Fg-fetche geographic(distanta dintre tarmuri)Fa-fetche admisibil(distanta la care vantul transfera apei toata energia)c-viteza vantului

Masura impotriva afuerii - un covor de piatra, alunecarea cilindrica. Diguri verticale

partrea de jos s.n. pat,care serveste la nivelare, repartizeaza presiunile, cu cat patul este mai gros cu atat presiunile care ajung la terne au valori mai diminuate, serveste la protectie

latimea 4-5m,greutatea 100t corp: are rolul de a asigura etansare si a prelua solicitarile produse de valuri coronament: are rolul de a prelua solicitarie produse de valuri de a impiedica deversarea valurilor si de a asigura circulatia in lung.Patul se executa din anrocamente si in functie de nivelul terenului si capacitatea portanta a acestuia, patul poate fi supratera: terenul de fundare este bun iar

adancimea in fata digului este mai mare decat cea critica pentru a evita formarea in fata a valurilor; plansee dragate - au rolul de a indeparta strat necarespunzator de la suprafata si de a realiza grosimea necesara, astfel ca adancimea din fata digului sa nu coboare sub cea critica; daca adancimea intre dragaj este mare (6m) se amenajeaza o solutie alternativa de consolidare a terenului: ex: prin piloti verticali in plus cu material necoeziv sau realizarea prin amestecuri cu nisip; daca terenul este alcatuit din material plin la baza patului se executa un filtru invers alcatuit din piatra sparta sau mat geotextil.

Suprastructura se executa de regula cu un zid de garda pt a ridica in mod economic cota digului care tb. Sa fie de aproximativ 1,5h valul de calcul. Trebuie evitate solutiile care prevad scoaterea in consola a coronamentului. Acest zid de garda si de coronament au grosimi de pana la 1m si se cauta evitatea fol armaturii.

Mecanisme de cedare

Rasturnarea - cand momntul de stabilitate este mai mic decat momentul de rasturmare

Alunecarea f-coef de frecare0,6-0.5 E-impingerea

Poansonarea - pres pe pat oscileaza; zonele externe sunt solicitate alternativ mai mult decat zona centrala si in timp pot aparea deformatii si de aceea trebuie evitat, limitat raportul dintre maxim si minim.Alunecare cilindrica - solicitarile pot fi cu sens variabila, iar de terenul de fundare are caracteristici geotehnice slabe se poate produce o alunecare cilindrica. Din cauza curentilor produsi de valuri apar curenti care pot antrena protectia patului: afuierea se poate prododuce si in interior daca apare deversarea valurilor in cazul adoptarii unei cote prea joase a zidului de garda.Mecanisme de cedare structurala - Daca eforturile depasec capacitatea portanta a elementelor de beton armat care alcatuiesc digul, acestea se pot rupe, se poate pierde materialul de delestale, pe deoparte scazand greutatea proprie si pe de alta parte integritatea straturilor, ruperea se poate produce si din cauza coroziunii, ceea ce impune utilizarea unor cimenturi rezistente la apa de mare iar armatura prin ruginire isi mareste vol, excluzand ast de acoperire.

Ziduri neconventionale - acestea pot fi realizate din elem care preiau solicitarile din valuri prin incastrare in teren sau pot fi plutitoare sau pneumatice. De regula aceste diguri se utilizeaza in cazul unor valuri de inaltime mica(2-3m),eforturile care se transmit asupra lor fiind astfel mai mici. Latimea pontonului contribuie la reducerea inaltimii valului si pt acestea trebuie sa avem in vedere lungimea de unda, adica latimea pontonului trebuie sa fie mai mare sau egala cu lung valului incident. Energia valurilor se diminueaza si din lanturile ancorelor.Dig pneumatic - este alcatuie dintr-o conducta perforata situata pe fundul marii din care se pompeaza aer comprimat. Aerul iese prin perforatii si se ridica la suprafata sub forma de bule de aer formand o perdea. In functie de diametrul conductei, dim perforatiilor, pres aerului , adancimea de montaj rezulta la suprafata apei o denivelare si o serie de curenti turbionari care sunt de sens invers celor produsi de valuri.I n consecinta apare o diminuare a valului transmis care trebuie sa treaca peste obstacolul creat de perdeaua comprimata. Solutia se utilizeaza si pentru izolarea balizelor petroliere pt ca eventualele pelicule de titei sa nu se raspndeasca in port.Diguri hidraulice - sistemul consta intr-o conducta amplasata spre suprafata apei si prin care se pompeaza apa care iese afara printr-o serie de perforatii. Curentul creat se opune valurilor incidente care astfel sunt diminuate.Cheuri sau ctii de acostare- Acestea sunt lucrari hidrotehnice care asigura posibilitatea de acostare si stationare in siguranta a navelor, preiau solicitarile umpluturii din spate necesara pt formarea platformei portuare necesara depozitarii marfurilor si de asemenea preaiu solicitarile transmise de o barja de transbord si transportConstructiile de acostare pot fi:1.cu forament vertical care reprez solutia cea mai costisitoate avand si rolul de zid de sprijin al cheului.Solutia insa este cea mai avantajoasa in exploatare intrucat la orice nivel al pescajului mavei distanta fata de cheu este constanta.Solutia se aplica in gen pt un trafic de peste 400t/ml2.cu forament taluzat este cea mai ieftina si consta in gen in protectia malului sub un taluz la care stabilitatea este asigurata.Solutia are dezavantajul ca in functie de variatia pescajului navei si a nivelului apei distanta pana la coronamentul cheului variaza3. Cu forament semivertical si semitaluzat - acestea se pot aplica in cazul unor variatii de nivel coniderabile>600m. in plan ,frontal de acostare are traseu retctiliniu. Fronturile de acostare de dispun pe conturul unor maluri. Lungimea unui mal este de obicei de 800-1000m coresp la 4 dane pt a nu se crea in lung aglomeratii la caile de transport feroviare sau rutiere pt marfa .Pt anumite marfuri si tehnologii aceasta lungime paote fi mai mare.Trebuie verificat ca in cazul portului fetchul care se creeaza sa nu conduca la lungimi mari pe suprafata apei pt a evita formarea valurilor interioare. Daca tehnologic se prevede acostarea unor nave cu incarcare –descarcare prin zona din spate (pupa)se pot realiza dinti de fierastrau. Daca tehnolocic nu sunt necesare mijl de transport cum este in cazul titeiului, malul se poate realiza ingust care sa asigure numai amplasarea bratelor de inc/desc a conductelor si a drumurilr de interventie. Aceasta latime poate fi pana la 50m.

Cheurile gravitationale –Acestea pot fi realizate din beton sau beton armat si trebuie sa preia fortele de impingere prin greutatea proprie multiplicata cu un coef de frecare pt aceasta construtie si pat.Se compune din:

Pat –are rolul de nivelare, de diminuare a presiunilor trasmise terenului si eventual impiedica afuerile; patul se executa din anrocamente nivelate cu piatra aparta iar la baza se prevede un filtru invers.

Corpul cheului Coronament la partea superioara care se executa din beton turnat pe bloc si care permite realizarea unor canale tehnologice, pisarea sirii de manipulare si

pisarii pieselor inglobate necesare elem de prindere a navei numite bolarzi si amortizarilor de acostare. In spate se prevede un prism descarcator realiz din anrocamente cu rolul de a reduce impingerea umpluturi si a constitui un filtru pt ca materialul din platforma sa nu fie antrenat in bazin din cauza curentilor produsi de valuri si de variatiile de nivel. De regula la acest prism se prevede un filtru invers la contactul cu umplutura portuara

Cheu gravitational 1.Cheu din bet turnat pe loc: Acest tip de cheu se poate construi atunci cand amplasamentul repzinta un viitor loc de acumulare si care in prezent permite construirea pe teren a cheului.Aceasta se poate turna monolit si ulterior se umple cu apa.2.Cheul din blocuri din bet simplu: Greutatea uzuala a blocurilor este de 50-100t . Blocurile se aseaza suprapus ca o zidarie sau in pile separate prin rosturi. Blocurile de beton pot fi paralelipipedice dar pt economie de beton acesta poate din evidate si sa antreneze ca forta stabilizatoare pe anrocamentul din spate. Asezarea sub forma de zidarie se poate practica at cand terenul de fundare aste suficient de rezistent astfel ca tasarile sa fie cat mai reduse pt a nu induce in blocuri solicitari care sa depaseasca rezistanta acestora.Aceasta se poate intampla la cheuri inalte. Asezarea in pile elimina acest neajuns si solutia permite ca fiecare pila sa fie supraincarcata astfel ca tasarea ulterioara sa fie cat mai redusa . Distanta dintre bolarzii de legatura a navelor este de d=25-35m. Aceste cheuri se pot realize cu un scaun la partea superioaea sau inferioara. Este antrenata ca forta stabilizatoare ca si greutatea umpluturii care se afla deasupra blocului care iese in afara celorlalte. Pt antrenarea umpluturii se pot folosi blocuri inT.Aceste blocuri se aseaza in pile.

Cheuri din blocuri evidate-Blocurie pot fi tesite la partea inferioara ceea ce conduce la reducerea impingerii umpluturii asupra cheului este aceea de a prevedea talpa cu inclinare.Cheu din chesoane – Acestea sunt alcatuite din celulu lestate cu material granular. La cheurile inalte poate aparea mai economic sa se prevada un perete interiorCheu din chesoane sapate- daca terenul se afla deasupra apei iar daca bezinul se obtine ulterior prin dragare se pot folosi elemente cilindrice sau rectangulare care se lanseaza prin escavare in interior.Cheuri din elem subtiri- (palplanse)-este un element relativ subtire, introdus in teren prin batere.Pentru a fi stabile, aceste palplanse sunt ancorate prin tirant. Palplansele pot fi metalice care se imbina in lungul cheului. In functie de solicitarie peretelui de palplansa poate fi realizat cu randament geometric mai bine prin profilarea mai accentuate a peretelui. Aceste palplanse pot si din elemente de beton de forma paralelipipedica sau forma T. Tiranrul se executa de regula din bare de otel de 8-10cm diam sau din rame de beton precomprimat. Blocul de ancorare in care se prinde tirantul trebuie sa fie suficint de departate de perete astfel ca planurile cedare sa nu se intersecteze. Blocul poate fi realizat din beton simplu sau din placi din beton armat. Daca distanta nu poate fi respectata si este mai mica se poate recurge la solutia de fundare a blocurilor pe piloti. Forta din teren se transmit astfel pilotului de fundare.

ESTACADEImpingerea pamtului este foarte redusa sau inexistenta, malul fiind amenajat astfel ca sa fie asigurata stabilitatea, atat la alunecare cilindrica cat si la actiunea valurilor si curentilor. Pt a obtine un parament vertical se prevede ca acest mal stabil sa fie acoperit cu un strat fundat pe piloti.Acesti piloti transmit terenului de fundare solocitarile vertical si orizontale care provin in special din actiunea navelor si a utilajelor de transport si manipulare a marfii. Acestia pot fi 2 sau mai multi piloti avand in vedere inaltimea ctii si natura terenului de fundare. De regula pilotii sunt circulari si pot fi realizati din beton sau metal. La papartea superioara se prevede un bablier din beton armat care cuprinde o grinda turnata pe loc care inglobeaza capul pilotilor iar transversal se pot folosi elemente prefabricate. Aceste elem sunt solidarizate prin betonare ulterioara. In cazul unor cheuri mai inguste se poate amenaja zona dinspre platforma sub forma unui zid de sprijin de 4-5 m inaltime care trebuie sa preia impingerea aferenta. Pt a diminua ef valurilor de sub tablier acest zid de sprijin se poate face cu un parament absorbant .Calculul unui cheu tip Estacada se face avand in vedere forma de cadru cu elem cu dif rigiditati si care sunt introd in teren.Efectul de umbrela-in cazul fundarii p epiloti in spatele acestora se form o bolta si putem considera o linie pe care act intreaga pres a pam si care tb preluata de pilotiEfectul de ecran-Efectul de siloz-in cazul ctiilor de acostare clulare poate sa para ef de siloz daca intre latime si inaltime exista un rap>4Efectul de siloz invers- In cazul blocurilor suprapuse la care spatial din interiorse unple cu piatra Sparta,acesta face ca tot cheul sa se comporte ca o str monolita. Sarcina din nava- aceasta pote fi de izbire cand nava acoteaza. Sarcina de tractiune care este generate de actiunea vantului si curentilor asupra navei acostate. Legarea navei se face la bolarzi prin intermediul unor parame.dist intre bolarzi variaza in fctie de adancimea de acostare intre 20-35 mFoarta de impingere-daca vantul bate spre cheu antreneaza nava care act prin impingerea asupra cheului.Forta de izbire-vit de izbire a navei normale pe cheu variaaza intre 0,1-0.25m/s.Unghiul de apropiere este de apr5-15 grade daca nava este remorcatasau nu .Nava act

asura cheului sub forma de energie care are rel

De aceea intre nava si cheu se interpune un dispozitiv de amortizare.Pt navele de mici dmensiuni se folosesc elem de amortizare din lemn.Deobicei se fol amortizari din cauziuc care pot avea formw cilindrice,in v.energ pe care o preiaau aceste dispozitive pe de-o parte se datoreaza deformatiei preum si flambajului.Tractiunea la bolard variaza intre 5-10t la fluviu si pt navele mai poate sa ajunga la 100-150t/bolardImpingerea ca si tractiunea tine comt de vit vantului si inaltimea navei.

Forta din gheata – aceasta are o actiune de izbire a blocurilor de gheata;impingerea staica dat dilatarii campului de gheata de ridicare daca niv apei creste si de antrenarea blocurilor de gheata decatre vant.Impingerea dinamica este in fct de supraf blocurilor de gheata care poate fi de regula de 50-100mp;impingerea statica este fctie de grosimiea camp de gheata 0,5-1,00m si de latiimea acesteia care poate fi de 100-150m astfel ca forta variaza intre 7-50t/ml