

reclamanţi, prin efectul lor cumulativ, unor încercări de o intensitate care depăşeşte nivelul

inevitabil de suferinţă inerent detenţiei, concluzionându-se că a fost încălcat art. 3 din

Convenţie.

Se evidenţiază în Cauza Constantin Nistor împotriva României, faptul că instanţa

europeană a menţionat că Guvernul nu a arătat nici în cauză şi nici în speţele anterioare, cum

ar putea să reprezinte o acţiune în faţa judecătorului delegat pentru executarea pedepselor (în

124

legislaţia actuală judecător de supraveghere a privării de libertate) o reparaţie imediată şi

efectivă pentru reclamant, fapt ce presupune, în viziunea Curţii, ca în sistemul judiciar

reclamanţii să aibă posibilitatea de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul sau pierderea

cauzate de condiţiile de detenţie, pe calea unor căi de atac efective.

În acelaşi sens, Curtea s-a pronunţat şi prin Hotărârea din 10 martie 2015 în Cauza

Varga şi alţii împotriva Ungariei, hotărâre în cuprinsul căreia s-a reiterat faptul că sunt

posibile două tipuri de reparaţii: ameliorarea condiţiilor materiale de detenţie şi acordarea de

despăgubiri pentru prejudiciul sau pierderea cauzate de acele condiţii. Dacă un reclamant a

fost ţinut în condiţii contrare art. 3 din Convenţie, cea mai mare importanţă o are calea de atac

internă capabilă să stopeze încălcarea în continuare a dreptului acelei persoane de a nu fi

supusă unor tratamente inumane ori degradante. Însă, odată ce reclamantul a părăsit locul în

care a suportat condiţiile necorespunzătoare, această persoană are dreptul la reparaţii pentru

încălcarea care a avut loc deja.

În anul 2015 Curtea s-a pronunţat şi cu privire la respectarea dispoziţiilor art. 5 din

Convenţie, evidenţiindu-se cauze în care s-a analizat privarea de libertate în vederea extrădării

sau privarea de libertate impusă străinilor în centre pentru străini.

Astfel, în Cauza Gallardo Sanchez împotriva Italiei, hotărârea din 24 martie 2015,

reclamantul s-a plâns că durata detenţiei la care a fost supus în vederea extrădării sale a adus

atingere art. 5 § 3 din Convenţie.

Curtea a constatat că reclamantul a fost plasat în detenţie în vederea extrădării pentru a

permite autorităţilor din Grecia să îl urmărească penal, extrădare care permite statului

solicitant să acţioneze în justiţie persoana respectivă. S-a subliniat că protecţia drepturilor

persoanei implicate şi buna derulare a procedurii extrădării, inclusiv cerinţa derulării

procedurii faţă de această persoană într-un termen rezonabil, impun statului solicitat să

acţioneze cu o diligenţă crescută, perioada fiind excesivă, din cauza întârzierilor nejustificate

din partea autorităţilor interne, respectiv un an şi unsprezece luni de detenţie în vederea

extrădării şi de trei luni în vederea expulzării.

În Hotărârea din 10 februarie 2015, în cauza N.M. împotriva României, s-a analizat

situaţia unui reclamant care a susţinut că a fost supus, timp de peste un an de zile, unui regim

de izolare completă de ceilalţi străini şi de lumea din exterior, în Centrul pentru străini de la

Otopeni, încălcându-se, în opinia lui, art. 3 din Convenţie.

În speţă, Curtea a reamintit că privarea de libertate impusă străinilor, însoţită de

garanţii adecvate oferite persoanelor care fac obiectul acesteia, este acceptabilă doar pentru a

permite statelor să combată imigraţia ilegală. În ceea ce priveşte natura izolării, Curtea a

125

remarcat faptul că reclamantul a beneficiat de toate drepturile prevăzute de reglementările şi

legile în vigoare în favoarea străinilor plasaţi în centrul respectiv.

Cu privire la durata măsurii de luare în custodie publică, Curtea a observat că, în

temeiul dreptului aplicabil, măsura în cauză trebuia să înceteze odată cu executarea hotărârii

prin care străinul a fost declarat indezirabil, dar nu putea să depăşească 18 luni, iar în situaţia

reclamantului a fost respectat termenul prevăzut de lege pentru măsura de luare în custodie

publică. În plus, Curtea a observat că reclamantul nu a susţinut că impunerea sau durata

acestei măsuri a avut drept consecinţă o degradare a stării sale de sănătate, fizică sau psihic,

astfel încât, în speţă, durata privării de libertate, limitată la un an şi o lună, trebuie să fie

considerată rezonabilă şi nu a fost de natură să afecteze legalitatea măsurii în cauză, nefiind

încălcat articolul 5 § 1 lit. f) din Convenţie.

În ceea ce priveşte jurisprudenţa anului 2015 referitoare la art. 6 din Convenţie, care

reglementează dreptul la un proces echitabil, o speţă relevantă şi importantă o reprezintă

Hotărârea din 10 februarie 2015 în cauza Colac împotriva României, cauză în care Curtea a

analizat aplicarea principiilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a

libertăţilor fundamentale într-o cauză penală ce s-a aflat pe rolul Judecătoriei Iaşi în primă

instanţă, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 3035/22.06.2004 în dosarul nr. 3203/2004,

modificată prin decizia penală nr. 751/17.10.2005 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr.

1.066/2005, modificată şi rămasă definitivă prin decizia penală nr. 905/21.12.2010,

pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. 4.060/45/2006, hotărâri penale desfiinţate în

prezent în cadrul procedurii revizuirii.

Reclamantul din speţă a susţinut că dreptul său la un proces echitabil garantat prin art.

6 din Convenţie a fost încălcat întrucât nu a putut examina toţi martorii ale căror declaraţii au

servit drept temei principal pentru condamnarea sa.

Curtea a arătat că art. 6 § 3 lit. d) din Convenţie consacră principiul potrivit căruia,

înainte de condamnarea unui acuzat, toate probele împotriva acestuia trebuie prezentate, în

mod obişnuit, în şedinţă publică, în prezenţa acestuia, în scopul dezbaterii contradictorii.

În cauză, atunci când martorii au fost audiaţi în faza urmăririi penale, reclamantul şi

reprezentantul său legal nu erau prezenţi şi nu a avut ocazia de a confrunta martorii respectivi

în nicio etapă a procesului.

Curtea a arătat că instanţele interne au depus anumite eforturi pentru a cerceta

motivele care au stat la baza absenţei martorilor pe care apărarea nu a putut să îi examineze şi

pentru a asigura înfăţişarea lor, însă a stabilit că, aparent, autorităţile nu au mai depus eforturi

suplimentare pentru a localiza martorii care locuiau în străinătate. De asemenea, reclamantului

126

nu i s-a dat ocazia să adreseze întrebări martorilor menţionaţi anterior nici în etapa urmăririi

penale, nici în instanţă. În plus, autorităţile interne nu au respectat normele de procedură

penală în vigoare la momentul faptelor, care fuseseră instituite pentru a contrabalansa absenţa

martorilor, iar declaraţiile date în etapa urmăririi penale de către martorii absenţi nu au fost

citite în proces înainte de a fi admise ca probe. Curtea a considerat că a existat o încălcare a

art. 6 § 3 lit. c) coroborat cu art. 6 § 1 din Convenţie.

Raportat la argumentele expuse în cauza citată, se constată că instanţele de judecată

vor avea obligaţia ca, în etapa cercetării judecătoreşti, să efectueze demersuri sporite, inclusiv

prin activarea mecanismelor de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, pentru a

asigura părţilor posibilitatea de a participa activ la readministrarea mijloacelor de probă ce au

stat la baza acuzaţiei penale, prin asigurarea prezenţei martorilor în faţa instanţei de judecată

ori audierii în condiţii de contradictorialitate şi pentru a garanta, în fapt, dreptul la apărare în

cursul procesului penal.

În sens contrar a hotărât Curtea prin decizia Ivan Shiman împotriva României, în care

a concluzionat că verdictul de condamnare pentru reclamant nu poate fi considerat ca

întemeiat pe probe faţă de care persoana în cauză nu şi-a putut exercita drepturile sale la

apărare, în sensul art. 6 § 1 din Convenţie, ori nu a putut face acest lucru decât de o manieră

insuficientă, întrucât în cauză reclamantul a avut ocazia, pe parcursul procedurii desfăşurate

împotriva sa, de a contesta credibilitatea lui O.I., martor a cărui identitate nu a fost divulgată

apărării şi care a fost audiat în şedinţă publică în prezenţa reclamantului.

O serie de hotărâri ale Curții europene a drepturilor omului pronunțate în anul 2014,

dar motivate și comunicate în 2015, au avut un impact important asupra aprecierii limitelor

dreptului la un proces echitabil din perspectiva art. 6 din Convenție.

Astfel, în cauza Beraru împotriva României din 18 martie 2014 și în cauza Cutean

împotriva României din 2 decembrie 2014, Curtea europeană a drepturilor omului a statuat

asupra încălcării dispozițiilor art. 6 alin. 1 coroborat cu art. 6 alin. 3 lit. b, c și d, stabilind că

schimbarea completului de judecată la instanța de fond și faptul că instanțele de fond și recurs

nu i-au ascultat pe reclamant și pe martori echivalează cu privarea reclamantului de dreptul la

un proces echitabil.

În cauza Lungu și alții împotriva României din 21 octombrie 2014, Curtea europeană a

drepturilor omului a hotărât încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenției, motivat de faptul că

„derularea simultan în paralel a două proceduri independente, având ca obiect aceleași fapte,

care a determinat secția penală a curții de apel să ajungă la o nouă apreciere a faptelor

respective, radical opusă hotărârii anterioare a secției comerciale a aceleiași curți de apel, a

127

adus atingere principiului securității juridice. Prin urmare, revenind asupra unei chestiuni în

litigiu deja soluționată și care făcuse obiectul unei hotărâri definitive, și, în absența oricărui

motiv valabil, curtea de apel a încălcat principiul securității raporturilor juridice”.

În cauza Flueraș contra României, din 9 aprilie 2013, Curtea europeană a drepturilor

omului a statuat asupra încălcării dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 alin. 1

din Convenție, instanța europeană reținând că pronunțarea condamnării reclamantului în

recurs, fără audierea martorilor, deși acesta fusese achitat de două instanțe inferioare, este

contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul art. 6 alin. 1 din Convenție.

Aceste hotărâri au avut un impact major asupra practicii judiciare a curții, în anul

2015, conducând la readministrarea probelor esențiale și necontestate în cazul modificării

compunerii completului de judecată, la noi perspective asupra conceptului de autoritate de

lucru judecat a unei hotărâri judecătorești civile definitive care privește fapte deduse judecății

în penal, precum și la readministrarea probelor în apel, în situația unei soluții de achitare la

fond.

În jurisprudenţa anului 2015 Curtea a constatat că anumite măsuri dispuse în cadrul

procesului penal cu privire la administrarea unor mijloace de probă au adus atingere dreptului

garantat de art. 8 din Convenţie. Astfel, în Hotărârea din 3 februarie 2015 în cauza Pruteanu

împotriva României, Curtea a constatat că ingerinţa în litigiu a fost, în speţă, disproporţionată

cu scopul urmărit şi că, prin urmare, persoana în cauză nu a beneficiat de un „control efectiv”

impus de statul de drept şi care să poată limita ingerinţa a ceea ce era „necesar într-o societate

democratică”.

Reclamantul a denunţat o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii sale private şi a

corespondenţei, ca urmare a înregistrării convorbirilor sale telefonice cu C.I., la care a fost

supus ca urmare a punerii sub ascultare a acesteia din urmă şi a imposibilităţii de a contesta

legalitatea şi de a solicita distrugerea înregistrărilor aferente. Reclamantul a depus la dosar o

decizie definitivă a tribunalului care dispunea distrugerea înregistrărilor convorbirilor dintre

un avocat şi clientul său, inculpat într-un proces penal.

În cauză, Curtea a analizat situaţia prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură

penală din 1968, observând că autorizaţia de a înregistra convorbirile purtate de C.I. a fost

emisă de o instanţă, însă, autorizaţia menţionată o viza pe C.I. şi nu pe reclamant, astfel încât

nu se putea concluziona că instanţa a examinat a priori necesitatea măsurii cu privire la partea

interesată.

De asemenea, Curtea a sesizat că art. 301 şi art. 302 din Codul de procedură penală din

1968 se referă la drepturile şi obligaţiile părţilor în cadrul procesului penal şi, în acest sens,

128

reclamantul nu era nici parte la procedură, nici inculpat, nici procuror. În plus, art. 362 şi art.

385 din Codul de procedură penală din 1968 limitau situaţiile în care avocatul putea face apel

şi recurs în nume propriu la aspecte legate de cheltuielile de procedură, nu şi la aspecte

referitoare la posibilitatea avocatului de a contesta legalitatea şi de a solicita distrugerea

înregistrărilor.

3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Standardele statului de drept, precum și necesitatea respectării drepturilor și libertăților

fundamentale sunt indispensabile pentru societatea noastră democratică și inseparabile de

administrarea justiției. Aceste motive impun ca judecătorii și personalul auxiliar de

specialitate să fie bine instruiți, indiferent de instanța la care se află.

În plus, legislația și instanțele se schimbă continuu, astfel încât și nevoia de pregătire

profesională se modifică la fel. Prin urmare, nu ar trebui să se ia în considerare că pregătirea

profesională este vreodată completă, eforturile de educație și formare continue fiind esențiale

pentru profesionalismul și vitalitatea sistemului judiciar.

În acest cadru, Curtea de Apel Iași i-a sprijinit pe judecători și personalul auxiliar de

specialitate, prin toate mijloacele aflate la dispoziție, și în anul 2015, să aibă o gamă largă de

oportunități de învățare și de dezvoltare în plan profesional, atât formal, cât și informal,

scopul fiind ca judecătorii și personalul auxiliar să dobândească și să își actualizeze

cunoștințele, precum și abilitățile necesare în activitatea de judecată.

În eforturile de organizare a activității de formare profesională a personalului,

președinții instanțelor, vicepreședinții curţii de apel, preşedinţii de secţii, judecătorii

responsabili cu atribuţii de formare continuă a judecătorilor şi cei desemnaţi cu pregătirea

personalului auxiliar de specialitate, vicepreşedinții tribunalelor şi judecătoriilor arondate au

avut în comun responsabilitatea de a identifica și stabili nevoile de învățare și de dezvoltare în

toate domeniile instanțelor de judecată.

3.5.1. Formarea profesională a judecătorilor

Formarea continuă reprezintă o garanţie a calităţii actului de justiţie, în concordanţă cu

cerinţele Convenţiei europene a drepturilor omului. Totodată, formarea continuă a

magistraţilor este o condiţie pentru ca justiţia să fie un serviciu public de încredere, respectat,

cu egală preponderenţă în balanţa puterilor statului.

La nivel centralizat, activitatea de formare profesională a judecătorilor s-a realizat prin

participarea acestora în cursul anului la seminariile de pregătire profesională organizate de

129

Institutul Naţional al Magistraturii, cu temele: „Comunicare interpersonală” (organizat în

aprilie 2015 la Iaşi); „Impactul reglementărilor din dreptul penal asupra regimului juridic al

străinilor” (organizat în aprilie 2015 la Predeal); „Exerciții practice pentru implementarea

instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă și comercială” (aprilie 2015,

București); „Domeniul combaterii discriminării” (aprilie 2015, Timișoara); „Dreptul la viață

privată. Reunificarea familiei. Căsătoria de conveniență” (mai 2015, Predeal); „Noul Cod

penal şi Noul Cod de procedură penală” în cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea

capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi

instituţionale” (3 seminarii organizate la Iaşi în mai, septembrie și octombrie 2015); „Etică și

deontologie judiciară” (organizat în mai 2015, la Iaşi); „Engleză juridică” (organizat la

Bucureşti, în octombrie 2015); „Conferința finală din cadrul proiectului

JUST/2013/JPEN/AG/4495 „Reintegrarea socială a persoanelor condamnate: o abordare

europeană comprehensivă” (organizată la București, în noiembrie 2015); „Protecția dreptului

la viață privată, la viața de familie și la corespondență în Convenție” (organizat la Iași, în

noiembrie 2015).

Judecătorii au participat şi la alte seminarii, conferinţe, dezbateri publice, workshop-

uri şi mese rotunde organizate de instituţii publice sau de organizaţii non-guvernamentale,

dintre care sunt de menţionat cu titlu exemplificativ: Conferinţa Naţională a Mediatorilor

„Medierea - încotro?” (organizată la Iaşi, în februarie 2015); Seminarul în domeniul

combaterii discriminării – organizat la Iaşi, în aprilie 2015, în cadrul proiectului

„Îmbunătăţirea măsurilor antidiscriminare la nivel naţional prin participarea largă a

specialiştilor şi a societăţii civile” în parteneriat cu Consiliul Europei; conferinţa de

promovare a proiectului „Consolidarea capacităţii sistemului românesc de probaţiune de a

furniza servicii eficiente alternative închisorii” (organizat la Iaşi, în mai 2015); conferința

„Protecţia martorilor şi rolul acesteia în înfăptuirea actului de justiţie” (organizat la Govora,

jud. Vâlcea, în noiembrie 2015), precum și conferințele naționale ale punctelor de contact ale

Rețelei naționale de judecători-coordonatori în materia dreptului UE-EuRoQuod.

Judecătorii au pus şi în anul 2015 accent pe formarea profesională şi perfecţionarea

continuă, inclusiv prin participarea la seminarii sau alte forme de pregătire profesională în

străinătate, cum ar fi seminarul din aprilie 2015 de la Barcelona în cadrul proiectului START-

O Viață de calitate în siguranță, precum și participarea în iunie 2015 la Luxemburg la forumul

adresat magistraților din cadrul instanțelor din statele membre Uniunii Europene.

Pe parcursul anului 2015, ca şi în anii anteriori, au fost organizate activităţi de formare

profesională a judecătorilor în mod descentralizat, din iniţiativa Curţii de Apel Iaşi, programul

130

de formare continuă descentralizată având ca principale direcţii de acţiune asigurarea formării

judecătorilor în materia noilor coduri, asigurarea unei pregătiri conforme cu specializarea

fiecărui judecător şi corespunzătoare întrutotul nevoilor reale de formare existente în rândul

judecătorilor din raza curţii de apel, necesitatea unificării practicii judiciare, dar și respectarea

domeniilor de formare prevăzute de documentele interne şi internaţionale, legile şi

regulamentele conţinând prevederi referitoare la pregătirea profesională continuă a

magistraţilor.

S-au avut în vedere ritmul transformărilor sociale şi economice, dinamica procesului

legislativ şi fluctuaţia în planul resurselor umane şi s-a urmărit ca specializarea judecătorilor,

ca şi schimbarea specializării, să se constituie în puncte tari ale calităţii în instanţă.

Programul de formare continuă descentralizată derulat la nivelul Curții de Apel Iași s-a

dorit unul complementar programului de formare continuă centralizată organizat de Institutul

Național al Magistraturii atât cu privire la domeniile de formare, cât şi cu privire la alocarea

seminariilor în fiecare domeniu, pentru a veni în întâmpinarea nevoii judecătorilor din raza

Curții de Apel Iași de desfășurare a unor forme pregătire profesională mai accesibile, având

loc cât mai aproape de instanța unde își desfășoară activitatea.

Pe această direcţie, a corelării programelor dezvoltate pe cele două niveluri, centralizat

şi descentralizat, au fost organizate cu sprijinul formatorilor Institutului Național al

Magistraturii, în cadrul Programului FCD 2015, următoarele acțiuni de formare:Tabel 87

Nr. crt.

Denumirea seminarului Formator Număr de participanți

1. „Comunicare interpersonală”, 23.04.2015 Adrian Cătălin Ionescu 342. „Noul Cod al insolvenţei”, 24.04.2015 Nicoleta Ţăndăreanu 143. „Noul Cod de procedură penală”, 21.05.2015 Mihail Udroiu 204. „Etică şi deontologie”, 21-22.05.2015 Daniela Pruteanu, Doina

Popescu24

5. „Drept administrativ”, 29.05.2015 Diana Bulancea 126. „Aspecte noi ale reglementării contractului ca

izvor de obligaţii în Codul civil actual”, 16.06.2015

Valeriu Stoica 32

7. „Cooperare judiciară în materie civilă”, 10.09.2015

Gabriela Florescu 24

8. „Infracţiuni din legi speciale”, 18.09.2015 (în colaborare cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași)

Marian Drilea-Marga 17 judecători;14 procurori

9. „Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale – aspecte civile”, 27.10.2015

Beatrice Ramașcanu 19

10. „Protecția dreptului la viață privată, la viața de familie și la corespondență în Convenție”,

Claudia Susanu 26

131

20.11.2015Acţiunile de formare amintite au suscitat un real interes din partea judecătorilor,

remarcându-se preocuparea deosebită a acestora, concretizată în numărul de participanți la

seminarii, și pentru consolidarea unor abilități non-juridice, cum sunt cele de comunicare

interpersonală și organizațională, precum și pentru dezvoltarea unei culturi a integrităţii

judiciare.

3.5.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate

Creşterea rolului grefierilor în cadrul instanţelor judecătoreşti a devenit o necesitate şi

o soluţie pentru îmbunătăţirea calităţii actului judiciar şi evitarea supraîncărcării judecătorilor.

Întrucât munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin important zi de zi

pentru judecători, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de

personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru ca activitatea

pe care o desfăşoară să fie realmente eficientă, trebuie să răspundă exigenţelor de competenţă

profesională.

Obiectivul principal al formării profesionale a vizat dezvoltarea şi perfecţionarea

programelor de formare profesională iniţială pentru personalul nou recrutat, cât şi a

programelor de formare continuă, în vederea asigurării creşterii gradului de profesionalizare a

grefierilor în funcţie.

Pregătirea profesională a grefierilor s-a realizat pe două paliere: centralizat prin Școala

Națională de Grefieri și descentralizat, la nivelul instanțelor. Eficientizarea procesului de

formare profesională continuă a impus corelarea programelor dezvoltate pe cele două niveluri,

centralizat şi descentralizat, astfel încât să fie asigurată formarea concertată a întregului

personal auxiliar de specialitate în domeniile considerate prioritare.

Pregătirea şi perfecţionarea personalului auxiliar de specialitate, prin Şcoala Naţională

de Grefieri, a constat în multiple acţiuni de formare, în domeniile comunicării și deontologiei,

dreptului procesual penal, dreptului procesual civil, separarea funcțiilor judiciare, drepturi și

libertăți, camera preliminară, Convenția europeană a drepturilor omului, abilitățile non-

juridice, statistică, ECRIS, executări penale, cooperare judiciară internațională în materie

civilă și penală, insolvență, arhivare și registratură.

În același timp, conducerea Curţii de Apel Iaşi a fost preocupată să asigure un proces

de selecţie transparent şi coparticipativ al grefierilor, care să asigure dezvoltarea abilităţilor

necesare funcţiilor pe care aceştia le exercită.

132

La nivel descentralizat, pe tot parcursul anului 2015, au fost organizate activităţi de

formare şi pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub forma ședințelor

de pregătire profesională trimestrială ori sub forma consultărilor, ori de câte ori a fost necesar.

La stabilirea calendarului şi tematicilor pentru şedinţele de pregătire profesională a

personalului auxiliar de specialitate s-au avut în vedere modificările legislative intervenite în

materia organizării și funcționării instanțelor și în materia procedurii civile și penale, precum

și solicitările grefierilor în vederea asimilării și aprofundării unor instituții juridice.

Dezbaterile în cadrul şedinţelor de pregătire profesională a personalului auxiliar au

vizat și aspectele problematice ale înregistrărilor operaționale în câmpurile de lucru ale

sistemului ECRIS.

Programul de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate în anul 2015

a avut ca obiectiv central însuşirea temeinică a dispoziţiilor procedurale civile, penale şi

dinamica procesului legislativ.

Pregătirea individuală a reprezentat și în anul 2015 pentru grefieri o preocupare

continuă, dovadă în acest sens fiind lucrările întocmite cu ocazia şedinţelor de judecată şi

actele procedurale specifice competenţelor personalului auxiliar de specialitate.

133

Capitolul II: Principalele modificări legislative cu impact

asupra activităţii sistemului judiciar în anul 2015

Anul 2015 nu a adus schimbări fundamentale ale principalelor acte normative

incidente în cauzele instrumentate în materiile civile, modificările operate având un impact

cu o sferă destul de restrânsă de aplicare.

O serie de modificări au fost realizate prin adoptarea, la data de 18.06.2015, a Legii nr.

150 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,

ca urmare a implementării Programului naţional de cadastru şi carte funciară prin care se

realizează înregistrarea sistematică a imobilelor. Modificările aduse Legii nr. 7/1996

pregătesc realizarea şi definitivarea lucrărilor de cadastru, prezentând o importanţă

considerabilă prin prisma dispoziţiilor noului Cod civil privind dobândirea drepturilor reale

imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară, dispoziţii ce se aplică, conform

art. 56 din Legea nr. 71/2011, numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare

unitate administrativ-teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele respective.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene

prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor

judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă stabilește că termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza

I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru

degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial din 12 februarie

2013, cu modificările ulterioare, au fost prorogate până la data de 1 ianuarie 2017.

De asemenea, dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) şi art.

XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor

judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând

cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

Tot în materie civilă, Legea nr. 53/2015 a adus modificări şi completări Legii nr.

8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, iar Legea nr. 69/2015 a modificat

Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive

politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în

străinătate ori constituite în prizonieri.

134

Modificări legislative în materie civilă s-au produs și prin Legea nr. 65/2015 privind

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou

termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a

imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, precum și

pentru prorogarea unor termene, Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 pentru aprobarea

programului național de cadastru și carte funciară 2015 – 2019, Legea nr. 151/2015 privind

procedura insolvenței persoanelor fizice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2015

pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea

procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în

perioada regimului comunist în Romania, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor

religioase din România, Legea nr. 168/2015 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a

imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, Legea nr. 210

din 21 iulie 2015 pentru completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile

conexe și Ordonanța Guvernului nr. 5/2015 care a modificat Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

cu privire la termenul de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a

contravențiilor.

În cursul anului 2015, în materia contenciosului administrativ, s-a publicat Ordonanța

Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, prin care s-a stabilit

modalitatea de restituire a taxelor auto.

În materia litigiilor de muncă, în anul 2015, actele normative care au produs

modificări legislative sunt Legea nr. 155 din 18 iunie 2015, pentru modificarea Legii nr.

263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 192 din 7 iulie 2015, pentru

completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 12 din 20

ianuarie 2015, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii și Legea

nr. 97 din 7 mai 2015, pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul

muncii.

De o importanță deosebită în activitatea de judecată în materie civilă au fost şi

recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casație și Justiție în anul

2015, care, prin caracterul lor obligatoriu, au pus capăt multor controverse şi, în primul rând,

soluţiilor contradictorii care au generat practică neunitară.

135

Prin Decizia nr. 6/2015, s-a stabilit că procesele-verbale de constatare şi sancţionare a

contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind

aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din

România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi

completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act

normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de

nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Prin Decizia nr. 8/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul

legii și a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 450 alin. (5) raportat la art.

997 și următoarele și art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, cererea de suspendare

provizorie se judecă de un complet format din doi judecători, iar instanța se pronunță asupra

cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

De asemenea, prin Decizia nr. 9/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis

recursul în interesul legii statuând că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 128 alin.

(1) lit. d), art. 134 alin. (2) şi art. 135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

raportate la dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (6) lit. a)

pct. 13 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, art. 21 lit. b) şi art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr.

195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea

vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 şi art.

97 alin. (1) lit. d) şi alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi

reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.

Prin Decizia nr. 11/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în

interesul legii și a stabilit că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului

mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie

1977 – 31 martie 2001 este de 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de

muncă; de 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art.

14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare; de 30 de ani (în cazul

bărbaților) și 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de

muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare.


interesul legii, stabilind, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din

Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în

136

domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi

completările ulterioare, art. 1279 alin. (3) teza I şi art. 1669 alin. (1) din Codul civil, că în

situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea

de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub

forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru

întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.


interesul legii și a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. f) și

art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare, respectiv art. 94 și art. 95 din Codul de procedură civilă, litigiile având ca obiect

acțiuni prin care se solicită de către o direcție generală de asistență socială și protecția

copilului obligarea unui consiliu județean sau local ori a unei alte direcții generale de asistență

socială și protecția copilului la suportarea cheltuielilor de întreținere pentru persoane care

beneficiază de măsuri de protecție prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecția și

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt de competența instanțelor de

contencios administrativ.

Prin Decizia nr. 14/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în

interesul legii și a stabilit următoarele: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. (3)

din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000, aprobată de Legea nr. 356/2002, cu modificările și

completările ulterioare, a dispozițiilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, aprobată

de Legea nr. 43/2012, cu modificările și completările ulterioare, a dispozițiilor art. 120 alin.

(7) și art. 124 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și

completările ulterioare, dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de

primă înmatriculare, taxă pe poluare și taxă pentru emisii poluante, restituite prin hotărâri

judecătorești, este dobânda fiscală prevăzută de dispozițiile art. 124 alin. (1) și alin. (2) din

Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu

dispozițiile cu art. 120 alin. (7) din același act normativ. În interpretarea și aplicarea

dispozițiilor art. 994 din Codul civil de la 1864, art. 1535 din Codul civil, art. 124 alin. (1) și

art. 70 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările

ulterioare, momentul de la care curge dobânda fiscală pentru sumele încasate cu titlu de taxă

de primă înmatriculare, taxă pe poluare și taxă pentru emisii poluante, restituite în temeiul

hotărârilor judecătorești, este reprezentat de data plății acestor taxe.

137

Prin Decizia nr. 16 din 21.09.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul

în interesul legii și a explicat noțiunea de nevăzător, care se referă exclusiv la cecitatea

absolută.

Prin Decizia nr. 18 din 05.10.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul

în interesul legii și a statuat că perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată și a urmat

cursurile unei școli profesionale, anterior datei de 1 ianuarie 1949 va fi considerată stagiu de

cotizare dacă ucenicii au primit salariu ori au cotizat la fostele case de asigurări sociale; între

1 ianuarie 1949 și 1 ianuarie 1954 va fi considerată vechime în muncă, indiferent dacă în

privința ucenicilor a existat obligația virării contribuțiilor la fostele case de asigurări sociale,

dar va reprezenta stagiu de cotizare numai în măsura în care s-a cotizat la fostele case de

asigurări sociale; după 1 ianuarie 1954 și până la 1 aprilie 2001 va fi considerată stagiu de

cotizare și vechime în muncă perioada practicii în producție.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 19/2015, a statuat, în interpretarea şi

aplicarea prevederilor art. 1050-1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art. 76 şi art. 82

din Legea nr. 71/2011, că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050-1053 din

Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în

vigoare a Codului civil.


interesul legii şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 287 ind. 16 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, hotărârea pronunţată de către secţia de contencios administrativ a

tribunalului în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea

prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea,

nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de

achiziţie publică, poate fi atacată numai cu recurs.”


interesul legii și a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea

nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările

ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în

întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea

accidentului, priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului

rutier.

138


interesul legii şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 12 alin.

(1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între

profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile în

care sunt implicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale

administraţiei publice şi băncile comerciale/profesioniştii, atunci când instanţa de judecată

este sesizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului/alte organe ale

administraţiei publice, se soluţionează de secţiile civile/completele specializate în materie

civilă (litigii cu profesionişti) din cadrul tribunalului.”

Și deciziile pronunţate în materie civilă de completele Înaltei Curți de Casație și

Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au dus la unificarea practicii judiciare.

Prin Decizia nr. 6/2015 s-a stabilit că: „În interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. (1), art.

4 alin. (1) și art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea

cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 1 alin. (1) din

Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2001 privind

organizarea și funcționarea cazierului fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 31/2003,

cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7, art. 8 și art. 38 din Ordonanța

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și

completările ulterioare, sancțiunea avertismentului se înscrie în cazierul fiscal.

Prin Decizia nr. 7/2015, cu privire la interpretarea art. 16 lit. a) și b) și art. 17 alin. (3)

Decretul nr. 167/1958 raportat la dispozițiile Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009,

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „plățile voluntare eșalonate în temeiul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri

executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, efectuate în baza unui titlu executoriu, nu

întrerup termenul de prescripție a dreptului material la acțiune pentru daunele interese-

moratorii sub forma dobânzii penalizatoare.

Prin Decizia nr. 16/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilit că dispozițiile art. 9

din Legea nr. 118/2010 vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor sau, după caz,

indemnizațiilor, în sensul că acesta este suspendat în perioada 3 iulie – 31 decembrie 2010, și

nu existența acestui drept.

Prin Decizia nr. 21/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în interpretarea și

aplicarea prevederilor art. 1079 alin. (2) pct. 3 din Codul civil de la 1864 și art. 1523 alin. (2)

lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) și (4) din Codul muncii, republicat, cu

139

modificările și completările ulterioare [art. 161 alin. (1) și (4) din Codul muncii în forma

anterioară republicării, și art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din Ordonanța Guvernului nr.

9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 din

Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările și

completările ulterioare, și art. 1535 din Codul civil, că dobânzile penalizatoare datorate de stat

pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani

anterior datei introducerii acțiunii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunţat Decizia nr. 22/2015, prin care a statuat

cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 53 și art. 95 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, că raportat la prevederile acestei legi, stagiul

complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ și care

beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei 5 în

funcție de data nașterii asiguratului.

Prin decizia nr. 28/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că în interpretarea

şi aplicarea dispoziţiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, explicitarea

pretenţiilor implicite în apel nu are semnificaţia modificării cadrului procesual sub aspectul

obiectului judecăţii şi al derogării de la dispoziţiile alin. (1) şi (3) ale aceluiaşi articol, dar

presupune corecta lămurire a limitelor judecăţii în prima instanţă.

Prin Decizia nr. 34/2015 s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se circumscriu noţiunii de

obligaţie principală în titlul executoriu şi pot fi supuse actualizării în cadrul executării silite.

Şi deciziile Curţii Constituţionale a României, pronunţate în anul 2015, au operat o

serie de modificări legislative în materie civilă, prin efectul suspendării de drept al aplicării

normei declarate neconstituţionale, până la adoptarea unei dispoziţii de modificare

corespunzătoare a acesteia sau abrogarea textului declarat neconstituţional.

Prin Decizia nr. 279 din 23.04.2015, Curtea Constituțională a decis că art. 52 alin. (2)

din Legea nr. 53/2003, instituind o măsură de protecţie pentru drepturile salariatului suspendat

a cărui nevinovăţie a fost constatată, prevede posibilitatea reluării de către acesta a activităţii

anterioare şi plata, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, a unei

despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării

contractului. De asemenea, salariatul suspendat ar putea ocupa un alt loc de muncă pe

perioada suspendării, aşa cum a reţinut chiar Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.

Garanţiile mai sus arătate se referă la păstrarea locului de muncă şi la asigurarea dreptului la

salariu după încetarea suspendării, precum şi la dreptul salariatului de a alege în mod liber un

140

alt loc de muncă pe durata suspendării. Curtea a apreciat că reglementarea cauzelor de

suspendare nu poate lăsa deschisă posibilitatea emiterii unor decizii arbitrare ori netemeinice,

pentru că protecţia dreptului la muncă presupune, între altele, ca restrângerea exerciţiului

acestui drept să respecte cerinţele constituţionale impuse de art. 53 alin. (2) referitoare la

proporţionalitate, şi nu doar asigurarea unor măsuri cu caracter reparator ori a unor soluţii

alternative. Aşa fiind, Curtea a constatat că, în urma efectuării testului de proporţionalitate

vizând măsura restrângerii exerciţiului dreptului la muncă, suspendarea contractului

individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva

salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu

obiectivul ce trebuie atins, astfel că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr.

53/2003 sunt neconstituționale.

Prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, Curtea Constituţională a admis excepția de

neconstituţionalitate, constatând că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în

care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la

despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în

condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută

ca infracțiune.

Prin Decizia nr. 745 din 3 noiembrie 2015, Curtea Constituţională a admis excepția de

neconstituționalitate și a constatat că sintagma „cu excepția prevederilor art. 15” cuprinsă în

dispozițiile art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în

executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între

profesioniști și între aceștia și autorități contractante este neconstituțională.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, a decis că

instanţele judecătoreşti, în cadrul analizării legalităţii deciziei de concediere a unui salariat

care are şi o funcţie eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există

vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art. 61 – motive care ţin

de persoana salariatului sau art. 65 – motive care nu ţin de persoana salariatului, din Codul

muncii) şi îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă în cadrul

organismului sindical l-a primit de la salariaţii din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit

art. 272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere. În cazul în

care se constată vreo legătură între motivul de concediere şi activitatea de îndeplinire a

mandatului pe care salariatul care ocupă o funcţie eligibilă într-un organism sindical l-a primit

de la salariaţii din unitate, decizia de concediere a acestuia este nelegală, în baza art. 220 alin.

141

(2) din Codul muncii, potrivit căruia, „Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii

aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de

îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate”.

Prin Decizia din 17 decembrie 2015, Curtea Constituţională a constatat

neconstituţionalitatea prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă privind încuviinţarea

executării silite de către executorul judecătoresc, stabilind că acestea contravin prevederilor

constituţionale ale art. 1 alin. (4), prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a

unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale art. 21 alin. (3) şi art. 124, prin

prisma faptului că declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului

judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub

aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă parte,

înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc.

În anul 2015 nu au intervenit modificări legislative de substanţă în materie penală, cu

impact asupra volumului şi specificului activităţii de judecată, acestea vizând în esență

adaptarea legislaţiei la exigenţele deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost admise

excepțiile de neconstituționalitate vizând dispoziţii legale din noile coduri în materie penală,

cu consecința declarării lor ca nefiind conforme cu legea fundamentală.

În acest sens, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 30 iunie 2015 pentru

modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală a fost adoptată ca urmare a

declarării ca neconstituţionale a dispoziţiilor art. 222 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de

procedură penală referitoare la durata arestului la domiciliu, fiind introduse noi prevederi care

stabilesc, în acord cu standardele constituționale, durata măsurii arestului la domiciliu în faza

de cameră preliminară sau în cursul judecăţii.

Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr. 318 din 11 decembrie 2015

pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor

Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ceea ce privește

conținutul art. 252 și art. 252 ind. 1 vizând depunerea în contul Agenţiei Naţionale de

Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a sumelor de bani rezultate din valorificarea

bunurilor perisabile, a bunurilor mobile valorificate la cererea proprietarului lor ori când

există acordul acestuia, ori în mod excepțional, în cazurile prevăzute în art. 252 ind. 1 din

Codul de procedură penală, iar alineatul (5) al art. 252 ind. 1 a fost abrogat.

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost

modificată prin Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei

Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea

142

unor acte normative, sub aspectul art. 185, conform căruia asistența solicitată de oficiile de

recuperare a creanţelor sau alte autorităţi cu atribuţii similare din statele membre ale Uniunii

Europene se realizează potrivit procedurii prevăzute de legea prin care este desemnată

autoritatea naţională drept oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi

şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având

legătură cu infracţiunile.

Un impact direct asupra activităţii jurisdicţionale în materie penală au avut deciziile

pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2015 în soluţionarea

recursurilor în interesul legii, prin care s-au dat rezolvări cu caracter obligatoriu unor

probleme diferite ce au generat practică neunitară.

Astfel, prin Decizia nr. 3/19.01.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, că admisibilitatea în principiu a

contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu

participarea procurorului.

Prin Decizia nr. 4/19.01.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a

dispoziţiilor art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală, că în cursul urmăririi penale,

competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau

încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează

urmărirea penală.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 7/16.03.2015, a stabilit, în

interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 399 alin. (3) lit. d) şi alin. (4) din Codul de

procedură penală, că la momentul soluţionării, în primă instanţă, a acţiunii penale, prin

pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura acesteia, măsura arestării preventive,

luată anterior faţă de inculpatul minor, încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de

îndată în libertate a inculpatului minor arestat preventiv.


dispoziţiilor art. 348 din Codul penal, că fapta unei persoane care exercită activităţi specifice

profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare

profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de

avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de

exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 din Codul penal.

De asemenea, prin Decizia nr. 17/05.10.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea

unitară a dispoziţiilor art. 19 din Codul de procedură penală, că în cauzele penale având ca

obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând

143

acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni

la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor

reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 25/07.12.2015, în

interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 213 şi art. 215 ind. 1 alin. (5) din Codul de

procedură penală, că încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează

plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat ori s-a

prelungit măsura preventivă a controlului judiciar este definitivă.


dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 în materia recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine în

vederea executării lor în România, că sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor

străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor membre ale Uniunii

Europene care au transpus Decizia 2008/909/JAI, al căror corespondent în legea penală

română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile

judiciare române; sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare,

pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia 2008/909/JAI ori

care nu sunt membre ale Uniunii Europene, al căror corespondent în legea penală română sunt

pedepsele complementare/ accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare

române, în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres.

O importanță deosebită pentru activitatea jurisdicţională desfăşurată în materie penală

au avut şi deciziile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pronunţate de Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie în anul 2015, care, prin caracterul lor obligatoriu pentru instanţe, au

fost de natură să asigure evitarea unor soluţii de practică neunitară.

Astfel, prin Decizia nr. 1/19.01.2015 s-a stabilit că dispoziţiile art. 308 din Codul

penal reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii de delapidare prevăzute de art. 295 din

Codul penal.

Prin Decizia nr. 2/02.02.2015 s-a stabilit că, în urma desființării deciziei date în recurs,

în calea de atac a revizuirii reglementată în procedura prevăzută de art. 465 din Codul de

procedură penală, în condițiile în care cauza a parcurs trei grade de jurisdicție (primă instanță,

apel și recurs), în ultimă instanță soluționându-se recursul procurorului, calea de atac este

recursul în forma și reglementarea prevăzute de lege la data judecării recursului inițial.

Prin Decizia nr. 3/16.02.2015 s-a statuat în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art. 6

din Codul penal, stabilirea pedepsei în baza legii noi, în cazul pluralităţii de infracţiuni care,

potrivit Codului penal din 1969, presupunea reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie cu

144

revocarea suspendării condiționate, iar, potrivit Codului penal, condiţiile recidivei

postcondamnatorii cu privire la primul termen nu mai sunt întrunite, se determină conform

art. 44 raportat la art. 39 din Codul penal, referitoare la pluralitatea intermediară.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 5/04.03.2015, a stabilit că hotărârea

pronunţată în procedura examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare,

împotriva unei sentinţe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă

apelului.

Prin Decizia nr. 9/17.04.2015 s-a stabilit că încheierea unui acord de mediere

constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare, iar

încheierea unui acord de mediere în condiţiile Legii nr. 192/2006 poate interveni în tot cursul

procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

De asemenea, prin Decizia nr. 10/22.04.2015 s-a stabilit, în interpretarea dispoziţiilor

art. 367 alin. (1) şi (6) din Codul penal, că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a

noului Cod penal, infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu

mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia

tipicităţii.

În cazul infracţiunii de contrabandă prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul

vamal al României, prin Decizia nr. 11/22.04.2015 s-a stabilit că se impune luarea măsurii de

siguranţă a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal

al României, concomitent cu obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând datoria

vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul

vamal comunitar fără a fi fost prezentate în vamă şi transportate spre acest birou vamal.

Prin Decizia nr. 12/06.05.2015 s-a stabilit, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1)

din Codul penal, că în cazul pedepselor definitive pentru infracţiuni care au produs consecinţe

deosebit de grave potrivit Codului penal anterior, determinarea maximului special prevăzut de

legea nouă se realizează, chiar dacă valoarea prejudiciului este inferioară pragului valoric

prevăzut de art. 183 din Codul penal, prin raportare la varianta agravată a infracţiunilor

limitativ enumerate în art. 309 din Codul penal.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 13/06.05.2015, în aplicarea

dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, a

stabilit că, în cazul pluralităţii de infracţiuni constând într-o infracţiune pentru care, potrivit

Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă, cu suspendarea

condiţionată a executării, care, conform art. 41 alin. (1) din Codul penal, nu îndeplineşte

condiţiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii şi, respectiv, o

145

infracţiune săvârşită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este

legea nouă, stabilirea şi executarea pedepsei, în urma revocării suspendării condiţionate, se

realizează potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în

aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. (1) din Codul penal

anterior.

Prin Decizia nr. 15/22.05.2015 s-a stabilit că, după transferarea persoanei condamnate

de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata

de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a

bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea

judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România.

Prin Decizia nr. 19/04.06.2015 s-a stabilit că fapta medicului angajat cu contract de

muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de

funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal,

de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea

drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege,

având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I-a din Codul penal.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 20/04.06.2015 dată în

interpretarea art. 327 alin. (2) din Codul penal, că cerinţa esenţială a elementului material al

infracţiunii de fals privind identitatea reglementată în varianta-tip, vizând folosirea

frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a

unui astfel de act falsificat, este obligatorie şi în ipoteza în care acţiunea de prezentare s-a

făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane.

Prin Decizia nr. 22/09.06.2015 s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

466 alin. (1) din Codul de procedură penală, că obiectul cererii de redeschidere a procesului

penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale

definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea

aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este

consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestaţiei în anulare ori revizuirii.

Prin Decizia nr. 25/08.10.2015 s-a stabilit că subiect activ al infracţiunii prevăzute de

art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a

avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice

persoană fizică sau juridică.

Prin Decizia nr. 27/29.10.2015 s-a stabilit că redeschiderea urmăririi penale prevăzută

de art. 335 din Codul de procedură penală este supusă confirmării judecătorului de cameră

146

preliminară, atât în urma infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior

în procedura prevăzută de art. 336 şi următoarele din Codul de procedură penală, cât şi în

cazul infirmării dispuse din oficiu.

Prin Decizia nr. 29/19.11.2015 s-a stabilit, în procedura de modificare a pedepsei

prevăzută de art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, că în cadrul operaţiunii de

contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul Codului penal anterior pentru o

infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul

noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub Codul penal anterior, se impune

determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal.

Prin Decizia nr. 30/19.11.2015 s-a statuat că, în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune

comise sub imperiul Codului penal din 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de

2.000.000 lei, modificarea noţiunii de consecinţe deosebit de grave în Codul penal nu produce

efectele prevăzute de art. 4 din Codul penal şi nici cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea

nr. 187/2012 şi nu conduce la dezincriminarea infracţiunii de înşelăciune.

Prin Decizia nr. 32/11.12.2015 s-a stabilit că noţiunea de „contrabandă” utilizată de

legiuitor în dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României, în sintagma „cunoscând că acestea provin din contrabandă”, priveşte contrabanda

constând în introducerea în ţară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim

vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în ţară a

acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la

controlul vamal.

Prin Decizia nr. 33/11.12.2015 s-a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art. 341 alin. (6)

lit. c) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară învestit cu

soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de renunţare la urmărirea penală poate dispune

admiterea plângerii şi schimbarea soluţiei de renunţare la urmărirea penală în soluţia de

clasare, atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă

imediată pronunţarea unei soluţii de clasare.

În anul 2015, soluţiile pronunţate de Curtea Constituţională au avut un impact

major asupra activităţii de judecată în materie penală, întrucât în cadrul controlului de

constituţionalitate au fost examinate excepţii de neconstituţionalitate vizând noile dispoziţii de

drept penal şi procesual penal care, într-un număr semnificativ au fost declarate ca fiind

neconforme cu normele inserate în legea fundamentală, relevante în acest sens fiind deciziile

prezentate în continuare.

147

Astfel, prin Decizia nr. 11/15.11.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și

s-a constatat că dispozițiile art. 112 ind. 1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt constituționale

în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de

intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al

României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Prin Decizia nr. 76/26.02.2015, Curtea Constituțională a admis excepția de

neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă de excludere a procurorului de la

dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de

procedură penală este neconstituțională.

Prin Decizia nr. 166/17.03.2015 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a

constatat că dispozițiile art. 549 ind. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt

neconstituționale; soluția legislativă cuprinsă în art. 549 ind. 1 alin. (3) din Codul de

procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „în camera de

consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, este

neconstituțională; soluția legislativă cuprinsă în art. 549 ind. 1 alin. (5) din Codul de

procedură penală, potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se

pronunță „fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)”, este

neconstituțională.

Prin Decizia nr. 222/02.04.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a

constatat că dispozițiile art. 69 alin. (1) lit. b) și ale art. 110 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de

organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale.


constatat că dispozițiile art. 488 din Codul de procedură penală, precum și soluția legislativă

cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de procedură penală, care exclude persoana vătămată,

partea civilă și partea responsabilă civilmente de la audierea în fața instanței de fond, sunt

neconstituționale.


constatat că dispozițiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în

măsura în care nerespectarea termenului „cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei

arestării preventive” atrage incidența art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.


constatat că dispozițiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

148

Prin Decizia nr. 423/09.06.2015 a fost admisă excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 488 ind. 4 alin. (5) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția

legislativă potrivit căreia contestația privind durata procesului penal se soluționează „fără

participarea părților și a procurorului” este neconstituțională.


dispozițiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția

legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăște „fără participarea

procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului” este neconstituțională.



legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de

către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.



legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează

de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.


constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3) teza a doua din Codul de procedură

penală conform căreia exercitarea funcției de verificare a legalității netrimiterii în judecată

este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată este neconstituțională.


constatat că sintagma „trafic de stupefiante” din cuprinsul dispozițiilor art. 223 alin. (2) din

Codul de procedură penală este neconstituțională.


dispozițiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală și s-a constatat că sintagma „dacă

cererea este vădit nefondată” din cuprinsul acestora este neconstituțională.


constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din

Codul penal, precum și sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul

dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, sunt

neconstituționale.


constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală

potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul” pot face contestație cu privire la modul de

149

soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin.

(3) - (5) este neconstituțională.


constatat că dispozițiile art. 222 alin. (10) din Codul de procedură penală sunt

neconstituționale.

În cursul anului 2015, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,

aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 a fost

modificat prin Hotărârea nr. 443 din 29 aprilie 2015 și Hotărârea nr. 753 din 30 iunie 2015,

iar la finele anului 2015 a fost adoptată Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 1375/2015 prin care s-a aprobat noul Regulament de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, hotărâre care a fost publicată în Monitorul Oficial la data de

28.12.2015, astfel încât modificările de substanță intervenite nu au fost de natură să

influențeze activitatea administrativ-judiciară din anul de referință.

150

Capitolul III: Independența și răspunderea judecătorilor

Secțiunea 1. Independența judecătorilor instanței în anul 2015

Independența este valoarea fundamentală a sistemului judiciar. Ea permite

judecătorilor să adopte decizii imparțiale și îi protejează de influența directă din partea părților

implicate într-un litigiu, precum și de influența directă sau indirectă sau de intervenția oricăror

alte organizații sau actori externi.

Independenţa sistemului judiciar este un concept care impune obligativitatea garantării

de către stat a acestui principiu fundamental al statului de drept. Printre alte elemente de

compunere fundamentală, funcţionalitatea conceptului de independenţă implică garanția ca

judecătorul să decidă în cauzele aflate în faţa sa imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate

cu legea, fără restricţii, influenţe nepotrivite, stimulente, presiuni, ameninţări sau interferenţe,

directe sau indirecte din orice parte sau pentru orice motiv.

Se interzice prin standardul universal recunoscut al independenţei puterii judecătoreşti

orice interferenţă improprie sau care nu oferă garanţii printr-un proces judiciar şi impune ca

deciziile judecătorilor să nu poată fi puse în discuţie altfel decât prin procedura căii de atac

prevăzută de lege. În acest sens, acţiunea civilă îndreptată împotriva unui judecător, precum şi

aceea în materie penală, trebuie efectuate în condiţii ce nu pot avea drept obiect exercitarea

unei influenţe asupra activităţii judiciare a acestuia. De asemenea, judecătorii nu pot face

obiectul unor acţiuni disciplinare în baza simplei exercitări a funcţiilor lor judecătoreşti, cu

excepţia cazului în care comportamentul nedemn al unui judecător este dovedit.

Aplicarea tuturor acestor principii a determinat ca atât Inspecţia Judiciară, cât şi

Consiliul Superior al Magistraturii să statueze, în numeroase soluţii de clasare sau hotărâri în

cadrul jurisprudenţei, că soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti învestite cu

soluţionarea unei cauze concrete şi interpretarea normelor legale aplicabile speţei nu pot fi

analizate ori cenzurate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către Inspecţia judiciară,

întrucât aceste verificări ar aduce atingere principiului independenţei judecătorilor şi supunerii

lor numai legii, statuat de art. 124 alin. 3 din Constituţia României şi art. 46 alin. 2 din Legea

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. În atare condiţii, hotărârile

judecătoreşti sunt supuse controlului judiciar exercitat de către instanţele judecătoreşti

neputând fi modificate prin decizii administrative, pentru că Inspecţia Judiciară nu poate

suplini ori completa activitatea de judecată şi nici nu are atribuţii ori competenţe legale,

pentru a se substitui în activitatea jurisdicţională, care aparţine instanţelor judecătoreşti.

151

Pronunțarea de către instanțe a unor soluţii care nu sunt conforme intereselor unei părţi

nu poate fi apreciată ca o conduită necorespunzătoare a judecătorilor care au participat la

soluţionarea cauzei, în lipsa oricăror alte indicii care să arate că hotărârile ar fi fost date cu

intenţia de a încălca legea şi de a decide din motive străine de cauză în favoarea sau în

defavoarea uneia dintre părţi. Aprecierea probelor, interpretarea legii şi aplicarea ei la o cauză

concretă, dar mai ales hotărârea judecătorească sunt chestiuni de judecată, fiind rezultatul

unui proces de interpretare sistematică a dispoziţiilor legale incidente şi, în consecinţă,

constituie atribuția activităţii de judecată, ce nu poate face obiectul unei cenzuri

administrative realizate în cadrul verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară şi, cu atât mai

mult, a unui alt tip de cenzură realizată în cadrul altui tip de verificare. Pe cale de consecinţă,

în afara căilor de atac recunoscute de lege nu se poate analiza ori cenzura nici interpretarea

normelor legale aplicabile speţei şi nici hotărârea judecătorească pronunţată, sub aspectul

legalităţii şi temeiniciei, fără ca eventualele verificări în acest sens să aducă atingere

principiului independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii.

Procesul îndelungat al acceptării acestor mecanisme legale de societatea civilă trebuie

susținut, în continuare, de o poziționare corectă a instituțiilor statului în direcția înțelegerii și,

în final, a acceptării conceptului de independență a sistemului judiciar.

Independența sistemului judiciar există pentru a servi societății și cetățenilor.

„Sistemul judiciar care solicită independență, dar refuză să fie responsabil față de

societate, nu se va bucura de încrederea societății și nu va dobândi independența pe care și-o

dorește”, se arată în Raportul ENCJ 2013-2014 referitor la independența și responsabilitatea

sistemului judiciar.

Chiar și atunci când se produc greșeli, iar acestea atrag critici, un sistem judiciar

independent și responsabil acceptă criticile justificate și învață din greșeli. Acest mecanism

implică o legătură puternică între independență și responsabilitate.

Secţiunea 2. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

2.1. Aspecte privind răspunderea judecătorilor

Pe parcursul anului 2015, ca urmare a petiţiilor formulate cu privire la corpul

profesional al judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi instanţelor arondate, au fost

efectuate verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii pentru a se stabili dacă există indiciile privind săvârşirea unor abateri

disciplinare dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată.

152

Astfel, au fost efectuate verificări în 41 de sesizări, iar până la sfârșitul anului 2015 au

fost comunicate 40 de rezoluții de clasare, situația prezentându-se astfel:

Tabel 88

Nr. total sesizări ale Inspecției Judiciare

Nr. de sesizări privind modul de soluționare a cauzelor, pe rolul: Nr. de sesizări în care s-a

dispus clasarea

41Curții de Apel

Iași Tribunalelor Judecătoriilor

26 23 16 40

Printr-o rezoluție a Inspecție Judiciare s-a dispus începerea cercetării disciplinare față

de doi judecători din cadrul Judecătoriei Vaslui și un judecător din cadrul Tribunalului Vaslui,

cu privire la abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar

prin rezoluția nr. 3639/IJ/2194/DIJ/2015 din 2.09.2015 a Inspecției Judiciare, s-a respins

sesizarea privind săvârșirea de către judecătorii sus-menționați a abaterii disciplinare.

În anul 2015 nu a fost aplicată nicio sancțiune disciplinară judecătorilor din cadrul

Curții de Apel Iași și al instanțelor din circumscripția sa teritorială.

2.2. Aspecte privind răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de

specialitate şi a celorlalte categorii de personal

În anul 2015, ca urmare a existenței indiciilor săvârșirii de abateri disciplinare, au fost

efectuate cercetări disciplinare prealabile și au fost aplicate următoarele sancțiuni: o sancțiune

disciplinară constând în „avertisment” aplicată, potrivit competenței, de președintele

Judecătoriei Pașcani și o sancțiune disciplinară constând în „reducerea cu 15% a salariului pe

o durată de 3 luni”, fiind aplicată, potrivit competenței, de președintele Curții de Apel Iași.

Sancțiunea constând în „avertisment” a fost aplicată unui grefier din cadrul

Judecătoriei Pașcani pentru săvârșirea abaterii disciplinare de a refuza nejustificat îndeplinirea

unei îndatoriri ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea

instanţelor judecătoreşti ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti.

Sancțiunea constând în „reducerea cu 15% a salariului pe o durată de 3 luni” a fost

aplicată unui grefier din cadrul Tribunalului Iași pentru săvârșirea abaterii disciplinare

prevăzute de art. 84 lit. i) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare şi

de art. 149 alin. (2) lit. i) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu

modificările și completările ulterioare, constând în neglijență gravă în rezolvarea lucrărilor.

153

Pentru categoriile personalului conex, personalului contractual și funcționarilor publici

nu au fost aplicate sancțiuni, în cursul anului 2015.

Secțiunea 3. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

a. Aspecte privind răspunderea judecătorilor

În anul 2015, prin încheiere pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la

Curtea de Apel București, Secția I penală, s-a luat măsura arestării preventive față de

judecătorul Anton Dan din cadrul Curții de Apel Iași în baza art. 224, art. 226 raportat la art.

202 din Codul de procedură penală. Prin Hotărârea Secției pentru judecători din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 857/26.10.2015 s-a dispus suspendarea din funcție a

judecătorului.

b. Aspecte privind răspunderea personalului auxiliar de specialitate

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate, pe parcursul anului 2015 s-a

dispus arestarea preventivă a unui grefier din cadrul Judecătoriei Iași, arestare care a condus la

suspendarea de drept din funcția de grefier. Ulterior, măsura arestării preventive a fost

înlocuită cu măsura controlului judiciar. Suspendarea de drept din funcție a încetat, ca urmare

a înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, grefierul fiind

suspendat din funcție, în condițiile art. 52 alin. 1 lit. c) ind. 1 din Codul muncii.

154

Capitolul IV: Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului

european şi cooperarea internaţională

Spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene este consacrat prin

Tratatul de la Lisabona semnat la data de 13 decembrie 2007, care urmărește realizarea unui

spaţiu european consolidat, menit să asigure un grad sporit de protecţie cetăţenilor atât sub

aspectul libertăţii de circulaţie, cât și sub cel al unei protecţii judiciare eficiente, ce necesită

cooperarea coerentă a statelor membre.

În materie de cooperare judiciară, la nivel european există Reţeaua Judiciară

Europeană în materie civilă şi comercială care organizează, periodic, reuniuni dedicate

aplicării, interpretării sau modificării instrumentelor comunitare.

Corespondenta la nivel naţional a Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi

comercială este Reţeaua Judiciară Română în materie civilă şi comercială, a cărei componență

a fost actualizată prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1929/C/29.05.2014. Membrii Reţelei

Judiciare Române în materie civilă şi comercială reprezintă, la rândul lor, puncte locale de

contact care diseminează informaţiile de drept al UE şi drept internaţional privat.

În anul 2015, Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială a organizat

mai multe reuniuni, iar România a fost reprezentată la acestea, în funcţie de temele discutate,

de către punctele naţionale de contact, de reprezentanţi ai autorităţii centrale desemnate în

baza Regulamentelor aflate în discuție la respectivele reuniuni, precum şi de magistraţi,

membri ai Reţelei Judiciare Române în materie civilă şi comercială din cadrul curţilor de apel.

Astfel, la cea de-a 56-a Reuniune a Punctelor Naționale de Contact pentru Rețeaua

Judiciară Europeană în materie civilă și comercială, desfășurată în perioada 15-16 octombrie

2015 la Bruxelles, a participat judecătorul Susanu Claudia-Antoanela, membru al Reţelei de

Cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Punctul central al dezbaterilor a fost axat pe analiza Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 al

Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară,

recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială.

S-a evidențiat că Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al

Consiliului a eliminat procedura de exequatur și formalitățile aferente acesteia, întrucât

încrederea reciprocă în administrarea justiţiei în Uniune justifică principiul potrivit căruia

hotărârile pronunţate într-un stat membru ar trebui recunoscute în toate statele membre, fără a

fi necesare proceduri speciale. În consecință, caracterul executoriu al hotărârii este automat,

conform art. 36 alin. 1, astfel încât partea interesată poate solicita executarea imediat.

155

Noul regulament introduce două acțiuni, care nu erau reglementate de Regulamentul

nr. 44/2001. Astfel, în art. 36 alin. 2 se prevede posibilitatea promovării unei acțiuni pozitive,

prin care se solicită constatarea absenței motivelor pentru refuzul recunoașterii unei hotărâri,

în timp ce prin intermediul art. 45 se introduce posibilitatea promovării unei acțiuni negative,

prin care se refuză recunoașterea unei hotărâri. Este necesar ca ambele proceduri să fie

concentrate în fața aceluiași tribunal. În majoritatea statelor membre, tribunalul competent să

soluționeze chestiunile de recunoaștere, în temeiul Regulamentul nr. 44/2001, este acum

competent să soluționeze acțiunile introduse în temeiul art. 36 alin. 2 și art. 45 din

Regulamentul (UE) nr. 1215/2012.

Cu privire la noua bază de date a Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a precizat că

aceasta este un instrument care conține diferite informații despre curți și autoritățile

competente din statele membre, iar scopul ei este de a înlocui baza de date din Atlasul

judiciar. Această bază de date stochează informațiile transmise de statele membre, dar permite

și altor aplicații (ex. e-justice portal) să le folosească, ceea ce nu se întâmplă acum cu Atlasul

judiciar.

Baza de date va fi funcțională din luna noiembrie 2015, iar avantajele acesteia constau

în prezentarea celor mai de actualitate informații, a celor mai sigure date, a unor informații cu

privire la aspecte variate și ușurința în utilizare.

Un element de noutate întreprins de Reţeaua de Cooperare Judiciară Română în

materie civilă şi comercială relativ la consolidarea cunoştinţelor judecătorilor naţionali în

domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială, inițiat în 2013 şi continuat în

anul 2014, respectiv 2015, constă în elaborarea Buletinului Reţelei Judiciare române în

materie civilă şi comercială.

În cursul anului 2015 a fost publicat primul număr al Buletinul Reţelei Judiciare

române în materie civilă şi comercială. Pentru realizarea Buletinului Reţelei au fost cooptaţi

judecători, membri ai Reţelei de cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială,

inclusiv judecătorul Susanu Claudia-Antoanela, din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Această publicaţie este de interes larg întrucât se adresează atât magistraţilor, cât şi

celorlalţi participanţi la procesul civil care se confruntă cu problema interpretării şi aplicării

Regulamentelor UE.

Primul Buletin al Reţelei Judiciare române în materie civilă şi comercială cuprinde

comentarea tuturor hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în

aplicarea unuia dintre cele mai importante instrumente de drept internaţional privat, respectiv

156

Regulamentul Bruxelles I – RBI care a înlocuit Convenţia de la Bruxelles din 1968,

supranumit şi „matricea cooperării judiciare europene în materie civilă și comercială”.

În prezent, se află în lucru cel de al doilea număr al Buletinului Reţelei Judiciare

române în materie civilă şi comercială, în colectivul redacțional fiind inclus și judecătorul

Susanu Claudia-Antoanela, din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Altă acţiune întreprinsă în vederea consolidării cunoştinţelor judecătorilor naţionali în

domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială este cea desfășurată în cursul

anului 2015 în luna octombrie, când a fost organizată la București reuniunea Reţelei de

Cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială cu tema „Instrumente ale Uniunii

Europene aflate în curs de negociere şi noi instrumente UE recent adoptate, în domeniul

cooperării judiciare internaţionale în materie civilă”.

Agenda a avut ca obiect prezentări şi discuţii vizând noutățile legislative la nivel intern

în domeniul asistenței judiciare internaționale și la nivelul Uniunii Europene în domeniul

cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială, respectiv competența și

executarea hotărârilor, ordinul civil de protecție, ordonanța asiguratorie de indisponibilizare a

conturilor bancare, succesiunile. Au fost prezentate instrumente ale Uniunii Europene aflate în

curs de negociere, respectiv procedurile europene ale somației de plată și cererilor cu valoare

redusă, competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materia dreptului familiei,

legalizarea documentelor, cât și proiecte de acte normative în domeniul cooperării judiciare

internaționale.

Alte acţiuni întreprinse în vederea consolidării cunoştinţelor judecătorilor naţionali în

domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială au fost cele desfășurate de

Ministerul Justiției care, în cursul anului 2015, a distribuit, prin intermediul judecătorului

curții de apel, membru al Rețelei de cooperare, mai multe publicații în limba română, tipărite

de Comisia Europeană: Culegerea de legislație UE în domeniul cooperării judiciare

internaționale în materie civilă și comercială, Ghid practic de aplicare a Regulamentului

privind procedura europeană a somației de plată, Ghid practic de aplicare a Regulamentului

Bruxelles II, Cooperare judiciară în materie civilă în Uniunea Europeană, Ghid practic privind

aplicarea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă, broșura privind răpirea

transfrontalieră a copilului de către un părinte și broșura privind încredințarea copilului și

drepturile de vizită peste granițele Uniunii Europene.

Toate aceste materiale au fost distribuite atât judecătorilor de la Curtea de Apel Iași -

Secția civilă, cât și tuturor instanțelor din raza Curţii de Apel Iaşi, numărul de exemplare

trimis fiind raportat la numărul de judecători ai fiecărei instanțe în parte.

157

La nivelul Curţii de Apel Iaşi a fost organizată, în cadrul programului de formare

continuă descentralizată, o sesiune de formare în domeniul dreptului Uniunii Europene,

susţinută de judecător Susanu Claudia-Antoanela, formator al Institutului Național al

Magistraturii, cu tema ,,Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi comercială”.

Menţinerea şi dezvoltarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie a constituit

obiect de preocupare şi pentru activitatea desfăşurată de judecătorul Curţii de Apel Iaşi,

membru al Reţelei de Cooperare Judiciară Română în materie civilă şi comercială, în scopul

facilitării cooperării judiciare internaţionale în materie civilă, al diseminării informaţiilor

necesare și în vederea consolidării cunoştinţelor judecătorilor naţionali în acest domeniu.

În acest sens, la data de 14 decembrie 2015, după încheierea Întâlnirii de lucru pe

probleme de practică neunitară în materie civilă, ce a avut loc la sediul Curţii de Apel Iaşi și

la care au participat judecători din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi al instanţelor arondate,

judecătorul Susanu Claudia-Antoanela din cadrul Curţii de Apel Iaşi, membru în Rețeaua

Judiciară Română în materie civilă și comercială, a prezentat o serie de aspecte de noutate în

domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială.

Chestiunile prezentate au vizat Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului

European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea

și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, Legea privind modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare

pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea

Europeană, imposibilitatea recunoașterii pe teritoriul României a hotărârilor pronunțate în

statele membre ale Uniunii Europene sau în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene –

situații particulare (art. 277 din noul Cod civil) și stadiul distribuirii materialelor pe cooperare

judiciară.

Au fost prezentate și aspecte legate de portalul E-Justice, respectiv stadiul migrării

Atlasului Judiciar European în materie civilă și comercială către site-ul E-Justice, cât și

aspecte comunicate de Oficiul registrului comerțului referitoare la stadiul interconectării

Buletinului Procedurilor de Insolvență.

În materie penală, cooperarea judiciară internațională în cadrul pilonului Spațiu de

libertate, securitate și justiție, presupune rolul instanțelor naționale pe nivele diferite de

competență în realizarea scopului cooperării judiciare de combatere a fenomenului

infracțional transnațional.

158

Convențiile și tratatele bilaterale și multilaterale, Legea nr. 302/2004 privind

cooperarea judiciară internațională în materie penală oferă toate instrumentele de cooperare

internațională necesare unei cooperări specifice și eficiente în realizarea scopului esențial

cărora le este destinat.

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională a suferit modificări

esențiale prin Legea nr. 300/15 noiembrie 2013, iar în cursul anului 2015 această lege nu a

fost modificată.

În interpretarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 302/2004, Înalta Curte de Casație și

Justiție a pronunțat în procedura prealabilă decizia nr. 15/22 mai 2015 prin care se stabilește

că după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine în vederea

continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de

statul de condamnare în baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în

favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din

pedeapsa ce se execută în România, și decizia în recurs în interesul legii nr. 26/7 decembrie

2015 prin care, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 302/2004, în

materia recunoașterii hotărârilor judecătorești străine în vederea executării lor în România, a

stabilit că, sancțiunile/interdicțiile aplicate în baza unor hotărâri străine de condamnare,

pronunțate de autoritățile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au transpus

Decizia cadru 2008/909/JAI, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele

complementare, accesorii, nu pot fi puse în executare de autoritățile judiciare române.

Sancțiunile/interdicțiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunțate de

autoritățile judiciare ale altor state care nu au transpus Decizia 2008/909/JAI ori care nu sunt

membre ale Uniunii Europene al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele

complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autoritățile judiciare române, în afară

de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres.

Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat în materia cooperării

judiciare internaționale decizia din 2015 prin care a statuat că art. 15 și 17 din Decizia-cadru a

Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și

procedura de predare între state membre cum a fost modificată prin Decizia-cadru

2009/299/JAI din 26 februarie 2009 trebuie interpretate în sensul că autoritatea judiciară de

executare trebuie să se pronunțe asupra hotărârii de executare a mandatului european de

arestare și după expirarea termenelor prevăzute de art. 17; că art. 12 din Decizia-cadru,

coroborat cu art. 17 din Decizia-cadru și în lumina art. 6 din Carta Fundamentală a drepturilor

a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu interzice, într-o astfel de situație,

159

menținerea persoanei solicitate în arest în acord cu legea statului membru de executare, chiar

dacă durata totală pentru care persoana solicitată a fost arestată excede acestor

perioade/termene limită, fiind prevăzut că durata nu este excesivă în raport de specificitatea

procedurii de urmat în procedura principală a cauzei, care este o problemă de analiză a

instanței naționale. S-a mai reținut că dacă autoritatea judiciară de executare decide să

înceteze arestarea, această autoritate trebuie să atașeze eliberării provizorii măsuri pe care le

consideră necesare pentru a preveni sustragerea și să se asigure că sunt îndeplinite/respectate

condițiile materiale necesare pentru o predare efectivă până la luarea hotărârii definitive de

executare a mandatului european de arestare (cauza C – 237/15 PPU, Ministerul

Justiției/Francis Lanigan).

Legislația națională modificată a avut ca impact lărgirea competenței curților de apel,

ca instanțe de fond în domeniul recunoașterii hotărârilor judecătorești străine și transferării

persoanelor condamnate în relația state membre ale Uniunii Europene și state terțe, și ca

instanțe de control judiciar în calea de atac a contestației pentru anumite instituții și a apelului

pentru cauzele privind recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești, a deciziilor de

probațiune, precum și a deciziilor referitoare la măsurile de supraveghere judiciară ca

alternativă la arestarea preventivă.

În domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală Curtea de Apel Iași a

soluționat în anul 2015, conform competenței materiale prevăzute de Legea nr. 302/2004, 26

de cauze privind recunoașterea și executarea hotărârilor penale și a actelor judiciare străine,

27 de cauze privind executarea mandatului european de arestare și extrădarea pasivă și șase

cauze în materia asistenței juridice internaționale constând în audieri prin videoconferință la

cererea autorităților judiciare străine. Într-o cauză în apel s-a desfășurat procedura de judecată

prin videoconferință, la cererea autorității judiciare române.

În calea de atac a apelului, Curtea de Apel Iași a soluționat cauze având ca obiect

recunoașterea reciprocă a sancțiunilor pecuniare.

În relația de cooperare judiciară internațională instanța a întâmpinat dificultăți în unele

cauze, legat de faptul că anumite autorități judiciare străine comunică cu întârziere

informațiile suplimentare, de completare a unor documente, solicitate de instanța română.

Altfel, relația de cooperare judiciară internațională la nivel de instanțe este eficientă și este în

sprijinul derulării procedurilor judiciare pentru aducerea infractorilor în fața justiției, oriunde

se înfăptuiește aceasta.

Soluţionarea unor astfel de cauze a presupus, alături de aplicarea dispoziţiilor legale cu

caracter de subsidiaritate, şi examinarea şi aplicarea tratatelor, a convenţiilor bilaterale

160

relevante, a dispoziţiilor dreptului intern de transpunere a deciziilor-cadru în cazul aplicării

principiului încrederii reciproce, a conformităţii legii interne cu dispoziţiile deciziei-cadru

transpuse, a declaraţiilor statelor membre la Secretariatul General al Consiliului, precum şi

examenul şi aplicarea jurisprudenţei obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Modificările importante aduse legii au impus cunoaşterea şi aprofundarea acestor

dispoziţiile legale, interpretarea şi aplicarea lor unitară, analiza corespondenţei dispoziţiilor

legale cu dispoziţiile deciziilor-cadru transpuse în scopul interpretării şi aplicării lor astfel

încât dispoziţiile deciziilor-cadru să îşi producă efectele, examinarea şi analiza practicii

curente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competentă a se pronunţa în procedura

hotărârilor preliminare în acest domeniu şi au determinat creşterea volumului de activitate

prin înregistrarea unor cauze noi de competenţă în primă instanţă a curţii de apel.

În cadrul executării mandatelor europene de arestare, autoritatea judiciară de

executare cooperează cu autoritatea judiciară străină pe canalele Sistemului de Informaţii

Schengen şi procedează la contactul direct cu autoritatea judiciară străină emitentă pe calea

cererilor privind obţinerea de informaţii suplimentare şi garanţii și privind comunicarea

soluțiilor.

Alături de activitatea jurisdicţională a instanţei în soluţionarea cauzelor de competenţa

materială şi funcţională a curţii de apel, în consolidarea cooperării judiciare internaţionale

între autorităţile judiciare române şi străine şi în scopul facilitării cooperării şi contactului

direct între autorităţi judiciare române şi autorităţi judiciare din statele membre ale Uniunii

Europene, membrul Reţelei Judiciare Române în materie penală din cadrul Curţii de Apel Iaşi

a oferit sprijinul necesar, la cererea colegilor judecători, în identificarea unor autorităţi

judiciare competente străine, în furnizarea legislaţiei relevante pentru cauză, în indicarea

surselor de informare şi a unor site-uri utile pentru soluţionarea cauzelor, în completarea unor

cereri de asistență judiciară internațională

Judecătorul desemnat din partea autorităţii judecătoreşti în calitate de punct naţional

de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană din cadrul Curţii de Apel Iaşi a oferit sprijin

pentru facilitarea cooperării judiciare la cererea autorităţilor judiciare străine pentru

determinarea autorităţii judiciare competente privind executarea unor cereri de asistenţă

judiciară internaţională.

Dreptul Uniunii Europene se caracterizează prin supremaţia sa şi prin aplicarea directă

în statele membre ale Uniunii. De aceea, în materia contenciosului administrativ,

judecătorii au dat în continuare eficienţă principiului aplicării directe a dreptului comunitar în

special în litigiile cu obiect restituirea taxei de primă înmatriculare, a taxei pe poluare și a

161

taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, percepute în perioada 2007 - 1

ianuarie 2013. Ca şi în anii precedenţi, au fost avute în vedere în materia taxei percepute cu

ocazia înmatriculării în România a unor autovehicule rulate Hotărârea Tatu, C 402/09,

EU:C:2011:219, Hotărârea Nisipeanu, C 263/10, EU:C:2011:466, Hotărârea Irimie, C

565/11, EU:C:2013:250, Ordonanța Câmpean și Ciocoiu, C 97/13 și C 214/13,

EU:C:2014:22, Hotărârea Nicula, C 331/13, EU:C:2014:2285), precum și Hotărârea Manea,

C 76/14 EU:C:2015:216.

În acest domeniu au fost aplicate și alte acte normative care au transpus în dreptul

intern directivele Consiliului Europei, printre acestea fiind Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, care a transpus Directiva Consiliului

privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii

Europene şi Spaţiului Economic European, iar în cauzele având ca obiect suspendarea

executării actelor administrative a fost aplicată Recomandarea nr. R(89)8, adoptată de

Comitetul de Miniştri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989, referitoare la protecţia

jurisdicţională provizorie în materie administrativă.

În litigiile privind schemele de plăţi directe şi plăţile naţionale complementare care se

acordă în agricultură, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

125/2006 privind aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale complementare care

se acordă în agricultură, judecătorii au analizat modul de aplicare de către Agenţia de Plăţi şi

Intervenţie pentru Agricultură a dispoziţiilor Regulamentului Consiliului CE nr. 1973/2004, a

Regulamentului CE nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiţionării,

modulării şi a sistemului integrat de gestiune şi control, prevăzute de Regulamentul CE nr.

1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru

schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme

de sprijin pentru agricultori.

Aplicarea dreptului comunitar s-a făcut și în cazul litigiilor generate de acordarea

finanţărilor nerambursabile de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, spre

exemplu Regulamentul UE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a

procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare

rurală.

162

Capitolul V: Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii

şi organisme, precum şi cu societatea civilă

Activitatea instanțelor judecătorești este, prin definiție, interdependentă în raport de

anumite categorii profesionale implicate în realizarea actului de justiție, precum și față de

acele instituții ale statului a căror activitate are legătură cu administrarea justiției, dar

presupune și asigurarea transparenței în raport cu justițiabilii și cu publicul larg.

Derularea relațiilor cu alte categorii profesionale și cu instituții a căror activitate are

legătură cu administrarea justiției influențează calitatea actului de justiție, dar și imaginea

justiției, ca serviciu public și, în particular, a magistraților și a personalului auxiliar de

specialitate ce își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Iași.

În anul 2015 au existat relaţii bune de colaborare cu toate instituţiile ce contribuie la

realizarea actului de justiţie, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției,

Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară,

parchetele, barourile, mass-media, justiţiabilii şi organismele societăţii civile.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile instanței cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au desfășurat, în anul

2015, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, Legea nr. 317/2004 și Regulamentul de

ordine interioară al instanțelor judecătorești, în considerarea rolului acestuia de garant al

independenței justiției.

În acești parametri, raporturile instituţionale dintre Curtea de Apel Iaşi şi Consiliul

Superior al Magistraturii s-au desfăşurat în bune condiţii şi relaţii de colaborare, fiind axate pe

componentele de interes comun.

Ca instituție implicată în demersul de unificare a practicii judiciare și de asigurare a

formării profesionale continue a magistraților prin intermediul Institutului Național al

Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat în mod constant instanțelor

exprimarea de puncte de vedere în interesul realizării celor două obiective mai sus

menționate, precum și pentru avizarea unor proiecte de acte normative referitoare la

organizarea sistemului judiciar.

În același scop, și în decursul anului 2015 s-a constatat implicarea Consiliului Superior

al Magistraturii în coordonarea organizării întâlnirilor periodice ale președinților,

vicepreședinților și managerilor economici ai curților de apel, fiind realizate două astfel de

163

întâlniri, la București în perioada 12 – 13.03.2015, respectiv la Timișoara în perioada 10 –

11.09.2015.

Este utilă, din partea Consiliului Superior al Magistraturii menținerea liniei de

comunicare și consultare a magistraților privind problemele cu care se confruntă sistemul

judiciar român și cu privire la celelalte aspecte ce țin de derularea normală a activității acestei

instituții și continuarea demersurilor în vederea creșterii capacității acestuia de a garanta

independența justiției, de a asigura un sistem de promovare și de evaluare fundamentat pe

performanță profesională, de a prezenta într-o manieră profesionistă problemele pe care

încearcă să le soluționeze și de a menține comunicarea cu toate instanțele din România.

Raporturile cu Ministerul Justiţiei

În anul 2015, raporturile Curţii de Apel Iaşi cu Ministerul Justiţiei au continuat să fie

marcate de bună colaborare pe componentele de interes comun.

Periodic s-a răspuns solicitărilor Ministerului Justiției, comunicându-se cu

promptitudine toate relațiile solicitate. În același sens, Ministerul Justiției a răspuns

solicitărilor instanței și a manifestat receptivitate în consultarea judecătorilor, în ceea ce

privește proiectele de acte normative de interes pentru sistemul judiciar și a celor care au vizat

statutul magistraților.

În anul 2015, demersurile instituţionale ale conducerii Curţii au vizat finalizarea

(efectuarea recepției finale) lucrărilor de investiţii privind edificarea noului Palat de Justiţie

din Iaşi, obiectiv realizat în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar finanţat

de Banca Mondială, în valoare totală de aproximativ 47 milioane lei (cca. 10.600.000 euro).

În data de 26 august 2015 a avut loc recepția finală a obiectivului de investiții, la

sfârșitul perioadei de 1 an de garanție (perioada de notificare a defectelor aparente).

Din punct de vedere administrativ, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași funcționează

în noul sediu din 15 septembrie 2014, iar din punct de vedere contabil, transferul în

patrimoniu al valorii clădirii între Ministerul Justiției și beneficiarii finali se va putea efectua

după aprobarea valorii ultimului deviz general prin hotărâre de guvern, odată cu înscrierea

clădirii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

În condițiile în care cele două instanțe au început să funcționeze în clădirea noului

Palat de Justiție, este necesară punerea în valoare în condiții de maximă eficiență a spațiilor și

a suprafețelor destinate prestării de servicii către personal și publicul justițiabil, precum și

identificarea soluțiilor optime de administrare a clădirii, inclusiv din perspectiva contribuției

fiecărei instanțe la acoperirea costurilor aferente desfășurării activității proprii.

164

În scopul eficientizării activității instanțelor de judecată care își desfășoară activitatea

în noul Palat de Justiție și al asigurării accesului publicului justițiabil la o serie de servicii și

facilități strâns legate de actul de justiție, proiectul prevede amenajarea unui punct de

colectare taxe judiciare de timbru, unui punct de prestare servicii poștale, unui punct prestare

servicii de copiere/multiplicare acte și a unui punct vânzare/prezentare carte juridică.

Totodată, în vederea asigurării unor condiții corespunzătoare personalului instanțelor și

publicului justițiabil, este avută în vedere amenajarea a două restaurante cu autoservire, a unui

punct de amplasare automate băuturi non-alcoolice calde/reci și a unui punct de amplasare

ATM-uri bancare.

În acest context, în perioada 2014-2016 s-au efectuat demersuri pentru soluționarea cu

celeritate a aspectului privind natura juridică a dreptului în virtutea căruia Curtea de Apel Iași

și Tribunalul Iași își desfășoară activitatea în noul Palat de Justiție. Conform precizărilor

transmise de investitor – Ministerul Justiției, este necesară înscrierea obiectivului de investiții

„Palatul de Justiție Iași” în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,

urmată de stabilirea dreptului de administrare al beneficiarului, aspecte nerezolvate până la

această dată.

În același timp, Curtea de Apel Iași, în calitate de ordonator secundar de credite, a

primit prin bugetul inițial de venituri și cheltuieli aferent anului 2015, credite bugetare în

procent de aproximativ 68% din valoarea celor fundamentate prin proiectul de buget înaintat

Ministerului Justiției. Urmare a demersurilor efectuate către ordonatorul principal de credite,

Ministerul Justiției, bugetul de venituri și cheltuieli total alocat a fost suplimentat, ajungându-

se la sfârșitul anului la un procent de aproximativ 72% din valoarea proiectului de buget

propus Ministerului Justiției.

Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi cu Şcoala Naţională

de Grefieri

Curtea de Apel Iaşi a facilitat participarea judecătorilor şi a grefierilor, inclusiv a

acelora care au calitate de formator la Institutul Naţional al Magistraturii sau Şcoala Naţională

de Grefieri, la activităţile de formare continuă organizate de aceste două instituţii.

De asemenea, Curtea de Apel Iaşi a sprijinit proiectele derulate de Institutul Naţional

al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri care, la rândul lor, au transmis constant date

utile şi actualizate despre activităţile desfăşurate, absolut necesare informării corecte a

judecătorilor şi grefierilor.

165

Totodată, Curtea de Apel Iaşi a răspuns tuturor solicitărilor Institutului Naţional al

Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, comunicând cu promptitudine relaţiile ori

punctele de vedere.

În decursul anului 2015, Curtea de Apel Iași a colaborat cu Școala Națională de

Grefieri în sensul sprijinirii organizării unor seminarii destinate pregătirii profesionale a

personalului auxiliar de specialitate la nivel centralizat. Astfel, la sediul Curții de Apel Iași, în

cadrul acestui program au avut loc seminarii la care a participat personal auxiliar selectat de

Școala Națională de Grefieri din toată țara, având ca teme: „Cooperarea judiciară

internațională în materie civilă” (22-24.04.2015); „Statistică” (27.05.2015); „Drept procesual

civil” (10-11.06.2015); „Abilități non-juridice” (09/11.09.2015); „Comunicare și deontologie”

(23-25.09.2015); „Drept procesual penal” (23-24.09.2015); „Cooperare judiciară

internațională în materie penală” (7-9.10.2015).

S-a remarcat implicarea Institutului Naţional al Magistraturii în organizarea întâlnirilor

președinților de secții din cadrul curților de apel, având ca scop unificarea practicii judiciare la

nivel centralizat, prin preluarea problematicilor identificate inițial în cadrul fiecărei curți de

apel, în aplicarea Hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr.

148/2015, modificată și completată prin Hotărârea nr. 725/13.10.2015 a Secției pentru

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceste întâlniri au avut loc în perioadele 26-27.03.2015 la București – Secția de

contencios administrativ și fiscal; 27-28.04.2015 la Craiova – Secția civilă (fostele secții

comerciale); 07-08.05.2015 la Iași – Secția civilă; 04-05.06.2015 la Brașov – Secția penală;

18-19.06.2015 la Craiova – Secția pentru litigii de muncă și asigurări sociale; 24-25.09.2015

la Sibiu – Secția penală.

Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Iaşi a colaborat cu Institutul Naţional al

Magistraturii şi, prin intermediul acestuia, cu instituţii sau organisme internaţionale, fie prin

diseminarea în rândul magistraţilor a informaţiilor primite periodic de la acestea – direct sau

indirect – referitoare la activităţile specifice ale unora din acestea, fie facilitând participarea

mai multor judecători la activităţi internaţionale de formare profesională continuă.

Raporturile cu Inspecția Judiciară

Raporturile instanței cu Inspecția Judiciară s-au desfășurat, în anul 2015, în condițiile

prevăzute de Legea nr. 317/2004, în domeniile specifice de activitate în care îi sunt conferite

atribuțiile de analiză, verificare şi control.

Ca instituție abilitată pentru soluționarea sesizărilor formulate cu privire la corpul

profesional al judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi şi instanţelor arondate, au fost

166

solicitate date pentru efectuarea de verificări prealabile de către Inspecţia Judiciară, pentru a

se stabili dacă există indiciile privind săvârşirea unor abateri disciplinare dintre cele prevăzute

în art. 99 din Legea nr. 303/2004 republicată, în 41 de situații.

Pentru efectuarea verificărilor și întocmirea referatului cuprinzând informațiile, datele

și documentele necesare, judecătorii Curții de Apel Iași au fost desemnați, în funcţie de

obiectul plângerii, în ordine alfabetică, pe secţii, toate datele solicitate de Inspecție fiind

comunicate în timp util.

Astfel, până la sfârșitul anului 2015, au fost efectuate verificări în 41 de sesizări și au

fost comunicate 40 de rezoluții de clasare (verificările au vizat în 26 situații judecători de

curte de apel, 23 cazuri judecători de tribunal și 16 cazuri judecători de judecătorie).

Printr-o rezoluție a Inspecției Judiciare s-a dispus începerea cercetării disciplinare față

de doi judecători din cadrul Judecătoriei Vaslui și un judecător din cadrul Tribunalului Vaslui,

cu privire la abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

însă, prin rezoluția nr. 3639/IJ/2194/DIJ/2015 din 2.09.2015 s-a dispus respingerea sesizării

privind săvârșirea de către judecătorii sus-menționați a abaterii disciplinare.

Raporturile cu Parchetele

Relaţia inter-instituţională a instanţelor din raza de activitate a Curţii de Apel Iaşi cu

parchetele s-a înscris şi în anul 2015 în limitele unei bune colaborări.

Disponibilitatea conducerilor parchetelor și instanțelor a condus la soluţionarea

situaţiilor punctuale semnalate, problemele ivite în domeniul colaborării cu aceste instituţii

găsindu-şi rezolvarea legală prin folosirea de metode şi tehnici adaptate situaţiilor concrete şi

măsurilor ce se impuneau.

Din perspectiva intrării în vigoare a noilor prevederi penale și procesual penale, în

decursul anului 2015 s-au intensificat eforturile comune de colaborare, comunicarea fiind

centrată suplimentar și pe aspectele administrative derivate din modificările legislative, în

scopul unei bune înfăptuiri a actului de justiție și a unei abordări unitare a noilor instituții

juridice consacrate prin noile reglementări.

În acest context, s-au organizat seminarii de formare continuă comune, la care au

participat atât judecătorii, cât și procurorii din raza de competență a Curții de Apel Iași.

Astfel, în derularea programului de formare continuă la nivel descentralizat, la data de

18.09.2015, la seminarul cu tema „Infracțiuni din legi speciale”, desfășurat la sediul Curții de

Apel Iași, la lucrări au participat judecători și procurori de la instanțele și parchetele din raza

Curții de Apel Iași.

167

Colaborarea dintre cele două instituții s-a concretizat în anul de referință și prin

organizarea comună a două seminarii de pregătire profesională a personalului auxiliar de

specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor ieșene, având ca teme „Protecția

documentelor clasificate” (19.06.2015) și „Instituții fundamentale din Codul de procedură

penală” (10.11.2015).

De asemenea, sunt necesare, în continuare, schimburile de informații periodice la nivel

instituțional, care să vizeze identificarea vulnerabilităților locale în desfășurarea și organizarea

activităților judiciare de interes comun, precum și în scopul creării unor bune practici.

Raporturile cu Barourile Iaşi şi Vaslui

Curtea de Apel Iaşi a apreciat şi apreciază orice demers făcut în scopul îmbunătăţirii

activităţilor sale, precum şi al facilitării accesului la justiţie, în sensul cel mai larg al noţiunii.

Plecând de la aceasta premisă, precum şi de la aceea că o bună colaborare inter-

instituţională impune o comunicare permanentă între instanţe și celelalte instituţii și

organisme participante la buna înfăptuire a actului de justiţie, şi în anul 2015 Curtea de Apel

Iaşi a continuat să cultive şi să dezvolte relaţii eficiente şi de bună colaborare cu acestea, în

vederea identificării problemelor cu care fiecare parte se confruntă în activităţile comune,

precum şi pentru găsirea unor soluţii optime.

În vederea unei informări corecte şi la timp a judecătorilor şi grefierilor, în cursul

anului 2015, în cadrul folderului de informare judecători, au continuat a fi actualizate cele trei

secţiuni în care se regăsesc bazele de date puse la dispoziţie de către Baroul Iaşi, Colegiul

Consilierilor Juridici, Biroul Local de Expertize Tehnice şi Contabile şi Ministerul Justiţiei cu

toţi avocaţii, consilierii juridici şi experţii judiciari şi datele de contact ale acestora.

Relaţiile inter-instituţionale cu Barourile Iaşi şi Vaslui s-au derulat în condiţii bune,

comunicarea neprezentând bariere sau obstacole în fluxurile de informaţii.

Plecând de la premisa că o bună colaborare inter-instituţională impune o comunicare

permanentă între instanţe şi barouri în vederea identificării problemelor cu care fiecare parte

se confruntă în activităţile comune, precum şi pentru găsirea soluţiilor optime, și în anul 2015

au avut loc o serie de discuţii funcţionale punctuale, între reprezentanţi ai conducerilor celor

două instituţii, fiind stabilite măsuri comune din perspectiva atribuţiilor ce revin fiecărei

instituţii participante, pentru funcționarea corespunzătoare a instituțiilor implicate în

realizarea actului de justiție.

Sunt binevenite pentru anul următor, derularea unor măsuri care să vizeze: seminarii

de formare continuă comune, la nivel descentralizat, în scopul unei bune înfăptuiri a actului

de justiţie şi a unificării practicii judiciare, precum şi continuarea schimbului de informaţii

168

periodice la nivel instituţional, care să vizeze identificarea vulnerabilităţilor locale în

desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun, precum şi în scopul creării

unor bune practici.

Raporturile cu mass-media

Un loc aparte în cadrul relaţiilor instituţionale derulate la nivelul Curţii de Apel Iaşi şi

al instanţelor arondate l-a ocupat relaţia cu mass-media, în scopul asigurării unei informări a

publicului în mod corect, obiectiv şi profesional în legătură cu funcţionarea sistemului

judiciar.

Reprezentanţii Curţii de Apel Iaşi au oferit informaţiile solicitate, considerate esenţiale

pentru interesul public şi pentru buna informare a cetăţenilor. Comunicarea cu publicul larg

constituie un obiectiv prioritar al instanţelor, pentru atingerea căruia sunt respectate principiile

unui proces echitabil, al prezumţiei de nevinovăţie, al dreptului la viaţa privată şi de familie,

dar şi obligaţia de rezervă a muncii lor.

Deschiderea spre transparenţă asupra actului de justiţie, a modului de desfăşurare a

activităţii de judecată a prezentat un interes deosebit pentru presă, reflectat de aceasta în știrile

publicate în cursul anului anterior.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere că asigurarea transparenţei actului de justiţie

presupune o informare corectă şi facilă a publicului cu privire la specificul activităţii de

judecată şi la procedurile administrative pe care trebuie să le parcurgă.

În planul activităţilor desfăşurate în anul 2015 în cadrul Curţii de Apel Iaşi, s-a avut în

vedere gradul ridicat de expunere mediatică a instanţei şi oportunităţile de informare şi

înţelegere corectă din partea publicului larg a mecanismelor şi condiţiilor concrete în care se

desfăşoară actul de justiţie.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice a emis 7 comunicate de presă, fiind acordate de

către purtătorii de cuvânt interviuri ori informaţii de fiecare dată când au fost solicitaţi în acest

sens, demers care a urmărit consolidarea procesului simetric de comunicare şi relaţionare cu

mass-media, justiţiabilii, societatea civilă în general.

Transparenţa actului de justiţie şi informarea corectă a opiniei publice prin intermediul

mass-media s-a realizat în anul 2015 și prin redarea informaţiilor către opinia publică, în

scopul constituirii unei percepţii obiective asupra sistemului judiciar şi din perspectiva

activităţilor şi eforturilor depline, realizate de corpul de judecători şi grefieri al curţii de apel

şi al instanţelor arondate.

169

Toate aceste acţiuni au contribuit şi contribuie la îmbunătăţirea relaţiei de colaborare

cu mass-media, venind astfel în întâmpinarea demersurilor întreprinse în scopul diminuării

percepţiei negative a publicului asupra sistemului judiciar.

Raporturile cu justiţiabilii

Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este reflectată de modalitatea în

care justiţiabilii şi publicul percep activitatea desfăşurată în cadrul instanţelor de judecată şi că

această imagine este dependentă şi de interacţiunile directe, de primele raporturi stabilite între

justiţiabil şi personalul din cadrul compartimentelor ce oferă informaţii şi servicii părţilor

(arhivă, registratură, birou informaţii publice), s-au luat măsuri ca aceste compartimente să

funcţioneze în cadrul unui program de lucru de natură a asigura consultarea în condiţii optime

a dosarelor, iar cetăţenii să obţină informaţii utile în vederea participării la procedurile

judiciare.

Raporturile propriu-zise ale justiţiabililor cu instanţele s-au desfăşurat în limitele

impuse de dispoziţiile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de

soluţionare a petiţiilor, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 233/2002, precum şi de

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Pe aceeaşi linie a activităţilor concrete desfăşurate în cadrul Curţii de Apel Iaşi, la

nivelul comunicării publice, s-au înscris şi activităţile privind oferirea de informaţii accesibile,

corecte şi complete prin intermediul Biroului de Informare și Relații Publice, al portalului

instanţei sau prin afişare la avizier, distribuirea ghidurilor de orientare pentru justiţiabili,

asigurarea operabilităţii infodesk-urilor.

Totodată, a continuat demersul privind organizarea în data de 23 octombrie 2015 a

manifestării „Ziua uşilor deschise”, prilej cu care persoanele interesate care au dorit să

viziteze sediul instanţei, au avut posibilitatea să urmărească modalitatea de desfăşurare a

activităţii în unele compartimente din cadrul instanţei. Persoanelor interesate li s-au oferit

materiale informative cu privire la dispoziţii ale noului Cod civil și ale noului Cod de

procedură civilă, precum şi „Ghiduri de orientare pentru justiţiabili”, materiale care sunt, de

altfel, puse în permanenţă la dispoziţia publicului la Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

În anul 2015 s-au înregistrat 112 de cereri formulate în temeiul Legii nr. 544/2001

(faţă de 115 cereri în anul precedent), care au vizat următoarele domenii:

170

Tabel 89

Nr. crt. Domeniu Număr cereri1. Acreditare jurnalişti 4

2. Cereri studiere dosare formulate de jurnalişti 42

3. Cereri de furnizare informaţii publice 66

Grafic 303.57%

37.50%

58.93%

Acreditare jurnalişti Cereri studiere dosare formulate de jurnaliştiCereri de furnizare informaţii publice

Domenii cereri B.I.R.P.

Cererile de informaţii publice au vizat următoarele domenii de interes:Tabel 90

Nr. crt.

Domeniu Număr cereri

1. informaţii cuprinse in documentele produse sau gestionate de instanţa 41

2. Informaţii statistice 7

3. Alte informaţii 18

Grafic 31

62.12%10.61%

27.27%

informaţii cuprinse in docu-mentele produse sau gestionate de instanţaInformaţii statisticeAlte informaţii

Domenii de interes

171

În cursul anului 2015 au fost înregistrate 153 petiţii formulate în baza Ordonanței

Guvernului nr. 27/2002 aprobată prin Legea nr. 233/2002, cărora li s-a dat o rezolvare legală,

principalele solicitări ce se regăsesc în petiţiile sau cererile adresate Curţii de Apel Iaşi vizând

solicitări de consultanţă juridică, nemulţumiri legate de modul de soluţionare a dosarelor,

informaţii despre stadiul dosarelor, solicitări privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti,

ş.a.

Procentual, cele 153 petiţii înregistrate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice care

au vizat aspectele menţionate sunt evidenţiate astfel:

Tabel 91Solicitări de consultanţă juridică 2,61%Nemulţumiri legate de modul de soluţionare al dosarelor 44,44

%Informaţii despre stadiul procesual al dosarelor 2,61%Primirea în audienţă 2,61%Petiţii conexate la alte petiţii 3,98%Petiţii clasate 18.30

%Altele 18,30

%Solicitări care exced competenţa Curţii de Apel Iaşi 4,57%Memorii înaintate către alte instituții 2,79%

Grafic 32

2.60%

44.44%

2.61%2.61%3.98%

18.30%

18.30%

4.57% 2.79%Solicitări de consultanţă juridică Nemulţumiri legate de modul de

soluţionare al dosarelor Informaţii despre stadiul pro-cesual al dosarelor

Primirea în audienţă

Petiţii conexate la alte petiţii Petiţii clasate Altele Solicitări care exced competenţa

Curţii de Apel Iaşi Memorii înaintate către alte insti-tuții

Aspecte vizate de petiționari

În continuarea liniei directoare inițiată în anul 2014, o atenţie sporită a fost acordată și

pe parcursul anului 2015 menținerii calităţii răspunsurilor comunicate petiţionarilor,

172

urmărindu-se ca acestea să răspundă punctual solicitărilor şi, în acelaşi timp, să constituie un

îndrumar pentru petiţionari.

Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este reflectată și de modalitatea

în care justiţiabilii şi publicul percep activitatea desfăşurată în cadrul instanţelor de judecată şi

că această imagine este dependentă şi de interacţiunile directe, de primele raporturi stabilite

între justiţiabil şi personalul din cadrul compartimentelor ce oferă informaţii şi servicii

părţilor (arhivă, registratură, birou informaţii publice), conducerea Curţii de Apel Iaşi a luat

măsuri pentru ca programul de lucru al acestor compartimente să asigure consultarea în

condiţii optime a dosarelor, iar cetăţenii să obţină informaţii utile în vederea participării la

procedurile judiciare, fiind vizat și un alt obiectiv important, respectiv plasarea conduitei

personalului din cadrul acestor compartimente faţă de public pe coordonate de optimă

relaționare instituțională.

Actualizarea permanentă a portalului Curţii de Apel Iaşi a contribuit la furnizarea de

informaţii utile cetăţenilor în legătură cu derularea procedurilor judiciare. Această măsură,

alături de publicarea pe portalul instanţelor a informaţiilor detaliate privind organizarea şi

funcţionarea instanţelor, drepturile procesuale ale părţilor, condiţiile desfăşurării anumitor

proceduri judiciare, precum şi punerea la dispoziţie a informaţiilor prin intermediul info-

chioşcurilor instalate s-au circumscris unor măsuri care au contribuit la îmbunătăţirea

percepţiei cetăţenilor asupra actului de justiţie şi al transparenţei acestuia.

Participarea la diferite programe şi raporturile cu organismele societăţii

civile

Pe parcursul anului 2015, în temeiul unei colaborări iniţiate în anii precedenţi cu

Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, studenţii acestei instituţii

de învăţământ superior au efectuat stagii de practică la Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi şi

Judecătoria Iaşi, sub îndrumarea unor magistraţi din cadrul acestor instanţe, în temeiul unor

protocoale instituţionale, ce au ca principal obiectiv facilitarea efectuării de către studenţii

facultăţii a activităţilor de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti.

În cursul anului 2015 a continuat colaborarea dintre Curtea de Apel Iaşi şi Asociaţia

Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA, în special în domeniul facilitării activităţilor de

practică de specialitate, în toamna anului 2015 fiind încheiat un nou acord de parteneriat în

acest sens, pentru luna noiembrie 2015.

În anul 2015, ca și în anii anteriori, Curtea de Apel Iași și-a deschis porțile pentru

elevii Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași (06.04.2015), Colegiului

„Richard Wurmbrand” (07.04.2015), Colegiului Național „Emil Racoviță” Iași, Colegiului

173

Național ,,Mihai Eminescu” Iași și Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași (08.04.2015) și

Colegiului Național Iași (09.04.2015) cu prilejul săptămânii ,,Școala altfel: Să știi mai

multe, să fii mai bun”, ocazie cu care aceștia au vizitat unele compartimente ale instanței, au

participat la ședințe de judecată și au avut ocazia de a simula procese.

Elevii au avut posibilitatea de a adresa întrebări judecătorilor în legătură cu activitatea

ce se desfășoară în instanțele de judecată, vizitele fiind un prilej pentru a li se prezenta, pe

înțelesul lor, aspecte privind organizarea instanței, procesele civile și penale, profesia de

judecător.

În data de 13 octombrie 2015, la sediul Curţii de Apel Iaşi, a fost semnat Protocolul

de colaborare între Curtea de Apel Iaşi din România şi Curtea de Apel Bălţi din

Republica Moldova, având drept premise necesitatea creării unui angajament bilateral pe

termen lung și a unui cadru adecvat schimbului de informații între părți şi preocuparea

comună pentru consolidarea independenţei justiţiei și îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie,

prin ridicarea nivelului de formare profesională continuă a judecătorilor și a personalului

auxiliar al instanțelor.

În derularea protocolului se va pune accent pe cunoaşterea specificităţii sistemelor

judiciare naționale, pe elemente de cooperare judiciară internaţională şi pe jurisprudenţa

relevantă şi bunele practici.

Obiectivele propuse prin protocolul de colaborare vor fi realizate prin schimbul

reciproc de informații și experiență în domeniul juridic, organizarea unor întâlniri de lucru

comune între judecătorii și personalul auxiliar al celor două instanţe în scopul formării

profesionale a acestora pe probleme de interes comun şi cooperarea în alte probleme judiciare

care prezintă interes pentru ambele părți.

Primul seminar de formare profesională continuă româno-moldovenesc organizat în

cadrul acestui parteneriat a avut loc la sediul Curții de Apel Iași, în data de 11.12.2015, cu

participarea a 24 de judecători moldoveni și români.

În cursul anului 2015, Curtea de Apel Iaşi a colaborat cu autorităţi judiciare străine,

precum şi cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în materie (spre exemplu, Interpol) cu

ocazia numeroaselor cereri de cooperare judiciară internaţională.

În perioada 14-25 septembrie 2015, în cadrul programului de schimb de magistrați

între statele europene intitulat „Programul de schimb al autorităților judiciare”, organizat de

Institutul Național al Magistraturii în colaborare cu Rețeaua Europeană de Formare

Judiciară (EJTN), șase judecători din Germania, Spania și Italia au efectuat un stagiu la

sediul Curții de Apel Iași.

174

Pe parcursul săptămânii petrecute la instanțele ieșene magistrații au participat la

întâlniri și discuții de caz cu judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași și au asistat la dezbateri

pe teme de drept civil, drept administrativ, dreptul muncii, dreptul familiei și drept penal în

cadrul instanței.

În același cadru al programului de schimb de magistrați între statele europene intitulat

„Programul de schimb al autorităților judiciare”, organizat de Institutul Național al

Magistraturii în colaborare cu Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), în luna iunie

2015, au fost prezenți la Curtea de Apel Iași zece procurori din Suedia, Polonia, Germania și

Bulgaria, magistrați care au efectuat stagiul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Pentru perioada următoare, Curtea de Apel Iaşi şi instanţele din circumscripţia sa

teritorială îşi manifestă disponibilitatea de a încuraja şi promova parteneriatele cu

organizaţiile neguvernamentale, dar şi colaborarea cu instanţe, instituţii şi organisme

internaţionale, în general, manifestându-şi disponibilitatea pentru organizarea/realizarea de

seminarii, de ateliere de lucru, de studii, de sondaje de opinie etc. pe diverse teme, în scopul

formării profesionale continue a judecătorilor, cooperării judiciare internaţionale,

îmbunătăţirii actului de justiţie şi asigurării transparenţei acestuia.

175

Capitolul VI: Concluzii

Activitatea desfăşurată de Curtea de Apel Iaşi şi instanţele din circumscripţie în anul

2015 a fost în continuare marcată de amplul proces de reformare normativă a sistemului de

drept românesc. Întregul corp profesional a parcurs, cu profesionalism și capacitate de

adaptare, o perioadă de intense asimilări și reașezări.

Anul 2015 a însemnat și funcționarea în Noul Palat de Justiție din Iași, edificiu care

găzduiește Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași și care consolidează capacitatea

administrativă a instanțelor ieșene, asigurând o infrastructură ce întrunește condițiile de

funcționalitate, de modernitate, de demnitate și de reprezentativitate normale pentru o instanță

judecătorească.

Noul sediu contribuie, pe de o parte, la sporirea accesibilității instanței, a gradului de

satisfacție a cetățenilor și, implicit, a nivelului de încredere în justiție, ca serviciu public, iar,

pe de altă parte, sprijină efortul conjugat al judecătorilor și personalului auxiliar, în procesul

complex și, deopotrivă, provocator, de cunoaştere, interpretare şi aplicare a noilor coduri,

consolidând profesionalismul acestora și protejând integritatea instanței.

Din perspectiva indicatorilor de performanță – concepuți ca un instrument de

introspecţie analitică a propriei activităţi la nivelul instanţei, de stabilire a mijloacelor de

îmbunătăţire a acestei activităţi şi de creştere a gradului de eficienţă – Curtea de Apel Iaşi, în

anul 2015, a fost o instanță foarte eficientă, iar împreună cu celelalte instanțe din

circumscripție a fost o curte de apel eficientă.

Între cauzele care au determinat, pentru unele instanțe, încadrarea indicatorului

„Redactări peste termenul legal” într-un grad de eficiență mai scăzută se includ, pe de o parte,

gradul de încărcare a judecătorilor, complexitatea deosebită a unor cauze, modificările

legislative de amploare care au avut drept consecință alocarea unui interval de timp

substanțial mai mare pentru însușirea și aplicarea lor, iar, pe de altă parte, modalitatea de

evidențiere în statisEcris a dosarelor restante (în funcție de data închiderii documentului final

și doar cu luarea în calcul a dosarelor soluționate prin hotărâre, nu și a celor în care se

pronunță încheieri), precum și omisiunea închiderii documentului final, în unele cazuri, de

către grefierul de ședință.

Analiza indicatorilor statistici cantitativi, reprezentativi pentru actul de justiţie,

evidenţiază şi pentru anul 2015 un nivel bun al performanţei în activitatea Curţii de Apel Iaşi,

care creează premisele furnizării către justiţiabili a unui serviciu public la un standard cât mai

apropiat de nevoile şi aşteptările acestora.

176

În acord cu tendința generală la nivel național, Curtea de Apel Iaşi şi instanţele

arondate au înregistrat o scădere cu 11,13% a volumului total al cauzelor aflate pe rol (cu

17269 dosare), de la 155.201 cauze în anul 2014, la 137.932 în anul 2015. Este de remarcat,

pe grade de jurisdicţie, o scădere a volumului de activitate atât la nivelul judecătoriilor (-

11,06%), cât şi la nivelul tribunalelor (-9%) şi al Curţii de Apel Iaşi (-18,75%), fiind totuși, de

notat, că procentul de reducere este sub nivelul celui general, corespunzător fiecărui grad de

jurisdicție.

Dinamica volumului de activitate înregistrat la Curtea de Apel Iaşi (aparat propriu) în

anul 2015 relevă următoarele tendinţe:

o scădere a numărului dosarelor nou intrate, cu 17,23% faţă de anul 2014, fiind de observat

că, după o perioadă de creştere constantă ce a condus la dublarea volumului în anul

2013 (12438), faţă de anul 2009, în anul 2015 a continuat tendinţa de scădere

înregistrată în anul anterior, revenindu-se la nivelul volumului de dosare nou intrate

din anul 2011 (7779); scăderea numărului cauzelor nou intrate s-a datorat în principal

scăderii acestui indicator la instanţele de fond (în special la tribunale), scăderi

semnificative având cauzele repetitive în materie de contencios administrativ

(restituire taxă poluare/taxa emisii poluante/timbru mediu) care în anii anteriori au

avut o pondere semnificativă în volumul cauzelor nou intrate pe rolul tribunalelor;

o scădere a numărului total al dosarelor aflate pe rol, cu 18,75% faţă de anul 2014, fiind de

observat şi în cazul acestui indicator că, după o perioadă de creştere constantă ce a

condus la dublarea volumului în anul 2013 (14676), faţă de anul 2009, în anul 2015 a

continuat tendinţa de scădere înregistrată în anul anterior, menţinându-se totuşi peste

nivelul anului 2011 (9037);

o scădere a numărului dosarelor soluţionate cu 19,74% faţă de anul 2014;

o scădere a stocului final de dosare cu 15,04%, de la 2676 dosare stoc inițial, la 2259 dosare

stoc final, în strânsă legătură cu reducerea volumului dosarelor nou intrate şi cu

menţinerea operativităţii la un nivel ridicat; este de observat, pe de o parte, faptul că,

din stocul final, un procent de 31,25% reprezintă dosarele nou intrate care au primit,

prin repartizare aleatorie, prim termen de judecată în anul 2016 ori care se află în

procedura de regularizare, iar, pe de altă parte, că datele statistice la nivelul curţilor

de apel referitoare la ponderea stocului în totalul cauzelor pe rol evidenţiază şi pentru

anul 2015 o pondere situată sub media la nivel naţional a stocului iniţial în totalul

cauzelor aflate pe rol şi, corelativ, o pondere situată peste media la nivel naţional a

cauzelor nou intrate, pentru Curtea de Apel Iaşi, ceea ce demonstrează atât

177

gestionarea eficientă a fluxului de dosare, cât şi reducerea considerabilă a duratei

procedurilor;

o scădere uşoară a indicelui de operativitate/ratei de soluţionare, cu 0,70%, calculată în raport

cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei minus cauze suspendate, şi cu

3,30%, calculată în raport cu volumul cauzelor nou intrate, fiind menţinută, ca şi în

anii anteriori, poziţionarea acestui indice de performanţă la nivelul mediei naţionale;

o scădere a încărcăturii pe judecător, cu 30,57%, raportat la schema de personal şi cu 28,88%

raportat la numărul de judecători care au funcţionat efectiv, ceea ce a permis un

studiu mai atent și mai amănunțit al dosarelor și a creat premisele sporirii calității

actului de judecată.

Este de amintit că, în raportările statistice la nivel naţional, încărcătura pe judecător

este calculată global, în funcție de totalul dosarelor pe rol (stoc + intrate), fără a se face

distincţie între stocul preluat şi volumul dosarelor nou intrate, fapt de natură să augmenteze

concluzia privitoare la nivelul ridicat al performanţei în activitatea Curţii de Apel Iași care a

înregistrat sistematic indicatori de operativitate foarte buni și durate reduse ale procedurilor

judiciare, ceea ce explică și poziționarea încărcăturii pe judecător ușor sub media națională

(623 cauze pe judecător la Curtea de Apel Iași în anul 2015 față de 675 media națională).

Analiza celorlalţi indicatori statistici de calitate evidenţiază o pondere a atacabilităţii

hotărârilor judecătoreşti de 3,61% raportat la numărul total al hotărârilor pronunţate, în

creştere uşoară cu 0,49%, situată sub media multianuală la nivel național pe ultimii doi ani

dinaintea anului de referință 2015, ceea ce denotă, implicit, o menţinere a gradului de

satisfacţie a justiţiabililor în raport cu calitatea actului de justiţie, respectiv un indice de

desființare de 0,56%, raportat la totalul hotărârilor pronunţate, ce reflectă, în continuare,

calitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Curtea de Apel Iaşi.

Măsurând performanța instanței și din punct de vedere al managementului fluxului

dosarelor, datele statistice pentru Curtea de Apel Iaşi arată că media duratei de soluţionate,

până la pronunţarea hotărârii, a fost în anul 2015 de 3,62 luni, conform aplicaţiei statisEcris,

iar durata medie de soluţionare, până la redactarea şi închiderea documentului de soluționare,

a fost de 4,91 luni.

Este de subliniat şi faptul că durata rezonabilă a procedurilor trebuie analizată prin

prisma efortului depus în anul 2015 pentru reducerea stocului de dosare, dar şi în corelaţie cu

un alt indicator de performanţă care demonstrează gestionarea eficientă a fluxului de dosare şi

anume un procent foarte bun de operativitate (rată de soluţionare) în ultimii ani, prin

comparaţie cu media naţională înregistrată la nivelul curţilor de apel.

178

În ceea ce priveşte indicatorul de performanţă privind ponderea dosarelor închise într-

un an, acesta este la un nivel foarte eficient, de 94,21%, pe parcursul anului 2015 fiind închise

în interval de un an 7554 hotărâri din totalul de 8018 hotărâri pronunţate.

Analiza comparativă cu privire la durata procedurii în procesele civile începute sub

imperiul legii noi a evidenţiat eficacitatea noilor reglementări în direcţia simplificării şi

accelerării procedurilor, preocuparea legiuitorului român pentru recunoaşterea şi clarificarea,

într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii

materializându-se în rezultate concrete pozitive.

Această evaluare relevă o reducere considerabilă a duratei procedurilor. Astfel, durata

medie de soluţionare a proceselor noi (calculată de la înregistrarea dosarului şi până la

pronunţarea soluţiei, fără a se include şi durata redactării şi închiderii documentului de

soluţionare) s-a redus în proporţie de 50,36% la fond, 65,96% în apel şi 59,42% în recurs.

Politica de resurse umane a Curţii de Apel Iaşi a avut la bază monitorizarea

permanentă a fluctuaţiilor de personal, acordându-se întâietate recrutării, selecţionării,

integrării, instruirii şi evaluării constante a performanţelor personalului pe fiecare domeniu de

activitate. Asigurarea unui management eficient al resurselor umane, în privinţa personalului

auxiliar şi a funcţionarilor publici, s-a concretizat în efectuarea demersurilor necesare şi

declanşarea procedurilor legale pentru ocuparea integrală a schemelor de personal şi pentru

accesul la forme de dezvoltare a carierei profesionale.

Managementul resurselor materiale exercitat în anul 2015 a urmărit, prioritar,

consolidarea capacităţii administrative, prin asigurarea unei infrastructuri adecvate,

demersurile instituţionale ale Curţii de Apel Iaşi vizând finalizarea (efectuarea recepției

finale) lucrărilor de investiţii privind edificarea noului sediu al Palatului de Justiţie din Iaşi

(obiectiv realizat în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar finanţat de Banca

Mondială) și asigurarea funcționării în condiții optime în noul edificiu.

În condițiile în care Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași funcționează deja în noul

sediu, este necesară punerea în valoare în condiții de maximă eficiență a spațiilor și a

suprafețelor destinate prestării de servicii către personal și publicul justițiabil, precum și

clarificarea aspectului privind natura juridică a dreptului în virtutea căruia cele două instanțe

își desfășoară activitatea în noul Palat de Justiție.

Anul 2015 a marcat și realizarea de către Compartimentul de informatică juridică din

cadrul Curții de Apel Iași a „Sistemului de afișare în timp real a informațiilor privind

desfășurarea ședințelor de judecată în săli”, destinat informării în condiții optime a

publicului justițiabil cu privire la activitatea de judecată desfășurată de Curtea de Apel Iași și

179

Tribunalul Iași în sediul Palatului de Justiție Iași, prin afișarea în timp real, la ușa sălii unde se

desfășoară ședința de judecată, a cauzelor care sunt în momentul respectiv în curs de audiere

și a soluțiilor pentru dosarele care au fost discutate, și fluidizării fluxului justițiabililor în

sălile de judecată, sistem care a fost implementat în noul Palat de Justiție din Iași. Ulterior,

sistemul dezvoltat în cadrul Curții de Apel Iași a fost extins la nivel național, Ministerul

Justiției alocând fondurile necesare.

În anul 2015, Camera de Conturi a județului Iași a desfășurat o misiune de audit

financiar la Curtea de Apel Iași, încheiată cu emiterea certificatului de conformitate a

situațiilor financiare întocmite de Curtea de Apel Iași pentru exercițiul financiar al anului

2014.

Sub aspectul gestionării resurselor financiare alocate, preocuparea Curţii de Apel Iaşi a

vizat asigurarea unei finanţări adecvate a instanţelor.

Resursele financiare limitate şi insuficiente în raport cu nivelul nevoilor bugetare ale

instanţelor nu au afectat totuşi funcţionalitatea acestora, gestionarea fondurilor alocate având

drept obiectiv prioritar consolidarea capacităţii administrative, prin asigurarea unei

infrastructuri adecvate şi folosirea echitabilă şi eficientă a resurselor disponibile.

Activitatea instanţei în anul 2015 a fost în continuare influenţată de producerea din

plin a efectelor noilor coduri, dar şi de frecventele modificări ale Regulamentului de ordine

interioară al instanțelor judecătorești, împrejurări care au impus întregului corp profesional

continuarea derulării unor intense acţiuni de formare în scopul asimilării sistemice şi

riguroase, aprofundării, interpretării şi aplicării unitare a noilor instituţii juridice.

În condițiile în care sursele generatoare de practică judiciară neunitară nu s-au

diminuat, instanțele au adoptat diverse măsuri şi metode pentru asanarea ori măcar limitarea

acestui fenomen, manifestând o preocupare constantă şi accentuată pentru utilizarea eficace a

tuturor mecanismelor, instrumentelor şi pârghiilor legale şi procedurale pentru a preveni şi,

după caz, înlătura divergenţele existente în propria jurisprudenţă, dar şi în raport cu

jurisprudenţa naţională, la acțiunile de unificare a practicii judiciare fiind avute în vedere, ca

prioritate, eficienţa demersului pentru unificarea jurisprudenței şi creşterea gradului de

conştientizare în rândul judecătorilor asupra importanţei soluţiilor unitare, considerând că

remedierea sau prevenirea divergenţelor de practică necesită un dialog constructiv între

judecători, bazat pe argumente juridice.

În anul 2015, la stabilirea domeniilor şi temelor prioritare de formare profesională a

judecătorilor şi a personalului auxiliar au fost avute în vedere atât cerinţele impuse de

180

aplicarea noilor reglementări, în materie civilă şi penală, cât şi necesităţile de formare

rezultate din opţiunile şi specializarea judecătorilor.

Demersurile instituționale pentru funcționarea în bune condiții în noul sediu,

pregătirea logistică şi administrativă a Curţii de Apel Iaşi şi a instanţelor arondate şi

organizarea adecvată a pregătirii profesionale pentru punerea în operă a noilor coduri,

gestionarea eficientă a resurselor umane şi materiale disponibile, reducerea duratei şi

simplificarea procedurilor judiciare, sporirea accesibilităţii instanţei ca serviciu public,

precum şi dezvoltarea unei culturi a încrederii şi simetriei comunicării interne şi externe s-au

constituit, și în anul 2015, în tot atâtea oportunităţi şi reale provocări ale misiunii întregului

colectiv.

Acceptând criticile justificate, identificând punctele vulnerabile şi îmbunătăţind

performanţa, eforturile conjugate ale întregului corp profesional al Curții de Apel Iași și

instanțelor din circumscripție își pot afla reflecția adecvată în consolidarea încrederii și

respectului societății pentru actul de justiție.

Preşedinte al Curţii de Apel Iaşi,

Judecător Cristina TRUŢESCU

Vicepreședinte, Vicepreședinte,

Judecător Diana-Mihaela CHEPTENE-MICU Judecător Iustinian OBREJA-MANOLACHE

181

Anexa 1

Dinamica activităţii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi în anul 2015 situaţie comparativă 2014 -2015

Instanţa AnulStoc

iniţialDosare

noiTotal

dosare rol

Total dosare

soluţionateStoc final Suspendate Operativitate


4/2

1 2 3 4 5 6 7 8


2014 3466 9183 12649 9990 2659 351 81,23% 108,79%2015 2676 7601 10277 8018 2259 321 80,53% 105,49%

tendinţe -22,79% -17,23% -18,75% -19,74% -15,04% -8,55% -0,7 -3,3

Tribunalul Iaşi

2014 14826 18528 33354 19586 13768 1231 60,97% 105,71%2015 13762 16804 30566 20634 9932 936 69,64% 122,79%

tendinţe -7,18% -9,30% -8,36% 5,35% -27,86% -23,96% 8,67 17,08

Tribunalul Vaslui

2014 2617 6091 8708 6135 2573 231 72,37% 100,72%2015 2611 5098 7709 5731 1978 153 75,85% 112,42%

tendinţe -0,2% -16,3% -11,5% -6,6% -23,1% -33,8% 3,48 11,7

Judecătoria Iaşi

2014 16730 45879 62609 46082 16527 1326 75,20% 100,44%2015 16768 37825 54593 39258 15335 1225 73,56% 103,79%

tendinţe 0,23% -17,55% -12,80% -14,81% -7,21% -7,62% -1,64 3,35

Judecătoria Paşcani2014 2356 6471 8827 6779 2048 233 78,88% 104,76%2015 1991 5611 7602 5515 2087 200 74,51% 98,29%

tendinţ -15,49% -13,29% -13,88% -18,65% 1,90% -14,16% -4,37 -6,47

182

e


2014 1347 2243 3590 2250 1340 76 64,03% 100,31%2015 895 1937 2832 2006 826 79 72,87% 103,56%

tendinţe -33,56% -13,64% -21,11% -10,84% -38,36% 3,95% 8,84 3,25


2014 388 1238 1626 1225 401 58 78,13% 98,95%2015 401 861 1262 948 314 26 76,70% 110,10%

tendinţe 3,35% -30,45% -22,39% -22,61% -21,70% -55,17% -1,43 11,15

Judecătoria Vaslui

2014 2479 9719 12198 9746 2452 222 81,38% 100,28%201 2477 8808 11285 8854 2431 170 79,66% 100,52%

tendinţe -0,08% -9,37% -7,48% -9,15% -0,86% -23,42% -1,72 0,24


2014 1671 6384 8055 6520 1535 62 81,57% 102,13%2015 1575 6786 8361 6636 1725 96 80,29% 97,79%

tendinţe -5,75% 6,30% 3,80% 1,78% 12,38% 54,84% -1,28 -4,34

Judecătoria Huşi

2014 758 2827 3585 2820 765 53 79,84% 99,75%2015 778 2667 3445 2680 765 64 79,27% 100,49%

tendinţe 2,64% -5,66% -3,91% -4,96% 0,00% 20,75% -0,57 0,74

Total instanţe

2014 46638 108563 155201 111133 44068 3843 73,42% 102,37%2015 43934 93998 137932 100280 37652 3270 74,47% 106,68%

tendinţe -5,80% -13,42% -11,13% -9,77% -14,56% -14,91% 1,05 4,31

Total judecătorii2014 25729 74761 100490 75422 25068 2030 76,60% 100,88%2015 24885 64495 89380 65897 23483 1860 75,29% 102,17%

183

tendinţe -3,28% -13,73% -11,06% -12,63% -6,32% -8,37% -1,31 1,29

Total tribunale

2014 17443 24619 42062 25721 16341 1462 63,35% 104,48%2015 16373 21902 38275 26365 11910 1089 70,90% 120,38%

tendinţe -6,13% -11,04% -9,00% 2,50% -27,12% -25,51% 7,55 15,9

Total Tribunalul Iaşi + judecătorii

2014 35647 74359 110006 75922 34084 2924 70,90% 102,10%2015 33817 63038 96855 68361 28494 2466 72,42% 108,44%

tendinţe -5,13% -15,22% -11,95% -9,96% -16,40% -15,66% 1,52 6,34

Total Tribunalul Vaslui + judecătorii

2014 7525 25021 32546 25221 7325 568 78,87% 100,80%2015 7441 23359 30800 23901 6899 483 78,84% 102,32%

tendinţe -1,12% -6,64% -5,36% -5,23% -5,82% -14,96% -0,03 1,52

184

Anexa 2

Indicatorii de eficiență înregistrați la Curtea de Apel Iași și instanțele arondate

Instanţa

E 1 E 2 E 3 E 4 E 5 E 6RATA DE

SOLUŢIONARE A

DOSARELOR (OPERATIVIT

ATEA)

VECHIME DOSARE ÎN

STOC

PONDEREA DOSARELOR ÎNCHISE ÎNTR-UN

AN

DURATA MEDIE DE SOLUŢION

ARE

REDACTĂRILE PESTE

TERMENUL LEGAL

GRAD DE EFICIENŢĂ CUMULAT

Curtea de Apel Iaşi foarte eficient foarte

eficientfoarte

eficient satisfăcător foarte eficient

Tribunalul Iaşi foarte eficient satisfăcător foarte eficient


Tribunalul Vaslui foarte eficient satisfăcător foarte eficient


Judecătoria Iaşi eficient foarte eficient

foarte eficient


Judecătoria Paşcani satisfăcător foarte

eficientfoarte

eficientfoarte

eficient satisfăcător eficient

Judecătoria Hîrlău eficient foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient eficient foarte

eficientJudecătoria Răducăneni foarte eficient eficient foarte

eficientfoarte


Judecătoria Vaslui eficient foarte eficient

foarte eficient


eficient

Judecătoria Bârlad satisfăcător foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient

foarte eficient

Judecătoria Huşi eficient foarte eficient

foarte eficient


eficientTotal judecătorii arondate Curţii de Apel Iaşi


foarte eficient


Total tribunale (Iaşi + Vaslui) foarte eficient satisfăcător foarte

eficientfoarte


Total Tribunalul Iaşi + judecătorii arondate



Total judecătorii arondate la Tribunalul Iaşi


foarte eficient


Total Tribunalul Vaslui + judecătorii arondate


foarte eficient


eficient

Total judecătorii arondate la Tribunalul Vaslui

satisfăcător foarte eficient

foarte eficient


Total Curtea de Apel Iaşi + instanţe arondate



185

portal.just.roportal.just.ro/45/documents/bilanturi/bilantul curtii de... · web viewnoul palat de...

Documents